Revoluţia din Educație a scăpat de sub control. Și asta e de bine…

Publicat la data de de Moise

de Moise Guran

Ne îndreptăm cu paşi repezi către o revoluţie în domeniul educaţiei, una care a pornit exact ca revoluţia din decembrie şi va evolua exact ca ea. Îmi dau seama acum că planul iniţial era o schimbare de formă… dar revoluţia pare să scape de sub control. Desemnat să mişte într-un sens sau altul reforma în Educaţie, ministrul Adrian Curaj a strâns unsprezece experţi care ar fi trebuit să coordoneze aceşti paşi, în baza a trei variante de schimbare a programei pe care ministerul Educaţiei le-a propus la finalul anului trecut.

12656424_10201542290715047_721739556_o

Era, care va să zică, ringul trasat, opinia publică ar mai fi trebuit să dezbată, apoi guvernul să stabilească, iar comisia să implementeze ce manuale se schimbă, ce discipline dispar, ce discipline apar, câte ore din fiecare şi la ce clasă… Important cu adevărat era să nu se reducă cumva numărul de catedre, materia să nu devină atât de accesibilă încât să nu mai fie nevoie de pregătiri particulare, aceleași șmecherii cu manualele, poate… lucrurile păreau să se înscrie deci pe aceeaşi traiectorie pe care au mai urmat-o şi alte reforme în domeniul educaţiei… Atâta doar, că experţii au ajuns repede la concluzia că niciuna dintre variantele ministrului nu este bună, ceea ce i-a şi plasat într-un oarecare conflict cu ministrul.

Poziţia conservatoare a acestuia nu mă surprinde, dar mă surprinde, şi încă destul de plăcut, ceea ce s-a întâmplat cu membrii acestei comisii din momentul în care şi-au dat seama că ei fuseseră chemaţi, de fapt, nu să schimbe lucrurile, ci să perpetueze, sub o altă formă, aceleaşi mentalităţi din sistemul educaţional de acum.

Șase dintre ei au continuat să lucreze la un al patrulea plan, diferit de cele trei ale ministerului. Al şaptelea, academicianul Solomon Marcus, a atacat în mod public încărcarea inutilă a manualelor cu termeni ştiinţifici care agresează, pur şi simplu, elevul şi o fac în mod inutil. Le poate memora, cel mult, pentru a le uita foarte repede. Al optulea membru al comisiei, Oana Moraru, deşi a considerat că planurile ministerului Educaţiei trebuie într-adevăr să pice, a considerat, de asemenea, că planul separat făcut de cei şase colegi de comisie este nerealizabil şi idealist.

4-028fdf55d6

Ok, aceşti oameni probabil nu sunt familiarizaţi cu meandrele politice ale sistemului educaţional. Apreciez poziţia celor şase care au continuat să lucreze împreună şi să facă un plan separat, pentru că, dacă nu vor găsi o cale, atunci probabil că îi vor oferi domnului Curaj oportunitatea de a desfiinţa această comisie, care e clar că a început să deranjeze prea mult.

Fondul dezbaterii pentru o reformă în Educaţie a fost întotdeauna acelaşi, indiferent ce vorbe late l-au mascat… Școala profesorilor sau şcoala elevilor.

Indiferent că profesorii au fost mai bine sau mai prost plătiţi, indiferent că au avut mai multe sau mai puţine ore de curs, că au fost mai bine selectaţi sau că şi-au luat titularizarea pe şpagă, fiecare reformă în educaţie de până acum a marginalizat şi mai mult copilul şi educaţia acestuia. Școala românească este azi locul de muncă a peste 200 de mii de dascăli şi locul de detenţie, chin, sau doar ignorare a peste 3 milioane de copii.

Ca părinte, sunt încântat de modul în care a pornit această comisie, îmi frec palmele de bucurie că membrii ei au respins planurile ministerului şi îi rog pe toţi cei 11 membri să continue dezbaterile, să le aducă în faţa noastră, a tuturor, aşa cum au făcut cei şase. Revoluția planificată tocmai a scăpat de sub control. Suntem pe drumul cel bun!

Comentarii prin facebook

67 răspunsuri la Revoluţia din Educație a scăpat de sub control. Și asta e de bine…

  • Nik
    Aprilie 6, 2016 la ora 23:08

    Moise, te rog! tine-te de ei si fa cat mai multe emisiuni pe tema decongestionarii programei.

    Răspunde
     
  • vasile
    Februarie 12, 2016 la ora 18:55

    dragi parerologi. sunteti cu totii foarte patrunsi de imperativul cum sa facem scoala mai bine pe modelul care dateaza de 200 de ani. sunteti dependenti de nu model rigid la care va raportati. dar, puneti-va intrebarea: de ce trebuie urmata o scoala? ca sa verifici la urma cat de bine tocesc elevii o materie anosta? rolul scolii este sa ne pregateasca pentru viata. pe de o parte trebuie sa ne invete sa supravietuim, deci sa capatam o meserie cu care sa ne castigam existanta. pe de alta parte, sa ne invete sa fim buni cetateni: sa na asumam responsabilitati, sa fim solidari sa traim in comunitate. daca ati urmarit pana acum un asemenea scop in educatie va felicit. dar daca ati ignorat aceste atribute pentru absolventi, va plang. din cauza copacilor nu se mai vede padurea. restul e can can. ce stefan cel mare, ce teorema lui pitagora, ce eminescu?!? sunt sigur ca toti acesti eroi isi au locul lor in scoala, dar, daca nu le identificam rolul in viata noastra reala nu trebuie sa ne incarcam inutil. deci totat educatia trebuie sa se raporteze la formula e.c.c.m.a. (eu cu ce ma aleg). intr-o astfel de formula toata materia se va structura altfel si nu se va pierde practic nimic din ceea ce se preda azi. dar capata valente pragmatice. va doresc numai de bine!

