Autostrada Meșterului Manole… Redeschiderea este la fel de periculoasă ca și cea din 2014

Mihai Alexandru Crăciun

Publicăm astăzi o nouă filmare și un nou amplu mihai alexandrufotoreportaj, realizat împreună cu inimoșii colegi din ASCORO (Asociația Construim România) în a doua jumătate a lunii iulie 2016. Avertizăm astfel asupra pericolului grav în cazul redeschiderii Autostrăzii A1 Sibiu – Orăștie Lot 3, mult mai bine cunoscut sub numele de „Autostrada Demolată”. În tot răstimpul de când tronsonul este închis CNANDR nu a schimbat nimic din soluțiile tehnice, s-a concentrat exclusiv pe refacerea terasamentului demolat de la KM 276 (kilometrul tehnic 60 al tronsonului), în timp ce problemele reale și mult mai grave de la Viaductul Aciliu și din debleul din dealul Bucium (Aciliu) au rămas nerezolvate. Ele s-au agravat și merg în direcția unui colaps catastrofal, așa cum noi avertizam încă de acum doi ani. CNADNR continuă cârpeala de ochii lumii, iar proaspăt numitul Ministru al Transporturilor, Sorin Bușe  a declarat după vizita de joi 14 iulie la autostradă că circulația pe tronsonul în cauză se va relua din luna septembrie a acestui an.

Realitatea este că nici la 328 de zile de la închiderea tronsonului nu există încă o expertiză tehnică asupra autostrăzii, licitația pentru realizarea unei astfel de expertize fiind abia în desfășurare. Cu alte cuvinte știm că avem o autostradă prost construită și știm că nu știm ce este greșit la ea, dar planificăm să redeschidem traficul. Ceva este iresponsabil în această situație și am sperat că odată cu înlăturarea de la conducerea CNADNR a politrucilor de tip Narcis Neaga, problemele serioase, precum cele ale autostrăzii A1 din zona Aciliu, vor fi abordate profesionist și cu responsabilitate. Constatăm însă că CNADNR și Ministerul Transporturilor continuă să fie animate de aceeași abordare politicianistă, heirupistă și iresponsabilă a problemelor grave din transporturile naționale.

O altă constatare amară este aceea că România pare că a rămas fără specialiști în drumuri și poduri, ori că cel puțin din motive de neînțeles ei aleg să tacă, deși știu bine că situația de la Aciliu este gravă și iremediabilă în condițiile tehnice actuale. Prin urmare alegem din nou să facem noi oficiile și îi transmitem ferm domnului Ministru Sorin Bușe și domnului Director CNADNR Cătălin Homor că redeschiderea circulației publice pe tronsonul de autostradă A1 Orăștie – Sibiu Lot 3 în condiții de siguranță este tehnic imposibilă în mai puțin de doi ani și că orice forțare a redeschiderii traficului pe actualele soluții tehnice înseamnă iresponsabilite la cel mai înalt nivel, respectiv punerea în pericol cu bună-știință a vieții celor care vor circula pe respectivul tronson de autostradă.

O autostradă pe pământuri mișcătoare, cu versanți de deblee care curg spre axul drumului nu este autostradă!

Pentru a fi sigură în exploatare A1 Orăștie – Sibiu Lot 3 are nevoie de soluții tehnice radical diferite, pornite însă de la acceptarea realității că stratul de suport pur și simplu nu ține autostrada. Iar în aceste situații, dacă nu luăm în considerare schimbarea traseului autostrăzii, singura soluție este construcția de sisteme de sprijin care să fie așezate pe stânca de sub argila nisipoasă îmbibată cu apă.

Să reluăm situația reală din teren, radical diferită de cea din comunicatele oficiale, întâi cu un plan general al zonelor critice. (click pe fiecare poză, pentru o rezoluție mai mare)

Autostrada 1

În cazul secțiunii demolate de la KM 276, CNADNR a indus ideea că problema care a dus la demolarea secțiunii a fost faptul că Impregillo a construit incorect terasamentul. Numai că Impregillo a construit terasamentul de la KM 276 la fel de bine sau la fel de prost pe cât l-a construit pe întreg tronsonul de 22 de kilometri. Ba chiar, dat fiind că înainte de inaugurare secțiunea problemă de 300m a fost (re)construită de trei ori (!!) este de așteptat că la KM 276 a fost de departe cel mai bun terasament realizat de Imrepgillo din întreg tronsonul. Și atunci cum se explică faptul că numai aici s-a surpat terasamentul în mod repetat? Răspunsul evident este că nu terasamentul e problema, ci stratul de suport. Cu toate acestea, CNADNR speră că reconstruind terasamentul de la KM 276 pentru a cincea oară (a patra reconstrucție, parțială, a fost făcută în vara lui 2015) autostrada se va stabiliza și va fi aptă de trafic.

Soluția tehnică reală a problemei terasamentului de la KM 276 nu este reconstrucția lui ca terasament, ci înlocuirea lui cu un viaduct de 300m. Cu alte cuvinte până când autostrada nu va fi așezată la KM 276 pe coloane de beton armat înfipte în stânca din adâncime, autostrada va continua să se surpe sistematic. Poate va dura un an, sau nouă luni, sau mai puține, dar problema rămâne.

Iar dacă CNADNR ar demara astăzi construcția inevitabilului viaduct, chiar la un ritm de construcție accelerat, reluarea traficului ar fi posibilă cel mai devreme abia în vara viitoare. Și asta doar dacă KM 276 ar fi cea mai mare problemă a tronsonului. Numai că nu este.

Autostrada 2

De departe cele mai mari probleme ale A1 Orăștie – Sibiu Lot 3 continuă să fie Viductul Aciliu și traversarea A1 prin Dealul Bucium (Aciliu). Autostrada 3Pe deoparte în cazul culeei 1 a viaductului (capătul de pod dinspre Orăștie), nici până la această dată nu sunt cunoscute date privind monitorizarea deplasărilor culeei, deși ele ar fi fost esențiale în orice decizie tehnică.

