Poate te gândești mai mult la credit… până nu-l mai iei

 

de Moise Guran

Acum cinci ani, pe vremea când această generație de bancheri trecea prin ceea ce probabil va ține minte ca fiind cea mai dificilă și chiar cea mai umilitoare perioadă din viața ei, între Protecția Consumatorului din țara noastră și puternica BNR s-a dat o bătălie pe care Protecția Consumatorului a pierdut-o. A câștigat însă respectul meu, de observator al vieții economice, și probabil că și cei de la Banca Națională regretă azi faptul că nu au implementat atunci, în 2010, lucrurile pe care vor ajunge oricum să le accepte azi, căci Protecția Consumatorului pregătește o nouă reglementare a creditelor.

00365-RGProiectul celor de la Protecția Consumatorului pare să urmărească o mai bună informare a românului care se prezintă la bancă nerăbdător să ia un credit cu care să își cumpere casă, bucuros nevoie mare că se încadrează la venituri, grăbit peste poate să nu depășească termenele din antecontract și, eventual, sătul de hârtii, avize, certificate, obosit de birocrația infernală pe care o presupune azi achiziția unei locuințe și, mai ales, a uneia prin credit.

Dacă mai adaugi unei astfel de conjuncturi un contract pe care nu ai răbdarea să îl citești, sau, dacă îl citești, ți-e jenă să întrebi acolo unde nu înțelegi ce prevede, ești fix în situația în care ai fi fost înainte de criză, adică în fața unei decizii care are mici șanse să fie chiar cea mai bună din viața ta.

Cei de la Protecția Consumatorului s-au întrebat probabil și ei cum să te facă să te mai gândești o dată înainte de a semna contractul de credit, și au ajuns la concluzia că ai nevoie de o pauză, adică de un interval de 15 zile în care să te gândești pur și simplu, să mai întrebi și la altă bancă, să-ți mai faci o simulare, calcule… că poate în felul ăsta mai afli lucruri. Ideea nu e rea, dar prevederea noii legislații poate fi ocolită printr-un acord prin care ți-l banca ți-l va băga sub nas, ca să semnezi că ai renunțat de bună voie la perioada de gândire de 15 zile.

Ceea ce nu par a ști cei de la Protecția Consumatorului, este că în foarte rare cazuri băncile îți pun la dispoziție un draft al contractului de creditare mai devreme de momentul în care chiar ești invitat la bancă să îl semnezi. Sigur că da, ești invitat politicos să iei loc și să îl citești înainte, dar, și tocmai de aceea spun că prevederea e bună chiar dacă poate fi ocolită, când te duci la bancă setat să semnezi contractul de credit, devine o chestiune psihologică să faci asta, să nu te răzgândești sau măcar să suni un prieten care s-ar putea să înțeleagă mai bine decât tine clauzele sale.

Reglementarea, și chiar o standardizare a modului în care sunt redactate contractele de credit, este un pas uriaș în acest domeniu, chiar dacă nici Protecția Consumatorului, nici Guvernul sau BNR, nu te pot obliga să fii mai atent cu banii tăi și cu ceea ce semnezi.

Protecția consumatorului propune acum, de exemplu, o procedură care să fie trecută în contractele de credite ipotecare, prin care cetățeanul împrumutat va putea să își vândă chiar el casa, în cazul în care executarea silită devine iminentă. Trebuie să recunoașteți că asta e un pic altceva decât cea în care banca îți ia casa și o scoate la vânzare. De asemenea, schimbarea monedei creditului în timpul derulării contractului va fi și ea reglementată, dar, încă o dată, nimeni nu va putea să te facă să nu mai trăiești pe credit dacă la intervale regulate de timp simți nevoia să-ți refinanțezi o ipotecă, astfel încât să-ți mai rămână și bani de concediu.

