Codul Fiscal e deja circ. Iată cum vede spectacolul fiecare dintre noi…

 

de Moise Guran

Parlamentarii reiau discuţiile pe Codul Fiscal, după ce Preşedintele a decis retrimiterea lui în Parlament. În urma consultărilor, mai mult sau mai puţin amicale, se conturează o decizie de scădere în trepte a TVA-ului, dar nu e foarte clar care ar fi acestea. Nu e clar nici unde vor duce discuţiile despre creşterea generală a salariilor bugetarilor, la fel cum, asta e clar, de acum avem o dezbatere (pe care n-ar fi trebuit să o mai avem) despre mărimea deficitului. M-am gândit să fac, din perspectiva mai multor categorii influente în România, o sumarizare a variantelor dar şi a efectelor pe care le vor avea eventuale decizii din Parlament.cod-fiscal

  1. Politicienii. Pentru ei discuţiile se reduc în mod nepermis la TVA şi la salariile bugetarilor. Ambele sunt mize electorale. Abordarea e simplistă, frustă, calculabilă, zic ei, în procente de popularitate (eu nu sunt de acord cu asta). Pe de o parte, Ponta şi-a pus ambiţia cu TVA-ul. Vrea să o bifeze între promisiunile îndeplinite. Ar fi ok, dacă n-ar fi dispus să sacrifice orice, chiar şi celelalte măsuri din Codul Fiscal, cum ar fi reducerea impozitului pe micro sau al celui pe dividende. Acelea sunt infinit mai importante, chiar dacă, aparent, afectează categorii mai limitate decât cota generală de TVA. În realitate, cota generală de TVA e importantă mai mult pentru cei care fac evaziune (dar în alte domenii decât cel alimentar, unde TVA-ul a fost deja redus) precum şi pentru importatori. Cei care nu fac evaziune iau TVA-ul şi-l dau, iar pentru populaţie, şansele unei ieftiniri sunt destul de reduse. Nu ştiu dacă Ponta înţelege asta sau nu, până la un punct e normal ca un politician să îşi urmărească îndeplinirea promisiunilor electorale, dar e important şi preţul plătit. De partea cealaltă, Opoziţia a făcut un anti-joc destul de stângaci cu Codul Fiscal, a fost luată prin surprindere când Ponta a venit chiar cu propunerile ei, a supralicitat scăderea la 19%, doar pentru a cădea în penibil şi derizoriu când s-a schimbat semnalul de la Cotroceni. Acum, 20% TVA e mai bun, deşi propunerea de 19% a fost a PNL. Cred că Opoziţia Parlamentară baleiază acum între ce e mai rău – o sperie perspectiva unei guvernări pe buza deficitului, dar parcă mai tare o sperie faptul că Ponta s-ar putea împăuna cu reducerea TVA-ului. Preşedintele nu m-a convins că n-are aceleaşi dileme ca şi PNL.
  2. BNR. Nu vă faceţi iluzii referitoare la influenţa Băncii Centrale. În povestea cu Codul Fiscal a fost la fel de incoerentă ca şi politicienii și a căpătat greutate doar pentru că s-a lăsat folosită. Isărescu a mers la o aprobare tacită cât a fost în dezbatere Codul Fiscal, s-a răsucit apoi şi n-a făcut decât să-i servească Preşedintelui (el însuşi nu prea mulţumit de aprobarea din iunie) pretextul pentru a putea redeschide dezbaterea. Un punct totuși pentru Isărescu care a anticipat-o cumva pe Rovana Plumb. Sau poate a ştiut. Creşterea de salarii din sectorul bugetar e imensă, e uniformă, e psihologică, e ca pe vremea lui nea Nicu Văcăroiu. Iar Isărescu ştie binele vremurile alea, că doar îl are de-a dreapta pe Florin Georgescu. Apoi, dezbaterea despre „deficitul care TREBUIE SĂ FIE MARE ca să ne dezvoltăm”, e nebunie curată – are fix aceeaşi valoare ca şi dezbaterea „dacă violul e sau nu infracţiune”. Cum în România le-am avut în paralel pe amândouă, iar la noi se petrec vara chestii incredibile, eu încep să cred că populaţia ţării noastre e mai sensibilă la ultraviolete decât populaţiile altor ţări. Mai organizată decât clasa politică, BNR pare a se concentra acum pe un singur obiectiv – TVA-ul să scadă în mai multe etape.
  3. Specialiştii. Sunt puţini cei adevăraţi şi vizibili în acelaşi timp. Cei proveniţi din zona bancară sunt de regulă mai cinstiţi, în sensul că ei chiar cred ceea ce spun. Ionuţ Dumitru este cel mai important reprezentant al lor, prin calitatea profesională, dar şi prin poziţia ocupată la Consiliul Fiscal. Îl apreciez pe Ionuţ, colaborăm frecvent, e bun, e foarte tare la calcule, chiar dacă în povestea asta cu Codul Fiscal nu am fost de acord cu el. Are marele merit de a fi fost de la început contra. Alţii s-au aliniat în spatele lui Isărescu abia după ce guvernatorul a ieşit ferm la bătaie. O altă categorie, a celor care au lucrat la Codul Fiscal şi l-au aprobat, este acum mai puţin vizibilă, fiind timorată de opoziţia BNR. Toată lumea are o problemă majoră – în România nu am mai trăit până recent scăderi de taxe, iar modelele econometrice sunt fie empirice, fie depăşite. Altfel spus, şi specialiştii bâjbâie.
  4. Jurnaliştii. Am fost o secundă tentat să îi introduc în categoria precedentă, dar m-am răzgândit. E clar că mulţi ne credem deştepţi şi avem şi vizibilitate mai mare decât adevăraţii economişti, însă categoria (din care și eu fac parte) nici nu prea merită astfel de calificative și e și mult prea afectată de interese. Unii îl urăsc pe Ponta, alții cred că tot ce vine de la Iohannis, de la Isărescu sau de la Băsescu trebuie să fie de bine sau de rău în mod necesar, în fine, mulți sunt haiteri sau doar vânători de audiență și se poziționează în problematica asta a Codului Fiscal încercând doar să atragă atenția. Din păcate noi, jurnaliștii, suntem cei care ar trebui să conducem o dezbatere publică serioasă într-o problemă care chiar e de importanță națională. În esență, un jurnalist nu prea vrea de la Codul Fiscal decât să fi avut el dreptate, să spună la anul – „v-am zis eu că nu e bine!”
  5. Bugetarii. Acum, după ce guvernul Ponta a decis o creștere semnificativă nu doar pentru medici, ci pentru tot sistemul sanitar, discuția despre Codul Fiscal este oarecum secundară pentru bugetari. Ei vor salarii mai mari, li s-a spus că se poate și vor forța până în pânzele albe, mai mult sau mai puțin conștienți de faptul că intră astfel în concurență cu restul populației. În fond, chiar politicienii și o parte a specialiștilor, inclusiv de la BNR, fac prostia să creadă că reducerea taxelor și creșterea cheltuielilor are în esență același efect – deficitul mai mare. Eu sunt de altă părere, eu cred că tragem toți la aceeași căruță în România, privați și bugetari, și că, probabil, cea mai cinstită formă de creștere a salariilor bugetarilor ar fi fost reducerea în continuare a contribuțiilor pe care le plătim toți. Astfel creșteau toate salariile, și la stat și la privat. Sigur că la contribuții nu se poate vorbi de scăderi de 10-15 procente, dar crede cineva la modul serios că salariile în sectorul bugetar pot crește mai repede decât economia? Cum? Dacă bugetul e parte din PIB și la fel, deci, și salariile bugetarilor? Asta e o iluzie alimentată în anii electorali…căci bugetarii reprezintă o armată electorală importantă, probabil a doua ca importanță după pensionari.
  6. Populația. Scăderea cotei de TVA la alimente a făcut deja maximul de bine pe care îl putea face o reformă fiscală, exceptând reducerea impozitelor pe muncă. Așa cum am mai spus, scăderea cotei generale de TVA poate ieftini (dar nu cu procente semnificative) bunurile de folosință îndelungată, dar calculați, să zicem la un frigider de 1500 de lei, cât reprezintă 5%? 75 de lei! Așteaptă cineva să i se strice mâncarea până scade prețul frigiderului cu 75 de lei? Efectul de creștere a consumului este mai mult unul psihologic, o dată cu reducerea cotei generale de TVA. A fost mult mai puternic la reducerea TVA-ului la alimente cu 15 procente. Acolo chiar se simte. Am sentimentul că în acest moment populația e mai interesată de o eventuală creștere a impozitelor pe proprietate decât de scăderea cotei generale a TVA. Sau de dezbaterea dacă violul e sau nu infracțiune.
  7. Mediul de afaceri. Ei, abia aici e o problemă majoră, căci poimâine suntem în septembrie și nu știm ce impozite plătim la anul. Bun, rău, cum naibii o fi fost, Codul Fiscal adoptat în iunie avea marele merit de a fi un plan, unul acceptat de toate forțele politice, iar firmele își puteau face și ele planuri la rândul lor pentru anul viitor. Planuri de investiții, de achiziții, de angajări și de concedieri. Creșterea investițiilor private din acest an nu are altă cauză decât reducerea CAS de anul trecut și perspectiva bună dată de creșterea PIB. Sigur că patronii ar fi fost probabil mai mulțumiți dacă guvernul ar fi continuat să scadă CAS decât să reducă TVA, să reducă acciza la carburanți, să nu mai dezbatem despre taxa pe infrastructură și așa mai departe. Mediul de afaceri a luat încă o dată țeapă de la clasa politică, dar și de la BNR de data asta. Patronul este singurul care așteaptă cu înfrigurare dezbaterile din Parlament, doar el mai tresare când îl vede pe Ponta la televizor, atent să vadă dacă premierul nu va renunța cumva și la reducerea impozitului pe dividende sau a celui pe micro, doar ca să își facă ambițiile cu TVA-ul. Probabil în acest moment mediul de afaceri din România este consternat. Patronul nu face grevă, nu iese în stradă, nici pe la televizor nu prea îl reprezintă nimeni, el așteaptă Fiscul și data de 25 a fiecărei luni, ca să-și plătească taxele. Ciudat, nu credeți? De la început până la sfârșit, despre banii lui e vorba în povestea asta cu Codul Fiscal. Iar el nu mai are nimic de zis, preocupat să facă banii respectivi ca să-și plătească angajații, să-și plătească taxele și prin ei parlamentarii, bugetarii… Acum patronul e interesat doar să se adapteze rapid la orice decizie vor lua celelalte categorii în numele său.