    Răspunde
     
  • Carol Capita
    Februarie 8, 2016 la ora 20:07

    Prima mea interventie a fost sub impactul declaratiei dl. Guran. Daca a fost prea dura, imi cer scuze. Dar problema ramane – faptul ca toata lumea are o miza in educatie nu inseamna ca toata lumea se si pricepe. Pe de alta parte, idea cu mintile luminate este foarte riscanta – exista pericolul de a lasa pe unii sau pe altii sa ia decizii in locul nostrum. Cei familiarizati cu cele cateva reforme de success (nu multe) europene stiu ca o astfel de reforma dureaza decenii (cel putin 10 ani intre decizia politica si implementare) si exista consultari ample (arareori fara scandal). Ceea ce avem acum este un grup care apare din nimic, hocus-pocus in 3 saptamani, dispare din nou. Din pacate, lucrurile nu sunt asa de simple – intrebarile fundamentale nu au fost puse, optiunile (elevilor, parintilor, profesorilor, angajatorilor etc.) nu au fost verificate in raport cu un set de variabile. Cati dintre parinti stiu ca in zece ani, un programator va fi un simplu muncitor care ia ordine de la arhitectul de system, cati stiu ce se intampla cu tinerii acestia sclipitori la 20 si daramati la 45? In plus, parintii par sa creada ca copiii lor nu vor trai decat ca angajati, nu isi pun probleme in legatura cu viata lor ca fiinte sociale – exista, totusi, viata si dupa job, o viata pe care o ratezi daca nu ai minime competente de comunicare sociala (care nu se predau la informatica sau matematica). Atentie ce ne dorim, caci s-ar putea sa obtinem.

    Răspunde
     
  • Gigi din sistem.
    Februarie 7, 2016 la ora 23:00

    Sunt curios: ce pondere au formele de educație (formală/nonformală/informală) astăzi? Are cineva statistici? Poate fi făcută o astfel de analiză?

    Copiii de la clase își doresc, într-o proporție destul de mare, să ajungă “șefu’ la bani, amantu’ la femei”,fotbalist, fotomodel și dansatoare (asta au văzut la știrile sportive și la emisiunile TV c-ar avea căutare). Iar profesorii discută cu ei despre eul liric, funcții, alcătuirea plantei, etc. Poate fi și media un partener în educația copiilor?

    Răspunde
     
    1. Carol Capita
      Februarie 8, 2016 la ora 20:11

      Foarte buna intrebare. Pana la urma, ce modele propune societatea? Nu cred ca, in acest moment, sunt cele pe care ni le dorim. Sigur ca media ar trebui sa fie partenere in educatie, dar daca miza pare sa fie mai degraba audienta … Adevarat, media nu sunt societati de caritate, dar cred ca une chilibru poate fi gasit.

      Răspunde
       
  • OCHI LUCIZI
    Februarie 7, 2016 la ora 19:57

    ,,Asistam la o INFORMATIE ISTERICA a mass-mediei.. INUTILA si DAUNATOARE, la o crestere a superficialitatii…………. ,,

    Răspunde
     
  • nistor
    Februarie 7, 2016 la ora 19:55

    Domnle Guran cum sa stie elevii cand a domnit Stefan cel mare, din geografie sau din istoria banilor sau a religiei???? Cultura generala o aveti si dumneavoastra din acei ani pe care i-ati condamnat. Istoria religiei sa se faca la orele de religie, nu o indoctrinare ortodoxa. Istoria banilor la optionale sau cu domnul Marcus dupa program. De unde vor sti copiii de Burebista, Decebal, Iancu de Hunedoara, Vlad Tepes, Mihai Viteazul, Cuza din istoria banului?? Mi-ar fi rusine sa sustin saemenea teorii care sunt antinationale.

    Răspunde
     
  • nistor
    Februarie 7, 2016 la ora 19:45

    Unde a fost pana acum acest ”academician” Marcus???? In Insulele Caiman? Cand are nevoie sa-i schinbe cineva pampersul (avand studenti pensionari) vine sa atace profesorii??? Cat era in voga preda Cunostinte Social Politice, Filosofia marxist-leninista, acum e mare psiholog si profesor? Mai bine ar cauta o asistentasa-i schimbe pampersul. Vreti reforma? Cu cine? Cu PCR-istii regimului comunist? Puneti oameni tineri sa faca reforma. Oare acest domn preda cum credea el, sau indobitocind elevii cu invatamant politic si cu plenarele CC al PCR???

    Răspunde
     
  • Mari lu
    Februarie 7, 2016 la ora 18:10

    Eu as vrea sa-i contrazic pe cei care spun ca astazi nu mai exista profesori dedicați adevărate modele de urmat . Aceste modele exista si nu nu întodeauna in școlile liceele cel mai bine cotate . Eu personal am absolvit liceul acum 10 ani , Apoi a urmat facultatea si masterul dar astea sunt un alt capitol .
    Acum 10 ani acești profesori minunați erau tineri si sunt incontinuare tineri aveau un suflu modern ,liber care efectiv te capta sa înveți , fata de care iti era Rușine sa mergi la școala fara ca macar sa fi citit lecția .
    Eu am admirat doua gesturi :
    1. Ne-au facut sa gândim , sa punem in practica cunoștințele sa învățam prin munca efectivă , am facut prezentări studii de caz , proiecte complexe cum nu am facut la facultate si nu stiu nici o persoana care sa fi absolvit la ASE sa fi facut proiecte de genul celor pe care noi le făceam in liceu .
    2. In clasa a 9 după un prim semestru de materie introducere in economie micro macro , noțiuni de baza de contabilitate , proiecte , prezentări , studii de caz,a venit ziua tezei . Toti din an au învățat fiecare cât a putut sau a vrut ne-am prezentat in clasa de examen si surpriza a fost cea mai importantă lecție data de un profesor legat de ce înseamnă a învață si de ce avem nevoie sa ne informam . Profesoara ne-a spus sa scoatem Fițuicile sa deschidem cartile caietele notițele , ne-a dat subiectele si ne-a dat o ora timp sa răspundem având acces nelimitat la informație

    Răspunde
     
    1. Mari lu
      Februarie 7, 2016 la ora 18:16

      Rezultatul a fost ca din 6 clase a 26 de elevi , un singur elev a luat nota 10 , 70% au luat nota 3 , cam 5 elevi au luat 7 iar restul note mai mici de 6.
      Concluzia sistemul este bolnav din rădăcini marea problema este lipsa de metoda pedagogica , lipsa de metoda de predare . De la grădinița suntem învătați sa memoram si sa uitam nu sa căutam si sa folosim informația . Da avem câteva cadre didactice excepționale dar daca inainte de ele si împreuna cu ele restul cadrelor didactice nu ne învață sa învățam nu dau doi bani pe ceea ce ne este folositor si își bat joc de noi ! Fara o reforma si o schimbare a metodei de lucru chiar si acele cadre excepționale sunt o risipa !