Ceea ce tot încerc să vă spun este că o minimă educație financiară, atunci când îți pui semnătura pe un document ce prevede că vei plăti până la pensie o parte din salariul tău, ține în primul rând securitatea personală și de respectul pe care fiecare dintre noi și-l acordă. Desigur, evoluția legislației în domeniul creditelor este un semn de civilizație al țării, este un lucru pozitiv, dar care nu va putea niciodată să compenseze ignoranța oamenilor dacă aceștia nu vor reuși să vadă lucrurile și dincolo de momentul obținerii creditului sau al achiziționării unei case sau al mașini dorite.

Cei mai mulți dintre noi nu câștigăm la loto, nu moștenim mătuși bogate, pur și simplu trebuie să muncim pentru ceea ce ne dorim, trebuie să ne planificăm viitorul și să fim conștienți de faptul că el aparține întotdeauna celor care au făcut cea mai bună planificare.

stiri verificate

Comentarii prin facebook

26 răspunsuri la Poate te gândești mai mult la credit… până nu-l mai iei

  • Ionel
    Februarie 23, 2016 la ora 19:14

    Nu mai puneti botu la toate proiectele astea. Nu se va aproba asa ceva in vecii vecilor pentru ca e prea bun pentru noi muritorii. Verificati cine a propus legea si declaratiile de avere si o sa va dati seama de ce se face asa ceva.

    Răspunde
     
  • jean
    Ianuarie 25, 2016 la ora 23:43

    Taica Aurel,
    Matale cand ai luat bacul la mate nu ai invatat adunari si scaderi sau le stiai si ai uitat ? Pai daca vrem sa facem pe oricine propritar e bine?E bine sa platim toti prostia sau incompetenta bancilor experte? Nu cumva e mai bine ca bancile sa ceara avans serios si preturile sa coboare la nivele sustenabile pt Romania ? Sau il mutam pe Gigel din nelinistea linistita a chiriei in nelinistea falimentului lui si al bancii ?Daca sta Gigel in chirie si economiseste cativa ani de avans preturile scad si povara creditului pt diferenta e suportabila ? Pt bibliografie vezi 2007-2008.

    Răspunde
     
    1. NeaCaisa
      Februarie 1, 2016 la ora 23:56

      „Daca sta Gigel in chirie si economiseste cativa ani de avans preturile scad si povara creditului pt diferenta e suportabila ?”

      Tocmai aici este problema, daca stai in chirie nu prea mai ai cum sa economisesti. Dar daca te orientezi la un credit de casa care sa presupuna aceleasi costuri nu este nici un risc. Ce varianta preferi, sa platesti chirie toata viata si sa te muti din casa in casa pana gasesti una care sa aiba conditii decente, sau sa faci un efort pentru un avans de 5% – 15% apoi sa platesti „chiria” pentru spatiul tau, sa il amenajezi cum iti trece tie prin cap?
      Oricum Gigel plateste 200-250 de euro + 400 de lei intreintere ( la o garsoniera intr-un bloc cu repartitoare :)) ) de ce sa nu plateasca banutii aia pentru casuta lui.
      Ideea este ca Gigel nu are incredere in banci (pe buna dreptate) si este constient ca trebuie sa lase rusinea la o parte si sa puna cele mai stupide intrebari, sa il zapaceasca la cap pe consultant si sa obtina raspunsuri in scris ca sa poata proba discutia daca cine stie cand apare o situatie care cere acest lucru. Dupa ce a facut asta, e bine sa mai intrebe un prieten, doi, trei si sa se intoarca iar pe capul consultantului, cu pertinenta.
      Majorarea avansului nu educa pe nimeni, doar intretine „piata neagra” a chiriilor, ba chiar pot sa spun ca pune in dificultate oameni muncitori, cu capul pe umeri, care stiu ce vor si au un plan calculat pentru viitor, dar care nu au avut norocul sa mosteneasca bani de la mamica si taticu.