P.S. Aseară premierul Victor Ponta a publicat pe facebook niște întrebări pentru partide. Sunt făcute probabil de Cristian Socol și sunt întrebări bune, deși cele mai multe sunt retorice. Mi-a atras atenția cea cu deficitul… Că de ce să n-avem și noi 2% ca Polonia, de ce să mergem sub 1%? Abordarea e specifică celor mai gâgă „specialiști” care cred că nu ne lasă străinii să ne dezvoltăm. Nu renegocierea MTO este soluția ci investițiile (inclusiv publice) care crează locuri de muncă, majorează PIB potențial și permit deci un deficit mai mare… Dar despre asta poate mai dau o tură azi pe blog.

stiri verificate

Comentarii prin facebook

59 răspunsuri la Codul Fiscal e deja circ. Iată cum vede spectacolul fiecare dintre noi…

  • Constantin
    August 27, 2015 la ora 07:18

    Articolul releva consecintele absentei unor politici nationale cu privire la convergenta in cadrul UE. Cel mult se cauta indeplinirea unor obiective punctuale, ori sectoriale, impuse de partenerii occidentali. Nu exista un proiect unitar la nivel national, nu exista o directie de dezvoltare asumata de catre toti actorii despre care se vorbeste in articol. Drept urmare, fiecare nu numai ca se considera mai destept, dar incearca sa dea propriul sens si sa impuna propria viziune de dezvoltare, intr-un stat in care cei ce ar trebui sa decida, in cadrul unui proiect de tara competitiv, se balbaie intre doua curse de avion.

    Răspunde
     
    1. Valentin Munteanu
      August 27, 2015 la ora 08:58

      Asta stim cu totii si nu de ieri!
      Ca sa avem astfel de politici, cineva trebuie sa le construiasca. Cineva care se si pricepe la economie, nu toti fonfii si flecarii politici.
      Conditia obligatorie e a fie „folositi” cei care se pricep cu adevarat la economie.
      E plina „lumea economica” de juristi care abia daca stiu ordinea operatiilor!

      Răspunde
       
  • Camelia
    August 26, 2015 la ora 13:27

    creeaza, nu creaza, domnule jurnalist, ca tot va laudati deunazi profesorii de limba romana care v-au format.

    Răspunde
     
    1. Valentin Munteanu
      August 27, 2015 la ora 09:08

      Exact!

      In loc de „fantana nu voi bea din apa ta.” el a indraznit sa spuna „fantana nu voi bea din apa ta.”

      Si chiar asa, n-ar fi mai bine doar sa facem cate ceva (macar ca ne este la indemana) decat sa ne tot lustruim ca suntem in stare chiar de creatie!

      Nimeni nu mai face nimic astazi, toata lumea creioneaza, creeaza, decide, are viziuni si cand se odihnneste semnaleaza greseli diverse. Cum nimic nu e perfect avem cu ce ne pierde timpul si vreme de 20 de vieti!

      Răspunde
       
  • N!ck
    August 26, 2015 la ora 13:22

    Daca cineva crede ca amanarea codului fiscal este in lucru bun se inseala. Sigur ca prabusirile de pe bursele din Asia ce conduc la iesiri de capital care pot fi atrase in tara noastra nu intereseaza pe nimeni.
    Drept urmare politicienii rateaza pentru a „n”-a oara inca o oportunitate pentru Romania.
    Ma tem ca societatea civila, mass media, formatorii de opinie nu pot schimba aceasta situatie…

    Răspunde
     
  • Catalin (CTL)
    August 26, 2015 la ora 08:34

    Eu sunt orice acum numai patron nu. Foarte mic investitor, si o combinatie 75% liber profesionist 25% salariat. Si lumea nu intelege de ce tin eu cu patronii. Intrebarea este : cine a spus ca eu tin cu patronii ? Eu tin cu economia acestei tari. Si nu numai ca suntem cam toti interconectati ca ne place ca nu. Oricum noi, niciodata dar niciodata nu vom deveni Olanda estului sau unul din „Tigrii” europei daca nu vom avea taxa si birocratie reduse. Fara birocratie cred ca si coruptia ar fi limitata, taxele reduse ar incutaja firmele catre sectorul privat nu doar contracte cu statul samd dar in paralel cu o reforma a statului.
    In fine, mi se pare cidat sa nu am nimic de criticat sau adaugat la articol dar asta e, subscriu in totalitate la ceea ce spune. O fi d-l dumitrescu bun la calcule dar economia e mai mult decat calcule, e sentiment. 🙂 serios. Intrebati zilele astea sau oticare altele daca se iau dupa calcule sau sentimente.