      Răspunde
       
      1. Mari lu
        Februarie 7, 2016 la ora 18:21

        O completare , când a citit rezultatul de zece a spus : felicitaro este prima nota de 10 plecare o dau in 10 ani de predare a acestei materii!
        In semestrul doi au fost doua note de 10 , mai putine note de 3 si multe note de 7 si 8 !
        Ne-a dat o lecție minunata ! Lecția despre ce înseamnă a învață

        Răspunde
         
  • arcaNoe
    Februarie 7, 2016 la ora 13:29

    iar prin paralela pe care ti-am scris-o cred ca se intelege acum de ce spun unii ca scoala de dinainte de 89 era mai buna pentru ca cei care am prins profesorii de dinainte de 89 erau pentru unii modele la fel de apreciate ca unii actori,
    existau bineinteles si exemple negative dar astazi din pacate nu mai avem modele in profesori pentru ca STATUTUL PROFESORILOR astazi este de COMPATIMIT …

    Răspunde
     
  • Daniel
    Februarie 7, 2016 la ora 13:23

    Aveam 10 ani la revolutie si in toate asa zisele reforme pe care le descrii aici imi, identific anii de scoala, incepand cu clasa a cincea si culminand cu liceul.

    Răspunde
     
  • Gigi din sistem.
    Februarie 6, 2016 la ora 22:59

    În ce privește profesorii, aceștia ar fi cazul să înțeleagă că materialele alea create încă de prin mijlocul deceniului trecut, produse ale unor proiecte finanțate de UE, deși unele sunt degeaba, ar trebui consultate, chiar și de cei cu mai multă experiență. Asta pentru că ele sunt în școli. Măcar pentru a nu fi de acord cu ceea ce apare acolo.

    Apoi, n-ar fi rea o evaluare a cadrelor didactice la intervale regulate de timp, în așa fel încât să nu lâncezească.

    Casa Corpului didactic ar trebui să aibă o ofertă de formare care să presupună deplasarea angajaților ălora în școli, nu programe de formare teoretică greu digerabile de către un profesor navetist care face 4 ore pe drum zilnic.

    Sistemul educațional permite o analogie cu un stup: cu cât sunt mai multe lucrătoare, cu atât crește cantitatea și calitatea mierii. Altfel, tăiem din lucrătoare, lăsăm trântorii prin școli, minister sau prin inspectorate și alte instituții asociate, pentru a tăia din costurile pe care le presupun niște salarii ale unor oameni care ar putea face diferența în educația copiilor noștri. Sau poate așteptăm ca puținele lucrătoare să plece la muncă în UE, să se specializeze în îngrijirea bătrânilor. Toată lumea plânge după doctori și asistente. Urmează profesorii?

    Răspunde
     
  • Gigi din sistem.
    Februarie 6, 2016 la ora 22:16

    Statul aruncă sute de milioane de euro pe software educațional care nu poate fi folosit la clasă din diverse motive (lecții depășite, care nu figurează în programa școlară sau cu limbaj destul de greu de înțeles, hardware depășit tehnologic de la bun început).

    De asemenea, finanțează inspectorate care își clădesc reputația pe spinarea elevilor pregătiți la clasă de profesori plini de titluri de la licee foarte bune și în particular de profesori de la țară.

    Nimeni nu se gândește că e nevoie de resursă umană în sistem:
    – un copil ar trebui să fie sub supravegherea cuiva până ajung părinții acasă sau îl iau de la școală;
    – orele (câte4-5)de Limbă/comunicare să aibă un puternic caracter aplicativ (că e Lb. română sau Lb. engleză);
    – există o nevoie foarte mare de psihologi care să consilieze copiii;
    – copiii au nevoie de un prânz cald (că sunt de la țară sau de la oraș);
    – copiii să aibă dreptul să-și aleagă activități de “loisir”: educație muzicală/educație plastică/dans/lectura textului dramatic, etc. (orice manifestare artistică)
    – copiii au nevoie de educație fizică, sport și sănătate ZILNIC (probleme medicale? gimnastică recuperatorie, exerciții simple, orice poate fi de folos);
    – copilul trebuie să aprofundeze lucrurile învățate la școală, nu acasă, când ar trebui să petreacă timpul rămas cu membrii familiei.

    Poate că ar mai fi de adăugat și altele. Ideea e că n-ar strica o reorganizare a sistemului, în așa fel încât să nu ne batem joc de viitorul țării noastre.

    Răspunde
     
  • iesean fara scoala
    Februarie 6, 2016 la ora 14:57

    De ce mi-ati cenzurat postarea de azi, 6.02? Vad ca altele de dupa a mea apar …. Era pe tema educatiei si nu continea un limbaj jignitor. E drept ca am pus-o si aici si in ultimul video de joi, dar nu apare in nici un loc. Am inceput sa cenzuram ideile, d-le Guran? Va plac numai ale dvs.?

    Răspunde
     
  • Victor
    Februarie 6, 2016 la ora 13:58

    Moise Guran are ceva cu educația
    Nu știm exact ce

    Răspunde
     
    1. nistor
      Februarie 8, 2016 la ora 22:43

      Poate are probleme de invatare copilul domnului Guran. Sa-si trimita copilul la o scoala ajutatoare, sunt foarte bune!!!!!

      Răspunde
       
  • alexman
    Februarie 6, 2016 la ora 13:07

    Majoritatea sistemelor educationale incurajeaza similaritatea in detrimentul diferentei, deoarece diferenta ameninta insusi sistemul. Ele au tendinta de a omogeniza copiii, tratandu-i ca pe un organism colectiv ce trebuie educat, in loc de a tratat fiecare individ in mod diferit. Toti copii se nasc cu un geniu anume si daca li s-ar permite sa se dezvolte in directia potrivita, acel geniu va iesi cu siguranta la suprafata. Dar scoala nu grupeaza copii functie de pasiunile lor si stilurile de invatare, ci le impune un singur stil din cele 4 existente(kinestezic, senzitiv, secvential si creativ):cel secvential care pune un accent deosebit pe a deveni buni votanti,buni executanti si buni consumatori, ca de asta are tara si Europa nevoie. Cei care fac programe ar trebui obligati sa se incalcate cu alti pantofi decat cei care li se potrivesc si poate asa vor intelege cum ar trebui facuta programa scolara.

