afișări

Probabil cel mai puternic protest socio-cultural împotriva Catedralei Mântuirii

de Moise Guran

Acum, după ce am scris acest titlu, îmi dau seama că el este greșit. Parțial. Dar am tot timpul până termin de scris acest articol să îmi dau seama dacă este sau nu așa. Înainte de toate și de orice trebuie să vedeți clipul de mai jos. Până la capăt, obligatoriu! Începe stângaci ca o poezie de Nichita Stănescu, tradusă în engleză de un adolescent semidoct, continuă prost, dar, de la un punct încolo, eu am rămas cu gura căscată…

Exact! Băi frate câte personalități culturale, artistice, mediatice (și etc) au ales să transmită mesajul că Dumnezeu preferă lemnul și spațiile mici!

Categoric, lemnul și spațiile mici, o alegorie ce trimite străveziu la simplitatea inevitabilă a coșciugului, este un protest, dar nu atât unul împotriva Măreției ce se ridică pe Dealul Parlamentului, cât mai ales împotriva avântului de îndobitocire al Mântuiților. De aia vă spuneam că titlul mi se pare acum greșit, de fapt substanța mesajului trece dincolo de Catedrală, prin raportarea istorică la bisericile mici de lemn ce scot în evidență fix anacronismul acesteia de acum.

Dați-mi voie să vă explic mai în detaliu…

Să faci o megastructură în zilele noastre nu e șmecherie. Acum 1000 de ani să faci o catedrală putea dura o viață sau mai multe. Dacă vreți să vă simteți bine și să aflați mai multe despre asta vă recomand Stâlpii Pământului, o carte cât o catedrală, cu subiect de inspirație istorică, chiar dacă e beletristică. (Dacă vă doare okii să citiți o cărțoaie cât Biblia, s-a făcut și filmul, n-am văzut toate episoadele, dar din ce am văzut, el respectă destul de exact linia cărții).

Ideea este că de vreo 200-300 de ani a devenit anacronic (adică din alt timp) să mai faci catedrale mărețe. Chiar și Catedrala Încoronării (a Marii Uniri) de la Alba Iulia, în ciuda faptului că se apropie de 100 de ani, tot arată penibil de nouă și îngrijită pe lângă vecina ei, Catedrala Sfântul Mihail, care are peste 1000 de ani.

catedrale

Da, Catedralele sunt simboluri ale măreției. Ale puterii și ale trumfului. Nu, nu al triumfului lui Dumnezeu, ci al unor oameni care au vorbit și vorbesc arogant în numele Lui. Biserica mică din lemn are cu totul și cu totul altă simbolistică. Antagonică pe toate planurile cu Catedrala, ea ne amintește de încercările strămoșilor, de clipele lor grele, de disperarea lor și de refugiul în Dumnezeu ca ultimă frontieră a supraviețuirii.

În altă ordine de idei, Catedrala Reîntregirii Neamului (de la Alba Iulia) poate avea un sens al Triumfului, că s-a unit Nația, dar era deja anacronică în epoca la care s-a făcut. Arcul de Triumf sau Podul lui Saligny erau manifestări culturale ale puterii și triumfului mult mai potrivite. Vă dați seama cât de prostească este ideea construirii unei catedrale în secolul XXI? Ei bine nu! Nu este atât de prostească, și, de fapt, nici anacronică nu este!

Depinde la ce te raportezi. Dacă te raportezi la evoluția culturală a nației noastre, atunci o să constați că aceasta (considerând pornirea de pe la 1848) a descris un arc de formă pentru a se prăbuși pe fondul de la care nu s-a îndepărtat din păcate foarte mult…

De ce toate catedralele mărețe ale Europei (cu excepția notabilă a Sagrada Familia dar care poate tocmai de aceea este, în sine, un monument al aroganței și al chixului) sunt vechi? Simplu! Pentru că toate celelalte nații, pe măsură ce au evoluat cultural, au început să construiască și altceva, conservându-și totuși monumentele religioase ca pe monumente istorice, forme de manifestare culturală ale strămoșilor.

Click pe poză pentru detaliiEi, la noi aceste forme de manifestare culturală au fost bisericile mici din lemn, cele mai multe dintre ele ascunse, să nu le găsească cotropitorii, în niciun caz impunătoare, triumfătoare, exhibiționiste. Cozia sau Mânăstirea Argeșului nu sunt impresionante prin dimensiuni (Voronețul nici atât) deși ele chiar reprezintă manifestări culturale ale triumfului și victoriei, în glorioasa epocă (glorioasă doar vreo 200 de ani) a feudalismului românesc. În rest, bisericile mici de lemn ale unui popor ascuns. Ne e rușine cu istoria noastră? Păi probabil că unora dintre noi le este, dar exact aceia sunt cei mai periculoși idioți din societatea de azi… Căci negarea originii este doar o formă de impotență (nu, nu neapărat sexuală).

Și acum, înapoi la chemarea la smerenie pe care trupa Taxi, plus niște zeci de personalități o fac preoților…

Manifestul este puternic! Va avea un impact larg. Dar unul inutil.

