Pe ce criteriu ai alege un dascăl pentru copilul tău?

de Moise Guran

Guvernul Cioloş propune introducerea unor criterii de performanţă pentru profesori, învăţători şi educatori. Nu e clar în ce ar consta aceste criterii, dar probabil nici nu vom ajunge să le mai discutăm, căci puternicele sindicate din învăţământ au respins aprioric orice idee de evaluare a dascălilor. În argumentul trimis guvernului, sindicatele spun că n-are sens să îi judecăm pe profesori atâta timp cât programa e depăşită, iar între şcolile din mediul rural şi cele din mediul urban e mare diferenţă de dotare. Hait, mi-am zis! Deci cum procedăm… Păi ne dau tot sindicatele soluţia… salariile să fie cam egale, iar fondul de salarii în învăţământ să fie un procent din PIB.

teach

Știţi cum se pune hidrogenul în evidenţă, în urma unei reacţii într-un laborator şcolar? Nu ştiţi? Vă spun eu, că ştiu de la Marocanu’. O reacţie simplă de substituţie, apoi se introduce în eprubetă un beţişor cu jar în capăt şi buuum! O explozie scurtă, o explozie mică, nici nu se sparge eprubeta, dar, vă asigur, în timpul acestui experiment niciun copil nu va suferi de deficit de atenţie, iar proful de chimie  va deveni în ochii copiilor un adevărat magician. Marocanu’ a fost proful meu de chimie din generală. Nu o să-l uit niciodată, şi nici reacţia de substituţie nu o să o uit, datorită lui, deşi în viață nu am avut niciodată tangenţă cu acest domeniu.

Anul trecut am stat de vorbă cu o profesoară de chimie de la o şcoală din Bucureşti. O doamnă trecută puţin de patruzeci de ani, care şi-a ţinut cu greutate lacrimile în timp ce îmi povestea că a construit în zece ani un laborator de chimie care a fost desfiinţat acum cinci ani şi transformat în sală de clasă, că nu erau suficiente săli. E adevărat, în aceste condiţii, numărul atomic, ecuaţiile chimice de substituţie sau de schimb devin nişte chestiuni mult mai puţin interesante decât facebookul sau filmuleţele tâmpiţele de pe internet, vizionate, bineînţeles, sub bancă, pe mobil, în timpul orei de chimie. Ce poate face profesorul, m-a întrebat doamna de chimie? Și i-am dat dreptate, atunci.

Săptămâna trecută am asistat la o oră de istorie, undeva într-un sat din Călăraşi. Nici vorbă de laborator, sau bază materială pentru istorie… Profesoara, o domnişoară tânără, suplinitoare, folosea proiectorul şcolii, cuplat la laptopul ei personal, şi le explica copiilor marile descoperiri geografice cu un fel de power-point, oricum, un progrămel simplu în care copiii îl plimbau pe Magelan şi pe Vasco Da Gama cu o bărcuţă pe o hartă a globului de tipul google earth. Simplu, spectaculos, interesant… niciunul dintre ei nu se mai întreba la ce ne trebuie istoria în viaţă, niciunul nu dormea în bancă, toți voiau să plimbe barca. Dibace, profesoara le folosea interesul pentru barcă pentru a le explica rutele folosite de navigatori, ce e aia caravelă și cum a făcut ea diferența și așa mai departe…

Întâmplarea face că am văzut manuale de istorie. Ca adult, mai bine te agăţi cu mâinile de freză decât să înveţi de exemplu o lecţie intitulată viaţa economică şi socială în Transilvania secolului al XV-lea… Manualele sunt făcute de aşa manieră încât nici nu-ţi dai seama dacă în Transilvania secolului al XV-lea ajunseseră sau nu ungurii şi, de fapt, scopul lecţiei este să disimuleze nişte chestiuni sensibile politic, stupid, în opinia mea, căci preţul plătit este un sentiment de ură, dezgust sau indiferenţă din partea copiilor faţă de materia numită Istorie.

Între programa, obligatorie desigur, aşa depăşită şi stupidă cum este, şi interesul copilului pentru materie, un dascăl adevărat îşi riscă propria carieră şi ignoră programa. Mulţi fac deja asta, iar domnii de la sindicate, dascăli şi ei, bineînțeles că ştiu. Atâta doar, că interesul sindicatului o reprezintă protejarea masei de profesori existenți, nu copilul meu sau al tău. Cât despre baza materială, o fi mai bună în mediul urban, dar tot în mediul urban posibilitatea utilizării ei este mult diminuată de supra-aglomerarea şcolilor, de reducerea la 40 de minute a orelor, ca să intre trei serii de copii, desființarea din același motiv a laboratoarelor…

Dar un dascăl adevărat va compensa orice lipsă a bazei materiale (aşa cum poate, el, cu ajutorul părinţilor, sau al oricui) o va da naibii de programă, riscându-şi cariera pentru a-şi salva copiii de la ignoranță. Totul e să vrea. Pe de altă parte, datoria noastră, a societăţii, este să-i dăm unui astfel de om acces în sistem. Să-i deschidem drumul către copiii noştri, în baza unui sistem de evaluare în care, ceea ce trebuie de fapt să aflăm este cât de mult îi pasă profesorului de ei, de copii.