Autostrada 4

Dar chiar și în absența acestor date este din nou evident că în ciuda lucrărilor de intervenție și de refacere a pereului (placa de beton de sub pod) surpat anul trecut, terasamentul din vecinătatea culeei continuă să deplaseze, chiar și în absența traficului pe autostradă de aproape un an. Din nou, este tot mai clar că soluția tehnică reală este demolarea culeei 1 și prelungirea viaductului cu încă una sau două deschideri spre Orăștie, pentru a traversa zona de teren instabilă.

Autostrada 5

Numai că în vreme ce la culeea 1 problemele nu sunt nici măcar adresate de CNADNR, se dezvoltă probleme de teren și în zona pilonului 2 al viaductului.

Autostrada 7

Astfel au apărut șiroiri masive și alunecări în imediata vecinătate a pilonului. Chiar dacă aceasta nu sunt o problemă care să pună în pericol structura viaductului dar, coincidență sau nu, în timpul construcției Pilonului doi, au existat ample discuții despre deplasamente, urmate mai apoi de un ciudat regulament de șantier, care impunea o distanță minimă de 300m între basculantele încărcate care traversau viaductul.

Autostrada 8

Mai mult, tot în acest an s-au dezvoltat probleme și la culeea 2, respectiv la capătul de pod dinspre Sibiu, adică la punctul de ancorare al Viaductului Aciliu în Dealul Bucium (Aciliu). Ca și la culeea 1 dinspre Orăștie, și aici pereul (placa de beton de sub capătul de viaduct) s-a surpat, fiind acum în curs de refacere. Și din nou subliniez, asta chiar în condiții de autostradă închisă, adică în absența vibrațiilor continue induse de trafic, ceea ce denotă o instabilitate intrinsecă a terenului.

Autostrada 12

Numai că în timp ce CNADNR reface pereul, terasamentul adiacent de sub sferturile de con se surpă, noua tentativă de consolidare a terenului întinzându-se până la drumul județean spre satul Aciliu, adică pe primele două deschideri ale viaductului. Iar surparea este majoră, fotografia arătând că în groapa rămasă în urma alunecării încap ușor câteva buldozere.

Autostrada 13

Însă de departe cele mai grave probleme sunt în debleul din Dealul Bucium (Aciliu). Căci chiar și la panta de 1:5 – soluția agreată în 2013 de Impregillo și CNADNR – dealul continuă să „curgă”. Întreg versantul nordic al debleului A1 prin Dealul Bucium este fracturat în trei mase enorme de pământ în alunecare, pe o lungime totală de 600m și urcând până aproape de culmea dealului.

Autostrada 15

Scenariul petrecut în vara lui 2013 în Cehia la Litochovice pe șantierul autostrăzii D8 devine tot mai mult o certitudine la Aciliu, iar CNADNR nici măcar nu se preocupă de problemă, ba chiar intenționează să permită șoferilor să utilizeze acest tronson în mai puțin de două luni. Ori la Aciliu vorbim de o masă în alunecare de cel puțin trei ori mai mare decât a fost cea care a alunecat în Cehia!

Încercarea din vara trecută de a stabiliza solul cu un strat de geotextil se dovedește a fi, așa cum era și de așteptat, o neinspirată abordare amatorească, fără nici o legătură cu ceea ce se așteaptă de la o companie responsabilă și de la niște constructori competenți. În fapt tot ceea ce au reușit Impregillo și CNANDR cu respectiva cârpeală a fost ca involuntar să marcheze mult mai bine fracturile din versant, acolo unde geotextilul așezat inițial pe sol a rămas acum suspendat în aer deasupra fracturilor. Cu alte cuvinte, cele două companii au reușit astfel să marcheze cu succes conturul maselor de sol care alunecă.

Autostrada 17 fracturi

Valurile de pământ rezultate sunt deoportivă spectaculoase, dar și o perspectivă cumplită. Pe aici vor circula autoturisme în mai puțin de două luni?!

Autostrada20 fracturi

Autostrada23 alunecari

Autostrada26 alunecari

O glumă sinistră s-au dovedit și șanțurile de scurgere ale apei pluviale despre care Narcis Neaga și Ioan Rus ne asigurau că vor prelua apa pluvială înainte ca aceasta să se infiltreze în sol și să activeze alunecările de teren.

Autostrada29 alunecari Nu doar că solul este îmbibat cu apă, așa cum se vede în fotografii și în filmare, dar șanțurile propriu-zise au fost fie rupte de deal, fie au fost acoperite de valurile de pământ în alunecare.

Autostrada31 alunecari

Cât despre soluția aplicării de drenuri adânci în deal, care să preia inclusiv apa infiltrată în sol și să o extragă spre șanțurile colectoare, Dealul Bucium și-a spus punctul de vedere…

Autostrada32 alunecari

Evident că acele mașini minune de decolmatare despre care s-a vorbit la inaugurare și mai apoi pe parcursul anului 2015, cele care aveau să stea permanent la Aciliu și să intervină prompt la nevoie, nu sunt de găsit nicăieri. Pentru că de fapt ele n-au existat niciodată. Iar versanții de deal sunt brăzdați de șiroiri, apa băltind în voie.

Autostrada35 alunecari

Iar ca lucrurile să fie clare, inclusiv lucrările de consolidare și reconstrucție efectuate în decembrie 2015 pe versantul drept al debleului au fost deja afectate de noi alunecări. La doar jumătate de an de la realizare, noul șanț de scurgere a apei de lângă autostradă este deja acoperit de pământ. În fapt alunecările de pe cei doi versanți ai debleului au vârfurile fronturilor față în față, indicând clar punctul cel mai probabil de a fi primul acoperit de pământul care alunecă de pe deal.

Autostrada36 alunecare versant sudic

Autostrada37 alunecare frunte

Fotografiile și filmările realizate de colegii mei sunt atît de elocvente, încât aproape nu mai este nimic de adăugat. Soluția tehnică în debleul Aciliu, dacă scoatem din calcul relocarea întregului traseu al autostrăzii A1 dintre Sibiu și Cunța, este realizarea unor tunele artificiale de minim 600m pe fiecare fir al autostrăzii, așezate însă pe coloane de beton forate pînă în stânca din adâncime, urmată de acoperirea tunelelor cu pământul excavat inutil, tocmai pentru a reface cât mai mult din curba naturală a dealului și a reduce astfel alunecările induse de excavații.

