afișări

Dacă aș fi fost în locul lui Kovesi aș fi demisionat

de Moise Guran

Mi-aș fi băgat instant picioarele. Nu suport să treacă cineva peste munca mea cu buretele, să o iau mereu de la capăt, iar dacă societatea, prin reprezentanții ei face acest lucru, atunci eu, ca jurnalist nu ca un procuror implicat direct, chiar mi-am pus problema… băi dar, oare merită? De aia spun, dacă eram Kovesi, sau un procuror, sau polițist DNA, căruia îi anulau niște dosare plecam acasă, chit că ar fi crăpat de bucurie și Băsescu și Voiculescu și Tăriceanu și toată șleahta asta de dubioși care ne conduc. În loc să facă asta, Kovesi a venit la Digi24 și a dat mesajul Noi suntem DNA, noi nu ne dăm bătuți. Evident un mesaj de încurajare a acestei mici armate pe care o coordonează – DNA. O armată pe care eu acum o văd îngenuncheată, dar care, ca într-o tactică militară, atunci când pierde o bătălie se retrage și se regrupează pe următorul aliniament.

nu ne lasam

Nu vreau să comentez calitățile doamnei Kovesi sau pe cele ale procurorilor DNA. Acestea sunt evidente și probabil chiar sunt recunoscute de mai toată societatea noastră, mai puțin de lideri, de politicieni, de cei care se tem de DNA. Am observat că asociațiile de magistrați și judecători se întrec în intervenții goale de conținut pe la un post de televiziune care a făcut Justiția pilaf, după ce i-a băgat patronul după gratii. N-au nicio greață, acum sunt aliați. Înfrângerea DNA a deschis multe sticle de șampanie. Nici șeful SRI nu este chiar atât de nefericit pre cât lasă să se înțeleagă prin comunicatul remis după decizia CCR.

O parte a publicului (diferit în simpatii dar atât de apropiat în mentalități) împărțit în partizanat între Băsescu și Voiculescu a înțeles că nu va mai intercepta SRI și că va pierde din putere. E fals, SRI va face fix același lucru, va fi la fel de puternic, doar că va fi scutit de cea mai utilă treabă pe care a făcut-o și el după Revoluție pentru societate – să ajute Justiția să scape de corupți și de hoți. Spionii patriei se vor întoarce la jobul de a furniza informații de budoar, la concurs cu o Elena Udrea sau alta ca ea, un job inutil pentru noi ca societate, dar atât de prețuit în lupta politicienilor pentru putere.

Încă nu-mi este clar de ce Președinția României nu a exprimat un punct de vedere la cererea Curții Constituționale în acest sens. Nu-mi spuneți că Iohannis n-a aflat, că i-au ascuns consilierii cererea. Primește zilnic informări de la SRI și singura explicație logică e aceea că și Iohannis și Hellvig au avut un interes în această înfrângere a DNA-ului. Acesta este evident, cred… Vin alegerile, își vor pune un guvern al lor, n-au nevoie nici de Kovesi nici de un DNA atât de eficient… iar de aici totul se leagă. Ați observat că Iohannis nu s-a referit niciodată explicit la reînvestirea Codruței Kovesi la DNA decât prin expresia… rezultatele DNA spun totul. Ei bine, editorial 10 pbzrezultatele DNA s-au dus dracu. Ironia sorții face că toți acești cașaloți ce vor scăpa necondamnați, dacă vor scăpa prin anularea acestor probe, pot da procurorii DNA în judecată. Și probabil că o vor face, căci au bani, avocați și multă ură.

Și să nu vă mirați dacă CSM va da un aviz negativ, căci și acum trei ani tot negativ a fost avizul la Kovesi. Grea decizie pentru Iohannis atunci… cum să o renumească pe Kovesi dacă CSM-ul nu o vrea? Doar nu e Băsescu… Ba e fix ca Băsescu, chiar dacă unul lipsește cu lunile din viața publică, iar celălalt era în fiecare seară la televizor. Diferența e însă doar una de formă, nu de fond.

