Mica reformă a Marelui Bac

de Simona Negrea

S-a zis tot şi-ncă ceva pe deasupra, de douăzeci de ani încoace. De zis, s-a zis, de schimbat… Ăăăă… Ce s-a schimbat? Aaa, da, s-a schimbat că-n ’92, când dădeam eu bacul, au introdus pentru prima oară două materii în plus, cinci examene cu totul. De ce-i relevant anul 1992? Pentru că şi atunci în sala în care clasa mea dădea examenul de fizică s-a copiat la greu. Fiţuica aia sau ce-o fi fost ea n-a mai ajuns la mine, fiind eu aşezată într-un colţ de clasă, aşa că am luat pe forţe proprii un 7,56 de care m-am bucurat chiar mai tare decât de zecele curat de la franceză.

Bun. Deci în 1992 se copia cu clasa, ca în 2015. Ce s-a schimbat de-atunci? Nimic. Adică da, s-au schimbat miniştri, legi, programe, manuale – cu rezultatul colosal că într-un liceu dintr-un colţ de ţară se copiază în 10 din 14 săli de examen. 10 din 14. Cam 70%. Să zicem că la nivel de ţară o fi la jumătate, 35%. Vă daţi seama cam care sunt proporţiile minciunii naţionale?! Şi 10% de-ar fi, tot e mult.

Se copiază. Se copiază teze de licenţă, de doctorat, dizertaţii. Se copiază la bac, la licenţă, la examene de grad. Se copiază la concursul de intrare în magistratură. Se copiază. Părinţi, profesori, absolvenţi – ne îmbătăm toţi cu apă rece şi apoi ne plângem că diploma nu mai înseamnă nimic în ziua de azi. Cum să mai însemne, dacă există 35% riscuri ca diploma aia să fie o minciună?

În condiţiile astea, discuţiile sofisticate despre reforma sistemului de învăţământ sunt frecţie la picior de lemn. Nu că n-ar trebui schimbate programe, manuale, etc-uri. Trebuie. Dar degeaba schimbi manualele, dacă la examene se copiază. Poţi să ai în rucsac (sau pe tabletă) cele mai sofisticate unelte de învăţare; dacă tu ştii că poţi să iei bacul copiind, n-o să înveţi. Pentru că asta-i natura umană – alege calea cea mai uşoară, mai ales la 18 ani, când ideea de bază e să faci mişto de toţi, fără să-ţi dai seama că în cazul bacului faci, de fapt, mişto de tine.

Da, ştiu, nu sunt toţi aşa. Dar sunt mulţi – sunt toţi cei crescuţi în familii obişnuite să iasă din belea cu o şpagă mai mică sau mai mare, după caz; toţi cei crescuţi într-o cultură familială în care munca şi onestitatea sunt preţuite din doi în cinci, şi numai când ţi le datorează ţie cineva. Cam la cât credeţi că se ridică procentul ăsta în rândul familiilor din România? Mda, tot cam atât ziceam şi eu.

Cred că reforma asta despre care se tot vorbeşte de aproape 20 de ani încoace (încă de pe când eram eu jună profă cu 80-100 de dolari salariu, iar domnul Marga încă părea Mesia educaţiunii naţionale) ratează sistematic examenele. Şi cred c-ar trebui să înceapă cu examenele. I-aş zice „mica reformă” – pentru că n-ai nevoie de o revoluţie a programei şi a manualelor ca să scoţi de pe băncile facultăţii profesori de franceză care ştiu când e ces şi examen1când e ses (am avut colegi care, după cinci ani de facultate, o licenţă, o titularizare şi undefinitivat, tot nu ştiau). Nu e nevoie decât de examene serioase, luate în serios de toată lumea – candidaţi, supraveghetori, corectori, comisii, universităţi şi mai ales guverne. N-am ieşi din prima pe primul loc în lume la testele PISA şi nici universităţile noastre n-ar ajunge în top 100, dar ar începe să se mişte ceva – şi încă repede, în câţiva ani (vreo 4-5, aş zice – cam cât îi ia puştiului de-a opta să se obişnuiască cu ideea că, bă frate, e naşpa rău cu bacu’, trebuie să-nvăţ. Căci toate celelalte reforme şi revoluţii au nevoie de zeci (măcar 20) de ani ca să producă efecte. Şi până produc ele efecte, noi ce facem? Organizăm examene la care se copiază în 10 din 14 săli? Păi în cazul ăsta putem nici să nu ne mai apucăm de vreo reformă, că tot degeaba e.