Politicienii de toate culorile ar face bine să înțeleagă că Dealul Bucium nu este interesat de alegerile parlamentare din această toamnă, așa cum n-a fost deloc interesat de cele prezidențiale din 2014. Și mai mult, nici nu primește șpagă. Dealul Bucium este interesat doar gravitație și de legile fizicii. Prin urmare Dealul Bucium va continua să alunece cu fiecare ploaie și cu fiecare ninsoare până când va înghiți cu totul autostrada A1, cu sau fără oameni îngropați de vii cu tot. Iar cel mai probabil acest eveniment nu se va produce lent, ci printr-o alunecare finală catastrofală, activată de un episod de precipitații abundente. Judecând după evoluția vizibilă din ultimul an este foarte probabil ca acest eveniment să se producă în următorul sezon toamnă-iarnă. Adică în următoarea jumătate de an.

Prin urmare tot ce ne mai rămâne nouă este să facem un ultim apel la rațiunea Primului Ministru și a Ministrului Transporturilor: Domnule Cioloș, Domnule Bușe, nu vă jucați cu viața oamenilor! Nu redeschideți sub nici o formă A1 Orăștie – Sibiu Lot 3 în această toamnă! Cereți și lăsați specialiștii să gândească soluții tehnice adecvate pe întreg lotul. Nu există nici soluții ieftine, nici soluții rapide pentru acest tronson de autostradă. Costurile de reconstrucție vor fi de ordinul zecilor de milioane de EUR, dar răul a fost deja făcut și nu mai există cale de întoarcere.

Le mulțumesc pentru întregul efort de documentare și realizare a reportajului foto/video colegilor mei Paul Dorneanu, Petruț Popovici, Mihai David și Marc Rentia.

Reamintim cronologia nefericitului ping-pong pe care l-am făcut cu CNADNR pe acest subiect în ultimii doi ani de zile:

7 octombrie 2014 – În cadrul dezbaterii pentru Master Planul General de Transport, îi adresez Directorului General CNADNR de atunci, Narcis Neaga, o întrebare despre cât de sigură poate fi în exploatare A1 Orăștie – Sibiu Lot 3, mai ales la traversarea Dealului Bucium (Aciliu), în condițiile în care soluțiile tehnice oricum greșite nu erau nici măcar finalizate, iar inaugurarea era prevăzută la acea dată peste doar o lună. Îi menționez atunci și alunecarea catastrofală de la Litochovice din Cehia, petrecută cu doar un an în urmă în condiții similare celor de la Aciliu. După ce anterior ne aucuzase pe noi, cei de la ASCORO, că suntem în sală pentru a dezinforma, Narcis Neaga îmi răspunde public că „specialiștii au calculat potopul la Aciliu” și că nu se pune problema de nesiguranță în exploatare.

14 noiembrie 2014 – Cu doar două zile înainte de turul doi al alegerilor prezidențiale, deși nefinalizat, A1 Orăștie – Sibiu Lot 3 se inaugurează în prezența Primului Ministru Victor Ponta, candidat la alegerile prezidențiale de atunci, a Ministrului Transporturilor Ioan Rus și a Directorului CNADNR Narcis Neaga. Premierul Victor Ponta îi spune public Ministrului Transporturilor Ioan Rus: „Haideți domnule Ministru să le arătam lucrul bine făcut” (astăzi Victor Ponta se laudă cu performanțele sale în construcția de autostrăzi). Înainte de turul inaugural pe autostradă, Ioan Rus explică faptul că în Dealul Bucium (Aciliu) nu există pericole de alunecări, că soluția șanțurilor de drenare a apei pluviale este suficientă și că oricum, în zonă va fi permanent prezentă o echipă CNANDR cu utilaje speciale care vor acționa imediat pentru decolmatarea șanțurilor de dren ori de câte ori va fi nevoie.

14 noiembrie 2014 – În aceeași zi a inaugurării tronsonului, în articolul A1 Orăștie – Sibiu Lot 3: cronica unei catastrofe anunțate explic ce, de ce, unde și în ce condiții va ceda la respectivul tronson de autostradă și detaliez și perspectiva unei catastrofe naturale în zonă asemeni celei de la Litochovice (Cehia). De asemenea pun la îndoială soluția tehnică a drenării apelor pluviale în Dealul Bucium, atât pentru că soluția nu e adecvată problemei, cât și pentru faptul că proasta mentenanță este de notorietate la CNADNR. Pe scurt, concluzionez că tronsonul este complet nesigur în exploatare.

21 noiembrie 2014 – La KM 276  (kilometrul tehnic 60 al tronsonului) pe firul Orăștie – Sibiu al autostrăzii se dezvoltă o fisură longitudinală specifică scufundării cu deplasare de terasament. Este vorba despre exact una dintre zonele problemă pe care le indicasem în articolul din 14 noiembrie. CNADNR emite un comunicat în care susține că fisura este un defect minor de suprafață, a cărui remediere este oricum în sarcina constructorului, dar admite pentru prima dată că deschiderea traficului s-a făcut fără efectuarea recepției lucrării.

decembrie 2014 – iunie 2015 – Fisura de la kilometrul 276 captează atenția media, fiind în mod repetat reparată, dar reapărând de fiecare dată, ceea ce face tot mai evident faptul că problema este de fapt una majoră de terasament. Presiunea media duce la escaladarea unui conflict între constructorul italian Impregillo și CNADNR, care își pasează reciproc responsabilitatea pentru apariția și remedierea fisurii. Din păcate acest război concentrează întreaga atenție publică și media, celelalte probleme mult mai grave ale tronsonului rămânând în plan secund.