Dar nu despre toate astea voiam să vă spun azi. Vi le-am înșirat doar ca să înțelegeți de ce am fost atât de supărat miercuri seara la televizor. Am vorbit a doua zi cu Mîndruță la telefon și mi-a spus că lui i s-a făcut rău fizic atunci când a aflat de implicațiile deciziei CCR. După emisie, imediat, puștiul care pune emisiunea pe site (despre care v-am spus că e cercetător la Măgurele și a stat toată vara pe la burse în străinătate) mi-a spus că l-am băgat în depresie și că se va gândi serios dacă rămâne sau nu în România. Eu ce să zic, mi-am educat copilul să nu plece. Am un promo pe televizor (pentru că mi-am promis mie însumi acest lucru) în care spun că noi, această generație va trebui să lăsăm România mai avansată decât am primit-o de la părinți. Cum dracu să facem asta dacă la intervale regulate de timp o luăm de la capăt?

Ca jurnaliști care au trăit anii 90 și anii 2000, ca jurnaliști ce am văzut corupția manifestându-se în cele mai urâte forme ale ei, inclusiv în sărăcia bolnavă ce a decuplat endemic țara noastră de la evoluțiile țărilor est-europene, ca oameni ce începuserăm să sperăm în acești ultimi ani în care DNA-ul a început să facă ceea ce noi am visat două decenii că se va întâmpla în România, da, ne-am simțit loviți, dezorientați, tentați de o depresie care, mie cel puțin, îmi spunea, du-te acasă, dă-i dracu, nu merită, vorbești degeaba, explici degeaba, țara asta e fără scăpare.

Cristoiu ne numește divizia de presă a DNA. Omul plin de viață de la care am învățat meserie în acei ani 90, în care se războia cu Iliescu, e acum un bătrânel cu acte în slujba Elenei Udrea. Atunci era patron, acum e muritor de foame. Mai bine vând castraveți decât să îmbătrânesc așa urât. Dacă faci meseria de jurnalist pentru altceva decât pentru principiile de care râd unii, mai bine nu o mai faci deloc. Alții (nu le dau numele că mi-e și greață de ei) vorbesc de acoperiții din presă, acoperiții fiind noi, ăștia de vă spunem că SRI-ul nu pierde nimic (pierde doar o povară). Și lumea poate îi crede, că lumea nu știe cum se comportă și ce job are un acoperit în presă. Lumea crede că acoperitul iese la televizor să spună ce are ordin să spună. Sau să se declare acoperit, vorbind ca un drogat despre Dumnezeu și pedepse divine. Alooo! Eu susțin DNA-ul din convingere, când îl susțin. Asta nu înseamnă că îi fac pe Kovesi sau pe procurorii DNA dumnezei, căci atunci aș deveni eu însumi partizan și mi-ar fi mai greu să îi critic. 

Iar publicul larg, cetățenii acestei țări, pleacă după fentă, pierzându-se în discuții despre cine va intercepta și cum, de aici încolo, când pe mine mă interesează golănia din decizia CCR care îi scapă pe cei prinși deja. curteaE golănie pentru că nu are legătură nici cu cazul, nici cu jobul CCR (așa cum e el definit de Constituție nu poate retroactiva explicit neadmiterea probelor) și nici cu drepturile fundamentale ale omului (care tot interceptat rămâne, doar că un corupt nu va mai fi deferit justiției ci doar șantajat de cei care controlează SRI). E golănie pentru că Morar și Pivniceru au păcălit niște bătrânei care cred că telefoanele se folosesc doar pentru bârfe audio și care nu înțeleg diferența dintre un mandat tehnic (filaj, fotografie, microfoane ambientale, transfer de date și de bani electronici) și o interceptare.

Ca cetățean sunt deprimat, ca jurnalist o să îmi văd de discuțiile sterile despre o economie care orice am face nu crește, chiar dacă știm toți de ce nu crește. Că e furată. Iar eu trebuie să vă dau sfaturi utile despre joburi, finanțe personale… dacă spun la tv cum e furată economia și de ce e viața grea, îmi bate lumea obrazul că emisiunea e una economică… deci ce treabă am eu? M-am activat?

De aia vă spun, dacă eram Kovesi plecam acasă, cum a plecat Emil Constantinescu în 2000, după ce în 96 aveam impresia că am învins. Chit că este posibil ca alde Băsescu, Udrea, Iohannis, Hellvig, Daniel Morar poate chiar au mizat pe demisia lui Kovesi. Nu-i va face nimeni statuie și nici n-ar avea de ce. Înfrânții nu au statui, au cel mult o cruce în cimitirul eroilor necunoscuți. Istoria o scriu învingătorii.