    Răspunde
     
  • alexman
    Februarie 6, 2016 la ora 13:07

    Tristul adevar este ca visele majoritatii copiilor sint eliminate chiar de catre sistemul de invatamant, prin monotonia nesfarsita a programului educational prestabilit.Scoala este locul pe care majoritatea il asociaza cu plictiseala, efortul si corvoada. Bucuria si entuziasmul sint motoarele ca sa excelezi, dar daca ti se impune sa stai in banca ta si sa memorezi lucruri care nu te atrag, atunci nu te poti bucura, juca, descoperi si crea. In sistemul educational actual, copii parcurg un proces acceptat de teste si examinari, bazate pe redarea informatiilor memorate, care nu lasa loc inovatiilor, gandirii proprii ,descoperirii personale. Aceasta indoctrinare incepe de la gradinita, si dureaza pana in jurul varstei de 20 ani, rastimp in care trecem prin acelasi sistem care ne-a modelat parintii si bunicii. Fata de finlandezi de exemplu, copii nostri ies din scoala perfect convinsi ca sint niste incapabili, ca vor sa iasa imediat la pensie pentru a fugi de ceea ce urmeaza, fara initiativa sau capacitatea de a gandi si lua decizii corecte, etc…

    Răspunde
     
  • alexman
    Februarie 6, 2016 la ora 13:06

    Aceasta inflexibilitate a sistemului educational devine o problema tot mai importanta si mai dureroasa. Mediocritatea impusa de sistem te impiedica sa fii tu, sa gandesti diferit si sa iti urmezi visele.Trebuie sa gandesti, arati si comporti in mare masura asemenea celorlalti, altfel esti exclus. Iar exclusii sint Lawrence Ellison, Bill Gates, Michael Dell,Paul Allen,etc. Mediocritate serveste mecanismelor societatii si nu individului insusi. Devii o parte din mecanism, care te impiedica mereu sa crezi in tine insuti suficent de mult ca sa iti creezi o viata asa cum o doresti.Ce inseamna sa gandesti liber?Sa vezi dincolo de structurile impuse de scoala si sa scapi de ele, sa mergi pe propria cale…

    Răspunde
     
  • iesean fara scoala
    Februarie 6, 2016 la ora 11:21

    Revolutia evaluarii profesorilor intai! Ei sunt cei ce te indruma si influenteaza!
    Pun si aici textul, ca evaluare profesori: A) rezultate elevilor la teste anuale: http://projects.latimes.com/value-added/faq/#what_is_value_added. Pt clase 1-4 e 1 invatator, la 3-4 discipline; la 5-8 e discutabil, insa teste: stiinte exacte, romana, limbi straine, umane; la licee, pe profile, doar la cateva materii importante pt acel profil! Sa se vada progresul facut de un elev timp de un an. Sa zicem ca esti clasa 5, intri slab pregatit, iei nota 4, peste 1 an iei 6, peste 2 iei 7. Profesorul a reusit sa te faca sa-ti placa sa inveti acea materie. Si sa se faca media tututor elevilor tai si iei un calificativ al valorii tale ca profesor. De ex la licee la profil mate-fizica se dau examene si se evalueaza profii de stiinte exacte, la uman dai romana si biologie si istorie si ce mai e si evaluezi acei profesori. Corectare inter-judete, profesorii afla doar evaluarea lor, NU afla notele elevilor pt evitare coercitii. Vezi http://projects.latimes.com/value-added/ B)Evaluare din partea parintilor, vot secret. C) Examen scris profesor la fiecare 6 ani, sa simta presiunea ca-si pot pierde locul de munca la o anumita scoala (atentie, nu neaparat din invatamant daca ia peste 6), pentru a preveni transferurile de la tara intrat cu 5-6, la liceul x cu pile. Si acest examen are a 2-a parte importanta: didactica si metodica predarii

    Răspunde
     
  • Marius Stoianovici
    Februarie 6, 2016 la ora 08:52

    Si eu cred ca ar trebui ,,Scoala pentru elevi,, :
    http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=opinii&s_id=154812

    Răspunde
     
  • Iovescu Petru
    Februarie 5, 2016 la ora 19:02

    Din comisie trebuie sa faca parte obligatoriu psihologi specializati in Psihologia copilului si a dezvoltarii si pedagogi. Altfel, o sa inlocuim lucruri depasite cu traznai aiuristice.

    Răspunde
     
  • Popa Ion
    Februarie 5, 2016 la ora 16:14

    Manualele ar trebui sa dispară total. Cel putin de la ciclul al doilea. Un server la minister ar trebui sa gâzduiasca materialele cadrelor didactice care ar inlocui manualele clasice. O tabletă pentru fiecare elev costă mai putin decât manualele dintro clasă. Internet este peste tot iar “in vărful muntelui” cu 20 euro pe luna se obtine intenet pentru un câtun întreg. Materialele digitale vor fi diverse şi interactive , mult mai folositoare decăt textele şi fotografiile dintrun manual normal

    Răspunde
     
  • Popa Ion
    Februarie 5, 2016 la ora 16:07

    Expresia REVOLUTIE IN EDUCATIE (eu) o aud pentru prima data .
    De mai multe luni mă gândesc ca nicio reformă (cârpeală)nu mai este posibilă şi trebuie facută o revolutie.
    Conditia necesară pentru o revolutie (altfel va fi un mare fâsss) este desfinţarea sau reorganizarea tuturor instituţiilor care ar trebui sa servească învâţâmăntul (la minister as reduce functionari la nivelul anului 1989, desfinţarea Institutului de stiinţe ale educaţiei , Inspectoratelor scolare etc)

    Răspunde
     
  • Sorin
    Februarie 5, 2016 la ora 14:52

    Am ascultat emisiunea dvs de la radio de joi si am fost socat sa va aud spunandu-i unei doamne ca este bine ca este doar profesoara de engleza!!
    Rusine Dle.Guran!!! Sper ca sefii dvs sa fi ascultat emisiunea si sa va fi tratat ca atare! Sau macar sa va cheme la o discutie! Dar superioritatea dvs de prost gust se cheama gradomanie! Dvs aveti de pierdut si nu cei pe care ii provocati sa va sune.
    RUSINE!! Pt o luna nu am sa va mai ascult! Chiar nu mai pot, sincer.

    Răspunde
     
  • Ioan Grosu
    Februarie 5, 2016 la ora 13:42

    O inventie romaneasca TITIREZUL CONTROLABIL are mare potential educativ:este magic,interactiv,stiintific,educativ, imbunatateste rabdarea , indeminarile practice,corrdonarea mina-ochi. Functioneaza asa : http://www.youtube.com/watch?v=Vpo_T8sq2SM%2F
    http://www.youtube.com/watch?v=LauHlSuq_ms&feature=player_embedded%2F
    Se intilnesc formulari care suna bine <> TITIREZUL CONTROLABIL raspunde la toate aceste cerinte . Ar putea fi prezentat in unele manuale.