Aşa că stimați sindicaliști, vă invit să renunțați la pozițiile dure, ultraconservatoare în apărarea sistemului comunistoid în care toţi sunt plătiţi la fel, iar performanţa nu contează. Înţelegeţi, de exemplu, că trebuie să plătim semnificativ mai mult pentru un profesor care îşi sacrifică tinereţele prin sate pierdute de lume decât pentru unul din Bucureşti. Înțelegeți că numeroși slujbași care acum ocupă poziții de dascăli trebuie să părăsească sistemul pentru că pur și simplu nu poți fi dascăl dacă nu îți pasă de copii. 

Acceptați de principiu aceste lucruri, lucrați cu administrația la un sistem de selectare a unor oameni adevărați, capabili să modeleze caractere puternice, iar apoi vă dăm câte procente din PIB vreţi dumneavoastră. Numai să acceptaţi curăţarea sistemului care, aşa cum e acum, ne prosteşte ca popor.

stiri verificate

Comentarii prin facebook

35 răspunsuri la Pe ce criteriu ai alege un dascăl pentru copilul tău?

  • BauBau
    Martie 4, 2016 la ora 11:26

    Ai pus punctul pe i. Si nici macar n-ai zgariat suprafata problemei din pacate. Sistemul de invatamant e atat de putred intr-un mod atat de profund incat ma mira ca oamenii sunt chiar si la nivelul asta.

    Răspunde
     
  • m
    Ianuarie 22, 2016 la ora 21:09

    E suficient sa vezi cum au sarit rapid „somitatile” sa-i indrume pe puscariasii scriitori ca sa-ti dai seama cat de putred e sistemul
    Nu mai are nimeni chef si rabdare sa fie dascal, bani, conditii,avantaje siapoi scuze candvine vorba de performanta.La noi in firma pentru angajare nu mai e conditie obligatorie sa ai studii superioare, am constatat ca sunt degeaba, nu mai reprezinta un criteriu de departajare…

    Răspunde
     
  • Alfredo
    Ianuarie 20, 2016 la ora 22:07

    Directorii decid, ei taie si spanzura. Cumparatorii de posturi au dosare blindate cu hartii si clase pe care nu le pot stapani. Aduna hartii pentru gradatia de merit si scriu cu greseli de ortografie in condica. Banii si propteaua fac legea prin scoli. Este o atmosfera de teroare, nimeni nu protesteaza pentru ca e riscant. Dictatorii directori sunt pe faza: aduna nulitati care sunt gata oricand sa ia o scama de pe umarul celui care acum este mare boss si, cand era doar profesor, uita ca pauza s-a terminat si ca trebuie sa mai intre pe la clasa. Goana dupa gradatia de merit a transformat scoala intr-un imens dulap cu hartii inutile. Nu conteaza ce faci la clasa, important e sa ai o imprimanta buna la care sa scoti diplome (color!) pe numele unor elevi care habar n-au ca sunt fericitii posesori ai premiului intai obtinut pe la vreun concurs organizat la Cuca Macaii. Suna bine: „diplome la concursuri nationale”…Sa le faca Saturniene sau Intergalactice, ca tot aia e! E jale ce se intampla in scoli si nimeni nu ia nicio masura. O buna parte din metodisti sunt nulitati cu pile si bantuie prin scoli cu nesimtire. Salarizarea dupa criterii de performanta va adanci si mai mult diferentele intre pilosi si restul neglijabil al celor care (inca) isi fac treaba.

    Răspunde
     
  • rucs
    Ianuarie 20, 2016 la ora 21:06

    Conform incadrarii mele de anul acesta (profesor titular, detasat la cerere) pot fi usor subiect al unui experiment pedagogic. Predau cu jumatate de norma intr-unul din liceele top 3 ale Capitalei. Cealalta jumatate de norma mi-am ales-o (din ratiuni de proximitate fata de domiciliu) intr-un cartier marginas, la o scoala generala. Daca la liceu progresul fata de T zero e galopant, vizibil, la toti elevii, nu doar la varfurile clasei, in schimb la scoala generala lucrurile stau altfel. Din cele doua clase pe care le am acolo, la una se lucreaza multumitor. La cealalta insa, scrierile cu ”sa”, ”la”, ”ia”, când ar fi necesară cratima, sunt greșelile cel mai puțin grave. Aici, în mod frecvent, elevii scriu ”m-ă”, ”s-ă”, în ciuda explicațiilor insistente, a exercițiilor și a asigurării mele că niciodată nu se scriu cu cratimă. Ba, ce să vezi? Avem probleme în a sesiza cuvintele ca unități de sine stătătoare și unii copii efectiv nu știu cum să le scrie (la clasa a V-a). De ex, pentru sintagma ”de atunci”, am întâlnit grafia ”dea tunci”. Așadar, dacă la liceu o evaluare finală comparată cu cea inițială m-ar recomanda ca un profesor eficient, la gimnaziul sus-amintit rezultatetele nu mi-ar fi la fel de favorabile, desi eu sunt aceeasi, depunand aceeasi munca si acelasi interes (ba chiar mai mare la cei mici). Undeva evaluarea mea are fisuri – ori sunt profesorul dezastruos de la gimnaziu (in palmares am corigenti), ori cel de elita de la liceu (cu olimpici si media clasei peste 9.5)