Mica reformă, da. Reforma examenelor! Din câte mi-aduc aminte, singurul care s-a ocupat de asta a fost domnul Daniel Funeriu, cu faimoasele camere video pentru care a fost atât de blamat la vremea respectivă. (Când vezi proporţia de 10 din 14 săli în care se copiază, înţelegi de ce.) Anul ăsta l-a urmat domnul Sorin Cîmpeanu, cu ideea (foarte bună) ca tezele să fie corectate în alt judeţ (şi el blamat de unii profesori, din câte-am văzut).

Nu înţeleg de ce doar şpaga (luată sau dată) la examen se pedepseşte penal, de ce nu şi copiatul, complicitatea la copiat, tentativa de a copia? De la bac în sus, vorbim de persoane majore, pe care legea le consideră suficient de mature ca să le dea drept de vot şi de însurătoare. Adulţi responsabili pentru faptele lor, inclusiv penal. Dacă un tânăr de 18 ani fură bani, păgubind o persoană, răspunde penal. Copiatul la examene e tot furt. Nu furi bani, furi de la statul român o diplomă pe care n-o meriţi şi păgubeşti mai mult de o persoană – îi păgubeşti, de exemplu, pe toţi cei care te vor angaja sau accepta în universităţi bazându-se pe diploma ta furată de la statul român. Sau, poftim, nu furt, ci înşelăciune. Sau altcumva. Sunt convinsă că se poate găsi o încadrare juridică, dacă vreun guvern ar vrea asta (da, ştiu, nici un guvern n-o să vrea, toţi guvernanții au schelete dintr-astea prin dulapuri).

Cred că atunci când e vorba de un examen în urma căruia primeşti o diplomă sau un certificat emis de o instituţie a 320statului român, şi care îţi conferă nişte drepturi, sau de un concurs în urma căruia primeşti un post într-o instituţie a statului român, copiatul (chiar şi fără să fi dat mită), tentativa de a copia, complicitatea la copiat (a supraveghetorilor şi/sau a celui care-şi pune în circulaţie ciornele) trebuie pedepsite penal. Nu văd absolut nici o diferenţă între a da mită ca să fii lăsat să copiezi şi copiatul în sine.

Mi-ar plăcea să văd chestia asta aplicată la bac, la licenţă, la examene de grad. Cred că doar atunci când copiatul se va pedepsi cu mai mult decât eliminarea sau retragerea titlului/diplomei, vom avea o şansă să scăpăm de molima asta. Că molimă e, şi cred că la nivelul societăţii face mai mult rău decât ciuma lui Caragea.

stiri verificate

Comentarii prin facebook

28 răspunsuri la Mica reformă a Marelui Bac

  • florin
    Iulie 27, 2015 la ora 22:47

    cred ca copiatul ar trebui pedepsit ..(in scoli ) nu cu nota 1 ci cu exmatricularea…

    Răspunde
     
  • xman
    Iulie 27, 2015 la ora 22:05

    Copiatul e o reactie normala la sistemul de predare/examinare… Aproape tot sistemul nostru de invatamant se bazeaza pe memorie! In ultima vreme chiar si examenele la materiile exacte sunt in mare parte bazate pe memorie (memoria e finita si variaza foarte mult intre oameni).

    Cand sistemul se va schimba si vor incepe sa puna accent pe stimularea mecanismului de procesare/utilizare a informatiilor, atunci o sa dispara si copiatul.

