Câteva semne ce ne arată că economia merge invers decât crede lumea

de Moise Guran

Datele ce vin din economie sunt din ce în ce mai proaste, ele prevestesc lucruri care numai bune nu pot fi, dar în euforia generală nu pare să le observe nimeni. Sau, oricum, cauzele și efectele sunt confundate.

Începutul acestui an a adus o scădere industrială semnificativă față de finalul lui 2015, dar cifra de afaceri a industriei românești este chiar mai mică față de acum un an. Și dacă ați fi tentați să credeți că e doar o conjunctură, sau e doar o perioadă, aflați că în materia comenzilor noi, cele care anticipează de fapt cum va merge industria patriei în această primăvară lucrurile par a se înrăutăți semnificativ.

Totul prinde logică și sens dacă pui aceste cifre lângă cele ale exporturilor. Acestea sunt și ele mai mici, vorbim pe ultimul an, în timp ce importurile reflectă la milimetru euforia consumeristă imprimată de reducerile de taxe, mai ales de reducerea cotei generale de TVA de la 1 ianuarie.

Mai pe românește spus, economia noastră resimte deflația europeană, ba chiar și o reducere a cererii a produselor fabricate la noi, dar, în același timp, românii trăiesc într-o realitate distorsionată de drogul creșterilor de salarii recente. În timpul ăsta zona euro, partenera noastră, bagă bani gratis în firmele care aduc mărfuri la noi, stimulându-le să ne vândă cât mai mult la prețuri care le concurează pe cele ale mărfurilor de la noi. Într-un final care devine de la lună la lună din ce în ce mai greu evitabil, firmele care ne plătesc nouă salariile majorate își vor da seama că nu le mai pot plăti și vor face restructurări sau chiar vor falimenta. Iar noi nu vom înțelege nici de ce s-a întâmplat asta nici cum de a fost posibil acest lucru într-un moment în care totul părea să meargă bine.

E ca în snoava cu măgarul lui Nastratin Hogea… A uitat să îi dea o zi mâncare și a constatat că măgarul n-a murit de foame, cum se spune. Că era viu. Așa că nu i-a mai dat deloc. După câteva zile chiar l-a găsit mort. Și a constatat cu năduf: Uite măi când și-a găsit și ăsta să moară… taman acu, când se învățase fără mâncare!

stiri verificate
This entry was posted in Diverse. Bookmark the permalink.

Comentarii prin facebook

23 răspunsuri la Câteva semne ce ne arată că economia merge invers decât crede lumea

  • Catalin ( CTL )
    Martie 15, 2016 la ora 05:02

    Cred ca unul din cele mai grele lucruri in economie e sa spui ca ceva nu e in regula cand totul pare sa mearga bine. Tot ce faci azi se vede in viitor. Ceva ceva parca au mai invatat oamenii dar sunt tot derutati. Am un prieten cu care ma intalnisem ieri in supermarket si imi spunea ca si-a scos banii din fondul administrat de banca lui. I-a depus intr-o alta unde primeste 3% dobanda dar tot nu stie ce sa faca cu ei.
    Oamenii sunt manati, cumva, catre consumerism. Cu mici exceptii, bancile fac , in continuare foarte putin pentru a credita economia productiva. Prefera sa dea carduri de credit, atata stiu. Pacat, mare pacat.
    Eu vad ecuatia asta a economiei precum fortele care sunt exercitate in scoarta terestra. Ori de cate ori se acumuleaza tensiuni, dezechilibre, intre placile tectonice, de atatea ori tensiunea se elibereaza printr-un cutremur, restabilindu-se apoi, echilibrul.
    Cei care nu au inteles aceste lucruri au fost cei care au provocat cele mai mari cutremure.
    Asa ca, tineti-va imbratisati.
    Eu cred ca banii trebuiesc investiti nu consumati… si daca ne cumparam plasme sau termopane sau cine mai stie ce, nu e investitie in casa ci tot cosum e. Si e foarte bine sa avem o rezerva in lichiditati, mereu apare cate o urgenta cand avem nevoie de ei. Si atunci nu vrem sa depinde de ” bunatatea ” bancilor. Ne dau ele carduri de credit dar nu asta inseamna a avea o rezerva.

    Răspunde
     
  • Ciprian
    Martie 14, 2016 la ora 15:25

    @Meeow Meow are dreptate. Banii vin din rulaje. E ca picatura chinezeasca. Una e sa vinzi 1 sacou cu 1200 de lei si acelasi sacou sa il vinzi cu 600 de lei, dar de aceasta data sa vinzi 2 bucati. Altfel suporti chiria unui spatiu comercial, in care iti faci desfacerea produselor, cand ai rulaje mari, fata de atunci cand ai rulaje mici si trebuie sa pui preturi mari la produse ca sa rezisti. Eu prefer un magazin mai modest din care sa cumpar acelasi sacou care in mol e cu 600 de lei mai scump.