    Răspunde
     
  • goian daniel florinel
    Februarie 5, 2016 la ora 13:15

    1)-Tot nu pot intelege cum in cl.a VI -a nu se face macar o ora de informatica pe saptamina.
    2)-Manualele scolare care le cumparam prin intermediul profesorilor (de la edituri recomandate de ei) sunt uneori prea scumpe (Engleza cl.VI 45 lei)

    Răspunde
     
  • Cezar
    Februarie 5, 2016 la ora 12:35

    Mai e mult pana departe, insa pasii mici si regulati pot sa darame sistemul. Guvernul tehnocrat de acum reprezinta vulnerabilitatea sistemului roman cangrenat. Daca reusesc sa impuna acest nou ‘cod’ al educatiei pana la sfarsitul anului, educatia are sanse sa reuseasca sa-l darame!

    Răspunde
     
  • Marian Androne
    Februarie 5, 2016 la ora 12:08

    Cauza colapsului in educatie este modul comunistoid de distribuire a resursei financiare: “cate ceva pentru toti”
    Eu as pastra doar profesorii cu rezultate masurabile: notele elevilor lor la concursuri si examene. Pot forma scoli pilot unde performanta este platita. Competitia este mama calitatii, intre elevi, intre profesori. Cei multi ce vin la scoala sa doarma sau sa ia leafa, pot dormi in continuare dar pe bani mult mai putini.

    Răspunde
     
  • Mihaela
    Februarie 5, 2016 la ora 11:14

    Doamne ajuta!

    Răspunde
     
    1. GIURGIU GHEORGHE
      Februarie 9, 2016 la ora 16:43

      DE CE ESTE NECESAR UN NUMĂR MAI MARE DE ORE DE GEOGRAFIE ÎN NOILE PLANURI-CADRU
      La formarea celor opt competenţe –cheie cerute de LEN nr.1/2011 geografia aduce o contributie
      substanțiala. Astfel, geografia contribuie la formarea compe¬tențelor de comunicare în limba maternă prin utilizarea limbajului de specialitate și explicarea realității geografice, după cum utilizarea corectă a numelor proprii și a termenilor geografici în limbi străine dezvoltă competențe de comunicare în limbile respective.
      Și competențele de bază în științe și tehnologii se pot dezvolta și prin contribuția geografiei. Multe elemente din matematică se utilizează în geografie pentru studierea mediului terestru.
      Un exemplu în acest sens este și prezentarea realității geografice pe suport cartografic și grafic. Geografia contribuie și la identificarea și explicarea valențelor sociale, civice și culturale ale caracte-risticilor spațiului geografic, iar asimilarea unor tehnici de lucru și deprinderi de învățare sunt folosite în învățarea pe tot parcursul vieții (educația permanentă).
      Aportul geografiei la realizarea unor modele și soluții de organizare și utilizare a spațiului geografic din perspectiva dezvoltării durabile contribuie la formarea atât a unor competențe de inițiativă și antreprenoriat, cât și a competențelor de sensibilizare și exprimare culturală.
      Geografia studiază mediul geografic (ca mediu de existență al omului), iar în acest mediu interacționează atât elemente, procese și fenomene guvernate de legi ale naturii, cât și elemente, procese și fenomene care se desfășoară după legi ale societății. Prin urmare obiectul de studiu al geografiei este mediul geografic exprimat prin interacțiunea om-societate la nivel global (planetar), dar și regional și local.
      În predarea geografiei profesorul trebuie să realizeze corelații interdisciplinare (geologie, matematică, fizică, chimie, sociologie, informatică, etc.), dar și conexiunile dintre disciplinele care compun știința geografiei (geografia fizică, geografia umană, geografia regională, etc.).
      Am prezentat ,pe scurt, contribuția geografiei la formarea competențelor-cheie și a competențelor generale și specifice din programele școlare.
      Dar geografia poate contribui substanțial și la formarea competențelor digitale la elevi, întrucât tehnologia informației și comunicării (T.I.C.) permite accesarea și utilizarea de către elevi și profesori a conținuturilor cu caracter geografic (dar nu numai atât).
      Geographic Information Systems (GIS) este un sistem hardware și software conceput și utilizat pentru stocarea, interogarea și analiza datelor geografice, iar în final, rezultatele sunt reprezentate cartografic. Tendința la nivel mondial este de introducere a Sistemului de Informații Geografice în curriculum-ul școlar. Nu înțelegem de ce în România nu se fac pași în această direcție, mai ales că dispunem de resurse hardware, software, de date disponibile, dar și de profesori de geografie competenți (resursa umană).

      Răspunde
       
  • Constantin
    Februarie 5, 2016 la ora 10:57

    “stie cineva cum este sa predai la o clasa cu 15 elevi, din care jumatate…?”_Pai, este, presupun, mai bine decat sa predai la o clasa cu 30 de elevi, din care jumatate… Se intampla arareori ca numarul de elevi din grupa sa fie tocmai 15, precum in cazul relatat de dumneavoatra.

    Răspunde
     
  • Adriana Costache
    Februarie 5, 2016 la ora 10:45

    Intreb, retoric evident, daca stie cineva cum este sa predai la o clasa cu 15 elevi, din care jumatate sunt neinteresati ,au un caiet universal(adica pentru toate materiile), pe care nu-i poti exmatricula din cauza ca este invatamant obligatoriu, carora le suna telefonul in timpul orei ca la oficiul postal si pe care esti la finalul semestrului obligat sa-i treci, cu nota 5 evident deoarece painea ta o reprezinta ei.Cand vorbim de calitate in invatamant, vorbim de parinti neimplicati si neinteresati(nu-i vezi tot liceul la o sedinta cu parintii), de clase slabe, unde copiii au intrat cu note sub 5 si scoli cu promovabilitate la bacalaureat redusa. . Elevul care a intrat la liceu cu media 3 si nota 2 la matematica cu greu va fi adus de orice profesor indraznetla nivelul notei 5 pentru a promova bacalaureatul.Problema ,,reformei” este mult mai complicata si complexa in acelasi timp si nu cred ca va fi rezolvata usor.