      Răspunde
       
  • Diana
    Ianuarie 25, 2016 la ora 20:08

    De unde stii ca o sa ai serviciu sau un patron care sa te plătească atunci cand vei avea 50 de ani sau mai multi? Cati patroni stii tu ca angajeaza batrani ? Sau de unde stii ca veti fi căsătoriți si peste 30 de ani ? Ca nu va despărțiți ? Adică nu stii astea dar te casatoresti cu banca pentru 30 de ani…

    Răspunde
     
  • Mihai
    Ianuarie 21, 2016 la ora 23:23

    Principala problema este impartirea egala a riscului.
    In acest moment to riscul este la client.
    Eu cand iau un credit ipotecar de 100.000 euro banca cere avans de la client 30% ca sa isi acopere riscurile. Daca nu pot plati banca executa garantia (casa) o vinde rapid cu 50.000 si desi a garantat cu acea casa pe care o pierde to clientul trebuie sa plateasca si restil de 20.000 plus penalitati etc. toata viata lui.
    Banca a luat avans ca sa isi acopere riscurile, nu trebuie clientul sa plateasca lacomia lor. Nu mai pot plati, ia casa inapoi.
    Eu nu stiu ca aceia care au platit corect tot creditul sa primeasca parte din profitul bancii inapoi. Castigurile sunt doar ale bancii, riscurile doar ale clientului.
    Cat despre falimentul persoanelor fizice nimic. Desi cineva poate sa piarda totul nu are dreptul sa o ia de la 0 in aceasta viata. Poate in urmatoarea.

    Răspunde
     
  • Mihai
    Ianuarie 21, 2016 la ora 23:15

    Se spune ca sunt unele lucruri pe care nu le poti explica unei virgine oricate poze ai folosi. Este o adevarata lectie de educatie financiara sa iti iei teapa cu un credit. Eu dimpotriva as propune sa se dea o lege prin care sa ii oblige pe toti tinerii sa ia un credit cu dobanda mare sa se invete cu greul si sa bage la cap.

    Răspunde
     
  • Catalin ( CTL )
    Ianuarie 21, 2016 la ora 08:18

    Ba sa vedeti ca unele banci au luat-o chiar inaintea, nu a clientilor sau au Protectiei Consumatorului, ci si a celorlalte banci. Ma refer , aici, la Raiffeisen care, iti da sa semnezi contractul ( e vorba de credite negarantate ) chiar n momentul in care semnezi cererea. Adica nu ai nici macar 5 minute de gandire. Desigur ca in contract nu poate fi prevazuta suma pentru ca cei de la analiza aproba suma ceruta sau pot aproba mai putin. Si cum SUMA e obiectul contractului, nu inteleg cum au facut sa poti semna un contract fara ca acesta sa aibe un obiect. Mi s-ar parea mai mult un antecontract. Dar fie !
    Deci, la Raiffeisen cand ti s-a aprobat suma ai si luat banii.
    DAR !!!! Foarte important. Clientul are la dispozitie 14 zile sa se razgandeasca chiar si dupa ce a luat creditul. Timp in care il poate restutui fara nici un cost. Mi se pare foarte important de stiut acest lucru. Nu il veti afla de la angajatii din banca.

    Răspunde
     
    1. cristi
      Ianuarie 21, 2016 la ora 16:16

      1. Eu am facut la Raiffeisen si, la cererea mea, mi-au dat un exemplar de contract sa il citesc acasa. Este adevarat ca este stufos si se acopera pentru orice pot dar am primit cand am cerut. Fara comentarii. Asta anul trecut. La fel si acum 3 ani (anul trecut am facut o refinantare).
      2. Asta cu 14 zile scrie foarte clar in contract (parca pe a 3-4 pagina). Nu trebuie sa iti spuna asta cineva daca arunci o privire peste contract. Chiar este facut cu bold pe acolo.

      Răspunde
       
  • titirez
    Ianuarie 20, 2016 la ora 23:31

    Banca= comert cu bani. Comert= viclenie, cum sa faci sa-i inmultesti pe ORICE cale ! Astazi este apreciat cel ce stie sa sporeasca afacerea, in detrimentul aproapelui ! Dumnezeul timpurilor noastre este banul si pentru el oamenii fac ORICE. Acesta-i cancerul care macina mica noastra lume numita Pamant. Sapte miliarde de adormiti care se maninca intre ei !

