Să ne pregătim cu calm pentru următoarea criză economică

de Moise Guran

Recesiunile sunt ciclice, economiștii știu că sunt inevitabile, dată fiind chiar esența naturii umane. Din păcate, la noi, românii, în ultima jumătate de secol n-am avut nicio recesiune micuță, am avut însă trei crize economice majore, care s-au transferat social și chiar politic în adevărate țunamiuri. Faceți diferența dintre o recesiune și o criză, căci am face bine să ne pregătim cel puțin psihologic pentru următoarea recesiune. Ea se apropie.

criza-vs-recesiune

Cel mai des liderii politici de la noi dau vina pe evenimente internaționale, când este atât de evident că pentru România restul lumii este mai des pretextul declanșator decât cauza profundă a unor crize economice majore. Care crize sunt ale noastre, lăsate moștenire din moși-strămoși, cu mari șanse să le transmitem pe mai departe urmașilor. La noi inclusiv deciziile economice sunt atât de emoționale (ca să nu zic populiste) încât transformarea unor perioade de recesiune în adevărate tragedii naționale greu ar putea fi evitate.

Trei crize majore în jumătate de secol

Da! Atâtea au fost, iar ultima, asta din 2008-2012, a fost cea mai firavă. A mai fost una în anii 80 terminată cu o revoluție și una la finalul anilor 90, când căderea economică dintr-un an a fost de două ori mai amplă decât cea din 2009. Hai să le înțelegem împreună! Ca să nu le retrăim la infinit.

Marea criză economică a anilor 80 este cea pe care și-o amintesc mai des părinții noștri. A fost perioada aia în care s-au raționalizat benzina, alimentele, viața în general în România se dădea fie pe cartelă, fie pe sub mână.

petrolisti 1955Desigur, istoricii și economiștii au explicat criza economică respectivă în contextul crizei petrolului (de după revoluția din Iran) și a crizei datoriilor de la finalul anilor 70 (ce a crescut înfiorător dobânzile cauzând în 1982 intrarea României în încetare de plăți).

Dar, să vă spun un secret… În fapt autoritățile comuniste și cele criptocomuniste (de după 1990) au reușit să arunce cel puțin parțial acumularea unor tensiuni economice, hăt-hăt! în 1997, când n-am mai avut o criză ci un colaps social.

comunism anii 70Uite, părinții noștri își amintesc anii 70 ca fiind unii de prosperitate și ei chiar au fost, cel puțin în comparație cu austeritatea de după 1982. Nu pentru că a crescut PIB-ul ci pentru că aproximativ 70% din creșterea economică a fost direcționată către creșterea nivelului de trai. Ceea ce, desigur, este senzațional! Dar în spatele acestor adevăruri istorice stau câteva erori fundamentale… Pe care, din păcate, le tot repetăm, chiar și astăzi! Supraîncălzită deja la începutul anilor 70 din cauza investițiilor masive din deceniul anterior, economia României avea chiar nevoie la vremea respectivă de o recesiune care să producă o recalibrare a resurselor și consumului, dacă asta ar fi fost posibil în comunism. Din fericire sau nefericire (greu de judecat!) politica externă abia deschidea epoca marilor împrumuturi internaționale, în următorul deceniu datoria externă urcând la 11 miliarde de dolari, față de un PIB de … 12 miliarde de dolari în 1970.

dat ext 70

Deși creditele au mers în special în investiții productive care au generat salarii și acel impresionant transfer de bunăstare către populație, impresionanta creștere de producție din anii 70 greu putea fi considerată adaptată corect unei cereri de piață. Importurile energetice au crescut monstruos tocmai pentru a susține dezvoltarea industrială, dar la finalul anilor 70 România tot nu reușea să încaseze din exporturi mai mult decât plătea pe importuri și asta nu pentru că nu produce suficient ci pentru că marea majoritate a produselor nu erau exportabile (nu erau de calitate) și ajungeau pe piața internă. Ceea ce, nici asta n-ar fi fost grav, dacă piața internă ar fi oferit un preț corect și o valoare adăugată. Cum nu le oferea, piața internă era privită ca un fel de coș de gunoi, penalizator pentru produsele proaste față de vedetele economiei care mergeau la export.

Este perioada în care Ceaușescu învață expresia productivitatea muncii (nu râdeți că nu este un concept facil, nici azi nu îl înțeleg prea mulți oameni și chiar vreau să îl umanizez într-o postare viitoare) și începe să o repete pe la toate plenarele, congresele și telejurnalele.

pib 70

Așadar în anii 70 intrarea în recesiune a fost evitată prin venirea unor capitaluri masive sub forma unor credite externe. Știm, a urmat totuși criza anilor 80, o criză economică și socială, cu o creștere de PIB făcută invers decât până atunci, prin exporturi masive în detrimentul pieței interne, unde leii deveniseră cvasi-inutili iar criza socială se adâncea. Chiar dacă în anii 80 PIB-ul a crescut cu aproximativ 80% putem considera deceniul respectiv ca fiind unul de criză, în ciuda faptului că recesiune statistică a existat doar în 1983, 1984 și 1989.

Anul 1989 a consemnat o recesiune economică profundă, s-au spart toate bubele acumulate și în economiei dar și în societate iar crizele economice și sociale s-au transformat în criza politică mai cunoscută și sub numele de Revoluția din Decembrie. Ceaușescu a căzut, dar comunismul economic nici n-avea cum să cadă atât de repede și nici motive nu avea. Cel puțin nu atâta timp cât politicienii au preferat să dea vina pe Ceaușescu, scutind sistemul economic comunist de orice vină.

dat ext 89

Interesant este faptul că cel puțin din 1988, când soldul datoriei externe intrase sub 3 miliarde de dolari, Ceaușescu ar fi putut opta pentru ameliorarea condițiilor de viață și deci a crizei sociale din România. A preferat în loc de asta să acumuleze rezerve valutare, într-un calcul care teoretic sună destul de corect dar care s-a dovedit că nu este. Cel puțin nu în modul extrem în care a fost el executat înainte de 1990, iar reversul său după 1990.

Revoluția economică nu a venit în 1989

De ce a căzut economia după 1990? Din același motiv pentru care începuse încă din 1989 să cadă. Bariera pe care noi o punem înainte și după 22 decembrie 1989 nu are nicio valoare economică, ea este doar psihologică. România instrase în cea mai profundă recesiune de după al doilea război mondial și ea a continuat chiar dacă românii au găsit o perioadă banane ieftine în alimentare, pâine și carne la liber.

Recesiunea a durat șase ani și a fost cauzată de faptul că s-a dus dracu blocul CAER, produsele au rămas fără piață de desfacere. iliescu romanNu că n-ar fi știut/găsit drumul spre alte piețe libere sau spre aceleași, devenite libere, dar pentru asta ar fi trebuit desigur să aibă un raport decent între preț și calitate. Ceea ce a urmat (primele guvernări Iliescu) ar merita trecut însă într-o istorie a prostiilor economice planetare.