    Răspunde
     
    1. Constantin
      August 26, 2015 la ora 13:52

      Intocmai, stimate domn, sentiment, emotie si…sansa, conform argumentelor teoretice oferite de M Friedman si a celor practice puse in opera de Presedintele nost’ pas cu pas. Asta ma face sa fiu de acord cu dl Moise in privinta caracterizarii drept circ a discutiilor cu privire la natura, marimea si utilitatea deficitului bugetar. TVA ESTE in Romania 19%. Cota a fost crescuta temporar la 24% de guvernul Boc, cel care a si pregatit revenirea, la sfarsitul perioadei. Cum aceasta s-anintamplat cu doi ani in urma, conform datelorbprivind evolutia indicatorilor economici, amanarea revenirii la cota de 19% a TVA este un circ ieftin speculat in profitul politicienilor si dezbaterea savanta a jurnalistilor. Nu trebuie decat sa se revina la normalitate. Pentru cei care au pasiuni econometrice, dar manifesta dificultati in descifrarea ecuatiilor, datele statistice tin loc de orice alta cercetare empirica pentru a se anticipa efectele reducerii TVA la 19%, pentru ca deja am experimentat asta.

      Răspunde
       
  • Stelian F
    August 26, 2015 la ora 01:00

    Moise n-ai mai dat o tura pe blog. Ocupat cu parchet, cu decoruri?

    Răspunde
     
  • agent de turism
    August 25, 2015 la ora 21:39

    Nu ! Stai.. ca iti spun eu varianta corecta: poate HOTI !

    Răspunde
     
  • 1999
    August 25, 2015 la ora 20:26

    Impozit 38% redus la 25% si cota zero pentru exporturi, masuri care l-au consacrat pe Mugur. TVA la 24% este irespirabil, insa greu de crezut ca se poate acoperi gaura din buget cu o crestere de productivitate/investitii de pe urma reducerii TVA. Cresterea salariala este inevitabila pentru bruma de medici ramasi. Cheia se afla in investitiile publice si avem destule pe lista „to do”: drumuri, ape, electrificari, gaze, cai ferate… ecologizare si reducerea risipei, constructii eficiente energetic, cercetare si dezvoltare…etc. etc. etc.

    Răspunde
     
  • gigi lescaie
    August 25, 2015 la ora 19:59

    Johannis ne-a dat ca pe mâncare la peşti.
    Se vrea radicalizarea societatii românesti
    Sincer….cu un balaur”intr-atât de adormit mai că as fi tentat si eu să-i arunc o galeata de lături in cap
    Asa ca chestie…xd

    Respecte musiu Guran

    Răspunde
     
  • Ciprian
    August 25, 2015 la ora 11:08

    Domnule Guran,

    Dar pe noi astia care lucram in mediul privat cui ne lasi?

    Eu unul sunt asa de infricosat de codul asta fiscal ca am incetat sa ma mai uit la stiri despre el.

    Uite, chiar nu se poate face cumva sa se scada tva-ul asta doar pentru categoriile de produsele care se produc in Romania?
    Ce rost are sa relansezi consumul pentru produsele pe care nu le produci? Sa creezi locuri de munca prin alte parti? Sa te imprumuti de bani tot de la aia care produc si tu sa ramai cu datoria?

    Răspunde
     
  • m
    August 25, 2015 la ora 10:12

    Scaderea TVA e o gaura la buget certa cu efecte pozitive incerte :), o sa vedem in toamna iarna efectul real al scaderii TVA la alimente. Daca tot e in coada de peste, poate ar trebui regandita toata treaba in loc sa tot mutileze bietul cod fiscal, ar trebui scazute contributiile la angajat cu 10 %(e o diferenta destul de mare acum intre contributii angajator si contributii angajat) si abia apoi gandite cresterile salariale din sectorul bugetar, tinand cont de aceasta reducere de taxe. N-ar mai fi nevoie urgenta pentru scaderea TVA …

    Răspunde
     
  • Constantin
    August 24, 2015 la ora 21:33

    Având „vina” de a fi de acord cu dl Socol pe această chestiune, este clar că nu mă pot considera a fi printre „specialiştii” în ştiinţele economice, aşadar nu-mi rămâne decât să recunosc că fac parte din categoria „gâgă”. Conştient de limitele înţelegerii mele, mă surprind manifestând instinctiv tendinţa ca, atunci când explicaţia nenorocirii picate „ca din cer” nu identifică o cauză endogenă, să explorez posibile cauze alogene. Cum mintea mea cade uşor pradă emoţiilor, m-am grăbit să cred că vinovaţi de „circ” ar putea fi bilderbergii, evreii, sau maghiarii. Tot vor ei să ne ia Ardealul! Apoi, m-am gândit că e posibil ca rromii să fi fost interesaţi să nu se mai vorbească despre cei care fură din prin păduri…Sau, pardon, aceia erau „ecologiştii”.Mă rog, oricum subiectul a murit. În cele din urmă mi-am spus că nu pot fi decât klingonienii! Ei sunt singurii care, venind dintr-un alt sistem planetar, situat într-o galaxie total diferită de a noastră şi cu alte legi spatio-temporale, pot să considere că mărirea salariilor şi o fiscalitate ridicată sunt caracteristicile unui mediu investitional atractiv şi reprezintă premisele unei creşteri economice sustenabile. Aştept, totuşi, confirmarea din partea jurnaliştilor, „cei care ar trebui să conducă o dezbatere publică pe o temă serioasă” (publicul român fiind format îndeobşte din specialişti în fotbal şi macroeconomie) şi care au publicat în săptămânile din urmă cu aleasă măiestrie o mulţime de „OZN-uri” pe teme economice.

    Răspunde
     
  • nufar
    August 24, 2015 la ora 19:51

    Kristina – „ati omis o analiza succintă..” Stiti cite probleme sunt cu laptele romanesc si standardele UE iar DNA se straduie sa le impuna? Iar unchiul lui Moise duce sticla de lapte la usa omului – lapte crud si sanatos, cit timp nu vine DNA este .. OK.
    Constantin – observ ca ati observat ca economia chineza este pe locul intii. Pretul petrolului in mina rusilor, bursa mondiala in mina chinezilor, … Apropo, NATO se da „mare” in baltica si „mic” in peninsula coreeana – aviz romanilor care inca mai cred in protectia occidental-americana.
    Stelian F – „Cresterea incasarilor nu duce automat la cresterea salariilor. Salariul creste ca urmare a unei negocieri” – serios?
    xxx
    Apropo de Polonia, „băncile comerciale ar putea ataca legea de conversie a creditelor în franci elvețieni și că ar putea cere despăgubiri de la stat” (adica de la buget) – exact ce spuneam: mediul de afaceri/banci vs. clasa politica. Deci cum o iei cum o intorci, turcu plateste. Ca asa-i in tenis.

    Răspunde
     
    1. Stelian F
      August 24, 2015 la ora 20:51

      Serios. Am dat exemplul meu. Nici ca angajat nu am avut salariu mai mare datorita cresterii ncasarilor firmei, nici ca angajator nu am marit salariile cand au crescut incasarile. Atat timp cat patronul va gasi sa angajeze oricati sudori vrea cu 1500 lei pe luna, cresterea cifrei de afaceri a firmei nu va duce automat la salarii de 2000 de lei. Sunt multe altele de facut pentru afacere cu banii pe care patronul ii va avea in plus fata de banii pe care s-a gandit ca-i va incasa. Pentru negocieri de salarii si de conditii de munca s-a inventat sindicatul. Daca cresterea incasarilor s-ar fi vazut imediat in salarii mai bune si in conditii de munca mai bune, niciodata n-ar fi fost nevoie de sindicat. Pacat ca sindicatele nu sunt ceea ce ar trebui sa fie.