    Răspunde
     
    1. Stelian F
      Martie 14, 2016 la ora 16:56

      O, daca-ar fi asa simplu. Din pacate nu este. La doua sacouri se va folosi dublul materialelor utilizate la un sacou si muncitorul va munci dublu ca sa le faca, ceea ce inseamna ca firma va plati mai mult pentru materiale, manopera, curent, transport. Eu asa am dat faliment, incercand sa fac produse ieftine cu rulaj mai mare. Nici nu va ganditi cate materiale trebuie sa aibe pe stoc o firma producatoare. Majoritatea vand cu plata la 30-60 zile, deci stocul trebuie cel putin sa acopere aceasta perioada. La o productie dubla si stocul de materiale este dublu.

      Răspunde
       
      1. Hash
        Martie 15, 2016 la ora 03:41

        @Ciprian:
        Meeow Meow nu are dreptate.
        Am să explic de ce printr-un banc:
        Doi contabili, mergînd spre casă, dau peste un rahat de cîine în drum… Unul din ei zice:
        – Știi ce? Dacă îl mănînci, îți dau 5 milioane!
        Celălalt îl ia de jos și-l mănîncă…
        După ce datoria este achitată, pornesc ei iar la drum și dau iarăși peste un rahat de cîine… Din spirit de camaraderie (sau cine știe?), celălalt zice de acestă dată:
        – Ei bine, dacă îl mănînci și tu, îți dau și eu 5 milioane.
        Primul contabil îl apucă și îl mănîncă și el…
        Pe drum, mergînd unul lîngă altul, la un moment dat unul zice:
        – Bă, da’ proști mai suntem! Îți dai seama?? Am mîncat fiecare cîte un rahat de cîine și de fapt suntem fiecare la banii lui. Ce folos??
        Însă celălalt răspunde:
        – Da, dar am avut rulaj de 10 milioane!!

        Răspunde
         
  • Kristina
    Martie 14, 2016 la ora 14:43

    păi ,si cam cine are interes ca economia țării ăsteia sa meargă binesi sa producem noi in parte cele necesare?
    Si de ce nu ar fi in continuare favorizate tot produsele importate,dacă tot sunt mai ieftine decât cele autohtone?
    Si cum să nu vrea producătorul român profitul cel mai mare in timpul cel mai scurt?că doar lăcomia exista de când e lumea si pământul ,si asta nu trebuie importată
    slavă domnului.
    Si tot s-ar mai găsi explicații

    Răspunde
     
  • Biziman
    Martie 14, 2016 la ora 12:48

    Din pacate in Romania nu se prea munceste cu adevarat ca economia sa mearga trebuie sa se creeze plus produs adica activitate productiva atit in industrie cit si in agricultura.Conduc o firma de 26 de ani de 11 ani fac productie ,tot de 26 cei ce ne conduc nu fac decit sa incerce sa distruga tot ce tine de poroductia din tara asta.Statul romanesc nu sustine prin nici o masura productia in romania desi dezvoltarea firmelor de productie ar duce la creerea de locuri de munca noi creindu se baza de inpozitare si surse de taxe la buget.Cind vorbesc de sustinerea firmelor de productie ma refer la firmele atutohtone mici si mijlocii care defapt sunt si adevaratul contribuabil la bugetul de stat,firme ca renault,ford, mercedes,nokia etc.au creat locuri de munca dar au atitea facillitati creeate incit la buget nu mai ajunge nimic iar cind ceva nu le convine si au luat boceluta si au plecat. Noua problema creeata de statul roman pentru angajatorul privat este problema salariului minim pe economie,acest salariu nu se ridica diupa cum a dormit sau nu a dormit bine peste noapte un ministru si vine a doua zi si spune marim cu atit si va promit luna urmatoare inca atit si de la 1 mai inca atit,da frate ca doar nu dai de la tine.Valoarea salarului intr o firma este orealitate a capacitatii firmei respective iar daca angajatului ii convine salariu ramine iar daca nu se duce unde este mai bine pentru el.Tovarasii care ne conduc dau salarii la bugetari tot din ce iau din impozite si din imprumu

    Răspunde
     
    1. Hash
      Martie 15, 2016 la ora 04:01

      Cu excepția faptului că unor firme străine ce au investit în capacitățile de producție le-ar fi ușor ”să-și ia bocceluța la spinare”, sunt absolut de acord cu dvs.
      Firmele cinstite care există în Ro supraviețuiesc ÎN CIUDA (tuturor) guvernelor și parlamentarlor post-’89.
      Dacă n-am avea guvern, poate s-ar simți după vreo 5 ani. Dacă n-am avea Parlament, poate în 50?