Interesant este că deși după 1989 au mai urmat alți trei ani de cădere economică, greu se poate vorbi de o criză socială în primii ani de după Revoluție. Mineriadele, dacă vă gândiți la ele, au fost manifestări de voință politică, nu crize sociale. Producția se prăbușea dar fabricile nu se închideau, șomajul nu creștea, lumea avea loc de muncă și salariu, vota FSN-ul și pe Iliescu iar lucrurile au mers așa fix până s-au terminat rezervele făcute de Ceaușescu în perioada de criză socială din anii 80.

recesiune 90

Apoi, între 1992 și 1996, producția s-a stabilizat dar autoritățile din România au evitat exact privatizarea și rentabilizarea coloșilor industriali (culmea prostiei e că acestea sunt și ramurile cel mai puțin elastice, căci dacă îți dă faliment, de exemplu, o rafinărie nu apare imediat un investitor care să-ți facă alta, așa cum s-ar întâmpla dacă ar da faliment o frizerie). 

A apărut și șomajul, el a crescut, dar adevăratul truc al evitării unor crize economice în perioada de până în 1997 a fost inflația. Aceasta sărăcea populația, salvând totuși prin preț o producție aflată în permanentă scădere și mai multe întreprinderi colos care, din rațiuni politice, evitau să se restructureze. Când nici inflația n-a mai avut ce salva (începuseră deja colapsurile bancare) a început recesiunea din 1997-1999, o cădere economică cruntă de 15% în ultimul ei an. Se epuizaseră și resursele bugetare, nici credite nu ne mai dădea nimeni iar autoritățile române au făcut (sub presiunea FMI) corecția unor greșeli începute prin anii 60 și transferate (prin amânarea unor crize) aproape jumătate de secol. În fapt s-au închis pentru a fi apoi redimensionate fie prin privatizarea fie prin restructurare marile unități socialiste concepute pe vremea lui Ceaușescu sau chiar Dej.

Ceausescu SidexCel mai bun exemplu este Sidex, făcut pe vremea lui Dej, dar inaugurat de Ceaușescu, privatizat în 1999. La data privatizării acumulase pierderi de un miliard de dolari, suportate de stat din taxele și impozitele cetățenilor. Practic numai pierderea SIDEX din 1999, mânca aproximativ 2,5% din creșterea economică a țării, un procent monstruos!

Și deși acest colaps economic intervenit abia la finalul anilor 90 a pus capăt unor tensiuni economice acumulate în patru decenii, magnitudinea lui (șomajul a urcat până la 15%) a fost oarecum atenuată de alte politici greșite ce au amorsat probleme ulterioare. Atunci au demarat pensionările anticipate și un sistem de mascare a inactivității economice care a culminat cu introducerea venitului minim garantat în perioada Adrian Năstase.

Din punct de vedere economic recesiunea din 1997 s-a terminat în 1999 dar criza socială a durat până prin 2003 când a fost atenuată de intrarea masivă a investițiilor străine ce au precedat intrarea României în NATO și UE.

Interesant, nu? Valul de creștere din anii 60-70 a fost alimentat de intrarea unor capitaluri sub forma unor credite pentru producție, cel din perioada 2003-2007 la fel, cel puțin parțial. Ambele s-au concretizat în investiții directe (cu precizarea că cele din anii 2000 au fost mult mai raportate la cerere decât cele gândite de autoritățile comuniste în perioada CAER) dar în ambele cazuri o importantă componentă de creștere a nivelului de trai a fost determinată de transferurile de bunăstare, prin preț (în perioada comunistă) și de creditele de consum în perioada 2000.

Și dacă de exemplu la ultima criză consumul exagerat a pus în final presiune pe piața imobiliară și aceea a crăpat prima căci acolo intraseră și cei mai mulți bani speculativi, nu e deloc de neglijat nici dezechilibrul produs în economie de creșterea nesăbuită a creditului de consum care a majorat importurile (alimentând în fapt o îndatorare externă).
Importuri mari și îndatorare externă… vă sună cunoscut? Citiți mai sus mixul anilor 70, descărcați parțial pe criza din anii 80. Alte forme, același fond!

Unde suntem acum?

Evident, suntem din nou în fața unei recesiuni care, din fericire nu este iminentă chiar dacă este inevitabilă. Recesiunile au rolul lor, ele corectează prostiile economice, indiferent că acestea au fost provocate de deciziile autorităților sau de comportamentul nesăbuit al populației/firmelor. Este posibil ca următoarea recesiune să vină prin 2017, 2018, sau poate abia prin 2020. Evenimentele externe (să ne amintim) pot precipita o recesiune, declanșând-o mai repede sau mai târziu, dar niciodată ele nu sunt cauza directă.greva_copy_5

Avem creștere mare de consum? Da! Deja ritumul de creștere al deficitului comercial ne plasează cumva similar cu anii 2006-2007. Avem creșteri de salarii (și în privat dar mai ales la stat) ce limitează o expansiune pe dezvoltare, favorizând consum pe credit?

Evident că avem! Așa știm noi să ne amorsăm singuri…

Mai avem însă și o speranță de investiții străine ce ar putea compensa ori amâna o recesiune (Ford începe de exemplu o producție mai serioasă la Craiova pe final de 2017).

A! Și mai avem și câteva prostii … pozitive.

Uite, Legea dării în plată a calmat deocamdată creșterea imobiliară (dar și în construcții) pe credit. Dacă nu crapă nicio bancă și dacă nu intră sectorul construcțiilor (mare angajator de muncă necalificată, de care avem o grămadă) în recesiune atunci mult disputata legea ar putea avea un efect de răcorire. Frânând dezvoltarea, da, știu, culmea e că, de fapt, construcțiile au unul dintre cele mai benefice efecte de propagare în economie… De aia spun că e prostie, dar se poate dovedi pozitivă pentru că ritmul de creștere este important în evitarea unor crize.

legea 51Apoi Legea cu 51% ar trebui, teoretic, să limiteze importurile de alimente. Teoretic! Practic, ea nu-i face în mod direct pe agricultorii români să producă mai de calitate și mai eficient. Dar, așa cum spuneam altă dată, e o pârghie importantă în mâna politicienilor, cu condiția ca aceștia să o folosească în interesul oamenilor iar nu pentru șpăgile proprii. Știu, politicienii noștri n-au fost niciodată nici prea deștepți nici prea cinstiți dar… eu doar zic! Legea respectivă se poate dovedi o prostie, sau, din contră, s-ar putea dovedi extrem de pozitivă în următorii ani.

O recesiune poate fi cauzată și de cheltuielile de înarmare, pe care România trebuie să le facă, în contextul internațional complicat de acum. Dar asta nu înseamnă că trebuie să ne îngropăm în datorii ca Grecia sau că nu putem întoarce măcar o parte a efortului de înarmare prin investiții productive și locuri de muncă în România.

Toate acestea contează imens!

Recesiunile corectează greșeli și la scară istorică ele sunt necesare, dar e timpul să mai și învățăm cum să evităm crizele ce ne aruncă prea mult înapoi. Dacă tot la intervale de zece ani noi avem câte o criză majoră, apăi poate și de aia jucăm bătuta pe loc.