    Răspunde
     
  • iesean fara rate
    Ianuarie 20, 2016 la ora 19:12

    Foarte corecta observatia lui Aurel: „omul de rand nu are nevoie sa se priceapa la smenuri bancare….Acum, banca ar trebui fortata de legiuitor (ala platit din taxele omului de rand) sa se poarte frumos cu omul de rand.”
    Legea trebuie explicit sa impiedice banca sa ocoleasca cumva prevederea cu 15 zile de ras-gandire a clientului. Ce e asa greu sa facem legi simple? De ce-i mai platim pe legiuitori?

    Răspunde
     
  • Viorica
    Ianuarie 20, 2016 la ora 17:48

    Educatia financiara se invata in familie. Daca ti-ai vazut familia ca la sfarsitul lunii se imprumuta pentru bani de paine, tu nu trebuie sa faci la fel. Un batran spunea odata ca, daca ai astazi doua felii de paine si iti este tare foame, mananca una si pe cealalta pastreaz-o pentru ca maine nu se stie. Asa si cu banii. Inainte de a te imprumuta, incearca sa pui bani deoparte cateva luni, si daca reusesti, inseamna ca poti face un credit. Dar daca nu reusesti acest lucru, lipseste-te.

    Răspunde
     
  • filip lucia
    Ianuarie 20, 2016 la ora 16:41

    aveti dreptate!!as plati acum un expert sa_mi explice pe intelesul meu acel contract!!in 2008 am luat un credit de la Raiffeisen pe 25 ani,(30000E)in acea perioada euro era 3,68 !! initial aveam o rata lunara de 350Epe luna!!acum a mai scazut putin 304E!!Adevarul este ca bancile iti arata un pre contractpe care il citesti sau nu DAR cand te duci sa semnezi acel contract a mai crescut in volum cu ceva file!! Cat poti te duci inainte !!Ai semnat esti bun de plata!!Sunt sigura ca la fel au patit foarte multi in tara asta !!

    Răspunde
     
  • salam
    Ianuarie 20, 2016 la ora 15:54

    …oameni buni !!!! Daca un an de zile nici un roman nu mai face nici un credit ipotecar!!!! La nici o banca capusa straina!!! Doar atunci banciile o sa aiba de suferit si o sa schimbe ceva…..!!!…Daca in Romania…nu exista o banca care sa ofere un credit real unui roman….cu o continuare a revenirii unei parti din profitul bancar…real…in economia tarii!!!! …avem o problema despre care nimeni nu are curajul sa vorbeasca….Iluzia Prostilor e mare!!!….exista oameni care ar vrea sa vb multe….dar le este frica sa nu fie lichidati!!!!!….

    Răspunde
     
  • Adrian
    Ianuarie 20, 2016 la ora 15:40

    foarte importanta educatia financiara, din toate timpurile, nu doar acum. Eu de exemplu folosesc aplicatie pe telefon care poate face inclusiv grafice pe categorii de cheltuieli, e foarte utila si practica daca vrei sa notezi repede si sa tii evidenta.

    e foarte greu sa faci economii, sa scapi de impulsul de moment sau sa planifici cheltuieli in timp fara instrumente necesare. Recunosc, am impuls de moment mai ales pe electronice si a trebuie sa returnez de cateva ori produse pentru ca nu aveam nevoie de ele. Intr-adevar fiecare tip de credit are cheltuielile lui, am facut din cele 3 mari categorii, ipotecar, nevoi personale si overdraft. E foarte important sa faci un studiu de piata inainte, eu am facut asta si inca mai fac pentru a vedea daca pot face refinantari.
    E foarte greu in ziua de azi sa traiesti fara credit, trebuie sa ai un suport financiar sau macar un imobil unde sa stai daca vrei sa eviti creditele.

    Răspunde
     
  • Kutez
    Ianuarie 20, 2016 la ora 11:38

    Când m-am angajat prima dată, după facultate, am pus mâna pe o carte de educație financiară „Banul tău contează”. De atunci știam, de pildă, că creditele de consum sunt o prostie, dar că creditele pentru casă sunt inevitabile în realitatea economică curentă. O spun cam toți autorii pe care i-am citit pe acest subiect.