    Răspunde
     
  • Adiva
    Februarie 5, 2016 la ora 09:25

    Aproape ca nu ma pot bucura de aceasta stire, de teama ca lucrurile vor fi din nou “clocite” de mai marii intelepti care au facut din scoala un loc de detentie, asa cum bine spune Moise.Sunt parinte, am un copil in clasa a 4-a care din cauza stresului de la scoala se imbolnaveste. Ca prin minune in vacanta, nu mai suntem nevoiti sa mergem pe la nici un doctor, de curand am aflat ca tusea este un simptom al frustrarii, a lipsei posibilitatii de a se exprima si doar prin terapie pshihologica am scapat de tusea care ne urmarea de 2 semestre si pentru care a fost crucificat de d-na invatatoare pentru ca deranja orele. Copii nostrii nu trebuie sa fie stesati, nu asta este menirea educatiei. Am colegi de serviciu care isi mediteaza copii la materiile importante pentru ca nu inteleg mai nimic de la profesorul lor din clasa si pentru ca le strica media cu care vor intra la liceu.

    Răspunde
     
    1. Adiva
      Februarie 5, 2016 la ora 12:34

      Ma gandesc cu groaza la gimnaziu, cand vom avea mai multi profesori si implicit mai mult stres!

      Răspunde
       
  • Adrian Paris
    Februarie 4, 2016 la ora 23:03

    Sunt curios sa aflu ce procent din aceste comentarii sunt facute de profesori si cate de elevi, studenti, parinti, angajatori…daca ii intereseaza…

    Răspunde
     
  • Adrian Paris
    Februarie 4, 2016 la ora 22:55

    Nu inteleg de ce in toate analizele romanesti(in orice domeniu, inclusiv in educatie!) nu se aplica metoda Best Practices, adica sa vedem cum au rezolvat altii(mai destepti ca noi!), pe alte meleaguri problema!!!! Noi suferim inca prea mult de autarhie, de pe vremea lui Ceusescu, ne consideram pe o insula in mijlocul oceanului…
    Cei care sunt principalii beneficiari ai educatiei: elevii, studentii, absolventii, saracii parinti, si mai ales angajatorii, nu apar aproape deloc in discutii, analize, planuri…Oare chiar nu-i intereseaza? De ce aceasta lipsa de reactie, feed-back? de altfel acesta lipsa de reactie (ne multumim cu ce se dă!)pare o mare problema a societatii romanesti…
    Unde sunt prognozele documentate ale pietei muncii in viitorii 10, 15 20 de ani pentru a da o directie pentru pregatire?
    Ce se intampla cu meditatiile? Pe ce loc suntem la acest capitol? Este cazul sa nu judecam de pe pozitia fiscului, ci a mecanismelor care fac aceste meditatii necesare…Pe cand o analiza serioasa, cu oameni sarmani care fac eforturi imense sa-si mediteze copiii…

    Răspunde
     
  • Cornelia
    Februarie 4, 2016 la ora 22:43

    Ștefănescu Alina, nu știu cum a fost azi ultima zi de școala pentru ca de fapt mâine, 5 Februarie 2016 este. Mâine e consiliu, se trec mediile in carnete etc. Clasa cu 15-16 elevi nu va fi in vecii vecilor Amin in Romania. De ce?
    Ca banii se dau Per capita, asta suna in capul meu a bovina. Atunci când prioritatea e economia de bani, batjocura, lipsa de respect atât pentru elevi cat si pentru profesori, nu o sa vezi clase decât cu efectiv de la 30 in sus si cat mai putini profesori ca sa nu se cheltuie prea mult cu salariile!!

    Răspunde
     
    1. Eugen
      Februarie 5, 2016 la ora 09:32

      Reformele din educație, din păcate, urmăresc un singur lucru, economia. Ce contează ce vor elevii, părinții sau profesorii! Se urmărește rezolvarea ultimelor creșteri salariale. Clasele cu 15 elevi, unde s-ar învăța carte,sunt utopice. Cum să plătești 2 profesori la 30 de elevi? Întrebați marea comisie. Amețeala cu științe de tot felul sau mate-info sau lipsă latina, geografie ori istorie duce exact la ce-am spus – economie. Sau încadrarea în 3,5 max. 4% din PIB. Chiar buget per bovină!!!

      Răspunde
       
  • Florin
    Februarie 4, 2016 la ora 22:34

    Salu Moise,

    Simt azi ca nu ma mai pot abtine si trebuie sa-ti spun ce cred ca parca si tu (un om destul de limpede de obicei) te cam invarti in jurul cozii.

    O analiza a deficientelor arata trei mari deficiente:

    1. curicula disciplinara proasta (ce anume ii invatam);
    2. finantare proasta;
    3. lipsa criteriilor de performanta a cadrelor didactice.

    Daca te uiti doar la aceste trei deficiente actiunile corective sunt limpezi:

    1. optimizarea (cu ceva curaj) a disciplinelor de pregatire. Trebuie sa nu uitam ca pana la liceu invatamantul are un profund caracter formativ (ex.: formeaza aptitudini in rezolvarea ecuatiilor fara sa ai habar de ce) si nu informativ. Acest lucru a fost decis demult, dupa ce s-a dovedit ca exercitiul intareste conexiunile dintre neuroni.
    2. desi nu putem finanta acest sistem cum am finantat justitia, din cauza pretului foarte mare, cred ca-l putem cumva privatiza. Sper sa ne lase CONSTITUTIA;
    3. punerea in functiune a unui sitem de criterii de performanta. Asta va fi cel mai usor (daca reusitm sa convingem “syndicates”).

    Mai vorbim,

    Florin

    Răspunde
     
    1. Ștefan
      Februarie 5, 2016 la ora 07:31

      Privatizarea sistemului duce la analfabetism.la salariile actuale din România , mulți nu își permit manualele de baza. Nu cred ca si-ar permite sa plătească si ora de studiu sau o taxa anuală . Mai sunt si profesorii care au salarii indecent de mici. Iar problema cred ca de acolo pleacă . E greu sa motivezi pe cineva cu un salariu mic sau fără bonusuri de performanța .

      Răspunde
       
      1. Xelo
        Februarie 5, 2016 la ora 23:55

        Prost remunerati? La 50 lei ora de pregatire chiar sunt prost remunerati. Altii muncesc 2 zile pentru banii astia. La ora 12 profesorii rup poarta ca au programari la pregatire. In vacante nu dau pe la scoala. Trai pe vatra. Iar la ore bataie de joc. Femeile de servici ar trebui sa se planga, ca le suporta astora “figurile” de mari profesori.