    Toate examenele ar trebui sa fie cu documentatia pe masa!

    Răspunde
     
  • Marvomil
    Iulie 27, 2015 la ora 20:44

    Mi-ar plăcea să văd profesorii plătiți și după rezultate…

    Răspunde
     
  • AndreiM
    Iulie 27, 2015 la ora 18:44

    „@AndreiM – Mi-a placut chestia cu silogismul, de fapt dati-mi un exemplu din comentariile mele” 🙂 se pare ca pana sa raspund comentariului, bau-bau si-a facut treaba. Da, inteleg la ce va referiti, si eu ma intreb care este mai aproape de adevar, religia sau stiinta? (ambele luceraza cu interpretari dar stiinta este in trend). Noi, oamenii, nu ne cunoastem foarte bine pe noi si mediul in care traim, dar ne dam cu presupusul in lucruri care ne depasesc puterea de intelegere. Si acum la silogisme, concluzia intregii istorii cunoscute este reprezentata de ciclicitate. Oricat a incercat omenirea sa creeze modele sociale echitabile rezultatul a fost dezastruos si sangeros. Ierarhizarea este o realitate si tebuie acceptata. Deci nu modelul trebuie schimbat ci altceva. Amestecati aceste ghivece ideologice sa va sustineti ideile. Nu te poti juca cu promisiuni fara acoperie. Sau incercati idei de tipul Varoufakis, cu sistem fiscal paralel? Tot cei care au fost „prostiti” prin promisiuni nerealiste vor suferi, asa cum se intampla mereu. Pentru ca adevarul doare si anume ca nu exista egalitate si de aici rezulta ierarhizare. Dar nu pot sustine ierarhiile artificiale gen socialism sau comunism. Asta e realitate paralela.Sau sa sustii e normal ce fac arabii acum pentru ca si noi le-am facut acelasi lucru acum 1000 de ani.

    Răspunde
     
    1. Stan Lucian
      Iulie 27, 2015 la ora 19:10

      Bau-bau e la datorie.
      Domnule Saba, v-o spun pe sleau, cum am inteles ca va place. Nu sunteti binevenit aici.

      Răspunde
       
  • user12345
    Iulie 27, 2015 la ora 17:10

    In fiecare an in aceasta perioada apar tot felul de articole scrise de profesori, analisti, lideri de opinie etc despre cat de stricat e sistemul de invatamant si cum trebuie el reformat.
    Dar, stiti ce nu vad? Parerile elevilor, ale copiilor!
    Aveti o propunere interesanta cu copiatul care se devina caz penal, dar eu vin cu alta propunere pt dvs.Nu credeti ca ar ajuta mai mult daca ati vorbi cu elevii dvs. si i-ati intrebat de ce prefera sa copieze decat sa invete? Si in baza raspunsurilor lor sa venit cu solutii pt imbunatatirea sistemului?
    De ce intr-un sistem care se adreseaza copiilor/elevilor parerea lor nu este ceruta?
    Poate ca raspunsurile si parerile lor ar desfinta/ofensa tagama dascalilor?Sau ar dezvalui si mai mult dezastrul din invatamant la care s-a ajuns cu complicitatea profesorilor?

    Răspunde
     
  • Alin
    Iulie 27, 2015 la ora 16:28

    „Ceea ce este semnificativ la români este împrejurarea că atitudinea tinerimii este datorită corpului didactic al școlilor în care această tinerime a fost crescută și pe care statul le-a organizat în spirit burghez. (…) dar acest spirit burghez a fost trădat de însuși corpul didactic. Sub mantaua naționalismului, membrii acestui corp didactic au strecurat în inima tineretului tendințe antiburgheze. Unii prin propagandă directă, alții prin toleranță pasivă”.
    –––
    Constantin Rădulesc Motru, Psihologia poporului român, 1937

    Carevasăzică problema este veche. Corpul didactic acționează ca și grup (acceptăm și excludem excepțiile) de o manieră care subminează activitatea de evaluare și ierarhizare a performanței școlare. Ca societate nu am interiorizat încă importanța evaluării făcute „pe bune”. Mai mult, lipsa de angajament real, profund și corect în activitatea de predare și evaluare este răspunsul corpului didactic la faptul că guvern după guvern își bate joc de salariile și condițiile de muncă ale profesorilor de ani și ani de zile.