11 iulie 2015 – Ziua inaugurării tronsonului de graniță al A1 Nădlac – Arad Lot 1. În sfârșit România va fi conectată la rețeaua europeană de autostrăzi, însă în drum spre evenimentul de la Nădlac, la Viaductul Aciliu sesizez cu colegul Paul Dorneanu că pereul culeei 1 (placa de beton de sub capătul de pod dinspre Orăștie) este surpată, ceea ce relevă un defect major al structurii viaductului. La întoarcerea spre București analizăm situația în teren și realizăm un amplu fotoreportaj de documenatre.

15 iulie 2015 – Pe baza fotoreportajului realizat în 11 iulie în articolul Pericol iminent! Autostrada Sibiu-Orăştie a plecat la vale! tragem un semnal de alarmă și cerem public închiderea circulației pe acest tronson de autostradă, aflat în pericol de prăbușire iminentă. Ulterior, ample anchete realizate de presa care a preluat subiectul scot la iveală documente care atestă grave neglijențe în gestionarea acestui proiect de către CNADNR și ignorarea cu bună știință a procedurilor de recepție și a semnalelor de alarmă trase de specialiștii dinăuntrul și din afara companiei, despre pericolul pe care îl reprezintă acest tronson pentru viața celor care îl utilizează.

27 iulie 2015 – CNADNR emite în sfârșit un comunicat oficial despre problemele A1 Orăștie – Sibiu Lot 3, dar continuă să nege gravitatea lor. Comunicatul este însă plin de afirmații neadevărate: Să lămurim CNADNR cu documente CNADNR

3 septembrie 2015 – După o lună și jumătate în care a negat evidența, CNADNR se vede nevoită să decidă închiderea tronsonului A1 Orăștie – Sibiu Lot 3 cu începere din 7 septembrie 2015, însă din nou se referă doar la refacerea terasamentului în zona fisurii de la KM 276 și afirmă că închiderea va fi pe o perioadă de doar 29 de zile.

7 septembrie 2015 – Se închide A1 Orăștie – Sibiu Lot 3 și în articolul Autostrada nouă. 9 luni explic faprul că este este exclus ca închiderea să fie de doar 29 de zile și că din contră vorbim de o închidere de cel puțin șase luni, dar mai degrabă de 1-2 ani.

septembrie – octombrie 2015 – Se excavează complet cei 300m cu probleme de la KM 276 și tronsonul respectiv își capătă renumele de „autostrada demolată”. Cele 29 de zile anunțate inițial sunt în mod firesc depășite, reconstrucția fiind tehnic imposibilă într-un termen atât de scurt.

31 decembrie 2015 – Sunt deja 115 zile de când tronsonul A1 Orăștie – Sibiu Lot 3 a fost închis și astfel, grație și non-construcției de autostrăzi, România reușește „performanța” unică în istorie de a avea la finalul lui 2015 mai puțini kilometri de autostradă în exploatare decât a avut la începutul anlui, regresul fiind de 10 km.

ianuarie 2016 – Ministrul Transporturilor Dan Costescu afirmă că lucrările la reconstrucția „autostrăzii demolate” vor fi realizate de CNADNR în regie proprie începând cu luna aprilie 2016 și că vor fi finalizate până în septembrie același an. Se face completă abstracție de faptul că CNANDR nu are nici utilajele, nici personalul calificat necesar pentru această lucrare, dar mai grav continuă să se facă referire exclusiv la fisura de la KM 276, ignorându-se cu desăvârșire restul problemelor mult mai grave ale tronsonului, respectiv cele de la Viaductul Aciliu și din Debleul din Dealul Bucium (Aciliu).

14 iulie 2016 – Noul Ministru al Transporturilor Sorin Bușe vizitează doar șantierul secțiunii demolate și reiterează termenul de redeschidere din septembrie 2016.

21 iulie 2016 – ASCORO realizează o nouă filmare în zona debleului din Dealul Bucium (Aciliu) și constată că previziunile privind riscul de alunecare catastrofală a versanților debleului sunt pe deplin întemeiate. Dealul Bucium alunecă și va acoperi în curând autostrada A1.

stiri verificate

Comentarii prin facebook

41 răspunsuri la Autostrada Meșterului Manole… Redeschiderea este la fel de periculoasă ca și cea din 2014

  • ciprian
    August 17, 2016 la ora 22:18

    Citesc foarte multe prostii pe bloguri evident scrise de unii care habar nu au despre infrastructura de transport si despre relieful Romaniei. In primul rand ca tot planul autostrazii A1 e aiurea, autostrada aia trebuia sa mearga de la Pitesti catre Craiova-Calafat-Timisoara -Arad si granita. Relieful si situatia din teren ar fi permis executarea unor lucrari de calitate. Sa faci autostrada Pitesti -Sibiu va fi sinucidere nationala si vom plati scump, probabil kilometrul in final va ajunge la 20-25 mil Euro si chiar si in acest caz nu avem siguranta ca va fi o autostrada stabila.Legatura intre Bucuresti si Transilvania trebuie facauta pe A3 , terenul e mult mai stabil si muntii care trebuie traversati nu-s atat de lati. Nimeni nu vorbeste despre varianta ca aceasta autostrada sa mearga din Azuga spre Sacele unde cu cateva sapaturi s-ar rezolva problema,si chiar daca ar fi mai lunga pe acest traseu, va fi mai ieftina. De aici s-ar putea face jonctiunea cu Brasov-Bacau-Iasi si cu Brasov-Targu Mures. Ca sa se ajunga la granita ar fi doua variante din Bucuresti ori sa mergi spre Craiova-Timisoara, ori spre Brasov-Bors sau Brasov- Sibiu-Turda. In plus o autostrada Brasov-Bacau-Iasi ar asigura conectarea mai multor judete din Moldova cu Europa.
    Iasi -Targu Mures nu va fi o autostrada cu trafic.
    Ca sa inchei, v-as ruga sa intrebati specialistii de la CFR de ce s-a ales dublarea tronsonului Brasov-Sighisoara -Simeria in detrimentul Brasov-Sibiu-Simeria. Raspuns: terenul.