PS Acest articol nu are un scop polemic ci unul informativ. El este conceput la nivelul de înțelegere al unui elev de liceu și intenționez să continuu publicarea acestui tip de materiale de umanizare a economiei, aici pe biziday. Am rotunjit cifrele pentru a le face mai ușor de citit. Sursa datelor statistice – Victor Axenciuc

stiri verificate
Categoria: Diverse
Etichete: , , , , ,

Comentarii prin facebook

70 răspunsuri la Să ne pregătim cu calm pentru următoarea criză economică

  • Iulian
    Decembrie 17, 2016 la ora 08:07

    Vremurile sunt tulburi, daca ne uitam la ce „greseala ” a facut poporul la alegeri.este clar si nu cred ca mai avem cum sa evitam o criza.( recesiune fiind evidentă )
    Astept cu nerăbdare momentul si la fel de nerăbdător astept reactia poporului .
    Moise te rog sa faci un efort sa publici un articol ajustat la istori tocmai scrisă ….

    Răspunde
     
  • Ionescu Vasile
    Septembrie 17, 2016 la ora 14:46

    Am o intrebare buna pentru toata lumea???
    Dintre toate intreprinderile de atunci??Chiar asa niciuna nu a fost buna?? Pacat am tabarat cu topoarele si baroasele pe tot ceea ce a fost bun. Au fost intreprinderi care s-au realizat pe baza unor proiecte occidentale destul de bine realizate, nici alea nu au fost bune?? nici solul patriei nu mai este bun?? Sunt mai bune fructele de afara crescute fortat in nisipurile Africii Nordice cu tone de ingrasaminte??? Nici macar fabrica de diamante nu a fost buna?? Nici Uzinele de utilaj petrolier si intalatii de foraj??? Apropo societatile straine de foraj de pe la noi, prefera sa repare prajinile de sonda vechi romanesti pentru ca cele din import sunt de caliate proasta!! Nici combinatul de apa grea nu mai este bun??? Romania din lider in 1989 a ajuns aproape sa inchida combinatul. Un litru de apa grea echivaleaza cu un kilogram de aur, capacitatea maxima ROMAG era de 180 tone anual ceea ce ar fi insemnat o cifra de afaceri de 6,75 euro anual si sa zicem ca profitul net al firmei(combinatului) ar fi minim 3,5% din pretul de comercializare al produsului comercializat ar rezulta un profit net maxim anual 236,25 milioane de euro exceptant toate celelalte cheltuieli si cheltuieli cu salariile. Dar sa zicem ca functioneaza la doar 50% si tot s-ar depasi 100 milioane aproximativ. Este un calcul fictiv. Problema nu au fost intreprinderile, ci desfintarea acelor departamente de la externe care se ocupau de vanzarea produselor romanesti!!!!

    Răspunde
     
  • m
    Septembrie 16, 2016 la ora 09:02

    Pai aia destepti vand aia prosti cumpara 🙂 cum cei din urma au o superioritte numerica neta, fii pe faza 🙂

    Răspunde
     
  • supică
    Septembrie 15, 2016 la ora 23:34

    Inaintea unei crize se vand proprietati sau se cumpara proprietati?

    Răspunde
     
  • Catalin ( CTL )
    August 15, 2016 la ora 11:37

    Vin rezultatele semestriale pentru companiile pe bursă și , exceptând bancile, par a fi in scădere, in medie. Cu accent pe cele din energie.
    Deci e clar de unde vine creșterea economică și ce urmează după ea.
    Dacă mi-aș putea aminti doar unde și când am mai vazut așa o ” duduială ” in economie.

    Răspunde
     
  • albu
    August 14, 2016 la ora 08:56

    Crizele,,de tot felul,,economice ,alimentare etc sant naturale si binevenite,curata piata de nepregatiti,antisistem,hoti,sarlatani,si toti manipulatorii neaveniti.Cine rezista are anticorpi pentru o noua perioada pana la urmatoarea pe care daca nu o trece o numeste criza.Asa sa nu mai plangeti,ca de generatii santeti in criza sau de generatii santeti niste nepregatiti.

    Răspunde
     
  • Economicosul
    August 12, 2016 la ora 14:50

    Din totdeauna am stiut ca doar prin ECONOMISIRE te poti imbogati si nu prin consum!!! Oameni dragi, nu intelegeti ca cu fiecare leu cheltuit pe consum deveniti mai saraci iar altcineva devine cu un leu mai bogat.

    Răspunde
     
  • Blaj Sabin
    August 6, 2016 la ora 11:31

    Foarte frumos explicat dle Moise! Ne bucurăm să avem o sursă de informare pe înțelesul tuturor.

    Răspunde
     
  • ticu
    Iulie 29, 2016 la ora 16:31

    Cand o aud pe asta cu criza chiar mi se pare o mare eroare. Tu Moise, unde traiesti?
    A iesit vreodata tara asta din criza?
    La un salar de 250 – 300 de euro tu consideri ca nu suntem in criza?
    Tu ne recomanzi tot timpul ,tot felul de analize. Astazi am una pentru tine.
    Daca nu ai apucat, cauta documentarul „Prospera” pe net iar dupa cel vezi sunt curios daca tot asa o s-o tragi cu ciclicitatea…
    Si inca ceva. Eu as zice, in aparitiile tv si chiar la radio mai lasa sabloanele si lectiile si chiar asculta-i pe cei din jur daca nu poti renunta la dialog!

    Răspunde
     
  • Andrei S
    Iulie 29, 2016 la ora 09:57

    Bun articol. M-ar bucura să mai scrii altele în stilul asta. Faci „neprosti” românii „one article at a time”

    Răspunde
     
  • anonim
    Iulie 26, 2016 la ora 16:06

    cum si cine candideaza la alegerile parlamentare ? Ciolos cu cine e s.au cum v-a candida ? nu se prea intelege mai nimic… vrem mai multe despre oamenii tehnocrati .

    Răspunde
     
  • ova
    Iulie 24, 2016 la ora 14:19

    In concluzie, ne paste o criza majora ! Nasol. Cu actuali administratori ai Romaniei mult mai interesati de propriul scaun, succesul (crizei) sunt garantate.

    Răspunde
     
    1. Constantin
      Iulie 25, 2016 la ora 13:07

      Graficul variatiei anuale a PIB per capita la nivel mondial (WB,1960-2015) arata ca crizele economice sunt mai ample si la intervale de timp din ce in ce mai mari. (Privim variatiile mici ori locale drept microcrize.) Prin urmare, ne asteptam ca urmatoarea criza majora sa fie ceva mai incolo in timp, dar cu mult mai devastatoare. Una dintre cauze este aparitia unor mecanisme economice din ce in ce mai sofisticate, atat in ceea ce priveste tranzactiile, cat si reglementarea. Culmea! experienta a aratat ca [supra]reglementarea nu are efecte de prevenire/asigurare decat in mica masura. Dezechilibrele se autoregleaza (poate) mai putin violent, dar inexorabil.

      Răspunde
       
  • valahul
    Iulie 22, 2016 la ora 13:58

    Am gresit cu ceva de nu iese postarea de la moderare?