Deși cele mai vocale elite anti-Catedrală din societatea sunt de fapt ateiste (pfff! când a văzut clipul colegu’ Mîndruță s-a apucat să facă un fel de atlas școlar ilustrat despre Univers… nici nu-i dau link ca să-l scutesc de dezbateri inutile pe propriul blog… ioc trafic azi Mîndruță!) aceste elite din clipul celor de la Taxi fac de fapt un apel la decență (smerenie) teistă. Adică la decența celor care cred (sau nu) în Dumnezeu, dar înțeleg că e treaba lor asta, nici a BOR, nici a lui Mîndruță, Cernea și etc. De altfel, pe facebook, un număr de amici ateiștii păreau derutați de acest manifest, neînțelegând dacă e de bine sau de rău că Dumnezeu preferă lemnul și spațiile mici… Da ce frate există Dumnezeu? Dumnezeu e moartea? Jeez!

Categoric, Mall-ul Mântuirii va fi un monument al triumfului prozelitist asupra secularismului modern. So what? Secularismul este și ăsta desuet, anacronic, căci e specific secolelor XVIII-XIX. Deci nivelul dezbaterii e undeva prin epoca lui Cuza.

So, give me a break, ultra-ortodocși și ateiști! Peace, brothers! (Mai dau din astea-s pentru hipsteri 🙂 )

Nașpa este că ambele tendințe se închid pe aceeași cauză – prăbușirea sistemului educațional din țara noastră. Adică prostirea românilor. Care îi ddragnea-decorat-de-daniel-vrednic-esteuce în mod natural înapoi spre credință, ceea ce, zic eu, poate fi ok, că na! e mai bună ca manifestare culturală decât birtul. Prăbușirea educației chiar justifică până la un punct reactivarea socială a bisericii (oricum s-ar chema ea). Dar nu justifică manifestările de putere ale BOR. Căci ce altceva sunt, de fapt, de la implicarea în campanii electorale, la impunerea programei școlare și până la mulgerea unor bugete ale statului pentru o Catedrală ce în final exact triumful BOR asupra societății, progresului și chiar istoriei noastre cu biserici mici de lemn îl semnifică?

 

Doar ca să-mi lămuresc eu ce am scris până acum, să facem o recapitulare generală

  1. Manifestul elitelor pare a fi anti-Catedrală dar la finalul spiciului vag-cântat al lui Dan Teodorescu, acesta se declară pro smerenie. Manifestul a fost larg receptat ca fiind anti-Catedrală, Grigore Leșe (care e chiar mai mișto decât Irina Nistor, ceea ce e greu) a zis că el se retrage… Asta pentru că lumea nici nu mai știe ce e aia smerenie, dar toată lumea înțelege polarizarea politică, adică să fii pro sau contra ceva sau cuiva.
  2. Catedrala este anacronică în secolul XXI, sau mai bine zis ar fi la alții, dar ea, fiind o emanație a nivelului cultural medieval al Națiunii, are exact scuza oricărui mall dotat cu lifturi, săli polivalente și parcare subterană – interes mare, lume multă… Păi ce, nivelul de salarizare al românilor justifică aglomerația din mall-uri? Teoretic nu, practic da! Ne place să credem că suntem săraci, când, de fapt suntem mai degrabă proști. Sărăcia poate fi o scuză pentru orice. Inclusiv să fii pentru sau împotriva unei moschei, care nu îți arată decât același nivel cultural ca și dorința de a face o catedrală.
  3. Decăderea (recăderea, în fapt) culturală, deși nu este scuzabilă în sine, crează totuși o justificare rezonabilă pentru întoarcerea românului spre biserică, ca formă lumească de manifestare a speranței, chiar a neputinței și chiar și a culturii. Păi dacă altă formă nu este… back to basics! Sau credeți că un analfabet funcțional dintr-o școală de țară sau de oraș se va apuca brusc să citească Atlasul lui Mîndruță (hai băi că ți-am dat și link până la urmă, să nu te superi) dacă nu mai merge la biserică? Nici vorbă! Dar același analfabet funcțional s-ar putea să se uite la ProTV. Sau la Antene. La TVR, poate chiar la Digi (asta am zis-o ca să nu se supere nimeni). S-ar putea să o recunoască pe Esca sau pe Oțil, pe Bartoș sau da, pe Grigore Leșe. Și să-l ajungă mesajul… Sigur, va înțelege că nu e bine cu Catedrala.
  4. Deci da, mesajul e puternic, are spectru larg, poate fi înțeles stricto-sensu anti-Catedrală (deci nu mai schimb titlul acestui articol) de toată lumea, sau mai subtil, cu smerenia, de elite. Pentru acestea, manifestul cântat e un apel la decență.

Și totuși, îi lipsește ceva… Nu adresează cauza situației… De ce am ajuns în secolul XXI să avem dezbateri, dispute, manifeste socio-culturale pro și contra unor chestii de acum 500 de ani? Așa cum am spus, din cauza arcului descendent făcut de școala românească. Când vă spun că lipsa de reformă în Educație imflamează mai tare decât autostrăzile…  N-ați vrea totuși să ne concentrăm mai mult pe asta? În loc să dezbatem un mall, fie el și religios, n-ați vrea mai bine să ieșim în stradă, la televizor, în cântece și mamifestări culturale, să cerem altceva pentru copiii noștri, pentru generațiile viitoare, pentru nația de peste 100 de ani și țara în care trăim? Hai! Curaj!