    Răspunde
     
  • Constantin
    August 12, 2016 la ora 11:14

    Domnule mihai g., lipsa noastra de imaginatie este vadita. Eu mi-am imaginat ca un grup de romani/moldoveni prosti de prin Suceava ori Botosani, de la frontiera cu Ucraina, au incercat [si reusit] sa traga o teapa de vreo 3000 de euroi unor jurnalisti englezi aroganti. Le-au spus o poveste frumoasa cu personaje negative si traficanti de arme si chiar au jucat o sceneta intr-un bal mascat la umbra crangului. Cu cei 3000E romanasii si-ar fi cumparat din Germania doua bemeveuri la mana a treia si le-ar fi vandut consatenilor cu dublul sumei si astfel oameni s-ar fi facut! Numai ca informatiile primite de la politistii care i-au identificat pe actori arata cat de lipsit de imaginatie sunt. Am aflat ca nu este vorba despre niste moldoveni prosti, ci despre un grup de unguri destepti. Unul este jurnalist corespondent BBC, care-si duce veacul prin Birmingham, unul este manager la Vodafone, altul este frate-sau, iar altul este finul lui. Oameni din clasa medie, cu venituri bunicele, avand printre pasiuni vanatoarea, care pentru 3000E pe din cinci, adica vreo 600E nu prea merita sa se deranjeze pana la padurice si sa stea cu cagulele pe caldura aia. A fost firesc sa uite replicile si sa trebuiasca sa reia de mai multe ori filmarea. Chiar ca n-am imaginatie!

    Răspunde
     
  • mihai g.
    August 11, 2016 la ora 11:04

    diverse
    D-le Guran,
    Si mass-media si diverse institutii pritocesc „cazul” traficului de arme.
    CERT ESTE O FACATURA
    Motive:
    1. O arma prezenta era cu alice, stropitoare, teava lisa.
    2. O arma era un „plici”, 5,6(22) foloseau elevii la PTAP;
    3. Arma cu luneta, carabina folosita la vinatoare, luneta facuta la IOR. Luneta de razboi este mai mare si cu sisteme reglaj vint, temperatura, umiditate, punct ochit cca.3000m
    4. Ziaristul- anii in Siria si alte locuri conflict militar, deci stia, indubitabil, armele de razboi, mari, mici,. Treaba cu „militarul” e poveste.
    5. Nici un traficant de orice nu se lasa flmat, apoi arme. Nu au nevoie de reclama.

    Romania a fost „tot” timpul impaciutoare, am cam fost „vinovati de serviciu”, nu avem mentalitate „soarele rasare din UK.
    Ziaristul la inceput era „tare in gura” acum a nuantat.
    MIHALACHE sa fie cu singe in instalatie, e clar, se stie „treburille mici, fac(pregatesc) pe cele mari
    Nici un „ziarist” TARE nu plateste „sursa”. La plata, certy „e ceva putred in Danemarca”
    Esti olten cu mintea ascutita nu ai nevoi mai detaliat.

    Răspunde
     
  • Nu uita ca esti român
    August 11, 2016 la ora 10:24

    Domnule Guran te rog mult de tot nu mai aborda acest subiect. Este in zadar. In capitalismul românesc din Balcani nu se poate niciodata, dar niciodata construi o autostradå din cauza Mesterului Manole.
    Am citit ca turcii sânt meseriasi in autostrazi. Poate numai ei sa mai faca ceva in aceasta tara dezmembrata moral in conditiile in care cei de dreapta consimt acest lucru. Majoritatea dintre noi se vor uita in continuare la Las Fierbinti pentru a ne cultiva in stil american, culturå specificå unei colonii din secolul XXI. Si asa se adevereste incå odata ca la noi sânt multi, multi dar prosti.
    P.S.
    Am vizionat o reclama cu un traseu turistic prin Kazakhstan care include si capitala tarii Astania.
    Aceasta capitala este ceva ireal. Am vazut constructii magnifice realizate intr-un timp destul de scurt. Ce au putut ei sa construiasca in 20-30 ani cred ca la noi se poate realiza cam in 10 generatii adica peste 500 ani.
    Am ajuns cu capitalismul åsta colonial niste pråpåditi.
    Cu mult respect.

    Răspunde
     
    1. Constantin
      August 11, 2016 la ora 12:26

      „Am citit ca turcii sânt meseriasi in autostrazi.”_Sa le vedeti pe cele egiptene! Nu merge nici naiba pe ele. Brazdeaza desertul doar ca sa fie in caz ca este nevoie. Ei numesc asta rol strategic. Habar n-am, ca nu ma pricep la constructii de autostrazi, or fi mai stabile dunele de nisip egiptene decat dealul Bucium, dar stiu ca arhitectii lor au construit piramidele cu mai mult de 4000 de ani in urma.

      Răspunde
       
  • Poet
    August 3, 2016 la ora 22:51

    Vin complicii;…McKăkații,
    Ca să sprijine *Crăciunii*.
    Pe *humori*; stabii minciunii,
    Și coorupți cu avocații.

    Vin *băieții cei demonici*,
    *Specialiștii cei demenți*.
    Ca să mintă pe docenți,
    Care știu ce-i scris în *cronici*.

    Răspunde
     
  • Lena Serban
    August 3, 2016 la ora 12:39

    Iti racesti gura degeaba mon cher…

    Răspunde
     
  • gelu
    August 3, 2016 la ora 08:37

    cand ceva se misca in tara asta se gasesc destui priceputi care sa strice acea miscare. toti suntem priceputi in vorbe. dar sa lasam mesterii sa-si faca treaba.

    Răspunde
     
  • Mihai
    August 2, 2016 la ora 16:45

    Ministrul nu are chiar toate posibilitatile necesare insa ar trebui sa transforme CHADNR intr-o echipa din cadrul Min Transporturilor. Directorii aia care si-au adus vecinii, prietenii si familiile in CNADNR fara examene sau teste trebuie extirpati.