    Răspunde
     
  • tudor
    Iulie 22, 2016 la ora 11:49

    articol interesant, educativ. Imi era frica ca vei publica chestii despre pokemoni, e bine ca a fost doar un rant* la cafea probabil 🙂

    Răspunde
     
    1. tudor
      Iulie 22, 2016 la ora 11:52

      PS: insa ce ne facem cu asemenea opinii ( www .contributors.ro/economie/cum-scoatem-hipermarketurile-din-gura-lumii/ ) exista leac pentru ele, sau trebuie sa ne rugam sa nu se propage spre majoritate.

      Răspunde
       
  • Nicolae
    Iulie 21, 2016 la ora 22:02

    Nu stiu daca ce l-a impins pe Ceausescu sa vanda toata productia in exterior ca sa plateasca imprumuturile accumulate in perioada precedent. Eu cred ca a fost cineva din anturajul sau care a vrut sa-l elimine! Oricum criza din anii 80 a fost produsa din interior si nu a fost o criza normal. Am lucrat intr-o intreprindere care facea suport de fonta pentru mese cu un picior central si se vorvea ca se vindea in Italia la un pret mai mic decat costul de productie. Pe vremea aia eram ca sclavii de la Berevoiesti. Faceau cu noi ce vroiau, ziua munceam in fabrica si cand aveau chef ne scoteau noapte sa schimbam liniile de tramvai… Cat despre productia „mai de calitate și mai eficienta” eu unul prefer sa cumpar produsele natural, fara ingrasaminte chimice si caut produsele cele mai diforme ca sa fiu sigur ca nu sunt produse modificate genetic… uneori reusesc alteori nu am de ales… Tarnii romeni au invatat foarte bine cum se produce masiv, profitabil, „productiv” dar nu stiu daca acest lucru este bine pentru noi…. Taranul roman nu a avut finantare, nu a venit nimeni sa-i fie alaturi, in loc sa le dea galeti mai bine ii ajutau sa se finanteze.,, dar…. nu-I asa nu au avut interes… interesul era sa se cumpere rosii din Spania sau Olanda fara gust de rosie….

    Răspunde
     
    1. laurian
      Iulie 22, 2016 la ora 08:48

      parerea mea este ca a avut loc o ruptura de generatii. pe de o parte bunicii mei au fost tarani, la un moment dat considerati chiaburi, care au muncit toata ziua si toata noaptea, asa au fost invatati. generatia parintilor mei a cautat sa se mute la oras, sa lase sapa, cautand mapa, sau umbra in locul soarelui cum spun si acum. generatia mea (44 ani) s-a impartit, in sensul ca o parte a fost atrasa de obiceiurile bunicilor, iar o alta parte de al parintilor. iar generati de 20 de ani de acum, este atrasa in mod inevitabil de … pokemoni. asta este, trebuie sa fim realisti. marea majoritate a ”tinerilor fermieri” sunt la oras, au ferma pe numele lor si muncesc parintii lor. succes

      Răspunde
       
  • Un Dac Liber
    Iulie 21, 2016 la ora 21:18

    Multumesc

    Răspunde
     
  • cezar
    Iulie 21, 2016 la ora 21:16

    Cum?

    Răspunde
     
  • Aurel
    Iulie 21, 2016 la ora 16:10

    Era omul acela pe ProTV, in urma cu vreo nshpe ani, „Omul care aduce cartea” (ceva de genu’ asta). Citindu-l pe Moise, mi-l imaginez cu titlul „Omul care aduce ploaia”, in sensul „pesimism la maxim” :)))

    Răspunde
     
  • Serban
    Iulie 21, 2016 la ora 15:02

    Exact cum am prevăzut într-un comentariu precedent, legea 51% este în vigoare dar norme de aplicare nu există. Oare confuziile pe care le generează această situație se numără printre efectele ei pozitive?
    Cît privește pericolul intrării în recesiune, ar trebui menționat mai apăsat rolul reducerii unor taxe conjugate cu măriri de salarii (fără suport în creșterea productivității), creșteri de indemnizații, de pensii doar pentru unele categorii de pensionari și al altor măsuri de acest gen, în an electoral.

    Răspunde
     
  • Constantin
    Iulie 21, 2016 la ora 14:46

    As indrâzni cateva completari, fara a contrazice pe d-nii Moise si Axenciuc. In primul rand cu referire la criza de la sfarsitul anilor 90 se cuvine a fi facuta observatia ca a survenit unei dispute Venezuela-OPEC ce a dus la o crestere rapida a pretului petrolului la peste 30$/baril si s-a finalizat cu sustinerea generala pt Bush in 2000 si actiunile militare di Irak. Ori, o crestere cu 5$ a pretului barilului determina o scadere cu cel putin 0.5% a cresterii economice. Romania, desi este analizata izolat, se afla in legatura cu pitele mondiale, iar in 97, ca si in 78, criza a fost una energetica. Apoi, criza din 1989 a fost una artificiala, creata de regimul autoritar independent de ciclurile economice. In fine, criza anilor 70 a fost una a petrolului si a avut un caracter global, demonstrand interdependenta economica a statelor indiferent de regimul politic.

    Răspunde
     
  • stefan tst
    Iulie 21, 2016 la ora 13:18

    Articol bun,analiza de bun simt.Dupa perioada de euforie din `89 romanii au trecut la etapa de „acumulare”,fiecare dupa posibilitati si dupa cum l-a dus mintea.Unii prin munca,altii la limita legii, altii cu incalcarea legii.Multi au plecat in lumea larga pentru a realiza ceva pentru ei si familiile lor.Au trimis bani in tara,au inceput in primul rand sa-si construiasca case noi, de cele mai multe ori prea mari,doar pentru a arata celor din jur ca s-au realizat.Cei mai multi bani- albi,gri,negri s-au ingropat in vile,masini si altele,de cele mai multe ori fara noima.Acum aceste case sunt nelocuite,se degradeaza,se scot la vanzare la preturi de acum 6 ani.Ce efect au aceste lucruri asupra economiei?N-ar trebui sa fim mai responsabili,sa fim un pic mai realisti,sa lasam grandomania deoparte?

    Răspunde
     
  • Ion
    Iulie 21, 2016 la ora 13:14

    Criza intra unde vrei!in palat ca si n bordei!ai economii in casa,criza n are loc la masa!

    Răspunde
     
  • individul.x
    Iulie 21, 2016 la ora 09:58

    În același timp:

    Oamenii de la Google Deepmind au reușit, folosind inteligența artificială generica, aceeași care l-a învins pe campionul mondial la Go, să reducă consumul de energie cu răcirea unui centru de date al Google cu 40% .