      Răspunde
       
      1. nufar
        August 24, 2015 la ora 23:05

        Se pare ca stiti foarte bine ce se poate face cu profitul sau spuneti-i plus-valoare. Dar totusi negocierea si chiar sindicatul nu folosesc la nimic daca patronul nu are de unde majora nici o bucatica de salariu. Si atunci si reciproca este valabila: majorazi cind ai de unde nu cind negociezi.

        Răspunde
         
    2. Stan Lucian
      August 24, 2015 la ora 22:16

      Domnule Nufar/Romanul, va rog sa nu mai postati multiple mesaje la rand.

      Răspunde
       
  • nufar
    August 24, 2015 la ora 19:50

    Armonioasa suna romantic, dar de fapt inseamna: utilizarea resurselor locale (pentru a se evita migratia populatiei dintr-un colt in altul al tarii, populatie care are deja experienta industriilor locale) in limita necesarului (pentru a se evita supraproductia care este de fapt pierdere si mduce la ineficienta). Ca acest program ar trebui gindit de la centru (guvern) si aplicat local (ministere) este limpede. Ce nu este de inteles: care este rolul investitorilor straini si chiar autohtoni in schema asta? Investitorul baga banii intr-o afacere demonstrat functionala (deci inceputa) si profitabila (cind nu mai este, oamenii in strada ca nu-s ai mei). Deci nu taxele ii impiedica pe investitori sa-si faca planurile, ci lipsa afacerilor profitabile. Si aici trebuie sa fiu pe cit de onest, pe atita de dur: ii impingem pe romani sa faca eforturi financiare (si nu numai) pe iluzia ca .. la vara va fi cald. Cind le este lumea mai draga si incep sa-si vada roadele, pac tertipuri bancare care ii arunca direct in bratele investitorilor – prada ieftina si benefica. De fapt si banca, tot practica investitionala are – nu ai de unde sa platesti iti duce totul la talcioc. Si aici as reformula: mediul de afaceri nu poate sa dea intotdeauna tepe din cauza clasei politice cu care merge mina-n mina si .. costa.

    Răspunde
     
  • romanul
    August 24, 2015 la ora 19:37

    Ce nu este de inteles: care este rolul investitorilor straini si chiar autohtoni in schema asta? Investitorul baga banii intr-o afacere demonstrat functionala (deci inceputa) si profitabila (cind nu mai este, oamenii in strada ca nu-s ai mei). Deci nu taxele ii impiedica pe investitori sa-si faca planurile, ci lipsa afacerilor profitabile. Si aici trebuie sa fiu pe cit de onest, pe atita de dur: ii impingem pe romani sa faca eforturi financiare (si nu numai) pe iluzia ca .. la vara va fi cald. Cind le este lumea mai draga si incep sa-si vada roadele, pac tertipuri bancare care ii arunca direct in bratele investitorilor – prada ieftina si benefica. De fapt si banca, tot practica investitionala are – nu ai de unde sa platesti iti duce totul la talcioc. Si aici as reformula: mediul de afaceri nu poate sa dea intotdeauna tepe din cauza clasei politice cu care merge mina-n mina si .. costa.
    Apropo de Polonia, „băncile comerciale ar putea ataca legea de conversie a creditelor în franci elvețieni și că ar putea cere despăgubiri de la stat” (adica de la buget) – exact ce spuneam: mediul de afaceri/banci vs. clasa politica. Deci cum o iei cum o intorci, turcu plateste. Ca asa-i in tenis.

    Răspunde
     
  • romanul
    August 24, 2015 la ora 19:36

    „Din păcate noi, jurnaliștii, suntem cei care ar trebui să conducem o dezbatere publică serioasă” – No offense, dar jurnalistii trebuie doar sa informeze. Daca a lua interviuri sau a pune fata-n fata doi „combatanti” inseamna sa conduca o dezbatere („discuție largă asupra unei probleme de interes general”), atunci ce inseamna informare? Miine-poimiine un ing. mecanic va face transplant pe inima…
    Fiecare, inlumea asta, are o „miza” – asa este viata, un pokeras mai mare. Deci daca politicienii au mizele lor, ce mize au asa-zisii jurnalisti (ca nu vine diploma sa faca treaba in locul lor) ? Ca adevaratii jurnalisti isi fac treaba ca la carte : INFORMEAZA. De ce spun asta? Pentru ca sunt multi in media care isi inchipuie ca poporul este idiot si are nevoie sa i se spuna ce opinie are.
    Revenind la Codul Fiscal. Adevarat, si taxele (impozite pe proprietate, cotei generala a TVA) si salariile sunt importante – de netagaduit. Dar mai departe? Vai, am grasit! Dar inainte de asta? Vorbeste cineva despre un program de dezvoltare armonioasa a intregii tari? Armonioasa suna romantic, dar de fapt inseamna: utilizarea resurselor locale (pentru a se evita migratia populatiei dintr-un colt in altul al tarii, populatie care are deja experienta industriilor locale) in limita necesarului (pentru a se evita supraproductia care este de fapt pierdere si mduce la ineficienta). Ca acest program ar trebui gindit de la centru (guvern) si aplicat local (ministere) este limpede.

    Răspunde
     
    1. Kristina
      August 26, 2015 la ora 22:35

      Ceea ce scrie @Romanul este pur adevăr,
      gândire limpede,clara ,la înțelesul tuturor.
      întrebarea mea este :câți citesc pe acest blog si se prefac a nu vedea argumentatiile acestui domn comentator?
      întâmplător,si eu ma zbat (la o scara mai mica ce e drept)tot in acelasi mediu de afaceri romanesc.
      AM O CURIOZITATE:cand toti „rechinii „ăstia mari vor termina de devorat „pestisorii „mici,oare se vor incepe a se
      manca intre ei? 🙂

      cam asa vad eu noul cod fiscal
      irepetabil ,se vrea cu tot dinadinsul stagnarea noastra în plan economic.

      Răspunde
       
  • niko
    August 24, 2015 la ora 18:42

    Republica Bolsevica Rrrromanistan are un cod fiscal comunist.De fapt atat timp cat la putere sant bolsevicii nu se va schimba nimic in materie de coduri fiscale si implicit de economie.Va dau eu exemplu de cod fiscal care sa duca la investitii straine masive si crestere economica cu 2 cifre .E codul fiscal care are 2-maxim 3 taxe si care in totalitate sa nu scoata din buzunarul individului mai mult de 3-4% din ceea ce castiga.Acum mafia bolsevica autointitulata stat de drept jefuieste cetateanul de nu mai putin de 80% din ceea ce produce prin intermediul catorva sute de taxe si impozite existente.

    Răspunde
     
    1. nufar
      August 24, 2015 la ora 20:10

      Bolsevicii astia .. un foc sa-i arza..
      Niko, salam alecu!
      „codul fiscal care are 2-maxim 3 taxe si care in totalitate sa nu scoata din buzunarul individului mai mult de 3-4% din ceea ce castiga” – unde este paradisul asta fiscal?

      Răspunde
       
      1. niko
        August 24, 2015 la ora 21:18

        Comentariu sters pentru atac la persoana.