    Răspunde
     
  • Specialist in autostrazi
    August 2, 2016 la ora 15:40

    Frati romani; acesti hoti, banditi si mincinosi de la TRANSPORTURI, firma CNADNR si nu numai, nu se pot trata decat cu teapa. Nu vedeti cum cauta motive ca sa cerseasca bani. De cand au inchis lotul 3 Orastie-Sibiu nu fac nimic, in afara de a manipula lumea. Cauta doar motive tehnice ca sa amane pana in 2018 repararea lotului 3. De ce a tacut autorul acestui articol pana acum? Abia acum i s-a sculat?. Aceasta sarlatanie este in haita facuta. Pana la darea in folosinta nu au fost probleme tehnice, doar ca Ponta cu graba este de vina. Tot ministerul Transporturilor trebuie restructurat si firma „cnadnr” desfintata, daca vrem autostrazi. Pana nu iesim in strada nu se va rezolva nimic. Dracii astia care latra aici vor bani, nu vor sa construiasca autostrazi. Sunt dusmanii poporului roman si trebuie ca sa-l chemam pe Tepes inainte de a ne distruge ei. Vorbesc de probleme tehnice de 10 ani si incurca la infinit terminarea traseului autostrazii A1, A3 si asa mai departe. Doar 10 000 de tepe vor elucida cooruptia din Romania.
    Nu mai credeti frati romani minciunile cufurite ale asa zisilor specialisti pe care nu-i doare nici in cur de poporul roman si vor doar sa pacaleasca si sa cerseasca bani. Daca anumiti comentatori spun adevarul despre autostrazi, ies toti cacatii la rampa. Pana cand sa mai rabdam fratilor batjocora hadelor si coiotilor care maraie spre neam? Pe ei.

    Răspunde
     
    1. Mihai
      August 2, 2016 la ora 16:48

      Fraierul tace si rabda… In loc sa iasa pe strada romanii se aduna la o bere, injura dar rabda. Suntem o natiune fraiera si fara curaj. Spiritul daco-roman a disparut demult…

      Răspunde
       
      1. amicu
        August 3, 2016 la ora 23:22

        Spiritul daco-roman după ce că n-a existat a mai și dispărut. Să-l plîngem!

        Răspunde
         
  • ion acaeu
    August 2, 2016 la ora 13:50

    comentarii subiective (majoritatea)

    Răspunde
     
  • ion acaeu
    August 2, 2016 la ora 13:40

    Construcția autostăzilor, ca și funcționarea sistemelor informatice (cardul de sănatate,alocarea subvențiilor pentru agricultură, SEAP ) rămân probleme nerezolvate la nivel național. Cauzele, motivele nu au fost analizate. Am rămas la nivel de constatare și la concluzii pripite și subiective. Pe când o abordare completă și obiectivă?
    Despre rezultatele economice înregistrate în ultimii 3 ani, ca urmare a masurilor adoptate de guvernul Ponta, rezultate despre care amintește și dl Cioloș, mai ales cu ocazia viziteloe externe, de ce nu se vorbește?

    Răspunde
     
  • joshua
    August 2, 2016 la ora 13:37

    sa aduca americani sau japonezi si dispare problema

    Răspunde
     
    1. vasi
      August 4, 2016 la ora 08:30

      Am avut americani la autostrazi dar i-am trimis acasa, ba le-am si dat o gramada de bani numai sa plece ca sa faca loc hotilor de acum.

      Răspunde
       
  • ion acaeu
    August 2, 2016 la ora 12:54

    Despre rezultatele economice înregistrate în ultimii 3 ani, ca urmare a masurilor adoptate de guvernul Ponta, rezultate despre care amintește și dl Cioloș, mai ales cu ocazia viziteloe externe, de ce nu se vorbește?
    Construcția autostăzilor, ca și funcționarea sistemelor informatice (cardul de sănatate,alocarea subvențiilor pentru agricultură, SEAP ) rămân probleme nerezolvate la nivel național. Cauzele, motivele nu au fost analizate. Am rămas la nivel de constatare și la concluzii pripite și subiective. Pe când și asememea abordări?

    Răspunde
     
  • Tiberiu
    August 2, 2016 la ora 08:49

    Fratilor, daca de anul trecut pe aceste dealuri se facea o impadurire masiva cu specii de arbori care au rolul de a stabiliza solul,la aceasta ora era totul ok. Sunt din zona si stiu ce vorbesc.Dumnica 31 iulie dupa ora 14 , la iesire de pe autostrada in zona Cunta pe sensul de mers spre Sibiu,blocajul a fost de cel putin 6- 8 kilometri pe toate cel trei benzi,mai mult in tot acest timp nici un echipaj de la politia rutiera nu era in zona.Bataie de joc fata de romanii care se intorceau acasa in concediu,fata de strainii care au venit sa petreaca concediu in tara noastra.Sa nu uitam totusi ca acestia aduc bani grei in tara noastra.Un euro de la fiecare persoana care astepta cel putin doua ore sa mearga mai departe si intr-o saptamana reparau acea ruptura din autostrada. Dezastru

    Răspunde
     
    1. vlad
      August 2, 2016 la ora 10:31

      nici vorba ,planul de alunecare de adancime este inclinat spre debleu ,solutia trebuie data functie de adancimea acestuia si fundarea in stratul stabil ……Domnul profesor STANCULESCU nu a apucat sa formeze inginerii din generatiile mai tinere .sUNT CONVINS CA SPOLUTIA CORECTA PENTRU TRASEUL ALES AR FI COSTAT MAI MULT dar, cat costa incercarile de remediera.De vina este si consdtructorul care a acceptat solutia tehnica proasta
      Cred ca solutia ar putea fi :ziduri de sprijin masive pe fundatii de adancime benotto sau barete kelli …….COSTA functie de adancimea de fundare.Sa se scoata de la naftaline inginerii proiectanti IPTANA sau METROU BUC.

      Răspunde
       
  • Radu
    August 1, 2016 la ora 20:09

    Acelasi stil catastrofal al dlui Craciun.
    Citez explicatia unui inginer in domeniu asupra subiectului:

    „pe langa deplasarile generale ale terasamentelor in zona intre culeea Sebes si pana undeva dupa groapa (care sunt cauzate de alte cauze decat constructia autostrazii), debleul de la aciliu este cat se poate de sigur. Atat acolo unde versantul este cu un unghi foarte foarte abrupt, dar si pe zona unde s-a facut panta 1:5.