    Răspunde
     
  • Constantin
    Ianuarie 20, 2016 la ora 14:03

    Comentariile anterioare releva un sir de intrebari, unele amintindu-mi de familia Bodnariu. De ce parintii, absenti de langa copiii lor intreaga zi, cred ca toata responsabilitatea educatiei revine scolii? De ce nu exista programe „scoala dupa scoala” in toate unitatile de invatamant preuniversitar? De ce nu exista scoli profesionale (formatoare de „tinichigii”, dupa cum spunea dl Basescu), pentru ca cei care nu vor sa urmeze liceul sa nu fie obligati sa o faca? De ce educatia nu este considerata un domeniu strategic pentru dezvoltarea tarii? De ce sunt 35 de elevi in grupa si 15? De ce cadrele didactice au venituri atat de mici? De ce numirea bibliotecarei se face pe criterii politice? Dar a directorului? Dar a inspectorului scolar? De ce nu pot fi alesi cei mai buni profesori de catre oricat de multi elevi? Adica, altfel spus, de ce nu sunt organizate concursuri de admitere in tot invatamantul preuniversitar? Si, de ce in Romania nu este ca in Norvegia? Sau ca in Marea Britanie? Ori ca in Franta, Germania, Italia? Sau macar ca in fosta republica iugoslava Slovenia, sau fosta republica sovietica Estonia?

    Răspunde
     
  • Mihai_
    Ianuarie 19, 2016 la ora 23:11

    Cum mi-am ales eu invatatorul copilului meu? Pe baza de recomandari. Aveam la un momendat de ales intre doua nume si am ales pe cea care am crezut ca s-ar potrivi mai bine cu personalitatea copilului meu. Pana acum nu cred ca am gresit.

    Plecand de la propria experienta, exista in LEN un articol care spune ca banul urmeaza elevul.

    Domnul de la sindicat are dreptate. Este imposibil sa gandesti un set de reguli birocratic care sa spuna daca profesorul X este mai bun decat Y. Dar pot fi eliminati din sistem profesorii care sunt slabi daca s-ar aplica regula s-ar aplica articolul din LEN.

    De ce nu ar prelua scolile care au cerere spatiile scolilor care nu au cerere?

    Cand alegem un televizor, ne intereseaza care sunt scriteriile dupa care sunt platiti cei care l-au produs?

    De ce concurenta nu ar functiona si in domeniul educatiei?

    Răspunde
     
    1. Ioana
      Ianuarie 20, 2016 la ora 22:28

      #Mihai – concurenta in educatie exista, dar e pentru suplinitori. In timp ce titularii (oricat de slabi sau buni ar fi) au scaunul moale si confortabil pana la pensie, suplinitorii dau an de an examenul de titularizare, care nu e usor si deci sunt evaluati in fiecare an (aici trebuie precizat faptul ca titularii nu sunt evaluati niciodata). La disciplina mea, in 2015, am fost 42 de candidati pe judet, care ne-am „batut” pe 0 posturi. 39 au luat peste 5 si in jur de 20 peste 7. Erau scoase la concurs 5 ore in satul x, 5 ore in satul y si asa mai departe. Personal am luat 9, 25 si predau la 4 scoli din mediul rural. La anul insa alti suplinitori imi vaneaza si orele si greseala. Deci concurenta exista, dar e doar pentru suplinitori. Cand un suplinitor este bun sau PERSEVERENT sistemul il elimina… dar TITULARII RAMAN!!! Oare nu acolo ar trebui lucrat?

      Răspunde
       
      1. Ioana
        Ianuarie 20, 2016 la ora 22:31

        Erata:)))

        Cand un suplinitor NU este bun sau PERSEVERENT sistemul il elimina…

        Răspunde
         
  • alexman
    Ianuarie 19, 2016 la ora 22:03

    Inca o chestie de subliniat. Dascalilor li se impun multe lucruri si trebuie lunar sa completeze foarte multe hartii incat sint obositi si nu pot lucra cum trebuie cu fiecare copil in parte. Am stat de vorba cu unii dintre ei si confirma ca nu pot misca nimic din cauza inspectoratelor care la randul lor sint monitorizate atent de ministere. Deci daca este ceva de schimbat atunci ministerul trebuie sa redirectioneze corabia. Sint metode moderne de educatie aplicate cu mare succes in alte tari, dar la noi nu se vrea. Invitati-l pe profesorul Florin Colceag-antrenorul lotului olimpic de matematica si veti vedea ca exista solutii geniale si elegante aplicate de evrei, finlandezi, chinezi, etc…Insa doar discutam si nimeni nu aude si nici nu vrea….Sincer imi pare rau ca am facut 18 ani de scoala ce mi-a dezvoltat doar emisfera stanga, a disciplinei, ordinii, a bunei executii , a subordonarii si cam atat. Cea dreapta e include creativitatea, gandirea analitica, laterala, dinamica este cam zero…A trebuit sa studiez singur cum e cu tipurile de inteligenta si ce imi lipseste ca sa completez in anii ce au urmat, dr mutilarea se vindeca greu….Pacat de anii pierduti!!!
    In lipsa unei solutii actuale viabile, sint tot mai multi parintii care apeleaza la home schooling si in baza unei declaratii primesc foaia matricola.Aviz amatorilor…