      Răspunde
       
  • Marian Androne
    Martie 14, 2016 la ora 12:00

    Sunt 2 cauze majore:

    1. Educatia – nicio universitate din Romania nu se claseaza in primele 500 mondial!!!!!
    2. Infrastructura – sa faci 12 ore ca sa livrezi marfa Bucuresti – Bors, no thanks!

    Răspunde
     
  • Adi
    Martie 14, 2016 la ora 10:34

    Te-am pupat Moise. Ti-am dat comment la articolul trecut, mi l-ai sters. Ai pierdut un tanar care vedea ceva in tine. Meriti sa fii sluga generatiei ’52.

    Iti las aici o lista de carti, in speranta ca atunci cand ne vom cunoaste, vom putea avea o discutie pe teme comune:

    1. Antonio Damasio. 1994 Descartes’ Error: Emotion, Reason, and the Human Brain

    2. Shamus Khan. 2011. Privilege

    3. Jaroslav Hasek. 1935. The Good Soldier Svejk

    4. Duiliu Zamfirescu. 1907. Tanase Scatiu

    5. Peter Turchin. 2009

    6. Betty Friedan. 1963. The Feminine Mistique

    7. Clifford Geertz. 1973. The Interpretation of Cultures

    8. Eric Wolf. 1982. Europe and The People Without History

    Răspunde
     
  • Moses
    Martie 14, 2016 la ora 10:21

    Ce ti-e si cu apostolii-economisti astia, acum se plâng de preturile mici de import dar li se rupe de clientii bancilor care plătesc rate supradimensionate, ce ies din tara si întregesc profiturile străine .

    Răspunde
     
  • Catalin
    Martie 14, 2016 la ora 08:46

    pai, poate ar fi cazul sa incepem sa concuram si noi cu ei

    Răspunde
     
  • Daniel D.
    Martie 14, 2016 la ora 08:30

    O altă muscă se bagă în laptele discuției…
    Țineți minte că în primul deceniu de după revoluție (eu încă eram copil) multe produse purtau eticheta „de import”? Credeți că se mai uita cineva la calitate sau preț? Credeți că au reușit 26 de ani de capitalism să educe o țară crescută în comunism?
    Pe de altă parte câți dintre dumneavoastră știu că la un celebru lanț de magazine discount, sub marca Pilos există, în 3 ambalaje diferite lapte 1.5% produs la Mureș, Cluj, respectiv Polonia?
    Degeaba are un alt lanț de hypermarket-uri campania „fabricat în România” (nu vă speriați are și „fabricat în Baden-Württemberg”), că dacă un popor întreg e insensibil…
    Și uite așa prețul e pe primul loc loc, iar stomacul plin de la următoarea cină oprește gândirea economică să vadă mai departe de acel moment.

    Răspunde
     
    1. radu
      Martie 15, 2016 la ora 00:53

      Bine ca mi-ai spus. Am 0 incredere in laptele de la noi din motive de enterocolite asa ca nu mai cumpar respectivul produs.

      Răspunde
       
  • biliboi
    Martie 14, 2016 la ora 07:44

    Romania e in pomul de iarna inca din 2012, moment in care (neoficial) a intrat in incapacitate de plata.Ca tovarasii guvernanti vor in continuare sa ascunda acest fapt, e alta mancare de peste.Tara a putut sa-si continue cheltuielile, numai datorita faptului ca F.M.i. a pompat bani in economia romaneasca.Dar din cate stim si aceasta sursa de bani nu mai exista ,fondul bagand de seama faptul ,ca nu vom putea plati niciodata datoriile deja existente.Stiti haosul care exista in Libia.Siria,Egipt,Yemen si Irak??Si acele dictaturi socialiste erau sustinute din banii tarilor socialiste mai dezvoltate, (Italia,Franta,Spania,Germania,Suedia)dar acum cand banii s-au terminat acele tari au ajuns in starea in care sant azi.Si cu rrrromanika tot la fel se va intampla ,in maxim 2 ani.Sau credeti ca socialistii romani, obisnuiti sa traiasca din banii altuia ,se vor apuca de o munca utila?.Nici vorba !

    Răspunde
     
  • claudiu
    Martie 14, 2016 la ora 05:58

    Domnule Guran, va salut cu respect.
    Ma bag ca musca in lapte si adaug un comentariu fara legatura cu subiectul articolului.
    De multe ori ati spus ce bine ar fi pentru limitarea evaziunii pe care o fac unii comercianti daca am plati mai mult cu cardul.
    Una dintre solutii ar fi implementarea unui serviciu SMS cu adevarat eficient pentru posesorii de carduri. Din cate stiu doar o banca din Romania o face serios. Adica mergi si cumperi ceva si imediat esti alertat ca ai cheltuit x bani si mai ai in cont suma y.
    Eu platesc 5 lei pe luna pentru acest serviciu dar daca ar fi gratuit mai multi clienti ar opta pentru el. Bancile ar avea de castigat din comisioane, nu ar pierde nimic. Oamenii retrag de la bancomat intreaga suma din cont in ziua de salariu pentru ca vor sa aiba banii in fata ochilor si sa stie cum ii dramuiesc. Cu seviciul sms alert se rezolva si aceasta nevoie. Zic si eu…
    Multumesc pentru rabdarea de a citi acest mesaj si va felicit pentru emisiune si intreaga activitate.
    Bat-o s-o bata, mi-a iesit in limba de lemn.
    Claudiu Avram.