    Răspunde
     
  • laurian
    Iulie 21, 2016 la ora 09:36

    5,9% —înlocuirea mobilei uzate și/sau demodate, 12,1% —cumpărarea de produse electrocasnice, 28,8%
    —cumpărarea de haine noi, 10,6% —vizionarea unor spectacole de teatru, cinema, 15,2% —cumpărarea de cărți, ziare, reviste.
    Deci este un pic mai complicat … aici se impun anumite masuri politice de optimizare a relatiilor comerciale, pe langa 51 se impune si mercurialul, si stimularea micilor intreprinzatori, aparitia de magazine de producatori care sa concureze supermarketul, cel putin pe anumite segmente. daca nu ma crezi, vezi si ce profituri fac supermarketurile, luand in calcul si repatriera acetor profituri prin diferite practici. stima

    Răspunde
     
    1. Constantin
      Iulie 21, 2016 la ora 10:08

      Printre masurile de optimizare a relatiilor comerciale, pe langa mercurial, ar mai putea fi adoptate: inchiderea supermsrketurilor miercurea sambata si fuminica (ori macar sambata si duminica), obligarea la taxe sporite si plata anticipata a produselor, inghetarea cursului de schimb (pentru cei care isi cumpara case cu credite in valuta) etc.

      Răspunde
       
    2. amicu
      Iulie 22, 2016 la ora 14:56

      Daca vrei ca marfurile sa dispara (cum s-a intimplat cu multe medicamente dupa masurile populiste ale lui Ponta) sau sa se vinda pe sub mina e bun si mercurialul.

      Răspunde
       
      1. Constantin
        Iulie 24, 2016 la ora 13:58

        Pentru a nu se vinde pe sub mana to’asul ne-a invatat ca speculantii trebuie pedepsiti aspru cu inchisoarea, iar daca masura nu are efect, cel mai sigur edte sa fie introduse cartele/ cote de consum. Exact acesta este spiritul legii 51%.

        Răspunde
         
  • laurian
    Iulie 21, 2016 la ora 09:31

    da Moise. si totusi consumul in prezent este sub minimul necesar, iar aceasta stare dpdv biologic nu poate fi mentinuta prea mult timp. costurile individuale precum si costurile sociale care decurg de aici (adik pe langa distrugerea unor vieti, oameni, suflete … societatea va plati inclusiv economic, prin cresterea cheltuielilor de ingrijiri medicale, cresterea delincventei – ceea ce se traduce printr-o crestere a costurilor cu politia, tribunalele, inchisorile, la care se adauga costurile victimelor), abandonul scolar (lipsa unei forte de munca pregatita/calificata) etc. iar datele cu privire la consum sunt vazute si de statistica: Sursa:
    Agerpres via BNS
    O treime dintre gospodăriile din România, respectiv 32,8%, nu au putut face față cheltuielilor cu venitul total net lunar realizat, în 2015, se arată într-o publicație a Institutului Național de Statistică (INS) transmisă la solicitarea AGERPRES.
    Anul trecut, o pondere de 36% dintre gospodării s-au aflat în imposibilitatea de a plăti întreținerea locuinței din cauza lipsei resurselor financiare, iar 16,7% —energia electrică.
    De asemenea, pentru a face față cheltuielilor curente, 6,8% dintre gospodării au apelat la economii, 6,1% s-au împrumutat de la rude, prieteni sau alte persoane, 9,3% au muncit suplimentar, în timp ce 11,5% au aplelat la ajutoare financiare, fără obligația de restituire, de la rude, prieteni.
    Anul trecut, 17% dintre gospodării și-au permis o săptămână de concediu în afara casei, 5,9%
    .. next

    Răspunde
     
  • cornel
    Iulie 20, 2016 la ora 15:41

    Mie mi s-a parut interesant articolul.

    Răspunde
     
  • Obelix
    Iulie 20, 2016 la ora 15:05

    Stimate domnule Guran,stimati cititori/comentatori,
    Incremementa aquae decrementa…=cresterea si descresterea… ( Dimitrie Cantemir ).
    Perfect adevarat ca o criza mondiala o putem percepe ca o recesiune si invers. Hai sa vedem si ce depinde de noi.Ce putem face? Educatia economica: orice familie sau firma trebuie sa aiba o rezerva de supravietuire pentru 2-3 luni in cazul in care nu va castiga nici un ban. Daca luam credite sa o facem fara sa spunem ca avem rezerve sau sa tinem cont de rezerva de supravietuire in scopul platii ratelor (am vorbit cu oameni dintr-o multinationala Germana la care asta era politica firmei si mi-au trebuit multi ani si 2 crize ca sa-i inteleg logica).Pregatire pshica:
    acum suntem sclavii unor obisnuinte: ne-am specializat si suntem buni in a face ceva anume dar sigur am putea face si altceva daca nu mai este cerere pe piata pentru specializarea noastra. Trebuie putina imaginatie, bunavointa si evitate blocajele mentale si de orgolii. Nu fiti lacomi, auris sacra fame=setea blestemata de aur, caci asta a dus bancherii din USA la criza din 2008 dar si pe noi la randul nostru in diferite momente ale vietii in situatii dificile. Pregatire civica: sa mergem la vot si sa convingem in jurul nostru pe cat mai multi sa nu voteze persoane corupte.
    Multumesc pentru timpul acordat citirii acestor randuri.
    Va doresc tot ce poate fi mai bun caci in actuala situatie din Europa nu vad un viitor roz pentru plaiurile mioritice.

    Răspunde
     
    1. santamanta
      Iulie 20, 2016 la ora 16:46

      @Obelix, rau de tot a fost altadata (ca tot vazui in articol), in epoca de aur (garantat tuturor locuinta si loc de munca, doar ca nu se putea pleca, un fel de lagar in care cine dadea cat mai multe like-uri ajungea cat mai sus, cine comenta negativ ajungea in lanturi – paranteza pt liceeni)
      acum e roz raportat la aceea epoca, insa inca se pleaca masiv, fie medici sau simpli capsunari, situatia e tensionata si in USA cea inarmata pana in dinti, statistic pare chiar mai safe pe plaiurile mioritice

      Răspunde
       
    2. AndreiR
      Iulie 20, 2016 la ora 21:19

      Perfect de acord. Trebuie sa invatam putina educatie economica de structura familiala cat si sa incercam sa vedem un orizont mai larg nu doar cel ce te inconjoara.

      Răspunde
       
  • Robert P.
    Iulie 20, 2016 la ora 14:11

    Puțini din cei care au putere de decizie citesc asemenea articole si chiar dacă ar citi, ar înțelege si și-ar dori, nu ar putea face mari schimbări, controlul este mai ușori cu oameni limitați si suntem din nefericire beneficiarii unei realități create pe alte meleaguri decât cele ale României ….

    Moise, pune te rog frumos niste butoane de share la articole, caut pe toată pagina si nu găsesc nimic deși informația asta merită data mai departe si citită la fiecare oră de istorie si economie din școală 🙂

    Răspunde
     
  • Voltaireness198@
    Iulie 20, 2016 la ora 13:56

    De ce nu are ursul coada?Au tras de propietatea comunista inainte si dupa 1989
    La fel au tras si de cresterea economica pana au ramas pe 0.
    Pui un ban la ciorap, investesti in ceva ce aduce profit(nu politic sau pentru partid), nu mananci cedar englezesc si rosii turcesti Nu alergi dupa iPhone si vacanta la Nisa.
    Cauza si efect?nu o sa ai medicamente si alimente ieftine si competitive pentru ca e mai scump sa produci in ro iar marele comerciant va pune un adaos mare la produsul ieftin local pentru a acoperi acelasi castig ca in cazul unui produs strain.
    Mananca macar romaneste daca nu vrei sa ai tara plina de oameni fara loc de munca sau plecati pe unde au apucat sa faca un minim de venit pentru putea sustine un copil acasa.
    Pensia ta si salariul doctorului nu se plateste din cedarul englezesc sau medicamentele scumpe aduse din import.