    Răspunde
     
  • alexman
    Ianuarie 19, 2016 la ora 21:47

    Cardasia se mentine si aici pe toata linia, pornind de la comisia care a investigat plagiatul lui Ponta si pana la sindicat…Ce treaba au ei cu invatamantul sincer nu stiu. Ar trebui sa plece cei care nu inteleg ca ne dam copii la scoala nu doar ca sa memoreze si sa verse lectia pe tabla, ci ca sa invete sa gandeasca, sa isi urmeze pasiunile, sa le dezvolte, sa vina cu bucurie la scoala dornici sa afle lucruri noi si nu sa fie pregatiti ca sclavi ai unui sistem corupt care le cere sub pedeapsa notei si eliminarii sa stea cuminti in banca lor, sa scrie ce li se dicteaza, sa invete pentru nota si nu pentru ei, sa nu gandeasca mai mult ca sa nu incomodeze sistemul,ora, etc….Deja copii in clasa a 7-a nu mai gandesc, intreaba ce sa fac,asteapta ordine si executa.E trist sa vezi cum din geniile care erau la varste mici, ajung treptat sa isi piarda stralucirea si zambetul, bucuria de a descoperi, satisfactia de a face. Scoala pentru noi a fost si vad ca ramane si pentru ei o inchisoare, un pat a lui Procust in care esti obligat sa te bagi.Cei care nu au terminat scoala au ajuns insa mari lideri:vezi un Bill Gates, Lary Ellison, etc…Ai nostri se pregatesc pentru a fi muncitorii Europei…De sclavi e nevoie…In concluzie mai bine sta copilul acasa dect sa fie mutilat de scoala, decat sa ajunga la sfarsitul clasei a 12-a cu sentimentul clar ca este incapabil,ca societatea nu il vrea doar in baza unei diplome, ca nu poate face fata vietii si ca ce bine ar fi sa se pensioneze.

    Răspunde
     
  • Gicu
    Ianuarie 19, 2016 la ora 18:50

    Probabil ca mi se vas sterge comentariul, dar cea mai buna evaluare a unui profesor, este sa te uiti la rezultate pe care le au copiii carora le-a predat la clasa, uita-te cati au trecut ultimul examen important, apoi, fa-ti o idee asupra notelor. Vorbesc stric de bac, orice profesor ai carui elevi, au peste 8 inclusiv, e bun, nu ma intereseaza cum preda, ma intereseaza rezultatul, daca acel profesor are rezultate bune cu multi copii la olimpiade scolare, gen participare la nationala, da acel profesor, e bun, are vocatie, se dedica.

    Chestia este, ca aceste lucruri nu conteaza in ochii ministerului unde coloratura politica stabileste, lucrurile, iar oameni dedicati, ajung fie sa-si bage efectiv picioarele si sa reprofileze, ori sa plece din tara.

    Motivul pentru care s-a ajuns aici a fost simplu, mai toata societatea romaneasca, a cam urat scoala si profesorii, din diverse motive, fie sechele de dinainte de 89, fie cum spun unii cartea nu e de ei. Acest lucru, s-a perpetuat pana astazi, unde suntem in situatia data.

    Si o intrebare rapida pentru parinti indignati: Realizati ca aveti cam multe pretentii de la un om, care castiga din salariu, probabil mai putin de un sfert decat, castigati voi?

    Cand acest lucru se va intelege, probabil ca se va schimba ceva.

    Răspunde
     
    1. Aurel Tudor
      Ianuarie 19, 2016 la ora 20:09

      Dumneavoastră Dl.Moise aveți noroc. Mulți dintre cei care au predat înainte sunt morții. Așa că hai să nu îi omorâm și pe cei care mai sunt. Ciolos este un nimeni care va dispărea foarte repede .

      Răspunde
       
      1. Kristina
        Ianuarie 19, 2016 la ora 20:34

        „Ciolos este un nimeni…”care însă ne dă la cap deja bine de tot până pleacă
        Avem alimente mai ieftine,avem noul cod fiscal,avem pe dk să ne ia (scuze)si suntem jupuiti in continuare de acesti”neica’nimeni” mai nou ii vad cu floarea in piept pe la TV .
        Se crede la horă, la nuntă? ce or avea in capul ăla Dumnezeu stie dar deh e premier nu e un nimeni precum prostii care muncesc si speră de nebuni intr-o Românie vesnic furată.

        Răspunde
         
    2. Mihai_
      Ianuarie 19, 2016 la ora 23:16

      Si profesorului de sport sau muzica, cum ii „masori” performanta?

      Răspunde
       
  • Marian Androne
    Ianuarie 19, 2016 la ora 16:37

    Invatatorii si profesorii ai caror elevi obtin punctaj mare la evaluari nationale/olimpiade ar trebui sa obtina, fara nicio alta formalitate si fara comisii de imbecili, un coeficient ce multiplica salariul.

    Răspunde
     
    1. iesean fara profesori
      Ianuarie 19, 2016 la ora 18:36

      Zau? Si daca atunci cand dai concurs pentru un post nu sunt locuri la scolile/liceele cu pretentii? Sau sunt 2-3 si sa nu crezi, si alea cu pile. Si iei titularizare/suplinire la o scoala mediocra? Faptul ca-i ridici pe acei elevi la un nivel acceptabil nu e la fel de merituos decat sa lucrezi cu niste olimpici care probabil fac pregatire si acasa in particular?
      Totusi niste criterii trebuie sa existe, asa la toata turma sa dai 10% si multi profesori intrati taras-grapis in sistem acu multi ani vor dormi pana la pensie.
      Respect doar profesorilor care au valoare!

