afișări

Aruncați la coș toate simulările… Scăderea TVA-ului la alimente a adus la buget un plus de 1 mld. euro

de Moise Guran

În 2015 veniturile bugetare au reușit o creștere nominală de 16%, mult peste ceea ce era programat, dar dezamăgitoare pe partea fiscală, veniturile de acest tip ne reușind să depășească 20% din PIB. Ca să vă dați seama cât de departe suntem de un nivel civilizat al evaziunii fiscale, ar trebui să știți că abia pe la 30% venituri fiscale în PIB ne vom apropia, cât de cât, de… Bulgaria.

Așadat nivelul evaziunii rămâne mare, în ciuda faptului că în 2015 ceva miraculos totuși s-a produs… o creștere nominală de 12,5% a încasărilor din TVA, o creștere ce merită analizată căci ea a avut loc într-un an de reducere a TVA-ului la alimente de la 24 la 9%.

tva 1

Am avut ideea de a compara încasările din TVA pe primele cinci luni din 2014 cu primele cinci luni din 2015, perioade în care TVA-ul a fost același. Diferența de 200 de milioane de lei arată că, în ciuda campaniilor declanșate de Antifraudă încă din februarie-martie anul trecut (mai știți psihoza declanșată de povestea, falsă, cu bătrânica ce vindea urzici?) efectul nu a fost senzațional.

Așa că am separat ultimele șapte luni din 2014 și le-am comparat cu ultimele șapte luni din 2015, deci perioade cu TVA diferit. Mi-a reieșit un plus nominal de 7,4 miliarde de lei, încasări suplimentare din TVA, în perioada iunie-decembrie 2015, deci după reducerea TVA la alimente.

tva 2

Oau! Dar stați, stați, să nu țopăim cu concluzia…

Probabil o parte din creșterea TVA-ului vine din creșterea generală a economiei, care, e drept și aia vine din creșterea consumului, deci și din scăderea prețului parizerului. Dar să presupunem că economia fiscalizată a crescut cu 5% în 2015 (ceea ce e aberant, aflăm însă zilele astea cifra mai exactă) și deci cam 3 mld de lei au venit sub formă de TVA la buget din asta, tot rămân 4,4 mld de lei, deci cam 1 mld de euro, venituri suplimentare din TVA, după scăderea drastică a cotei pentru alimente și servicii de turism, de la 24 la 9%.

Sigur, nu vreau să minimalizez munca celor de la Antifraudă, de fapt sunt convins că la aceste performanțe au contribuit și magazinele închise în martie, care au început prin iunie să prefere bonul fiscal în locul închiderii. Dar chiar și așa, aceste rezultate închid oficial discuția despre taxe mai mici, venituri la buget mai mici, trimit la coșul de gunoi cam tot ce a predicat FMI-ul în România în ultimii 30 de ani, ba chiar și unele simulări econometrice ale Consiliului Fiscal sau ale Ministerului de Finanțe.

Cât despre nivelul, în continuare mic al veniturilor fiscale, poate ar trebui să aplicăm acest nou model al scăderii taxelor în mai multe domenii. Deși, e clar că acesta nu poate fi generalizat. Altfel, ar mai trebui să înțelegem de ce, uite, un nivel foarte mic al impozitelor pe proprietate, nu aduce decât un penibil de miliard de euro pe an la buget. Atât de ieftine sunt proprietățile din țara asta încât un român dă în medie statului impozit pe an pentru casa și mașina sa 50 de euro. Dar asta e o altă discuție.