Bine că nu impozităm şi ideile creţe…

Publicat la data de de Moise

11304347_10200741162247336_94429040_n de Moise Guran

Este straniu cum reuşesc uneori liderii noştri să dea cu nuca în perete cu atâta talent şi perseverenţă, încât ai zice că jobul pentru care s-au perfecţionat ei, ca lideri şi miniştri, este exact ăsta – trosnitul nucilor de păreţi.

Weekendul trecut, când, între două furtuni, am dat o fugă până la colţ să cumpăr nişte bere, am aflat cu uimire câtă derută şi amestec a produs povestea asta cu legalizarea bacşişului în capetele micilor buticari. M-aş risca să afirm că, în acest moment, în ţara noastră doar miniştri găseşti mai derutaţi decât buticarii.

Pentru că mă grăbeam de frica ploii şi n-aveam sticle la schimb, i-am lăsat vânzătoarei de la butic doi lei. Moment în care ea, săraca, mi-a aruncat o privire în care am citit un amestec de teamă şi derută… întrebându-mă aproape agresiv dacă încerc să-i dau şpagă. M-am oprit o secundă, neştiind cu ce o ofensasem şi am găsit pe loc o rezolvare rapidă – Nu doamnă, zic, vă las garanţie la sticle! M-am răsucit pe călcâie şi am plecat, fără să îmi mai pun problema dacă, spre deosebire de bacşiş, garanţia la sticle trebuie sau nu bătută pe casa de marcat.

În drum spre casă mi-am dat seama că, din toată povestea asta cu legalizarea bacşişului, în capul doamnei de la buticul din colţ, cei câţiva bănuţi rest se augmentaseră până la dimensiunea şpăgii, deveniseră faptă de corupţie, o chestie pentru care îţi poate pica oricând DNA-ul, cu însăşi Kovesi în persoană, care, într-o scenă suprarealistă, avea să-i pună doamnei de la buticul din colţ cătuşele, pentru cei doi lei lăsaţi de mine garanţie la sticle.

Grav, m-am gândit în drum spre casă… doamna de la colţ are coşmaruri cu bacşişul, caietul de bani personali, casa de marcat, asta deşi legalizarea bacşişului a intervenit tocmai pentru ca nimeni să nu mai poată susţine că miile de lei din buzunarul chelnerului reprezintă bacşiş, iar nu încasări la negru.

Nu ştiam la ora respectivă nici eu, nici doamna de la butic, că Ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici, apăruse deja la televizor, proclamând faptul că nu se mai impozitează bacşişul. Nu tu ordonanţă, nu tu ceva concret, nu tu nişte explicaţii cât de cât decente de tipul „bine, bine, nu se mai impozitează, dar asta înseamnă că nici nu se mai colectează”? Înseamnă că toate cozile la caietul de bani personali au fost degeaba? Toate modificările la casele fiscale, toate astea primesc la loc comanda?

Sau alea rămân în vigoare dar, odată colectat, afurisitul de bacşiş nu va mai fi impozitat?

Bineînţeles că ministrul habar nu are câtă derută poate produce o vorbă aruncată la un post de televiziune.

Şi, ca treaba să fie până la capăt întortocheată, precum cârligul de undiţă în care doamna de la buticul din colţ s-a prins ca peştele şi nu mai are cum să iasă, ministrul Eugen Teodorovici nu a găsit moment mai bun decât acesta, de maximă încurcătură, ca să proclame faptul că salariile de miniştri în România sunt ruşinos de mici.

Bine, ok, de acord, aşa o fi, putem discuta despre salariile de miniştri, dar ca un băiat care n-a lucrat toată viaţa lui decât la privat pentru un băiat care n-a lucrat decât la stat toată viaţa lui, aşa cum este acest Ministru de Finanţe, mi-aş permite să-i dau un sfat – şi dacă meriţi o majorare de salariu, în privat nu ai avea în viaţa vieţii tale curajul să o ceri după ce ai făcut o dandana care le-a făcut cioburi creierii tuturor doamnelor de la toate buticurile din colţ. Ministrul Teodorovici nu are sentimentul că el, ca toţi miniştri de altfel, este angajatul acelei doamne. Eu sunt de acord cu el, miniştri ar trebui să aibă un salariu mai mare, dar tare l-aş mai trimite acum să-i ceară ei, acum, majorarea asta de salariu.

Mă tem că Teodorovici ar vedea majorarea aia când o vedea şi doamna sticlele înapoi de la mine. Mai ales că una s-a spart.