    Răspunde
     
    1. Alex Z
      Iulie 23, 2016 la ora 01:17

      Referitor la medicamentul scump din import= o colega a avut subiect de master determinarea cantitatii de substanta activa din medicamentul x, cel fabricat in romania avea 1 SFERT din cel din import! nu dau nume…atat despre productivitatea muncii…

      Răspunde
       
  • stefan
    Iulie 20, 2016 la ora 13:43

    In articol sunt prezentate doua legi care intrevin in economie. Spui ca ambele pot avea efecte pozitive, si ca darea in plata poate tine preturile jos, dar asta poate afecta sectorul constructiilor.
    As vrea o parere despre o alta propunere: toate tranzactiile cu terenuri ce depasesc 100 euro/mp sa fie impozitate cu 90% din ce depaseste 100 euro. Asta ar duce la plafonarea preurilor la 100 euro/mp, si chiar mai jos la marginea oraselor
    Astfel speculatorii ar disparea din schema si umflarea artificiala a preturilor terenurilor nu s-ar mai produce. Automat ar scadea si preturile locuintelor, pt ca dezvoltatorii imobiliari ar avea mai putin de amortizat.
    Ar mai fi doua efecte benefice: pe deoparte ar putea aparea firme de familie, care sa construiasca doar case, nu blocuri. Acum firmele mici n-au nici o sansa, pt ca daca fac case costul terenului nu se poate amortiza decat punand un pret prea mare ca sa poata fi cumparata, iar ca sa faca blocuri au nevoie de investitii prea mari, pe care firmele mici nu si le pot permite. Asta ar duce la crearea a f multe locuri de munca in constructii, un domeniul ce ar putea absorbi o buna parte din forta de munca necaificata
    In plus si in activitatea de productie ar fi efecte benefice, pt ca acum pretul terenului pe care trebuie sa il achizitionezi pt a putea amplasa o fabrica poate insemna foarte mult din buget, ceea ce reduce investitiile in tehnologie, si scade automat productivitatea, si obliga firma sa plateasca salarii mai mici.

    Răspunde
     
    1. Cristian
      Iulie 21, 2016 la ora 05:24

      Ciudat rationament. Impozitand ca un lux terenul – pretul va creste si mai mult. Pretul este dat de cerere si oferta – taxele mai mari nu il vor reduce ci dimpotriva va creste si mai mult. Daca in schimb vrei sa scada pretul terenului construibil ar trebui ca primariile (sau privatii) sa pregateasca si sa utileze terenurile de la marginile oraselor – sunt suficiente. Canalizare, apa, curent, asfalt.

      Răspunde
       
  • gigi
    Iulie 20, 2016 la ora 13:39

    ..vreun motiv pentru care comentariul meu a fost refuzat…? Credeam ca esti pe orientare online acum 🙂

    Răspunde
     
    1. Moise
      Iulie 21, 2016 la ora 09:43

      M-am uitat sa vad… Softul v-a bagat in spam, nu eu. Intr-adevar, in afara unei gandiri marxist-constipationiste, comentariul dvs nu are nicio problema. L-am scos din spam, totusi… al dracu’ soft, invata chestii pe care unii nu le vor pricepe niciodata! 🙂 Sau poate o fi din cauza IP-ului… Gigi cum e posibil sa lucrati unde lucrati si sa ganditi asa?

      Răspunde
       
      1. AndreiM
        Iulie 21, 2016 la ora 11:50

        Sa inteleg ca nu se doreste polemica? Eu nu vad gandire „marxist-conspirationista”, ci un comentariu decent prin schimbarea paradigmei consumerismului catre cea a nevoilor (atentie nu de le fiecare dupa posibilitati, fiecaruia dupa nevoi- ideologie la fel de paguboasa). Foarte multi tind catre lucru pe proiect, lucrand atat cat este necesar pentru a-si satisface nevoile. Nu crezi ca ar fi o abordare mai corecta?

        Răspunde
         
  • Monica
    Iulie 20, 2016 la ora 13:30

    Ca de obicei d-ul Guran ne lamureste despre trecut si ne avertizeaza cu privire la viitor .Cine sunt praduitorii din trecut , stim .Din pacate nu am fost in stare sa-i si condamnam pentru subminarea economiei . Da pe cei care ne vand in prezent putem sa-i oprim si sa-i pedepsim ? Putem , daca vrem .Putem trai de ex. fara IPhone , fara LCD ,fara masini si alte fite da , fara pamant nu putem trai . Pamantul ne da sa mancam , in el creste graul . Cu cat se mai vinde acum 1 ha de teren agricol ? Cum se numeste ala care-si vinde caciula din cap ? Fraier ? Daaaa….astia suntem noi romanii , ar trebui sa luam ex. Poloniei si sa tinem cu dintii de ce-i al nostru ca altfel ramanem nu doar fara caciula ci chiar in curul gol .

    Răspunde
     
  • Adrian
    Iulie 20, 2016 la ora 12:58

    Vine criza agrara, vine recesiunea, vine un cutremur de 9 grade parca suntem pe vremea lui Ceauescu, „Sunt unguri la granita” Pfs! Normal ca sunt, mai exact, acolo sunt de sute de ani ;)))
    Hai sa fim seriosi, deja este o moda sa vorbim precum Mugur Isarescu, sa tinem toti buzunarele inchise sa nu mai cheltuim nimic ca odata si o data o sa mai vina vreo criza! Pai hai deja sa semnam un nou acord cu FMI!
    Moise, abia am iesit din una destul de grea mai ales ca ne-am facut-o noi foarte grea, prin ideei de genul ca: lasa sa asteptam ca preturile o sa se prabusesca si vom cumpara apartamente la 3000 de euro!
    Cel mai important este sa traim in prezent nu in viitor si nici in trecut sunt numite perioade moarte pentru ca nu putem actiona!
    Cum te pregatesti tu draga Moise personal pentru recesiune!? Cheltui mai putin?
    Eu unul la 39 de ani am trecut prin toate crizele posibile si iata ca tot pe aici suntem!
    Ca si actiune este important sa nu ne intindem mai mult decat plapuma, sa facem cat mai mult cu banii pe care ii avem nu pe cei care ii luam de la banca! Cati dintre investitorii actuali au investitiile acoperite cu numerar…!?
    Asta trebuie invatata lumea, sa faca cu cap totul sa nu se arunce pe ce o sa fie!

    Răspunde
     
    1. alegzandru
      Iulie 20, 2016 la ora 13:46

      Isarescu indeamna la ponderatie stiind ca nu toti il vor asculta, deci nu vom avea recesiune economica fiindca nu mai cheltuie nimeni nimic. Dar daca 2/10 se mai calmeaza auzindu-i sfaturile, tot mai reusesti sa echilibrezi situatia. Facand asta, reusesti niste cresteri economice mai sanatoase, si nu bazate in totalitate pe consum frenetic, deci importuri si deficit comercial, care produc o supra-incalzire economica rapida.