    Răspunde
     
    1. Alin
      Iulie 27, 2015 la ora 16:30

      Scuze pentru typos. Scriu în viteză.

      Răspunde
       
  • Paul
    Iulie 26, 2015 la ora 21:03

    Sunt unele dintre cele mai civilizate comentarii care le-am citit pana acum. Daca ar fi sa consider aceste comentarii ar trebuis sa apreciez sistemul de invatamant romanesc. Dar probabil nu ve-ti fi de accord cu mine.
    In legatura cu examenele, ele ar trebui probate dupa sustinere, daca nu sunt intro margine de eroare atunci resustinute.
    Inteleg ca sunt reprosuri la adresa modului de predare. In legatura cu asta poate ar trebui diversificate liceele ca tematica si calitate. Nu exista o masura buna pentru toti. Unii copii au inclinatii stiintifice, altii artistice, sportive. Si chiar sa existe licee pentru copii cu inclinatii naturale.

    Răspunde
     
    1. Daniel
      Iulie 27, 2015 la ora 14:22

      Domnu’ Paul, daca „intro” zi „ve-ti” invata sa scrieti correct romaneste, abia atunci sa va dati cu parerea despre educatie…

      Răspunde
       
  • N!ck
    Iulie 26, 2015 la ora 11:13

    Nu cred in solutia propusa. Cred ca trebuie schimbat totul incepand cu sistemul de notare. Lectiile predate de profesori nu mai sunt atractive iar desemnarea unor grupe de 3-4 elevi care sa pregateasca si sa predea lectia urmatoarea este solutia. Lucrarile de control si chiar si tezele trebuie rezolvate la fel in grupuri de 3-4 elevi. Prin colaborarea elevilor se obtine pe langa deprinderea lucrului in echipa si „cimentarea” cunostiintelor. Notarea grupului trebuie facuta de restul elevilor astfel incat elevii sa invete si corectitudinea si aprecierea.
    Cu alte cuvinte o lectie poate sa se desfasoare in felul urmator. La inceput o lucrare de 10~15 minute in care grupele stabilite in ora trecuta vor incerca sa raspunda la 3-4 subiecte. Dupa care in urmatoarele 10 minute se trage la sort lucrarea unei grupe si se corecteaza de ceilalti elevi coordonati de profesor.
    Si apoi grupul desemnat pentru a pregati lectia noua trece la predarea ei sub supravegherea profesorului.
    Notele sunt comunicate doar elevului urmarindu-se in acest fel ca sistemul de notare sa fie un barometru pentru elev si pentru parinti si nu un mod de ierarhizare a elevilor in cadrul clasei.
    Un astfel de sistem pregateste mult mai bine elevul astfel incat la examenul de capacitate el sa nu fie nevoit sa recurga la alte „solutii”

    Răspunde
     
    1. ioio
      Iulie 26, 2015 la ora 18:47

      Desi pot sa fiu de acord cu tine ca trebuie sa ne invatam copii sa colaboreze mai mult de o erarhizare e nevoie. Poate nu in timpul anilor petrecuti la scoala/liceu insa in final avem nevoie de una. Personal nu cred ca societatea trebuie sa consume resurse tinand un student in facultate de medicina acesta ne fiind in stare sa faca diferenta intre falange si tibie, un om care a ajuns acolo doar pentru ca asta a vrut el sa faca sau i s-a parut cool, fara nici un fel de evaluare prealabila.