      Răspunde
       
  • aglae
    Ianuarie 19, 2016 la ora 15:10

    Vă urmăresc apariţiile în media de când eraţi la TVR la început.V- am descoperit din întâmplare. O vreme v- am urmărit ca pe o noutate, dar la un moment dat mi- am pus întrebarea: Bine, bine! E o emisiune plăcută, dar cu ce rămân după? Cam cu nimic. Acum v- aţi schimbat un pic, abordaţi orice temă! În fond de ce nu? DAR, nimeni nu le ştie pe toate şi păcat că sunteţi tot mai sigur în afirmaţii. Referitor la profesori NU vedeţi unde e problema, deci comentariile sunt neavenite. Sistemul de apreciere a unor performanţe nu e problematic NUAMI în învăţământul românesc, nu doar la cadrele didactice. E o problema generală în lume. În învăţământ e mai spinoasă şi multe minţi luminate au încercat, dar n- au găsit nici măcar pentru elevi. Sunt greu de definit elementele comune pe care se poate baza o astfel de evaluare. Rezultatele obţinute de profesori să fie cheia? Atunci să se facă la fel şi în medicină, de pildă. Aici există şi un precedent: antichitatea chineză, când doctorul era plătit de capii satului numai dacă nu avea bolnavi în localitate pentru că îi îngrijise bine. Găsiţi ceva similar pentru învăţământ? Care e vocaţional, ca şi medicina şi multe altele. S- aveţi gânduri bune!

    Răspunde
     
  • Kristina
    Ianuarie 19, 2016 la ora 12:32

    Cu riscul că vă repet intrebarea:
    Cine are aici interesul sa schimbe golanii de la conducerea acestei țări cu valori ?

    Răspunsul este simplu :nimeni

    Răspunde
     
  • Alex
    Ianuarie 19, 2016 la ora 09:51

    Sunt profesor cu vechime de 17 ani, grad I , lucrez intr-un liceu unde majoritatea elevilor intra cu medii sub 5 la testele nationale.
    Parintii elevilor, majoritatea din mediul rural, vin la scoala doar cand acestia trebuie sa depuna dosarul de ‘Bani de liceu’ sau daca copii lor primesc sanctiuni, pentru a protesta fata de acestea.
    Anul acesta se bate moneda pe aducerea tuturor claselor spre efectivul maxim de elevi, altfel nu ne mai incadram in buget. Se desfiinteaza clase prin comasare, cu toate ca efectivele de elevi sunt in limitele prevazute de lege. Ordinul bate legea !
    Evaluarea profesorilor se face in prezent formal. Anual profesorii isi intocmesc fisele de evaluare, care vor fi revizuite de CA rezultand calificativele anuale. Conteaza foarte mult hartiile, activitatile din comisiii, alte lucruri nelegate strict de activitatea la clasa a profesorului.
    Inainte de evaluare ar trebui instituita admiterea in sistem doar cu Masterat Didactic, iar profesorii existenti sa fie perfectionati pedagogic in universitati in mod periodic, nu doar prin gradele didactice !
    Invatamantul este politizat , inspectorii si directorii sunt numiti de partide, concursurile se dau uneori cu repetitie pentru a fi promovate de cine trebuie !
    Inca ceva ! Cand te apuci sa repari un sistem, ai grija sa nu strici ceea ce functioneaza! Sanatatea si educatia sunt pentru o natiune precum inima si creierul ! Operatia lor este extrem de delicata si trebuie facuta de specialisti, altfel…

    Răspunde
     
    1. golan
      Ianuarie 19, 2016 la ora 11:10

      Cu toate scuzele de rigoare pentru putinii educatori si profesori care inca isi mai fac treaba, dar mai nimic din sistemul de educatie romanesc nu merita pastrat. M-a facut sa-mi pierd numerosi ani din viata, timp pretios pe care nu-l voi recupera niciodata. Am terminat gimnaziul si liceul la cel mai bun colegiu din judet fara sa depun mare efort, dar si fara sa am orice fel de pregatire de viata, pentru vreo profesie si mai rau nu aveam cunostiintele si aptitudinile necesare pentru a urma facultatea pe care mi-am ales-o si ulterior pentru cariera pe care astazi o urmez. Au fost deprinderi pe care a trebuit sa le invat singur. Pentru admitere si BAC am depus cca 6 luni de efort in clasa a 12-a, doar pentru a reula informatia predata in liceu si unele notiuni din gimnaziu. 6 luni de zile pentru a acoperi ce sistemul imi cere mai mult de 4 ani, in conditiile in care sunt carente masive cu care elevii se vor confrunta mai departe: gandire critica, moduri de lucru in echipa, capacitatea de a-ti explica rodul muncii, capacitatea de a duce proiecte complexe la capat. Cati elevi au aceste aptitudini dupa clasa a 12-a si cati dintre acestia datoreaza in mod real sistemului de invatamant realizarile lor si nu unor indivizi de exceptie care i-au ghidat?

      Daca sistemul de educatie romanesc ar fi capabil sa formeze mediocritati functionale, ar fi bun la ceva. Momentan, 50% dintre elevii care termina clasa a 12-a sunt analfabeti functionali.

      Trebuie schimbat din temelii.