      Articolul e informativ si educativ, poate intelegand conceptele astea nu vei cumpara apartamentul ala de care vorbeai la 100k euro si nu vei ramane indatorat cu 70% din salariu pe 30 de ani, intr-o perioada grea, de recesiune/criza.

      Cheltuie tot si fii fericit facand asta, dar asuma-ti si cand vei da de greu. Faptul ca esti nepasator si vrei sa traiesti clipa s-ar putea sa nu te scuteasca de neplaceri in viitor.

      Răspunde
       
      1. Radu
        Iulie 20, 2016 la ora 15:10

        Frumos scris, Alegz. Imi place ca tonul e moderat si reusesti sa nuantezi/adancesti putin ideile

        Răspunde
         
      2. laurian
        Iulie 22, 2016 la ora 08:55

        sunt 2 idei aici. prima legata de dezechilibrul balantei … care este provocata in opinia mea nu de cresterea consumului, care este necesar pentru ca lumea sa poata supravietui, avem nevoie chiar de un consum mai mare, dar produsele ar trebui sa vina din intern, nu din import, fara ca decizia sa ne apartina, controlul fiind la marile corporatii, si apoi a doua legata de .. ma rog. intelegeti… stima,

        Răspunde
         
        1. Constantin
          Iulie 24, 2016 la ora 14:10

          Da, domnule, asta este solutia! Cresterea gradului de competitivitate al produselor romanesti! Dar asta ar insemna sa deranjam guvernul pentru a adopta cateva masuri de sprijin pentru agricultorii locali, respectand legislatia concurentiala europeana. Este valabil si pentru alte categorii de producatori. Faptul ca produsele ronanesti sunt necompetitive nu poate fi reglat prin obligatuvitatea consumatorilor sa le cumpere. Efectul este invers in acest caz, produsele devin si mai putin competitive. Este demonstrst teoretic si practic. Dpre exemplu, economia autarhica socialista a dus la scaderea continua a competitivitatii profuselor. Scrie in manualul de economie de liceu, pe csre dl N Sapunaru n-a catadicsit sa-l citeasca.

          Răspunde
           
  • Giovani
    Iulie 20, 2016 la ora 12:20

    bun, si care e smecheria cu Legea lui 51%? comerciantii vor expune aceeasi marfa ca si pana acum, doar ca in proportii diferite pe raft, la care vor adauga cateva produse romanesti in plus. cumparatorii vor lua tot cam aceleasi produse ca si pana acum, tot ce avand de facut magazinul e sa suplimenteze mai des produsele de pe raft. eu de ex. cumpar numai cedar englezesc de le Lidl, pt ca cel autohton, produs de Prodlacta Brasov are o calitate care oscileaza teribil de mult si nu e nici competitiva ca pret.

    Răspunde
     
  • limbric
    Iulie 20, 2016 la ora 12:14

    Sper ca am inteles eu gresit si nu dai legea 51% drept o chestie pozitiva.
    Interventionismul statului nu face decat sa limiteze optiunile consumatorului, la care nu pare sa se gandeasca nimeni.

    legea 51% = optiuni mai putine si mai scumpe pentru fiecare dintre noi.

    Răspunde
     
    1. Constantin
      Iulie 21, 2016 la ora 10:19

      Ati inteles gresit. In acest articol dl Moise admite ca Lg 51% ar putea fi o prostie. In articolul precedent domnia sa lauda „binefacerile” acestei legi stupide.

      Răspunde
       
  • Cornel
    Iulie 20, 2016 la ora 12:03

    Romania daca nu trece la capitalism, o sa fie intr-o criza economica permanenta.

    Răspunde
     
    1. laurian
      Iulie 22, 2016 la ora 08:58

      este la capitalism, in perioada acumularilor sub orice forma, capitalismul original, nu cel cu fata umana din vest … stima,
      PS. chiar si politicienii de stanga sunt mari capitalisti!

      Răspunde
       
  • gigi
    Iulie 20, 2016 la ora 11:56

    Ceea ce nu mi se pare cool in aceasta abordare a dlui Guran (si nu numai, desigur) cu avant economic pana la urma indoctrinat (educatie, mediu bancar etc), nu-i asa, pentru ca nu este o intelepciune economico-sociala multilaterlal (na! :)) si natural dezvoltata, este ca sustine sistemul curent cum s-o numi el, de piata, capitalist fara cap, etc, cu toate bubele din cap si orice hiba aparuta in acest sistem sunt „greseli”, „prostii”, „calcule gresite” care necesita „ajustari”, „reparatii”, etc. Astept cu interes un articol sau serie de articole, NU daca un sistem sau altul (socialist, comunist, meritocratic, capitalist, etc etc) e mai bun CI cat de multe probleme prezinta situatiile in realitatea lor si cum ar trebui ele de fapt sa faca fata realitatii, modificate, adaptate la natura umana si la realitatile cotidiene dpdv al resurselor, al necesitatilor de baza, etc. Altfel, cand multi economisti si sociologi de top indraznesc sa intre pe terenul acesta, pare ca dvs si multi altii preferati sa ramaneti pe terenul bubos dovedit.

    Ce altceva inseamna un sistem care „crapa”, are nevoie ca de aer de cresteri si recesiuni, inflatie si deci saracire, productie masiva cu o calitate din ce in ce mai proasta si cu uzura planificata,
    cerere falsa creata in laboratoare speculand fondul emotional uman, credite care nu duc nicaieri decat la indatorare si sclavie in modul abuziv permis de sistem, „bunastare” fara bunuri de baza ci la mila bogatului (ce progres? tot sclavie dle Guran).

    Răspunde
     
  • radu
    Iulie 20, 2016 la ora 11:52

    Daca UE ramane in picioare criza se va dispersa pentru noi, nu o sa doara atat de tare, poate chiar o sa beneficiem de ea fiind practic cei mai ieftini.
    Nici in 2009-2010 nu ar fi fost atat de dura daca se luau masuri din timp si nu se astepta un an pentru a se repara prostiile din anii electorali (2 ani).
    Atentie in 2019-2020 sunt 2 ani electorali – poate repetam cretinatatea cu mariri succesive de salarii la bugetari / ajutoare.

    Daca UE se sparge in bucatele sau apar diverse bariere o sa doara la fel ca in ’98 poate si mai rau.

    Răspunde
     
  • Kapital
    Iulie 20, 2016 la ora 11:23

    Urmatoarea criza a inceput in decembrie 2015, exista indicatori masurabili: pret aur (+20%) in 6 luni, pret cupru, otel (-30%) etc, indici de scadere ai comertului mondial (Baltic Dry), scaderea actiunilor celor 4 mari (FANG – facebook, apple, netflix, google)

    Răspunde
     
    1. Moise
      Iulie 20, 2016 la ora 12:15

      Acelea sunt semne de recesiune, nu cauze de criza. Probabil nu ati citit articolul.