      Răspunde
       
      1. Adrian N
        Iulie 27, 2015 la ora 12:17

        Sa inveti cat de mult poti ca nu se stie la ce-ti va folosi? Confunzi prietene, o limba straina cu o materie oarecare gen filozofie sau mai stiu eu ce! O limba straina are sanse foarte mari sa devina utila. M-am regasit intru totul in experienta ta. Am invatat franceza de frica si acum lucrez intr-o companie franceza. Limbi straine cat mai multe si restul in functie de aptitudini! Eu asa voi proceda cu copiii mei.

        Răspunde
         
  • Claudiu
    Iulie 25, 2015 la ora 11:42

    Din punct de vedere al studiilor postliceale personal consider ca cele mai mari greseli au fost eliminarea examenelor de admitere in universitati (nu chiar din toate e adevarat) si cea infiintarea a zeci de universitati private sau de stat prin toate catunele tarii, ceea ce a dus la scaderea concurentei in marile centre in care la unele domenii se mai da examen si acum. Eliminarea examenului de admitere in facultate, sau acceptarea mediei de la BAC ca procent din media de admitere, poate duce la erori grave in viitor mai ales daca ne gandim la medicina, constructii si alte domenii in care sunt in joc vietile oamenilor.
    Cred ca reintroducerea obligatorie a examenelor de admitere atat in liceu cat si in facultate ar reechilibra lucrurile. Liceele sa aiba doar jumatate din locuri in regim subventionat, cu posibilitatea de a trece de la plata la subventie in functie de media anuala (astfel s-ar stimula invatarea si pe parcursul celor 4 ani de liceu) sau acodrarea de burse primilor 10 elevi din clasa.
    Numarul de universitati sa se reduca cel putin la jumatate cu numar de locruri limitat (nu cum este acum aproape locruri nelimitate la taxa) si admiterea la facultate sa se faca doar pe baza de examen, astfel cine vrea sa fie student va trebui sa invete in anii de liceu. Astfel un fost elev de istorie care da la o facultate de info nu va putea sa ia locul unui fost elev de la mate-info doar din cauza ca elevul de la istorie a avut media la bac mai mare decat cel de la mate-info.

    Răspunde
     
  • torzonborz
    Iulie 25, 2015 la ora 01:16

    12 ani de scoala si nimeni nu stie la ce-i folosesc ceea ce au invatat. Nici profesorii si nici parintii nu inteleg. O sa vina cu argumente imbecile, de exemplu „pentru cultura generala”. Problema nu sunt examenele ci incompetenta tuturor profesorilor. Poate sa fie fiecare geniu in domeniul lui, tot incompetenti o sa fie. Mai bine un profesor care nu stie mare lucru, dar inspira copii si trezeste si alimenteaza curiozitatea.
    Stie naiba, intra in scoala copii curiosi si energici si ies niste epave cu apatia setata la 100%.
    Si daca femeia care a scris articolul este profesoara, cum de nu vede un lucru atat de evident?

    Răspunde
     
    1. iulian
      Iulie 25, 2015 la ora 01:51

      torzonborz ai un whisky mare de la mine pentru cele spuse ca mare adevar ai spus!

      Răspunde
       
      1. Lucica
        Iulie 25, 2015 la ora 07:07

        Si de la mine! Nici mie nu mi se pare ca e corect ce facem cu copiii nostri; incercam sa-i transformam in niste roboti. E anormal sa stii de 10 la toate materiile, sa iti placa sa inveti la toate materiile, e aberant. Si, noi, parintii avem vina ca ne lasam trasi in aceasta capcana…