        Răspunde
         
  • LICA
    Februarie 4, 2016 la ora 22:32

    Moise, ştiam că eşti analist economic şi nu expert în educaţie. Ai făcut în emisiune anumite afirmaţii specifice unui om necunoscător al sistemului educaţional. Spre informarea ta, află că profesorii, printre care şi cei de matematică, la titularizare au pe lângă subiecte specifice disciplinei şi subiecte de metodică(ştiinţa predării disciplinei). Ca urmare, titularul nu ştie să rezolve doar exerciţii…ştie şi să ofere cunoştinţe elevilor care datorită faptului că pot intra la liceu cu nota 1 au tot interesul să înveţe..nimic…

    Răspunde
     
  • Carol Capita
    Februarie 4, 2016 la ora 22:20

    Suntem o tara de amatori geniali. Daca cineva face efortul sa parcurga textul aproape ilizibil al comisiei se va confrunta cu o superba demonstratie de nepricepere. Spun aceasta in calitatea mea de profesor (nu dascal, caci sunt profesionalizat). Spatiul nu imi permite, dar ceea ce reusesc autorii este sa arunce in aer o intreaga evolutie intelectuala din zona stiintelor educatiei. Riscam sa fim singura tara din UE care nu studiaza obligatoriu o limba clasica (daca nu este nevoie de aceasta, de ce este studiata in toate sistemele performante). Trecand peste nefericitul text, problema fundamental este ca, de fapt, nimeni nu stie ce se intampla in sistem (semnalele din media nu se califica drept cercetare, din motive pe care le cred evidente). In peste 25 de ani exista o singura analiza de ansamblu, iar aceasta, cu toate limitele ei, este ignorata cu superbia. In plus, faptul ca reforma se declanseaza si se incheie cu fiecare ministru este reteta sigura a esecului. Explicati unui politician ca trebuie sa ia masuri astfel incat celui care urmeaza la ministeriat sa I se ridice statuie. Cati politicieni de acest fel cunoasteti?
    Sigur, exista profesori performanti si aprofesori slab pregatiti. Dar spatial public este invadat de judecati de valoare pausale, nu de analize serioase.
    Si, dl. Guran, cu tot respectful, titulatura este Institutul de Stiinte ale Educatiei si nu, nu acesta a facut reformeleș de cle mai multe ori, opinia acestuia nu a fost luata in seama. Mai verificati.

    Răspunde
     
    1. LICA
      Februarie 4, 2016 la ora 23:05

      Reforma inseamnă bani pentru dotări materiale şi resurse umane nu idei traznite servite de experţi care nu au predat o oră la catedră. Reformele sunt bune doar pentru ei.Au edituri, librării…Mai vând şi ei cărţi sau hârtie pentru întocmit hârţoage…Profesorul şi elevul, ca şi cetăţeanul de rând se va alege cu…praful de pe tobă…

      Răspunde
       
  • supika
    Februarie 4, 2016 la ora 22:00

    Inca sunt multi comunisti in sistem. Deci, despre ce vorbim? Copilul meu e in clasa 0 si este invatat de o plictisita de viata cu peste 30 de ani de invatamant. Asta se intampla intr-un oras ca Timisoara. Sunt dezamagit de tara asta.

    Răspunde
     
    1. Adrian Paris
      Februarie 4, 2016 la ora 23:12

      nu este vorba de comunisti, ci de birocrati..oameni care traiesc din mutatul hartiilor si nu doresc sa se schimbe nimic, cu singura grija sa treaca 8 ore ca sa plece acasa….

      Răspunde
       
      1. Lica
        Februarie 5, 2016 la ora 08:14

        Dacă te feferi la profesori te înşeli. Majoritatea banilor din buget nu sunt direcţionaţi pentru realizarea unei baze materiale conformă cu secolul XXI şi nici către salariile profesorilor pentru a fi motivaţi. Banii merg spre firmele celor care, pentru a face contracte cu statul, au nevoie din când în când de reforme în acest scop.

        Răspunde
         
      2. supika
        Februarie 5, 2016 la ora 08:27

        @Adrian Paris. Pentru mine birocrati/comunisti e acelasi lucru. Lucrez in mediul privat de peste 10 ani, unde daca nu ai performanta zbori, dar cand dai nas in nas cu institutiile statului iti vine sa te tot duci. Din pacate atunci cand lucrezi cu statul te lovesti de realitatea din aceasta tara.
        Ai dreptate, nu se doreste schimbarea, nu au perspective de viitor, sunt foarte putini oameni care aduc un suflu nou. Restul s-au impotmolit in trecut, intr-un sistem clientelar in care se apara unii pe altii si continua pe ideea ca merge si asa.

        Răspunde
         
  • Ana
    Februarie 4, 2016 la ora 21:41

    1. Micsorarea nr de ore zilnic/saptamanal: 4 ore pe zi pt cls V-VI si 5 ore pe zi pt cls VII-VIII;
    2. Lb romana 3 ore sapt, lb straine 2 ore sapt, mate 3, info 2-3, sport 3, restul 1 ora ca doar e scoala de cultura generala;
    3. Orar incepand cu ora 13.00 sa aiba copiii timp sa manance la pranz;
    4.Programe simplificate si mai multe ore experimental-aplicative;
    5. Putine teme pt acasa, efort de invatare centrat pe ora de curs;
    6. Mai putini elevi la clas-maximum 15;
    Si mai ales profesori mai intelegatori in ce priveste latura emotionala a copiilor…

    Răspunde
     
    1. alexandre
      Februarie 5, 2016 la ora 21:56

      Nu se doreste asta!

      Răspunde
       
  • Marian T.
    Februarie 4, 2016 la ora 21:28

    Recomand ca materii: navigatul pe internet, postatul pe facebook şi altele de genul. Poate asa va creste promovabilitatea la examenul de bacalaureat.

    Răspunde
     
    1. LICA
      Februarie 4, 2016 la ora 22:34

      Ai zis-o bine, Marian T.