      Răspunde
       
      1. Constantin
        Ianuarie 19, 2016 la ora 11:53

        Cred ca sunteti exagerat de critic in ceea ce spuneti. Ati reusit inclusiv datorita profesorilor pe care-i besteliti. Sunteti absolventul meritoriu, fara efort, al celui mai bun colegiu din judet, dupa cum marturisiti, ceea ce va deschide multiple perspective. In mod cert nu va aflati intre cei 50% absolventi analafabeti functional. Faptul ca dotarea dumneavoastra intelectuala depaseste media, nu trebuie sa va faca suparat pe sistemul de invatamant, ci bucuros ca puteti face ceea ce altii nu pot. Foarte probabil, liceul pe care l-ati urmat este teoretic si nu unul vocational, care v-ar fi permis sa aveti o meserie la absolvire. Dar, l-ati ales, la fel de probabil, tocmai pentru a nu va restrange perspectivele de studiu in cadrul invatamantului superior. Si cred ca ati facut bine, pentru ca ati invatat cum sa invatati.

        Răspunde
         
    2. Constantin
      Ianuarie 19, 2016 la ora 11:33

      Domnule Alex, ceea ce scrieti dumneavoastra este adevarat, dar nu conteaza. Articolul este o „capcana” mediatica. Pe de o parte, tema, de interes, atrage comentarii, pe de alta, se poate constata o campanie de presa impotriva cadrelor didactice: ele reprezinta factorul esential in toate disfunctionalitatile din Educatie. Jurnalistii care au copii de varsta scolara sunt cei mai critici, considerandu-si copiii geniali frustrati de sistemul de invatamant situat sub exigentele lor. Repet, asta se petrece in conditiile descrise de dumneavoastra. „Puternicele” sindicate din invatamant nu au reusit sa obtina alocarile bugetare reusite de „slabele” sindicate din sanatate. Despre sindicatele politistilor nu indrazneste sa vorbeasca nimeni. Ori, despre cel al d-lui Dogaru. Regulile de evaluare sunt OK. Punerea lor in aplicare este deficitara. Gradele didactice sunt OK, sustinerea lor trebuie imbunatatita, numirea directorilor, inspectorilor, trebuie facuta pe criterii de performanta, nu politice, pentru ca la randul lor sa urmareasca performanta. Cadrele didactice sunt evaluate permanent dupa proceduri obiective. Aplicarea lor, insa, este subiectiva, in principal din pricina subfinantarii si politizarii sistemului.

      Răspunde
       
    3. evaluari periodice drastice
      Ianuarie 19, 2016 la ora 12:00

      Foarte bine punctat de un profesor: „Evaluarea profesorilor se face in prezent formal. Anual profesorii isi intocmesc fisele de evaluare, care vor fi revizuite de CA rezultand calificativele anuale. Conteaza foarte mult hartiile, activitatile din comisiii, alte lucruri nelegate strict de activitatea la clasa a profesorului.”

      Evaluarea la profesori pentru orice marire de salariu ar trebui sa fie obligatorie si astfel le inchizi gura liderilor de sindicat caci se dau bani in plus doar profesorilor care merita, doar competentilor! Ar trebui sa se faca mai multe evaluari: una profesionala – sa dea test cum dau la angajare pentru titularizare la fiecare 3-4-5 ani si sa NU fie corectati de sefii lor din acelasi judet si una a activitatii pedagogice, in care sa aiba ceva de spus si parintii elevilor (asa profesorii cu abateri grave sa suporte reduceri de salar).
      Acum se evalueaza intre ei in aceeasi gasca si trec toti cu felicitari! :))

      Răspunde
       
  • Valentin
    Ianuarie 19, 2016 la ora 09:33

    Draga Moise, deja te comporti ca un om MULTILATERAL DEZVOLTAT – OMUL NOU sau ca un politician care se pricepe la toate.
    Nu cred ca ar trebui sa-ti dai cu parerea referitor la dascali deoarece nu cred ca percepi correct mecanismele mafiote din cadrul invatamantului.
    Tip de 25 de ani PSD a avut suprematia in invatamant a politizat pana la nivel de femeie de service invatamantul atat in rural cat si in urban. Liviu Pop este un exemplu de politizare din postura de syndicalist cu care lupta in 2004.
    Cum sa faci o evaluare la profesori cand ori sunt rude cu directoril PSD sau sunt din partid. Adica TU REACTIONARULE SPUI CA MEMBRI DE PARTID SUNT SLAB PREGATITI???
    Nu exista alt criteriu decat PARTIDUL. Cei competenti sunt cei mult tolerati.
    ANDRONESCU A REINVENTAT DOSARUL DE CADRE UNDE PENTRU UN 25% LA SALAR AI ZECI DE ADEVERINTE SI CARTOANE CARE DOVEDESC CE DORESTI TU – SE NUMESC DOVEZI!!!
    COPII NU AU NICI O RELEVANTA DUPA CUM O DEMONSTREAZA STIRILE ZILNICE. IN REST DOAR HARTII!!
    ––––––––––––––-
    CAUTA O STATISTICA CATI PROFESORI AU FOST DATI AFARA SI COMPARA CU ORICE ALTA RAMURA. CHIAR SI CEI CONDAMNATI DE OBICEI CU SUSPENDARE SE REINTORC LA CATEDRA

    Răspunde
     
    1. Nico
      Ianuarie 19, 2016 la ora 11:27

      Draga , Valentin , tu esti profesor ???!!!! Sper din tot sufletul , ca nu , sper ca esti doar un postac ce-si da cu parerea ! Verifica ce-ai scris , sau nu , cum ai scris !!!!