        Răspunde
         
  • alex
    August 24, 2015 la ora 18:23

    Nu doar codul fiscal e important, pentru ca mediul de afaceri trebuie ajutat si prin reducerea birocratiei excesive care ne sufoca, la care adaug celelalte sicanari ale statului.Eu as avea 3 revendicari la guvernantii astia:
    1.ANAF sa mearga pe preventie, ajutand omul sa isi corecteze erorile, si nu sa dea amenzi ca si cum ar trage cu mitraliera…cea mai mica amenda DACA TACI e de 3000 ron…
    2.Micsorarea frecventei controalelor ANAF -in nici o tara UE nu exista atatea controale ANAF ca la noi. O data la cativa ani ar insemna ceva mai multa normalitate.
    3.Diminuarea numarului excesiv de acte care trebuie sa le completezi pentru a face firma.Iata o situatie comparativa intre ce inseamna a face o intreprindere individuala cu 1 punct de lucru, la noi versus in Irlanda:
    A.Irlanda- 5 acte
    1.PPS number=CNP-ul
    2.cont bancar
    3.acte identitate
    4.formular TR1 pentru inregistrare la fisc-pentru raportarea anuala!!!
    5.Contract de inchiriere cu proprietarul punctului de lucru
    cost=ZERO lei
    Durata 20 minute
    B.Romania=22 acte(10 la ONRC+10 la primarie+ 2 la fisc)
    Durata 34 zile(2 la ORNC,30 la primarie si 2 la fisc.O simpla analiza arata o diferenta enorma dintre cele 2 tari, dar si viciile unui sistem birocratic supradimensionat si ineficient. Cred ca o procedura de infringement asupra Romaniei pe tema birocratiei excesive la toate nivelurile ar fi extrem de necesara ca sa putem trai mai normal. Nu inteleg de ce UE nu actioneaza si pe zona asta. Impun tot felul de lucru si nu vad asta.

    Răspunde
     
  • Valentin Munteanu
    August 24, 2015 la ora 18:13

    Daca nu avem modele econometrice poate ar trebui sa le construim. Cu cine?!
    Asta nu se poate face cu „elita” care nu stie decat sa fie tehnocrata (rutina si invatat pe de rost).
    Exact ca „finantistul” care baiguie ca daca-i dai procedura te poate opera si pe creier!
    Si cand lipseste procedura se aplica teorema „vazand si facand”.
    Daca nu iese atunci apelam la corolarul „nu a putut nimeni sa prevada”.
    Mai lasati-ne, oameni buni, ca ne-am saturat si de leorbaiala!

    Răspunde
     
  • Constantin
    August 24, 2015 la ora 17:31

    Intrebarile sunt specifice specialistilor gaga pentru ca s-a tinut cont de nivelul de intelegere in domeniul economiei al reprezentantilor partidelor si s-a dorit totodata ca ele sa fie cat de cat pricepute si de catre jurnalisti. Probabil ca daca s-ar fi lansat ca tema de dezbatere optiunea in contextul actual pentru un model de crestere economica de tip keynesian ori pentru unul de orientare neoclasica in patria noastra, ar fi aparut unele nedumeriri atat printre politicieni, ncat si printre ziaristi. Asa, lucrurile au fost intelese, macar partial, astfel incat dezbaterea parlamentara sa fie amanata pentru joi. In ceea ce priveste interconectarea economiei patriei noastre la economia mondiala, BVB a reactionat relativ repede la evenimentele de pe piata bursiera chineza.

    Răspunde
     
  • marketingdirect.biz
    August 24, 2015 la ora 16:10

    O să fie niște sabotaje de speriat, cu legea asta!

    Răspunde
     
  • gp_online
    August 24, 2015 la ora 15:41

    Solutia e micsorarea „aparatului bugetar” cu cca. 30-40% (pe cat posibil pe criterii de competenta), marirea salariilor celor ramasi cu minim 50% si stimularea investitiilor private si a micilor afaceri de familie pentru reincadrarea celorlalti in campul muncii.
    Oricum va fi un proces de durata, de minim 4-5 ani, dar doar asa vom reusi sa progresam. MAI PUTINI LA STAT + SI MAI MULTI IN PRIVAT.

    Răspunde
     
  • Kristina
    August 24, 2015 la ora 15:08

    ati omis o analiza succintă si din punct de vedere al agricultorilor romani.
    Nu as minimaliza deloc categoria lor .
    gândiți va ca sunt oameni care trudesc greu si se lupta anual cu vicisitudinile vremii(ba seceta ,ba inundatii)
    indiferent de calculele celor de la finante,de impozitele si taxele lor (vicioase! )care se schimba invariabil in prag de alegeri electorale,

    Nivelul de viața a celor care trăiesc aici depinde fara doar si poate de producătorii agricoli autohtoni.(chiar si pretul unui concediu petrecut in tara ,ca tot e vremea concediile atârnă de produsele lor)
    felul in care vor fi influențate producțiile agricole anual ma intereseaza mult mai mult decat taxa de stâlp ori tva-ul micșorat cu 5% (praf in ochi la multe produse)

    Răspunde
     
  • Dana
    August 24, 2015 la ora 14:12

    Tot se discuta despre bugetari peste tot, dar politicienii/jurnalistii, in general cei care au o expunere, nu vad sau nu vor sa vada ca mediul privat are probleme foarte mari … cei din jurul meu au probleme foarte mare sa-si mai plateasca darile la stat, patronii se gandesc la tot felul de solutii (inclusiv reducerea salariilor) pentru a putea merge mai departe … mediul privat are probleme destul de mari … Tot din cauza populismului politicienilor, va pleca din ce in ce mai mult tineret activ din tara, fiindca nu vad o solutie pentru a-si forma un viitor in mod corect si cinstit aici … si dupa, vom vedea cine va mai sustine cheltuielile bugetare (de tot felul)… situatia tarii va deveni si mai proasta daca nu luam atitudine.

    Răspunde
     
  • silviu
    August 24, 2015 la ora 13:12

    Sincer chiar ma miram sa avem TVA-ul scazut din 2016 dupa „amenda” din 2009 data de Basescu-Boc intregii tari.
    Asadar totul nu e decat o incercare ipocrita a politicului de a se face ca da ceva inapoi , fara a da de fapt nimic.
    Insa dupa atatea suceli si razgandeli eu as astepta ca cineva sa faca un pas in spate si sa demisioneze. Sa fie Ponta acela?
    Ha dar cine il mai crede pe Ponta in tara asta? Si daca imi spune Ponta ca este soare afara acum, as verifica de 3-4 ori prognoza meteo si m-as uita pe geam de tot atatea ori …

    Răspunde
     
    1. Velu
      August 24, 2015 la ora 15:21

      Amenda aia nu a dat-o Basescu si Boc.
      A dat-o de fapt Tariceanu care ne-a lasat efectiv in fundul gol in fata crizei, cu aparatul bugetar supradimensionat, cu salariile bugetarilor marite, cu toti banii din cea mai mare crestere economica cheltuiti aiurea, fara 1 km de autostrada.
      E intotdeauna mai usor sa dai vina pe cel care vine dupa tine pentru prostiile pe care le faci tu!
      Dar nu pe toti ii duce capu’!

      Răspunde
       
      1. MIRCEA ALPINO
        August 24, 2015 la ora 15:39

        Pe mine chiar ma duce capul si cred ca vinovatul trebuie cautat in epoca lui Burebista sau eventual a lui Decebal… La asa popor, asa conducatori. Sa nu uitam ca pe atunci aveam o agricultua super dezvoltata de a trebuit sa fie taiate viile deoarece oamenii erau tot timpul beti pe strazi si cu greu ii aduceai la munca. De, obiceiuri pe care le gasim si azi la poporul roman, la pachet cu iubirea netarmurita pentru conducatorii comunisti ce se perinda la putere indiferent de denumirea partidelor lor. Cel mai bine este ca cei care mai reusim sa muncim cite ceva sa plecam cu totii din Romania si sa-i lasam pe politicienii nostri & co (cei care ii voteaza) sa se omoare intre ei pentru cifre ocupind si locurile vacante de munca ramase libere si la discretie pentru ei odata cu plecarea noastra. Daca e circ, circ sa fie…

        Răspunde
         
        1. Stelian F
          August 24, 2015 la ora 17:28

          Ce tara poate avea o economie super dezvoltata (agricultura de acum 2000 de ani cred ca poate fi numita economia tarii de atunci) cand oamenii sunt toata ziua beti pe strazi? Daca acum n-ar fi posibil, cum a fost posibil atunci sa avem o agricultura super dezvoltata cu oamenii toata ziua beti pe strazi?