    Am mai citit și studiat mai târziu, cu prietenii, un curs de educație financiară personală și am aflat, de pildă, că cheia bunăstării e să cheltui mai puțin decât câștigi, să-ți propui un standard de viață și să-l respecți chiar dacă-ți cresc veniturile, să economisești lunar un procent din venit, să donezi regulat comunității ca un exercițiu antimaterialist benefic, să-ți faci buget lunar, să notezi tot ce cheltuiești ca să știi unde merg banii și să poți preîntâmpina cumpărăturile impulsive.

    Au trecut 10 ani de atunci, m-am căsătorit, am 3 copii, o casă construită inclusiv cu credit, dar cele mai multe dintre lecțiile de mai sus au devenit reflexe și un mod firesc de a gândi și acționa pe care l-am imprimat și familiei. Copiilor mei le pregătesc deja niște exerciții de responsabilitate financiară de îndată ce vor primi bani de buzunar.

    Răspunde
     
    1. BOGDAN CHELARU
      Ianuarie 20, 2016 la ora 12:40

      Nici eu nu m-am bucurat de educatie financiara personala si am invatat lucrurile despre care vorbesti din mers, din greseli si de la Moise atunci cand isi propunea sa ne mai dea sfaturi. Insa cum spui si tu, pentru achizitiile mari (casa, masina ) suntem nevoiti sa apelam la banca. Modul in care ne raportam la nevoi si venituri face deseori diferenta intre confort si o relatie prietenoasa cu banca. Ah… si eu tin un Excel cu cheltuieli si economii si ma infioara uneori sfarsiturile de luna cand ma uit in cifre. Dar ma bucur cand stiu unde trebuie sa fac taieri si unde imi permit sa mai cheltui.
      Vezi Moise, cate am invatat de cand te urmaresc? 🙂

      Răspunde
       
  • Florin B
    Ianuarie 20, 2016 la ora 10:48

    in zilele noastre, s-a legalizat camataria, acum ei poarta costum, legea e de partea lor, eu ca cetatean sunt furat in alt mod mai pervers si cu mai bune maniere. Asa e si in afara tarii, doar ca ofera o mai mare credibilitate…Din parerea unui neamt de rand cu studii superioare: ‘Tiganii si gangsterii vostri sunt mai cinstiti decat institutiile noastre`…cuvintele sunt de prisos…Oamenii cu educatie sunt din ce in ce mai periculosi peste tot.

    Răspunde
     
  • gigiel
    Ianuarie 20, 2016 la ora 10:07

    o micuta corectura: „sau al mașini(i) dorite.”

    Răspunde
     
  • Dragotoiu Mihail
    Ianuarie 20, 2016 la ora 09:48

    Standardizarea contractului de credit este cea mai buna solutie. Toate institutiile de creditare sa utilizeze acelasi formular unic. Daca la aceasta se mai adauga nscte norme metodologice clare, intocmite pe intelesul cetatenilor, ar scadea numarul creditelor neperformante si riscul s-ar diminua.

    Răspunde
     
  • Ina
    Ianuarie 20, 2016 la ora 09:27

    Băncile nu sînt parteneri, ar face orice să obțină semnătura omului pe contract fără a-l avertiza de riscuri. Dacă și-ar informa mai detaliat clienții, multe drame ar fi evitate. Băncile nu oferă contractele spre studiu niciodată. Cititul în fața ofițerului de credit e inutil, din moment ce contractul nu poate fi negociat: dacă omul are nevoie de credit, ce face? ia credit de la acea bancă ce-i dă mai mulți bani în baza capacității lui de plată. Nu e ca și cum ar avea prea multe variante sau ca și cum ar putea schimba ceva în contract.

    Pe de altă parte, oamenii au o lipsă crîncenă de educație financiară, îi văd pe unii dintre clienții noștri: se apucă de proiectul casei fără să aibă economii nici măcar cît să le acopere fundația. „Păi, din ce o să ridicați casa?” îi întrebăm. „Nu știu, vedem noi”.