      Răspunde
       
  • m
    Ianuarie 19, 2016 la ora 09:22

    Pai, Moise, tu de fapt le ceri sindicalistilor sa se elimine pe ei 🙂 sa paraseasca sistemul care le-a dat atat de mult 🙂
    Foarte putini profesori vor dori criterii de performanta de care sa fie legata salarizarea. Chiar si in mediul privat, cand pomenesti de salarizare dupa criterii de performanta apar scuzele cu baza materiala precara, conditiile de munca, salarii prea mici, clienti de calitate slaba, adica in linii mari cam ce ar reprosa profesorii, ma gandesc 🙂 Mai intai sa primim tot ce trebuie si dupa bagam viteza supersonica, invers Doamne fereste 😉 de aici si rezultatele. Foarte putini cauta solutii, marea majoritate cauta scuze…

    Răspunde
     
  • Manuel
    Ianuarie 19, 2016 la ora 09:16

    Un subiect sensibil domnul Moise, un subiect complex care cere in primul rand o reforma in sistemul de educatie.
    Ma gandesc tot mai mult (am o fetita de apropae 4ani) la un sistem de gen Montessori. Daca as avea si bani sigur acolo ar face. De ce ii mai bun ala? Poate ar trebui sa il studiem.
    Eu unul sunt total impotriva notelor si criteriului de diferentiere pe baza competitiei. Asta ar fi un pas mare inainte daca macar pana la clasa a 5-a s-ar trece pe un sistem bazat pe competente. Cum invatam copii nostri sa stie sa faca ceva, nu sa invete pentru note.
    Cred ca parintii, profesorii societatea ar trebui sa inteleaga ca copii sunt unici, sunt diferiti si nu e momentul sa ii punem sa intre in competitie unul cu altul, ci sa gasim modalitati prin care sa dezvoltam in ei lucruri care raman pentru totdeuna, nu care le uita dupa 2-3 ani cel mult.
    Sunt programator Java, si cu ce am ramas din clasa 1-8 sunt competentele si gandirea logica, posibilitatea de a analiza lucrurile si a gasi solutii. Asta e ceea ce folosesc cel mai mult. Stiti ce imi amintesc din clasa 1-4? Lucrarile manuale facute de mine cu traforajul.
    Tarile dezvoltate, nordice, pun accent pe competente. Pun accent pe ceea ce copilul stie sa faca.
    Fratele meu este in Suedia si obligatoriu trebuie sa stie sa inoate la clasa a 2-a. Nu trece clasa fara asta. Nu e competitie care stie sa inoate cel mai bine ci ca trebuie sa invete sa inoate.
    Eu as inlocui notele cu un minim de lucruri pe care copilul trebuie sa le faca,

    Răspunde
     
  • Marica Iulian
    Ianuarie 18, 2016 la ora 23:49

    Bună seara domnule Moise Guran. Va apreciez pentru inteligenta dumneavoastră și pentru intențiile bune pe care (sper) ca le aveți pentru societatea noastră. Despre evaluarea prof pot sa va spun ca se face destul de des… Dacă aceasta era pproblema. V-ați gândit ca un prof evaluat in fiecare săptămână este preocupat mai mult de evaluarea sa (care in mare parte înseamnă multe documente care nu prea au legatura cu ce face la catedra) și mai puțin de ce face la catedra. O alta problema este aceea a profesorului „ideal” care in opinia multor părinți inseamnă acel prof care nu „strezeaza” elevii și le acorda numai note foarte mari. Sunt de acord ca trebuie schimbat ceva in educație dar nu se poate începe cu blamarea prof pentru ca așa s-a întâmplatcu medicii și acum ne plângem ca nu mai sunt. In ceea ce privește afirmația ” puternicele sindicate din invatamant” vor împiedic nu știu ce initiativa… este un afront la inteligenta dv (dacă chiar credeați asta).

    Răspunde
     
  • Badea Nicolae
    Ianuarie 18, 2016 la ora 22:18

    Pensiile lor depind de pregatirea educationala si profesionala .Sa se giandeasca la aceasta.

    Răspunde
     
  • raduB
    Ianuarie 18, 2016 la ora 22:14

    La noi ca și la francezi, bugetarii nu vor vrea nici-odată evaluări de performanță ca în Coreea sau Singapore,ci doar salarii pt. toți la grămadă.Eu zic să se liberalizeze și depolitizeze învățământul total.

    Răspunde
     
  • Moraru Constanda
    Ianuarie 18, 2016 la ora 22:00

    Buna seara domnule Guran,
    Am toata stima pentru dumneavoastra si pentru emisiunile pe care le realizati, le urmaresc, iar tema din seara aceasta este pentru mine de foarte mare interes. Sunt invatatoare (profesor pentru invatamant primar), am absolvit si facultatea de istorie. Sunt pentru CRITERII DE PERFORMANTA IN INVATAMANT PENTRU CADRELE DIDACTICE.Sunt in sistem de 32 de ani, am vazut multe, stiu multe ,si bune si rele, uneori sunt incomoda pentru unii colegi sau pentru conducerea scolii, spun lucrurilor pe nume.Nu sunt membra de sindicat, nu mi-au inspirat incredere liderii din unitatea mea scolara.Este nevoie de CRITERII DE PERFORMANTA SI LA CATEDRA SI PENTRU ORICE FUNCTIE DE CONDUCERE DIN SCOLI SAU DIN INSPECTORATELE SCOLARE.In primul rand trebuie formulate si statutate criteriile, apoi trebuie gasiti oamenii care sa le aplice. Nu pot folosi cuvantul CORUPTIE in invatamnt pentru a nu fi acuzata, dar este mult loc pentru mai bine, sigur. in fiecare scoala sunt macar 25% cadre care nu au ce cauta in invatamant.Evaluarea rezultatelor trebuie sa tina cont de situatia de la care s-a pornit, trebuie masurat progresul, nu doar rezultatul .Dupa calitatea actului didactic, pe locul doi se afla elevii cu potentialul lor intelectual si de munca, apoi se pot lua in calcul conditii de lucru si a materialelor didactice.Pentru mine nu mi-e teama, am rezultate deosebite cu elevii, sunt cautata de parinti, mi-e teama de „aranjarea” evaluarii si a selectiei evaluatorilor.