          Răspunde
           
      2. silviu
        August 24, 2015 la ora 17:41

        Doar ca idee, cati km de autostrada s-au facut din Tva-ul marit? ( inteleg ca vezi o cauzalitate directa intre dezmatul lui Tariceanu -pe care nu il neg si lipsa autostrazilor pana in 2008.)
        Si da marirea TVA o consider o „amenda” din moment ce au ales sa mareasca taxa care era cel mai comod de marit , cel mai usor de strans.

        Răspunde
         
        1. cristi
          August 25, 2015 la ora 09:08

          Marirea TVA a fost optiunea de rezerva la care au apelat datorita Curtii Constitutionale. Vezi istoria, te ajuta. TVA-ul a fost marit pentru a plati ceea ce a marit Tariceanu nu pentru autostrazi. Tariceanu a fost singurul prim-ministru care a reusit sa faca deficit de peste 7% cu crestere economica de 7% fara sa se vada in urma lui nimic in afara de dezmat bugetar. Este si asta un record. Trist din pacate. Tot istoria arata asta.

          Răspunde
           
  • Andrei
    August 24, 2015 la ora 12:02

    Sa inteleg o schimbare usoara de accent la Moise

    Daca s-a suparat pe iesirea usor tardiva a lui Isarescu si a dat impresia sustinerii noului Cod fiscal in forma initiala acum vorbeste si despre investitii
    Adica 2-3% deficit poate fi bun daca „e pe bune”(infrastructura si nu consum)

    Dincolo de acestea mai am o intrebare, atunci cand avem in fata dileme de termen mediu sau scurt ne mai gandim la Romania peste 20 de ani si la problemele nu care apar acum ci care au inceput mai de mult si incet incet vor creste pana la a deveni catastrofale amenintand chiar ideea de Romania, exemplu iarna demografica, lipsa de proiect in educatie/cercetare/inovatie, etc.

    Ce rost au dezbaterile de astazi daca maine vom avea o Romanie fara romani si fara gust (fara educatie si fara acel ceva sa o faca diferita, interesanta)

    Răspunde
     
    1. Constantin
      August 25, 2015 la ora 07:54

      Nivelul deficitului este limitat de MTO, prin care Europa urmareste evitarea dezechilibrelor bugetre si a consecintelor acestora. Desigur, este important ce anume se finanteaza din deficite si cat de sustenabile sunt ele. Nu este acelasi lucru daca ne imprumutam si cheltuim banii pentru a oferi salarii mai mari, sau ei sunt investiti si aduc beneficii sociale pe termen lung. Dilema aceasta exista peste tot in lume, iar responsabilitatea pentru alcatuirea bugetului revine politicienilor. De ei de pinde, prin urmare, in cazul nostru, elaborarea si aplicarea politicilor care sa conduca la convergenta reala in cadrul UE si apropierea economica a statului nostru de celelalte state europene. In contextul actual, nimeni nu mai vorbeste despre masurile necesare pentru aducerea nivelului de trai din Romania la media UE, desi teoretic este un obiectiv central pentru tara noastra, iar specialistii au publicat sute de studii pe aceasta tema. Nu doar ca investitiile sunt anemice si alocatiile bugetare se reduc an de an, dar absorbtia fondurilor europene este la un nivel foarte scazut. Aceasta reflecta tocmai lipsa de eficienta a activitatii politicienilor despre care vorbea dl Moise.

      Răspunde
       
  • mihai
    August 24, 2015 la ora 10:19

    Salariile în sistemul bugetar sunt, în mare măsură, încă puțin mai mici decât în 2008. În orice caz, de atunci nu a existat nicio creștere a salariilor, cu excepția celor care erau minime.

    Așa se face că un electrician de spital avea în 2008 un salariu net de aprox. 1200 lei, iar azi (după 7 ani!) are cu vreo 2-3 lei mai puțin.

    Nu e vorba de salarii care cresc mai repede, e vorba de salarii care trebuie să ajungă măcar mai aproape de nivelul salariilor private. În 2008 salariul mediu net era 1273, astăzi este 1818. Deci un bugetar care avea salariul mediu în 2008, astăzi ar avea nevoie de o creștere de aprox. 50% ca să revină la nivelul acelor ani.

    Nimeni nu zice că se poate, ești în sistemul bugetar și nu poți să crești salariul cu orice preț, doar pt că în privat au crescut. Dar sunt 7 ani, unora le-au crescut copiii, alții ajung imediat la pensie, nu se poate nici să-i sacrifici la infinit.

    Răspunde
     
    1. Stelian F
      August 24, 2015 la ora 12:02

      Asa este, dar de obicei cand un angajat nu poate obtine o marire de salariu cauta un loc de munca mai bine platit. In cazul de fata de ce electricianul nu a cautat un loc de munca mai bine platit la privat? Un patron creste salariile atunci cand nu gaseste sa angajeze pe salarii mici. Spitalul (statul) va plati salarii mai mari electricienilor atunci cand nu vor gasi electricieni sa lucreze pe salarii mici.

      Răspunde
       
      1. stelian e (de la electrician)
        August 24, 2015 la ora 20:03

        Este trist domnule Stelian F ca inca preluati opinii din discursul fostului presedinte. Va pot spune ca exact asta se si intampla. Cei mai tineri pleaca sa lucreze pe dincolo. Problemele raman insa. Sau poate ca dvoastra considerati ca nu este nevoie si de electrician in spital. Referatul procurorilor in cazul Giulesti vorbeste despre interventia greoaie a pompierilor din cauza faptului ca nu au reusit sa deschida o usa (era cu cartela) si a faptului ca nu au stiut de unde sa intrerupa curentul. Spitalul respectiv avea doar 2 electricieni angajati. Restul plecasera la privat…Normele prevad minim 5 electricieni, pentru a putea asigura continuitatea. Iar daca suntem de acord ca e nevoie si de electricieni atunci trebuie sa fiti de acord ca acestia trebuie sa fie platiti de o maniera care sa-i mentina in sistem. Eu cred ca este nevoie si de medici si de asistente si de infiermiere si de muncitori. Asa cum este nevoie de profesori si de politisti si de armata…
        Restul e cancan!

        Răspunde
         
        1. Stelian F
          August 24, 2015 la ora 20:33

          Sigur ca este nevoie de electricieni. Nu m-am gandit ca avem asa directori de spitale incat sa lase un spital fara electricieni. Sau sa nu angajeze daca postul ramane liber. Daca normele prevad 5 electricieni si spitalul functioneaza pentru mult timp cu 2 atunci normele nu sunt bune. Cand normele corespund cu realitatea, nu este posibil asa ceva. Daca normele sunt din perioada comunismului sau au fost copiate dupa acelea, atunci imi dau seama cat de neadevarate sunt. N-am spus ca electricienii, sau ceilalti enumerati de dvs, n-ar trebui sa fie platiti bine. Eu am spus ca piata muncii ar trebui sa fie cea care stabileste salariul. In functie de cerere si de oferta, asa cum functioneaza orice piata. Dar din ce-mi spuneti la stat cam totul e cancan. Pentru ca nu avem statul pe care ar trebui sa-l avem dupa 25 de ani de economie de piata.