    Singurele probleme la aceea debleere de 1:5 sunt faptul ca lucrarile au fost facute de mantuiala, nu au fost finalizate, au fost intrerupte brusc, de la o ora la alta, si vreme de vreo 1-2 ani de zile nu s-a ocupat nimeni de ele.

    Asta e tot. Faptul ca alunecarea nu e „”catastrofala”” si sunt doar chestiuni superficiale, e dovedit de faptul ca un geotextil de 2 lei retine acel material.

    Acolo (parca sunt si poze) exista inclinometre. Eu pun din nou diploma la bataie daca acele inclinometre au inregistrat vreo deplasare in profunzime, in afara de cei 0.5-1 metru de la suprafata, unde erouziunea e cauzata de ploaie.”

    Răspunde
     
    1. Georgiana
      August 2, 2016 la ora 02:03

      Radu, stim cu totii. Depinde cine ii plateste pe cei care fac masuratorile de monitorizare si scriu rapoartele asupra situatiei de acolo. Prostitutia intelectuala e foarte perezenta. Din pacate specialistii onesti se zbat in probleme financiare in timp ce aceia care isi pun la vanzare odata cu cunostiintele si etica prospera intr-o inconstienta uluitoare.

      Răspunde
       
    2. Mihai Alexandru Craciun
      August 2, 2016 la ora 09:22

      @Radu, daca urmaresti pozele, vei vedea ca la fracturi scufundarea ajunge si la 3m, iar planul de fractura este aproape vertical. Deci merge mult in adancime. Mult peste 0.5 – 1m. Mai mult, scufundarea masei care aluneca este cu stratul vegetal intact, semn ca masa e ramasa compacta pe cel putin cativa metri in adancime. Si daca iei calculele ca la carte, poti estima usor o adancime a planului de alunecare de 5-10m in punctul cel mai adanc. De fapt, asa cum stii si tu – ca am mai discutat – e de notorietate ca planul de alunecare la Aciliu se pare ca trece pe sub autostrada. Ceea ce inseamna ca la data inceperii constructiei era la mai mult de 50-60m adancime. Iar excavatia nu a ajuns pana la el.

      Asadar, conform zicerii tale, este cazul sa te duci sa-ti predai diploma.

      Răspunde
       
    3. Mihai Alexandru Craciun
      August 2, 2016 la ora 09:26

      @Radu, inca ceva: stratul de geotextil de doi lei nu a tinut nimic, ci pur si simplu pana acolo a vrut pamantul sa ajunga. Ti-e clar ca daca pamantul a rupt santurile de beton ca si cand n-ar fi fost, n-avea nici o problema sa faca ce vrea cu geotextilul.

      Răspunde
       
  • George M.
    August 1, 2016 la ora 17:51

    Cred ca nu vedeti imaginea de ansamblu. Proiectarea e gresita din start, traseul Apoldu de Jos – Aciliu trebuia evitat cu orice pret, si acum 100 de ani se stia asta, cand s-a construit magistrala 200, pe teren stabil, nu pe argile miscatoare.

    Acolo nu se mai poate carpi nimic, nici cu piloni, nici cu tunele, nici cu autostrazi suspendate… decat daca poate procedam chinezeste, adica punem 1.000.000 de buldozere sa impinga tot dealul Bucium in valea de sub viaduct si nivelam terenul, si stabilizam la suprafata ( glumesc, evident !)

    Trebuia gandit altfel traseul autostrazii, de la Miercurea Sibiului sa urce putin spre Sangatin, apoi sa taie pe la nord de Toparcea, si sa coboare pe la sud de Ocna Sibiului ( nord de Sura Mica ), si sa ajunga in centura Sibiului. Mult mai simplu, mai scurt, si mai ieftin. Cunosc zona, cine doreste sa mearga pe DJ106G si DJ106T, e evident. Sau macar vedeti pe harta, traseul actual prin Sacel-Aciliu e o tampenie.

    Răspunde
     
    1. Tiberiu
      August 2, 2016 la ora 08:53

      Ai dreptate , dar si aici au fost interese mari, nu puteau ocoli oameni cu bani din zona Saliste.
      Au facut studii de fezabilitate pe vremea lui Ceausescu, trei ingineri din zona si verdictul lor a fost foarte clar, nu se poate costrui in acea zona…..dar noi vorbim discutii acum

      Răspunde
       
  • Dac Roman
    August 1, 2016 la ora 17:35

    De ce oare nu observa nimeni, ca aceasta firma CNADNR , impreuna cu ministerul Transporturilor, fura banii din fondurile Europene fara ca sa construiasca nimic. Blocajele sunt minutios calculate peste tot in constructia autostrazilor intentionat, ca Romania sa piarda alte investitii din cauza proastei infrastructuri. Acesti mafioti care au condus si conduc ministerul Transporturilor incepand cu Basescu (noua nu ne trebuie autostrazi), de 26 de ani impreuna cu firma aceasta sunt vinovati de dezastrul neconstructiei si a lucrului de mantuiala facut la autostrazi. Ei sunt doar unii din tradatorii neamului romanesc. Nu merita nici un minut ca sa mai ramana la conducerea acestor doua institutii si mai mult drebuie ca sa plateasca daune pentru dezastrul de pe autostrazi. Trebuie ca sa iesim 100 000 de soferi in strada ca altfel nu aven nici o sansa c a sa circulam pe autostrazi si mai mor inca destui oameni nevinovati prin satele supraaglomerate din cauza blocajelor.

    Răspunde
     
    1. McGigi
      August 1, 2016 la ora 20:18

      Dudu, lasa asa. Tu tine de volan si lasa-i p-aia care pricep ceva din ce vorbeste autorul sa discute – discutia e una tehnica, nu de natura alora care hop, sar in strada. Hai, mana calu’, dacule.

