afișări

Adevărul este că nu prea putem şti la cine a ajuns Petromidia

de Moise Guran

O ştire Reuters anunţă o posibilă preluare a Petromidiei de către o companie chinezească, în cadrul unui acord de 4 miliarde semnat la Beijing de către compania din Kazahstan ce o deţine acum. Nu, nu face atât Rompetrolul, de fapt acordul în sine este foarte interesant, căci el pare a pune bazele unui viitor gigant european, România fiind doar poarta de intrare în Europa a unor afaceri cel puţin învăluite în mister. Adevărul este că nu ştim exact cine preia cea mai mare rafinărie românească.

petromidia1_57fd1c50fc

Mediile din România au relatat faptul că statul chinez este cel care a preluat Kazmunai International, compania ce deţine azi rafinăria de la malul Mării Negre. Informaţia este greşită în aparenţă, dar este probabil corectă în substanţă.

China Energy Company Limited nu este o companie de stat, ci o companie privată. Una relativ tânără, fondată în 2002, dar care a ajuns, în doar câţiva ani, la afaceri cam cât 20% din PIB-ul României. Având în vedere conexiunile internaţionale ale acestei companii, unii jurnalişti au încercat să afle cine este de fapt în spatele ei şi al tânărului patron şi preşedinte, care avea doar 25 de ani atunci când a fondat grupul. Azi are 38 de ani, compania este în topul 10 al celor mai mari din China, iar patronul său a intrat în topul celor mai bogaţi oameni din lume. Cu toate acestea, Google are dificultăţi în a-l găsi, iar Wikipedia nici nu a auzit de el.

În acelaşi timp, investigaţiile de care vă vorbeam au reuşit doar să sugereze o eventuală apropiere a acestei companii de persoane importante din Armata Chinei sau de serviciile secrete ale acesteia.

De aceea, dar şi pentru că, în lumea petrolului, toţi ştiu că în spatele oricărui capitalist chinez mai mare este de fapt tot statul chinez, cred că n-au greşit prea mult cei care au afirmat că, de fapt, China a preluat Petromidia.

Nu asta este însă cu adevărat important, fie doar şi pentru faptul că şi actuala companie deţinătoare, KazmunaiGaz, este tot o companie de stat. În primul rând această tranzacţie, dacă se va încheia (deocamdată este doar un acord) are nevoie de acordul Comisiei Europene. Acolo vor fi analizate inclusiv interesele de extindere pe piaţa europeană, a acestei companii chineze, care, apropos, anul acesta a făcut numeroase achiziţii în Cehia şi Slovacia, dar mai mult imobiliare şi active financiare, nimic strategic… între altele a preluat şi clubul de fotbal Slavia Praga.

Apoi, mai este şi Consiliul Superior de Apărare al Țării care, teoretic, are un cuvânt de spus în legătură cu transferul controlului asupra rafinăriei Petromidia, dar, pe de altă parte, trebuie să ştiţi că, oricum, controlul nici acum nu e direct din Kazahstan, este de fapt prin Olanda. E complicat aşadar.

Una peste alta, intenţiile chinezilor trebuie lămurite mai ales în legătură cu acordul de investiţii dintre KazmunaiGaz şi Guvernul României, un acord extrem de subţire, dar în baza căruia statul român a renunţat la creanţele asupra acestei companii în schimbul promisiunii unor investiţii de un miliard de dolari în România. Este înţelegerea făcută de Victor Ponta şi care trebuie lămurită cu acest prilej.

Nu de alta, dar dacă în acest moment nu ştim exact nici măcar cine a preluat compania românească, cu atât mai mult România trebuie să-şi vadă interesele, inclusiv la nivelul Comisiei Europene, înainte de aprobarea acestei tranzacţii.