          Răspunde
           
          1. stelian e (de la electrician)
            August 25, 2015 la ora 17:46

            Normele sunt din 2010 (guvernul Boc) si nu au de a face cu comunismul. Sunt minim obligatorii si sunt facute sa respecte mai multe legi si reglementari in vigoare. Spitalul functioneaza intr-adevar …cu riscul zinic de a ne vedea la stirile de la ora 5 si cu bunavointa personalului care vine de acasa daca apare vreo problema mai deosebita.Personal sunt nevoit sa lucrez timp de 5 saptamani de luni pana sambata cu doar o zi libera(duminica); si culmea este ca in acest fel castig mai putin.
            Vorbim despre un spital de urgenta cu peste 400 de paturi cu 2 sectii externe (una la 10 km si alta la 2 km) cu ambulatoriu de specialitate si inca o sectie tbc anexa in curtea spitalului. oO cladire principala cu 5 etaje plus parte plus subsol tehnic plus bucatarie si spalatorie. In total mai mult de 250 de incaperi. Daca veti considera in continuare ca normativele de pesonal sunt prea mari si ca 1 electrician pe tura in regim de permanenta ( ca asta inseamna de fapt 5 electricieni) este prea mult …
            Spuneti ca piata muncii ar trebui sa decida in functie de cerere si oferta. Sunt de acord. In spitalul in care lucrez mai este nevoie de 100 de asistente ( majoritatea plecate prin cele zari unde se castiga mai bine) Ce salariu ar trebui sa lre ofer statul pentru a se intoarce??
            Va doriti si dvoastra un sistem sanitar mai bun mai frumos dar nu sunteti pregatit acceptati ca subfinantarea generala si salariile mici sunt o mare problema.

             
          2. Stelian F
            August 25, 2015 la ora 20:01

            Eu nu stiu daca normele sunt bune sau rele. Daca ar fi nevoie de mai multi electricieni sau de mai putini. Am spus numai ca daca normele spun ca trebuie 5 electricieni dar spitalul se descurca pentru multi ani cu 2, atunci ele sunt gresite. Acum eu nu am luat in calcul ca dvs munciti cat doi pe bani mai putini decat ati fi muncit daca erau 5 electricieni. Daca asa faceti inseamna ca sunteti un om deosebit si ma bucur ca v-am cunoscut. Deasemenea n-am spus ca n-ar trebui marite salariile bugetarilor. Ba din contra, am spus ca ar trebui marite, dar ca si la privat va fi greu de marit salariile atat timp cat angajatorul (statul) va gasi electricieni sa munceasca cat doi si pe bani mai putini decat daca ar munci mai putin. Dac n-ar gasi ar fi obligati sa dea salarii mai mari ca sa nu inchida spitalul. Acum mai intervine si legea stramba din Romania. Legea care obliga ca un spital sa aibe 5 electricieni dar daca spitalul functioneaza decat cu doi nimeni nu pateste nimic. Orice lege care obliga ceva dar care nu are specificat cine ce pateste daca nu respecta aceaa lege, este o lege degeaba. Putini o vor respecta.

             
      2. stelian e (de la electrician)
        August 24, 2015 la ora 20:10

        Si ar mai fi ceva . Mihai a dat exemplul electricianului pentru ca pe acesta il cunostea, dar aceleasi probleme le au si asistentele si infiermierele. Ar trebui sa plece si acestea in privat? toate?

        Răspunde
         
        1. Stelian F
          August 24, 2015 la ora 20:36

          Daca ar trai numai din salariu dvs ce credeti, ar fi plecat de mult in privat pentru un salariu mai bun, sau ar fi ramas pe un salariu mai mic la stat?

          Răspunde
           
    2. MIRCEA ALPINO
      August 24, 2015 la ora 15:22

      In privat salariile cresc nu daca lucrezi de 7 ani in firma si ti-au ajuns copiii mari, nici daca asa vor muschii patronului. Salariile cresc numai cu conditia sa creasca si incasarile firmei. Diferenta intre STAT si PRIVAT e ca STATUL nu are bani, ci ii ia prin taxare si impozitare de la PRIVAT, singurul care stie cum sa faca banii si ce sa faca cu ei. Asa ca angajatii STATULUI trebuie sa astepte sa creasca incasarile bugetare ca sa le dea un salariu acceptabil angajatilor sai. Pentru asta PRIVATUL trebuie lasat sa se dezvolte, nu sufocat cu impozite si taxe mari cum este in prezent si mai ales RESPECTAT, nu controlat zi de zi de ANAF, de parca ar fii niste nemerci care fura. Sa nu uitam ca STATUL si angajatii lui sint hoti cu acte in regula de care ar trebui sa scapam. Si mai trebuie facuta o corectie: salariile la STAT sa fie in urma celor din privat, ca asa e logic, nu ca acum cind e tocmai invers si le pling unora de mila bugetarilor pe aici.

      Răspunde
       
      1. Stelian F
        August 24, 2015 la ora 17:05

        Spuneti dvs ca salariile la privat pot creste numai odata cu cresterea incasarilor. Eu am fost si angajator si angajat. Cresterea incasarilor nu duce automat la cresterea salariilor. Salariul creste ca urmare a unei negocieri. De unde sa stie sudorul cand cresc incasarile firmei cs sa mearga la sef sa negocieze? Salariul meu ca angajat a crescut cand am neociat acest lucru si numai cand am afirmat posibilitatea de a pleca din firma. Intre timp incasarile firmei crescusera si scazusera de nu stiu cate ori. Ca patron am crescut salariile cand incasarile au fost chiar mai mici, reducand personalul in 2008.

        Răspunde
         
        1. MIRCEA ALPINO
          August 25, 2015 la ora 09:31

          Un angajat primeste un salariu pe baza unui contract de munca incheiat intre el si patron. El trebuie doar sa respecte cauzele contractuale. Nu intra in atributiile lui sa vada daca firma are sau nu profit, ci doar sa fie platit pentru treaba pentru care s-a angajat. Un patron mareste salariile daca incasarile firmei ii dau aceasta posibilitate, altfel de unde sa faca lucrul acesta? Normal ca patronul se gindeste la viitorul lui si a angajatilor sai si nu mareste salariile ca asa vor muschii lui, ci doar daca exista incasari crescute in firma. Faptul ca nu ati respectat niste legi simple ale economiei de piata v-au dus in situatia de FALIMENT. In aceste conditii parerile dumneavoastra nu pot fii luate in consideratie, totul raminind la stadiul de simple pareri. STATUL este si el tot patron, dar un patron cu slabe calitati manageriale care peste tot in lume a dat faliment. De aceea avem si aceasta criza financiara mondiala. Politicienii peste tot in lume fac prapad in economiile tarilor lor luind tot felul de decizii care nu au nimic de a face cu economia reala, cu scopul de a se mentine la putere. Acestia, prin deciziile proaste luate, au distrus economia mondiala. STATUL trebuie sa dispara din economie, deoarece nu este un partener de afaceri, dimpotriva este doar un simplu cersetor care ne obliga sa-l intretinem cu forta.

          Răspunde
           
      2. Stelian F
        August 24, 2015 la ora 17:16

        „Asa ca angajatii STATULUI trebuie sa astepte sa creasca incasarile bugetare ca sa le dea un salariu acceptabil angajatilor sai.”
        Pai au crescut incasarile la buget, deci bugetarii pot cere salarii mai mari conform cu ce ati spus dvs.