      Răspunde
       
      1. Dac Roman
        August 2, 2016 la ora 12:40

        McGigi: Cu minciuni cooruptii mafioti, mai fura 100 de milioane Euro din fondurile europene si tu latri ca dulaul ca sa aperi mogulii malefici, care fac genocid cu neamul. Mafiotii mint intentionat impreuna pentru bani ca sa nu faca nimic. Si „hienele” vor sa traiasca, fara sa vaneze. Probabil sau mai mult ca sigur te consideri si tu un „baiat destept”. De pe timpul cand era Basescu la Transporturi se petrec aceste magarii cu stirea tuturor premierilor si presedintilor. Ai uitat de povestea de un miliard cu Bechtel? Hotii striga hotii McGigi. Tu de partea cui esti in acest caz nici nu conteaza, dar mor in accidente zeci de oameni prin satele supra-aglomerate, fiindca acesti „demoni dau vina unul pe altul fara sa faca nimic.

        Răspunde
         
      2. Saliste
        August 2, 2016 la ora 12:46

        McKak: Eti AVocat la dracii astea de la drum?

        Răspunde
         
  • Lucky
    August 1, 2016 la ora 16:10

    La fel de denivelata si rupta e si autostrada spre Grecia prin Macedonia si Serbia dar nu o inchide nimeni…si circula toata Europa pe ea…si mai si platim 1.5 euro la aprox.20km…deci?

    Răspunde
     
    1. m
      August 1, 2016 la ora 17:21

      Pai la cehi chiar s-a dus la vale, e mentionat in articol si fotografii de la fata locului au fost virale atunci, dar de ce sa ne dorim si la noi asa ceva? Ar trebui sa ne uitam la altii ce fac mai bine nu mai rau decat noi…

      Răspunde
       
  • Cristina
    August 1, 2016 la ora 13:40

    La Aciliu cu premeditare totul. Se cunosc problemele solutiei tehnice de cand au inceput lucrarile de excavatie la debleu.
    Domnule autor, daca vreti detalii, email va rog.

    Răspunde
     
  • Vlad
    August 1, 2016 la ora 12:43

    Astia sunt pur si simplu nebuni!! Pacat, daca nici macar un guvern neutru nu poate elimina minciunile, atunci ce mai putem spera de la tara asta???

    Răspunde
     
  • Bujie
    August 1, 2016 la ora 12:32

    Cum injuraturile, blestemele si datul de acatiste vedem ca nu functioneaza, cred ca trebuie sa urmam exemplul inaintasilor din zona Flamanzi… Dupa ce aram zona unde-i dit`ai sediul CNADNR-ului, poate scapam de acest monstru inutil dar extrem de costisitor.

    Răspunde
     
  • Geno
    August 1, 2016 la ora 12:20

    Am participat la un asemenea accident pe unu din malurile Canalului Dunare-Marea Neagra si solutia a fost 7pinteni de beton de cate 1000mc fiecare plus gabioane de piatra.Vom mai auzi de acesti carpaci si de lucrarile lorimprovizate.

    Răspunde
     
  • Mitroi Stefan
    August 1, 2016 la ora 12:06

    Poate ar trebui sa renunti totusi la ideologia asta capitalista si democratica. Asta a dus la coruptia actuala. Plus prostia si coruptia poporului. Ar fi necesara o dictatura de cativa ani care sa faca ordine + pedeapsa capitala restaurata. Altfel, ma indoiesc de rezultate pozitive in tara asta. Din pacate !

    Răspunde
     
    1. Calin
      August 1, 2016 la ora 12:31

      Din dictatura venim si dupa 25 de ani inca tragem ponoasele invataturii comuniste.

      Răspunde
       
  • Catalin
    August 1, 2016 la ora 11:56

    Cu copacii e cu dus si-ntors, pentru ca in anumite situatii pot reprezenta o incarcare suplimentara care destabilizeaza panta. Copacii sunt indicati pentru alunecarile de suprafata, dar alunecarile prezentate de biziday sunt alunecari de adancime ce se producc din cauza unor fenome geotehnica complexe ce sunt foarte greu de anticipat de oamenii fara experienta care stiu sa constriasca drumuri si poduri, ci nu ansamble complexe de circulatie rutiera. Aici ar trebui sa dezvoltam despre pretul realizarii studiului geotehnic de detaliu si, ulterior, de pretul de proiectar, dar si managementul acestora coroborat cu implicatiile realizarii unui de studiu de fezabilitate prost sau care nu acopera problemele esentiale ale realizarii unui proiect de asemenea anvergura( cand pretul e de poate 2-3000 de euro/km de autostrada, respectiv foarte mic si totul trebuie sa reiasa ca e bun si caerita investitia). Totul pleaca de la proasta organizare a CNADNR si de la cea mai imbecila lege a licitatiilor publice-castiga cel mai mic pret.

    Răspunde
     
  • m
    August 1, 2016 la ora 11:38

    Ce rai sunteti 🙂 de fapt au avut Ghinion 🙂 a fost sezon ploios 🙂 Musonul e de vina
    Lasand gluma la o parte, exista posibilitatea ca scenariul sa se repete chiar si doar partial la tronsonul 4 Turda Sebes? Pare ca au abordat cam aceeasi solutie tehnica aproximativa si pentru dealul de la iesire din Turda si pe lacul Stejaris…

    Răspunde
     
  • Rossi
    August 1, 2016 la ora 11:16

    Daca in toata zona s-ar fi plantat copaci de cand s-au inceput lucrarile si pana in prezent, probabil nu ar mai fi fost probleme cu alunecarile de teren.

    Răspunde
     
    1. Andi
      August 1, 2016 la ora 12:23

      Cred ca si daca plantau copaci in zona, tot ar fi fost mari probleme. Oricum, plantarea de copaci pe margine ar duce probabil la mult mai putine probleme iarna. Dar momentan cred ca acesti copaci sunt ultima problema, avand in vedere ca ne asteapta o surpare mare.

      Răspunde
       
 
 
Adaugă comentariul
 
 

Emailul nu va fi făcut public. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Nume: *
Adresa de email: *
Pagină web
Comentariul*
 caractere rămase