    Răspunde
     
  • Madalina
    Ianuarie 18, 2016 la ora 21:32

    Desi sunt fan Moise Guran, de data aceasta ma declar putin dezamagita.
    La momentul actual, ministerul trimite spre alegere 3 propuneri de plan cadru fara o perspectiva asupra programelor scolare si a manualelor, propune criterii de evaluare pentru dascali si ca intotdeauna, ne ia ochii de la adevaratele probleme ale educatiei. Este in regula si stabilirea unor astfel criterii, insa nu reprezinta o prioritate.

    -Spre exemplu,ce ati zice de schimbarea modalitatii de evaluare a elevilor pentru intrarea la liceu?

    Un profesor de gimnaziu din mediul rural munceste poate mai mult decat un profesor de la o scoala buna din mediul urban dar care are copii cu posibilitati, pentru a aduce un procent de promovabilitate acceptabil la examenul de Evaluare Nationala.

    Doar profesorii de matematica si lb romana, uneori si cei de lb straine sunt evaluati prin prisma acestui examen.

    In plus, un elev care stie ca intra la liceu si cu nota 1 la Evaluare Nationala, de ce ar mai invata? De dragul profesorului? Da, mie mi se intampla sa invete elevii si asa. De dragul meu, pentru ca si ei, la randul lor imi sunt dragi, fara exceptie si petrec ore in sir in plus, neplatite, pentru a aduce macar 1% in plus nivelului lor de cunostinte. Uneori, insa, fara sprijinul familiei de multe ori plecata in strainatate, munca e in zadar.

    Sunt necesare multe alte schimbari in sistem momentan si o stabilire a acestor criterii de evaluare a profesorilor este necesara abia dupa aceste schimbari.

    Răspunde
     
  • Bogdan Glavan
    Ianuarie 18, 2016 la ora 20:41

    Dacă finanțarea ar urma elevul, nu școala, atunci banii s-ar duce către școlile preferate de copii și părinți; dacă școala ar avea cu adevărat autonomie și dacă ar aparține comunității, atunci probabil salariile profesorilor ar fi diferențiate; dacă învățământul privat – inclusiv homeschooling-ul (pentru că nu văd principial nici un motiv pentru care un profesor să nu aibă dreptul de a-și educa acasă copilul) – ar concura deschis învățământul public, atunci probabil numeroși dascăli ar migra către sistemul privat, iar salariile lor nu ar mai fi o problemă de interes național, adică ușor de politizat. Pe scurt, dacă am liberaliza serviciile publice, am asista probabil simultan la o creștere a calității acestora, la mărirea veniturilor celor mai productivi angajați și la scăderea cheltuielilor publice.

    Răspunde
     
    1. Mihai
      Ianuarie 18, 2016 la ora 21:29

      Si atunci liderii de sindicat ce mai fac? Nu e bine.

      Răspunde
       
  • Raul
    Ianuarie 18, 2016 la ora 19:54

    Ca profesor de istorie intr-o comuna de langa un oras din vestul tarii, pot sa confirm ceea ce spui in articol, dar nici nu pot sa ignor faptul ca baza materiala e precara, programa si manualele depasite. Referitor la baza materiala ar fi interesant sa aiba un cuvant de spus si profesorul din scoala respectiva atunci cand se fac achizitii, deoarece in urma cu vreo 10 ani printr-un program al guvernului s-au achizitionat pentru mediul rural o serie de harti, planse etc. nu doar ca s-au achizitionat dar au sosit o serie de dubluri, chiar triple, sau patru exemplare identice insa multe nu sunt folositoare , nefiind corelate cu programa de invatamant, sau au greseli, pana la nivelul ca ,pe o plansa de biologie de exemplu, la imaginea unui cactus -scrie plop. Calitatea e deplorabila, materialele didactice fiind realizate in Turcia.Problema sistemului nostru de invatamant nu se opreste aici, chiar si felul cum e structurat anul scolar si orele este anacronic. E un sistem de invatamant adaptat unei tari agrare preponderent. Vara toata libera pentru a sa poata copiii sa isi ajute parintii in agricultura (la fan in special si cu aimalele) orele se termina la amiaza, apoi copilul nmerge acasa unde ajuta in gospodarie, ceea ce nu e rau in sine, dar intr-o tara in care industria e in plina dezvoltare , iar populatia angrenata in agricultura scade si creste numarul muncitorilor industriali, programuladecvat al scolii ar trebui sa tina copiii ocupati pana se intorc parintii de la serviciu

    Răspunde
     
 
 
Adaugă comentariul
 
 

Emailul nu va fi făcut public. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Nume: *
Adresa de email: *
Pagină web
Comentariul*
 caractere rămase