        Răspunde
         
        1. MIRCEA ALPINO
          August 25, 2015 la ora 09:52

          Chiar credeti ca au crescut incasarile bugetare si ca in Romania curge lapte si miere? Priviti in jurul dumneavoastra cind iesiti afara din casa. Vedeti cumva zimbete pe chipurile tuturor? Vedeti oamenii plecind la servici cu masinile personale? Vedeti mincarea ieftina la rafturi? Vedeti siruri interminabile de oameni la agentiile de turism? Au disparut gropile de pe sosele? Etc, etc, etc. Bunastarea unei natiuni se vede in jur, nu se transmite psihologic pe sticla televizorului ca asa a zis ministrul X. Nu va e clar ca nu sint bani pentru medici pentru anii ce vin, in asa fel incit sa le mareasca salariile? Bugetele se fac doar pentru un an si e posibil in anii urmatori, daca criza economica mondiala persista, ca sa nu mai existe incasari la buget la nivelul aproximat. Asa ca politicienii, speriati de un astfel de viitor sumbru, desi au cazut la pace in privinta Codului Fiscal s-au razgindit transformind totul intr-un circ. Solutia de viitor este retragera STATULUI din economie. Privatizarea a tot ce este la STAT. Dar ce te faci cu politicienii romani? Daca ei privatizeaza tot, ei, simpli oameni care nu stiu sa faca practic nimic, oare de unde vor mai fura, oare din ce vor mai trai? Asa ca politicul ne pune sa dezbatem false probleme doar cu scopul de asi motiva existenta inutila pe pamint.

          Răspunde
           
          1. Stelian F
            August 25, 2015 la ora 12:00

            Nu cred ca in Romania curge lapte si miere. Nicaieri nu gasoti asa ceva. Dar daca autoritatile spun ca au ceescut incasarile eu cred. Daca nu cred nimic din ce spun institutiile statului atunci nu avem pe ce baza discuta aici.

             
        2. mihai
          August 25, 2015 la ora 09:55

          Nu cred că normele sunt problema, dar managementul nu-și permite (sau nu are curajul să-și asume) mai multe salarii, motiv pentru care lasă inclusiv schimburi neacoperite, deși prezența permanentă a unui electrician în unitate este absolut vitală. Și la fel se fac reduceri și la ceilalți angajați și oriunde e cu putință.
          Situația nu e singulară din ce știu eu și e admisă tacit în întreg sistemul, pentru că atunci când serviciile prestate de un spital sunt decontate la un nivel prestabilit pe linie bugetară, indiferent de valoarea reală a serviciilor pe care spitalul este obligat să le presteze dacă îi sunt solicitate, managementul trebuie să găsească soluții extreme, iar dacă refuză să comită astfel de „compromisuri” (care se vor transforma în infracțiuni la primul incident cauzat de nerespectarea unor norme de siguranță – cum este cea cu prezența obligatorie a unui electrician 24/7) va fi înlocuit cu un management și mai slab, dar suficient de inconștient ca să-și asume riscul.

          Răspunde
           
          1. Stelian F
            August 25, 2015 la ora 20:09

            Acelasi raspuns ca si pentru d-nul electrician am si pentru dvs. Daca normele nu sunt obligatorii ele nu ai sunt norme. Daca obligativitatea de a respecta acele norme nu include si pedepsirea celor care nu le respecta, ele sunt degeaba. In acest caz nu mai avem ce discuta. Fiecare manager de spital va face ce vrea el si nu va suferi nimic. Orice manager la stat care face orice vrea fata de legea care il obliga sa faca ceva anume, nu este un manager bun si ar trebui sa lase locul altciuva.

             
        3. mihai
          August 25, 2015 la ora 09:59

          Dvs. vorbiți despre salarii într-un context concurențial, dar piața muncii se dezvoltă cu totul paralel de sistemul bugetar. Un spital nu funcționează ca o unitate privată, nu poate percepe tarifele pe care le consideră de cuviință și nici măcar salariile nu îi sunt alocate dintr-un buget separat, care să fie în concordanță cu nevoia reală de salarizare. Sumele alocate sunt împărțite de management așa cum crede de cuviință, după competențele și buna-credință a fiecăruia, dar oricum le-ar împărți ele nu pot fi suficiente câtă vreme nu reflectă valoarea reală a serviciilor prestate. Dacă totul se face pe linie bugetară, dacă totul este prestabilit, singura șansă ca acele salarii să ajungă vreodată la un nivel normal este prin lege. Iar ideea că oamenii trebuie să plece dacă nu sunt plătiți la nivelul la care performează nu face decât să explice de ce nivelul de pregătire al angajaților din sistemul public este nesatisfăcător: pentru că toți cei care au nevoie de aceste servicii consideră că nu e treaba lor ca aceia să fie plătiți, de vreme ce pot oricând să plece. Așa că rămân preponderent cei care oricum n-ar putea să facă altceva. Și, spre norocul nostru, câțiva oameni mai așezați care sunt dispuși să facă și treaba celorlalți, dacă tot nu pot să schimbe nimic în bine.

          Răspunde
           
          1. Stelian F
            August 25, 2015 la ora 20:25

            Da, aveti dreptate. Acesta este pericolul, ca sa ramana cei mai putin pregatiti care n-au sanse de un salariu mai mare la privat. Dar daca pana acum s-ar fi intamplat asa si in sistem ar fi ramas cei mai slab pregatiti, dvs spuneti ca si ei ar trebui sa aibe salariile celor mai bine pregatiti care au mers in pprivat?
            Repet, e clar si e de mult ca salariile bugetarilor sunt mici. Eu asa cred ca sunt mici. Acum se pune problema daca statul isi permite salarii mai mari si cat isi poate permite sa mareasca salariile bugetarilor. Daca nu-si permite, cum vedeti dvs solutionarea acestei probleme?
            Eu unul cred ca statul ar trebui sa aibe mult mai putini angajati, pe care sa fie capabil sa-i plateasca bine, ca ei sa poata fi bine pregatiti si multumiti. Daca nu sunt bani sa mareasca salariile tuturor, eu am spus solutia pe care o vad pentru ca un om care sa gandeste la familia lui sa poata trai cat mai bine. Daca oamenii din sistem sunt altruisti si se gandesc la noi ceilalti, sa ne ofere servicii de calitate pe bani putini, atunci am numai cuvinte de lauda. In acest caz prin sindicate pot obtine maximul cat poate statul plati.
            Parerea mea este ca intr-un spital, sa zicem, angajatorul da niste salarii minime pentru ca stie ca angajatii nu traiesc din salariu. Exact ca si in cazul ospatarilor. Atat timp cat ospatarii vor fi de acord sa lucreze pe salarii mici, nimeni nu le va mari salariu. Si vor lucra pe salarii mici atat timp cat pot face bani din alta parte decat salariu.

             
  • Dragotoiu Mihail
    August 24, 2015 la ora 10:12

    Cheltuielile cu salariile trebuie sa creasca intr-o limita rezonabila, nu in cuantumul despre care se tot vorbeste,. Plus ca aceasta crestere trebuie sa tina seama de eficienta, productivitate si plus valoarea adusa de fiecare salariat. Nu trebuie bagati toti in aceeasi oala !Cat despre celelalte masuri ar trebui ajutat mediul de afaceri, IMM-urile si marite investitiile publice. Investitiile publice sunt aduc plus valoare in economie si creeaza locuri de munca.

    Răspunde
     
 
 
Adaugă comentariul
 
 

Emailul nu va fi făcut public. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Nume: *
Adresa de email: *
Pagină web
Comentariul*
 caractere rămase