    Răspunde
     
    1. Constantin
      Ianuarie 20, 2016 la ora 18:00

      „Băncile nu sunt parteneri”. Daca economisesc bani sa cumpar o locuinta, parca sunt in mai mare siguranta la banaca decat in sifonier. Si pot primi oarece dobanda. Atunci cand banca ma imprumuta sa-mi cumpar o locuita pe care pot sa o inchiriez, ma ajuta la realizarea unei investitii in calitate de partener. Nu mai vorbesc despre situatia in care am o afacere de perspectiva si vreau sa o dezvolt! Desigur, cel mai bun credit este cel pe care nu-l ai, dar daca ai nevoie de bani si nu ai alta sursa de imprumut, apelezi la serviciile unei banci. Asta fac bancile, ofera servicii financiare.

      Răspunde
       
  • Slick
    Ianuarie 20, 2016 la ora 08:56

    E bine ca omul sa aiba cunostinte financiare elementare, dar nu pentru a semna astfel de contracte. Eu daca merg sa semnez un contract cu o banca, plec de la premisa ca am in fata un partener corect, nu ca o institutie ca banca are de fapt de gand sa ma pacaleasca pentru 30 de ani. La noi, dupa pataniile din ultimii ani, acum trebuie sa te duci la cursuri de economie inainte de a indrazni sa ai curajul de a cuteza sa te gandesti la un credit. Iar ca de obicei, bancile nu trebuie sa faca nimic si nu-si asuma niciun risc pentru ca totul e de partea lor.

    Răspunde
     
  • vasilica
    Ianuarie 20, 2016 la ora 08:34

    In alte tari (europene) am inteles ca, la semnarea unui contract de credit garantat cu ipoteca, esti obligat sa vii cu un avocat dupa tine care sa studieze contractul. Evident ca e platit si ala, dar daca ar exista o categorie de juristi, avocati etc. care sa faca acest lucru pe scara larga, probabilca onorariile nu ar ajunge la 1000 euro pe bucata. Nu sunt nici avocat nici jurist, sunt economist si de aceea consider ca doar cineva care lucreaza cu legislatia (si in special cea legata de credite) poate sa emita niste opinii coerente legate de un contract de credit. Restul isi dau cu parerea in functie de ce au auzit la televizor.

    Răspunde
     
  • Calin
    Ianuarie 20, 2016 la ora 00:56

    Ba da trebuie sa se priceapa. Si sa stie de schimbarea monedei creditului in timpul derularii contractului si nu numai. Cel putin sa citeasca contractul sa constientizeze.in romania nu se citesc contractele.

    Răspunde
     
  • Aurel
    Ianuarie 20, 2016 la ora 00:32

    Nu taica Moise, omul de rand nu are nevoie sa se priceapa la smenuri bancare. Omul isi doreste un acoperis deasupra capului, iar din salariul sau de om normal, platind o chirie, ar trebui sa strange 30-40 de ani sa-si casa de la momentul actual…doar ca in 30-40 de ani, casa ar fi cu mult mai scumpa. Asadar, el se indreapta catre banca. Acum, banca ar trebui fortata de legiuitor (ala platit din taxele omului de rand) sa se poarte frumos cu omul de rand. La fel cum nu trebuie sa te pricepi la medicina, pentru ca un doctor sa se asigure ca iti furnizeaza cel mai bun tratament.
    Asadar, inceteaza sa mai promovezi chestii de genul „nu va mai imprumutati”. Sau macar incearca sa fii corect si explicit (e.g. „nu va imprumutati sarmanilor pentru un TV”).
    Daca ne intoarcem cu totii la „pune banul la soseta”, iti cam pierzi inclusiv tu job-ul si te intorci frumusel la crasma din satul strabunilor unde vei tine prelegeri despre politica in fata a 2-3 spritari.

    Răspunde
     
    1. jean
      Ianuarie 25, 2016 la ora 23:46

      Taica Aurel ,
      Citeste atent comentariul meu de mai sus cand iesi din vacanta 🙂

      Răspunde
       
 
 
Adaugă comentariul
 
 

Emailul nu va fi făcut public. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Nume: *
Adresa de email: *
Pagină web
Comentariul*
 caractere rămase