    Răspunde
     
    1. Marius
      Martie 14, 2016 la ora 09:59

      Salut, e bine cu alerta prin sms la fiecare utilizare a cardului, dar mai iefin este printr-o aplicatie pe smartphone, ar reduce costurile si poate o sa fie gratis, plus ca ai transparenta tranzactiilor.

      Răspunde
       
  • Andrei
    Martie 14, 2016 la ora 00:51

    Buna seara,
    Am o mica nelamurire, companiile straine sau cu capital strain, care dezvolta produse si le produc in Romania sunt include in datele din linkuri?

    Răspunde
     
    1. gbrl
      Martie 14, 2016 la ora 09:39

      99% DA. In cea mai mare parte, firmele au doar capital strain, dar sunt inregistrate in Romania. Altfel spus, in general, firmele straine lucreaza in Romania prin sucursale, filiale, societati in care doar capitalul este strain. Sigur intra in calcul.

      Răspunde
       
  • VDU
    Martie 13, 2016 la ora 23:50

    Ok si totusi avem studiul asta de la inceput de an:
    https://www.pwc.ro/en/press_room/assets/2016/ceo-survey-2016.pdf

    Sunt totusi atat de incompetenti managerii din Romania incat majoritatea sa planuieasca sa angajeze fara sa vada ca isi pierd clientii si nu vor mai avea cui sa vanda?

    Răspunde
     
  • Stelian F
    Martie 13, 2016 la ora 23:14

    Spuneti:
    „stimulându-le să ne vândă cât mai mult la prețuri care le concurează pe cele ale mărfurilor de la noi”

    Dati-mi va rog cateva exemple caci nu inteleg la ce va referiti.

    Importam masini mai ieftine ca Dacia?
    Importam din vest aragaze si frigidere mai ieftine ca cele produse la Gaiesti?
    Importam ciocolata mai ieftina decat cea produsa in Romania?
    Importam mobila din Germania sau din Italia, mai ieftina ca mobila produsa in Romania?
    Importam televizoare de ultima generatie mai ieftine decat cele produse in Romania? (pe care nu le producem…)

    Dati-mi va rog cateva exemple ca sa inteleg ce vreti sa spuneti.
    De cate ori vin in Romania in concediu sunt uimit ca aceleasi produse ale vesticilor sunt mai scumpe in Romania decat in UK.

    Altfel este stiut ca la un moment dat economiile produc mai mult decat se consuma si asta inseamna criza. In momentul in care consumul va scadea si la noi, atunci criza va deveni realitate. Nu se poate produce exact cat se consuma si de aceea la intervale de timp se regleaza cererea cu oferta. Sigur ca asta este foarte pe scurt si privind numai dintr-un singur unghi criza.

    Răspunde
     
    1. cnisav
      Martie 14, 2016 la ora 00:41

      E vorba, in principal, de produse alimentare: fructe si legume, lactate, carne si produse din carne, conserve etc
      Stiati, de exemplu, ca unicele palnii de plastic ce se gasesc pe piata romaneasca sunt produse in Grecia?

      Răspunde
       
      1. Stelian F
        Martie 14, 2016 la ora 01:30

        Vorbim de zona euro. Fructe si legume din zona euro mai greu, iar daca „unica” palnie de plastic este produsa in Grecia, inseamna ca noi nu o producem, nu? Era vorba de produse din zona euro, mai ieftine decat cele produse in Romania. Va cred ca produsele alimentare sunt mai ieftine din import din zona euro. Atat?

        Răspunde
         
    2. gbrl
      Martie 14, 2016 la ora 09:36

      1. Economia subterana. La aprox 25-30% din PIB.
      2. Am vz recent un top al celor mai scumpe orase pentru expati. Vreo cateva sunt in Africa sub-sahariana. In Luanda, in Angola, o cafea se cumpara in medie cu 5E. Un meniu BigMac la 10 E, etc. Gaseste analogii: doar o parte a populatiei isi permite asemenea cumparaturi, bani veniti din afara neimpozitati, o lipsa a unei paturi de mijloc, etc.

      Răspunde
       
 
 
Adaugă comentariul
 
 

Emailul nu va fi făcut public. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Nume: *
Adresa de email: *
Pagină web
Comentariul*
 caractere rămase