        Răspunde
         
        1. ioio
          Iulie 26, 2015 la ora 18:28

          Asta e vina parintilor care doresc ca odorul sa fie bun la toate. Nu spune nimeni ca trebuie sa stii de 10 la toate. Noi am incercat, in mod original sa copiem un sistem din occident care a inceput si acolo de ani buni sa dea rateuri. Rezultatele se vad. Toata lumea huleste manualele invechite si imbacsite de acum 20 de ani cele „comuniste” nu stiu cum dracu se face insa ca cu manualele noi(reformate si din ce in ce mai putin imbacsite) si programa la fel de noua, aerisita si putin imbacsita rezultatele noastre arata deplorabil. Da, mai exista si copii buni care ies la ora actuala din scoli insa sunt din ce in ce mai putini. Incercam de ceva ani sa adoptam si testele PISA, teste care au destui contestatari in occidentul mult iubit.
          PS: A nu se citii ca am ceva cu occidentul, insa noi avem un talent fantastic sa copiem numai lucrurile rele.
          Toate cele bune.

          Răspunde
           
    2. Corneliu Lucian Rusu
      Iulie 25, 2015 la ora 23:06

      Nu poti spune ca 12 ani de scoala nu folosesc la nimic. E adevarat, depinde mult si de profesori, dar, crede-ma, discipline care par inutile, daca sunt cat de cat intelese, pot deveni atuuri neasteptate in viitor. Nu-mi placea prea mult Limba Franceza, in scoala, pentru ca eu voiam sa invat doar engleza. Cu toate acestea am avut o profesoara buna si la Franceza, nu numai la Engleza. Dupa ani buni, faptul ca stiam onorabil limba franceza m-a ajutat sa gasesc un post excelent intr-o firma din Hexagon care avea acest criteriu de departajare. E bine sa inveti cat de multe lucruri poti. Nu stii niciodata la ce-ti pot folosi in viata

      Răspunde
       
  • CLAUDIU
    Iulie 24, 2015 la ora 22:23

    Intr-o societate deja corupta, coruptibila, fara simtul exact al dreptatii, egalitatii si spiritului civic, cu cat o pedeapsa e mai aspra cu atat va fi din ce in ce mai greu aplicabila. Daca in momentul de fata pedeapsa pentru copiat la bac e sa „stai doua ture”, iar profesorul supraveghetor care te vede cu fituica nu te da afara pentru ca „ii e mila de tine”, pentru ca „renumele si prestigiul orasului”, pentru ca „de ce sa faca rau unui copil, cand si el a copiat la viata lui?!” iti va putea face dosar penal pentru „inselaciune”? Vorbele sunt simple, mult prea simple, astfel de masuri de-a dreptul „halucinante”, vor fi inca mai mult mai putin eficente decat camerele de 0.4 mp. (camere care au facut mult bine invatamantului romanesc). In facultate nu inveti nimic, nu ai nevoie de nimic din ce ai invatat in liceu, (cel putin in politehnica), matematica in facultate e de 100x mai grea, fizica la fel, ti se vor baga pe gat rahaturi (sau poate nu) si nu ti se va explica niciodata la ce sunt bune. Am facut un liceu bun, am fost un elev mediocru intr-un liceu bun. Facultatea in Romania e pentru genii si oameni care nu-si pun intrebari. facultatea locul cresterii tale profesionale, nu ti se va raspunde niciodata la intrebarea „de ce?”.

    Răspunde
     
    1. CLAUDIU
      Iulie 24, 2015 la ora 22:27

      PS: inainte sa vorbim cat de prosti si needucati sunt copii, doamna, sa vorbim mai intai despre cat de prosti si needucati sunt profesorii. Pentru ca avem tendinta atat de pregnanta sa dam vina pe produsul finit, in loc sa dam vina pe „prelucrator”. (ati adaugat ceva despre examenele de gradare, daca sistemul e prost, straduiti-va sa-l schimbati, in liniste, sau parasiti-l, nu aruncati cu pietre intr-un sistem din care faceti parte, se numeste moralitate!)