      Răspunde
       
      1. Kapital
        Iulie 20, 2016 la ora 16:02

        Dvs ati exprimat presupuneri si sperante pentru evitarea crizei. Chiar si cei 2% pt aparare vor fi luati clasic de la investitii. Intre timp capitalul se duce incet spre aur si cash, exact ca in 2008…

        Răspunde
         
        1. Valahul
          Iulie 22, 2016 la ora 09:39

          Poate cei 2% se vor lua de la salarii ca si asa creste consumul prea repede. Plus ca de fapt „nu sint chiar luati din salarii, sint investiti in industria de armament care creaza locuri de munca” (ura!). „Dar doar daca sintem destepti sa finantam industria locala cu acesti 2%”. Daca vine criza e ca sintem „prosti” si asa e „conditia umana” (cum incepe articolul).
          Si de fapt nu meritam nici aceste salarii mici caci nu sintem productivi.
          „Avem salarii prea mari fata de ce productivitate mica avem si de aici recesiunile corectoare”.
          Am invatat discursul bine? Nu va suparati pe mine, trebuie sa fie si un comunist pe aici.

          Răspunde
           
  • Cristian Rosu
    Iulie 20, 2016 la ora 11:16

    Urmatoarea criza mondiala va veni din China. Probabil in 1-2 ani. Noi, ca de obicei, vom fi prinsi total nepregatiti. Asa pedepseste istoria pe cei ce o ignora.

    Răspunde
     
  • Constantin
    Iulie 20, 2016 la ora 11:08

    Indraznesc sa remarc, dupa revenirea tonului echilibrat in discurs, o lipsa majora a articolului. Anume, faptul ca mai multe situaactiuni politice cu efect asupra economiei romanesti sunt prezentate ca prostii, ori fatalitati implacabile. In realitate au fost masuri concentrate care vizau trecerea in mod fraudulos a averii publice in proprietstea privata a catorva persoane apropiate fostului aparat comunist. In fond, un urias jaf. Intreprinderi strategice profitabile au fost distruse si ofata cu ele sectoare economice, in scop imobiliar, ori pentru inlaturarea concurentei. Alte sectoare neviabile au fost mentinute pentru a obtine voturile abgajatilor. Asta nu tine de ciclurile economice, ci de vointa politica, precum in Brazilia, sau Venezuela, ori Rusia, dintr-o alta perspectiva.

    Răspunde
     
    1. Moise
      Iulie 20, 2016 la ora 12:16

      Am incercat sa evit o polemica. Asta intelegeti dvs prin „tonul echilibrat”?

      Răspunde
       
      1. Constantin
        Iulie 20, 2016 la ora 14:27

        Daca evitarea polemicii sterile repreznta obiectivul, atunci un ton echilibrat al discursului este un bun mijloc pentru a-l atinge. Inclusiv in privinta Lg 51%, Rosia Montana, CFR Marfa, defrisari, CE Oltenia samd. Si cred ca este un lucru pozitiv, care merita remarcat. Dimpotriva, o polemica cu dl Nicolicea spre exemplu, este, cred, contraproductiva, o risipa de energie.

        Răspunde
         
  • Catalin
    Iulie 20, 2016 la ora 11:06

    Oare crizele astea nu sunt facute ca la perioade ciclice, cineva , sa se mai imbogateasca nitel ? Adica, niste insi care duc haturile economiei globale , la perioade ciclice , mai baga mana pana la cot in sac , apoi isi starg urmele cu o criza .

    Răspunde
     
    1. alegzandru
      Iulie 20, 2016 la ora 13:58

      Nu, ele exista pentru ca altfel economia nu ar functiona pe termen lung, ar intra in colaps.

      Crizele sunt generate de schimbarea comportamentului consumatorului, care nu mai consuma la preturile respective. Simplu. Nu credeti ca exista cineva care sa schimbe comportamente colective la scara asta asa, pur si simplu.

      Ca sunt speculate de cei bogati, cu resurse, acces la informatie si bani, da.

      Răspunde
       
      1. valahul
        Iulie 22, 2016 la ora 10:28

        Eu cred ca amandoi aveti dreptate nu va contraziceti deloc.
        Crizele sint rezultatul unor dezechilibre si contradictii din economia capitaliste provenite din inovatiile tehnologice, modificarea tiparelor/structurilor de consum, etc.
        Si la fel de adevarat ca rezolvarea dezechilibrelor are loc pe spinarea oamenilor simpli si in favoarea unor anumiti privilegiati politic si economic. Dupa fiecre criza, oamenii simpli devin mai saraci, iar cei bogati devin mai bogati.
        Dupa cum se vede mobilitate sociala economica este la minim istoric de decenii. Mai mari sanse ai sa devi bogat jucind la loterie decit muncind/investind. Imi pare rau dar asa arata statisticile.

        Răspunde
         
      2. Constantin
        Iulie 25, 2016 la ora 12:39

        Dincolo de recurenta ciclica a economiei, crizele romanesti au cauze specifice, unele proprii economiilor socialiste (politici autoritar-discretionare, somaj redus etc.), altele caracteristice tranzitiei la economia de piata (inflatie cu doua cifre, restructurarea unor intregi sectoare economice neperformante etc.). O criza economica [speculativa] este clasica si se afla mentionata in majoritatea manualelor de economie. Pentru ca lui Suleyman Magnificul (cel din film) ii placeau enorm lalelele a oferit bulbi ca dar pretios unui principe transilvan. Il chema Ferdinand I de Habsburg si Otomanii doreau relatii bune cu Sfantul Imperiu Roman al carui imparat devenise. Astfel lalelele au ajuns la botanistii olandezi si ulterior obiect de tranzactii. Fiind rare, pretul unui bulb era enorm, echivalentul venitului mediu al unui olandez pe un an. Multi si-au amanetat bunurile, au ipotecat casele pentru a investi in lalele. Cand pretul a ajuns intr-atat de mare incat nu s-au mai gasit cumparatori, a scazut rapid la o zecime, iar in 1637 in Olanda s-a declansat o criza economica severa, care a durat mai multi ani. Asadar, cauzele crizelor economice pot fi diverse.

        Răspunde
         
    2. amicu
      Iulie 22, 2016 la ora 15:07

      Domnul Guran nu explica prea bine cauzele crizelor. Este modul de functionare si dezvoltare al economiilor capitaliste: expansiune, supraproductie, criza si de la cap.
      De exemplu criza declansata in 2007-2008 a fost declansata de supraproductia din imobiliarele americane (peste un milion de case nevindute, vreo 500 de miliarde de $ gaura la banci), bancile au dat in primire, apoi fabricile auto s.a.m.d. In 2009 a ajuns si la noi ca nu traiam izolati si, in plus, am avut si ghinionul sa-l avem presedinte-premier pe marele marinar.

      Răspunde
       
  • Viorel peltea
    Iulie 20, 2016 la ora 10:57

    Lamureste-ne Moise !

    Răspunde
     
 
 
Adaugă comentariul
 
 

Emailul nu va fi făcut public. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Nume: *
Adresa de email: *
Pagină web
Comentariul*
 caractere rămase