      Răspunde
       
    2. LICA
      Februarie 4, 2016 la ora 23:08

      Ar mai fi: prizatul, băutul, fumatul în wc, hârjoneala…

      Răspunde
       
    3. Emil
      Februarie 5, 2016 la ora 04:39

      Stiu ca ai zis-o la misto dar sa stii ca e un punct de vedere destul de interesant.
      Internetul e o unealta foarte puternica pe care multi dintre noi o folosesc pentru a da like la poze cu pisici. Deci ceva educatie in cum sa gasesti ceea ce te intereseaza, cum sa folosesti pentru internetul pentru a invata, pentru a comunica, pentru a-ti castiga traiul nu e o idee prea rea.
      Faptul ca foarte multi dintre noi folosesc telefoane, calculatoare, tablete care ruleaza diverse aplicatii iar dintre toti foarte putini cunosc un limbaj de programare trebuie sa iti dea de gandit un pic.
      Inca ceva ciudat este ca limba engleza este banala, o folosesti peste tot “pe net” dar inca intalnesc copii de 16-17 ani care habar n-au macar atat cat sa traduca un text daramite sa mai si intretina o conversatie, mi se pare de-a dreptul ingrijorator.

      Răspunde
       
  • Iulian Mititelu
    Februarie 4, 2016 la ora 21:19

    Copy-Paste in cvasitotalitate dupa sistemul finlandez si problema e rezolvata. Nu e nevoie atat de bani cat de vointa. Unde banii par a fi imperios necesari, ori se descurca parintii, ori gasim solutii provizorii care, oricat de proaste ar parea, tot mai bune sunt decat ce avem acum. Dificultatea consta in transformarea oamenilor dar am incredere ca totul e posibil. Boala lunga moarte sigura !

    Răspunde
     
  • Danny
    Februarie 4, 2016 la ora 21:16

    Copilul meu cara zilnic peste 10 kilograme in spinare. L-am intrebat “mai tati dar de ce trebuie sa cari atatea carti”. “Pai am 3 caiete la engleza, doua culegeri plus manual la matematica si restul”.

    Răspunde
     
  • Stefanescu Alina
    Februarie 4, 2016 la ora 21:16

    Sa speram ca va iesi ceva bun. Azi a fost ultima zi de scoala,maine se fac dirigentii,azi s-au incheiat medii,situatii de corigenta , au avut loc consilii. Le-am spus elevilor mei de clasa a XI a ca azi avem 2 ore,am incheiat situatiile scolare,nu voi pune absente,vreau sa vad cati vin . Am avut 15 elevi, a fost un vis ….frumos. Au iesit la tabla,a fost liniste, am lucrat bine si eficient toata lumea a fost satisfacuta, a fost incredibil si am observat asta si in privirile lor,erau interesati,puneau intrebari,ieseau la tabla. Ma intreb care ar fi efortul financiar sa se ajungem sa lucram macar cu 20 daca nu cu 15 elevi, ar creste calitatea incredibil de mult. Sigur ca ar trebui aerisita programa si sper sa se faca acest lucru, dar s-a gandit cineva serios la micsorarea efectivelor pentru a creste calitatea? …Aceata este punctul tare al scolilor si liceelor private….pe cand o astfel de strategie si in invatamantul de stat?

    Răspunde
     
    1. arkade
      Februarie 4, 2016 la ora 21:36

      Iti pot raspunde eu, si din fericire asta sta doar in puterea voastra, a profesorilor.

      Un profesor preda 4 ore/zi (la clase de 30 de elevi). Daca imparti clasa in 2, atunci ai lucra 8 ore/zi dar la clase mai mici.

      Deci, efortul este 0. Poate in cazul asta, ar trebui dublate salariile pentru ca munca depusa este dubla, dar teoretic, ca program pilot, efortul ar fi zero.

      Răspunde
       
      1. danone
        Februarie 5, 2016 la ora 14:28

        de acord cu ce spui cu o usoara completare:
        sa-mi angajezi un asistent care sa-mi corecteze lucrarile, sa-mi intocmeasca fisele de probleme, sa-mi pregateasca toate materialele de pe o zi pe alta.
        Iar eu o sa fac efortul ca in pauza de 10 minute sa sa detaliez in minte tot parcursul orei ce urmeaza.

        Răspunde
         
        1. arkade
          Februarie 5, 2016 la ora 19:07

          Gresit. Un programator invata acasa destul de mult ca sa fie pregatit pentru a doua zi. Oricine din privat face la fel. Profesorii, daca au nevoie de corectat lucrari si alte chestii….sunt pauze. Si inca ceva, ce lucrari corecteaza profesorul de sport, de desen, de muzica, etc etc?

          Răspunde
           
          1. arkade
            Februarie 5, 2016 la ora 20:54

            Hai sa spunem adevarul si sa nu ne mai ascundem dupa deget.

            Un profesor e in scoala de la 7:30 la 12:00. Fa tu calculele. Ce lucrati acasa, nu ma priveste. Daca aveti de corectat lucrari, puteti face asta si la scoala. Sunt de acord sa nu le corectati in pauza, dar de la 12:00 la 15:00, aveti timp de corectat.
            Si iti spun si de ce:

            Un om care lucreaza 8 ore/zi (adica este plecat acasa 8 ore/zi) nu apuca sa isi vada copilul decat seara si dimineata.

            Un profesor care sta la scoala 4 ore/zi, si pretinde cu nesimtire ca lucreaza acasa inca 4 ore, se poate bucura de copilul lui.

            Iar cand vine vorba de recalificari, nimeni nu vrea sa invete nimic nou.

             
          2. andrei
            Februarie 6, 2016 la ora 03:43

            Arkade, habar nu ai despre ce vorbesti. Iti dai si tu cu parerea despre lucruri, singura ta sursa de informatie fiind… ca asa ti se pare tie… Habar nu ai cat lucreaza un profesor bun, tu n-ai putea duce mai mult de 3 luni in ritmul ala. Daca esti atat de invidios pe profesori, de ce nu te faci si tu profesor? N-ai curajul sa iti dai un raspuns sincer.

             
          3. arkade
            Februarie 6, 2016 la ora 08:57

            Orice om care vrea sa fie bun in meseria lui, lucreaza enorm. Valabil pentru orice meserie.

            Problema e ca munca aia, de care spui tu, nu se considera ca fiind parte din activitatea pe care o plateste angajatorul. Asa e in privat. Poti sa inveti oricat, angajatorul iti mareste salariul daca stii mai mult, dar timpul in care ai invatat acele lucruri nu se ia in considerare.

            Motivul: faci asta pentru cresterea ta profesionala si nici un angajator nu este obligat sa te sustina sa faci asta. Deci, o faci pe cont propriu.

             
 
 
Adaugă comentariul
 
 

Emailul nu va fi făcut public. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Nume: *
Adresa de email: *
Website
Comentariul*
 caractere rămase