      Răspunde
       
      1. CLAUDIU
        Iulie 24, 2015 la ora 22:30

        copiii*

        Răspunde
         
  • Marks
    Iulie 24, 2015 la ora 17:39

    Tot respectul doamna profesoara. Vad si eu pentru prima data ca cineva pune la baza raului social si al confuziei(citeste mlastina) in care ne zbatem „copiatul”. Am aceeasi parere. Noi nu condamnam copiatul copiilor. Acestia ajung apoi adulti si li se pare ca scurtatura e legitima. Cazul plagiatului primlui ministru a fost folosit ca arma politica dar omul de pe strada nu condamna asa ceva. Desi acel om de pe strada pare sa nu faca legatura intre copiat, plagiat si saracie. Si totusi astfel de atitudini conduc la impostura generalizata care a cuprins societatea. Vad ca domnul Guran e suparat pe Stelian Tanase. Totusi de unde pleaca obiceiul asta al nostru de a accepta sa fi catarat intr-un loc nepotrivit. Nu intelegem ca manager de spital bun nu-i tot una cu doctor bun, ca membru de partid nu-i tot una cu cinstit si profesionist, ca mare scriitor sau filozof nu-i tot una cu director. Am intalnit academician care se lacomea la niste bani si ii spunea unui tanar ca el poate sa mai astepte ca are inca p…. Lacpmoa, impostura, satisfactia functiei chiar daca nu ai pregatire, acestea sunt tot atatea urmari ale copiatului juvenil. Exista si contrarezultate. Injuri patronul sau multinationala cand de fapt tu ai o diploma care nu ti-a lasat nici o abilitate. Multi tineri se plang ca nu-s lasati sa aiba experienta. Insa daca e trimis de o facultate in practica se duce la fumat, discuta cu colegii si butoneaza telefonul. Cand trece timpul rasufla usurat si tasneste spre iesire.

    Răspunde
     
  • Stefan
    Iulie 24, 2015 la ora 15:56

    Ce este necesar este o revizuire in trepte, cu analiza statistica serioasa pe rezultate a unei comisii serioase.

    Asa greu pare sa faci o analiza si sa vezi ce si unde este iesit din comun? Informatia exista. Sistemul bine pus la punct care sa asigure rezultate constante, pe care sa se faca alte analize an de an cu scopul imbunatatirii incete, sigure, si sustenabile nu exista.

    Peste tot in lumea civilizata, la examene se fac reevaluari, mici schimbari ici colo, mici imbunatatiri pentru asigurarea relevantei si corectitudine. Dar sunt minoritari cei care doresc asta. Parintii vor copiii cu orice pret la licee/facultati bune; Profesorii nu vor efort in plus si sistemic se prefera inca luarea de mita, sub diferite forme an de an.

    Sau noi vrem sa o nimerim bine dintr-odata si sa ramana in istorie ca sistemul perfect?

    Răspunde
     
  • stefan
    Iulie 24, 2015 la ora 14:44

    George are mare dreptate 🙂 … am colegi ce au luat bacul cu 10 si acum au cate 15 restante 🙂

    Răspunde
     
  • George
    Iulie 24, 2015 la ora 14:15

    Acesta este unul din motivele pentru care eu nu am fost niciodata de acord cu desfiintarea examenelor de admitere la liceu si facultate. Practic, admiterea pe baza de nota de bac este total irelevanta: intra cel care a copiat mai bine, nu neaparat cel care merita.

    Răspunde
     
    1. Stefan
      Iulie 24, 2015 la ora 15:48

      Si masura asta ce ar face? Ar schimba doar unde dai banii ca sa treci sau copiezi. Sau liceele au devenit eminenta curateniei si dreptatii in Romania?

      Răspunde
       
      1. ioio
        Iulie 26, 2015 la ora 18:34

        Macar examenele ar fii corectate de aceiasi profesori, nu ar mai putea nimeni sa se vaite ca vezi doamne ala a luat nota mare pentru ca lucrarea lui a fost corectata in nu stiu ce oras de catre nu stiu ce profesor care nu era la fel de exigent.

        Răspunde
         
 
 
Adaugă comentariul
 
 

Emailul nu va fi făcut public. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Nume: *
Adresa de email: *
Pagină web
Comentariul*
 caractere rămase