Comentarii prin facebook

17 răspunsuri la Bine că nu impozităm şi ideile creţe…

  • L & B
    Noiembrie 20, 2015 la ora 10:09

    Eu si alti vreo 70000 ca mine, avem o problema cu o ex-ministresa cercetata ptr.”corectitudine”, care acum vrea sa ne ia diplomele obtinute in 5 ani de truda si sacrificii doar ptr. ca are ea ceva de „impartit” cu anumite Universitati .
    Ce nu intelege madam ex-ministresa este faptul ca unii dintre noi am urmat si alte forme de specializare in baza acelei diplome (ex. stagiatura in barou,CECCAR,expert contabil, consultant fiscal, auditor, dir.ec.etc.), iar in aceasta calitate am intocmit bilanturi, rapoarte, situatii si mai important le-am si semnat( iar cu diploma revocata se cheama in fals). Oare aceasta ex-ministresa, in universul ei, realizeaza amploarea situatiei in care suntem pusi d.p.d.v.juridic si material(daca ne sunt cerute onorariile inapoi si eventual alte daune?!).
    Inrebarea mea este: De ce Ministerul Educatiei a tolerat o asemenea situatie ani de-a randul?… iar acum vor sa anuleze diplomele in Parlament tot la initiativa acestei individe.

    P.S. Cu titlu de doctor al lui Ponta cum ramane?

    Răspunde
     
  • animalutul20
    Mai 19, 2015 la ora 17:34

    oare nu ar fi mai cusher sa vedem un ministru-mooistru platit cu acelasi raport fata de salariul mediu ca in tarile vestice??? ( ex: germania- 2000 sal mediu, ministrul ia 6000 rezulta X3……….deci al nostru prost sa ia de 3 ori salariul mediu………si 20 de ani de parnaie daca face vreo maenvra sau sprijina un grup de smecheri sau daca rudele lui se impuricesc in mod evident fara vreo idee de geniu sau vreo competenta remarcabila -sunt utopist, nu-i asa?????)atunci n-ar mai deschide gura toate nulitatile sa ceara mariri de salarii ………..

    Răspunde
     
  • hanna
    Mai 19, 2015 la ora 15:04

    Dacă Moise Guran ar fi fost ziarist prin anii ”90-”95 ar fi înfierat cu mânie proletară bișnițarii și speculanții.Vă reamintesc că în acei ani exista o O.G. prin care ”cumpărarea în scop de revânzare a produselor se numește speculă și se pedepsește cu amendă și confiscarea…etc”. Era în vremea când cădeau pe spate toa”șele de la Apaca,fără să priceapă ele, oameni ai muncii de bine, că prin aplicarea acelei O.G.practic trebuia desființat comerțul ca activitate în sine, închise toate magazinele și arestați toți vânzătorii.De ce? D”aia! Pentru că ei nu muncește! Nu produce! Păi ce?Orice!Păi cît? Oricât!Și cui mai vinde? Da” ce contează! La vremea aceea orice om care avea o mică afacere era „speculant și bișnițar ordinar”.După ani și ani,acestor mici întreprinzători
    (care au mai rezistat inflației galopante,
    băncilor,abuzurilor,taxelor pe orice și pe te miri ce,forfetarelor,etc)supraviețuitori
    într-un mediu social și economic profund ostil și astăzi li s-a zis într-o profundă bătaie de joc ”buticari”.Ei sunt cei care nu cer statului nici ajutor de nemuncă, nici ajutor de lene la 18 ani(cu
    drept de vot).Pentru ANAF ei sunt niște hoți care trebuie să cotizeze ,pentru toa”și doar speculanți,pentru alții găinari mărunți-adică BUTICARI. Mai mult NU LI S-A PERMIS. Ca să moară și capra și buticarul au negociat apariția de supermarketuri în buricul târgului.Și pentru că toți aceștia trebuia să poarte un nume li s-a zis simplu: Petre,Văcăroiu,dragă Stolo,Boc,Copi-paste sau Moise Guran.

    Răspunde
     
  • adriana
    Mai 19, 2015 la ora 11:48

    Moise, nu te riști, ci riști.
    După „decât”, „pe care”, „ca și”, „mă risc” a devenit cea mai frecventă greșeală.

    Răspunde
     
    1. Constantin
      Mai 19, 2015 la ora 15:11

      Nu este interesul meu sa-l apar pe dl Moise, dar daca limba romana o cere, devine. “Ma risc” este forma reflexiva a verbului “a risca”, utilizata pe cand eram tanar. Este o forma invechita, putin uzuala astazi, dar folosirea ei in prezent nu cred ca este o greseala grava; nici tocmai corect nu este, recunosc. Semnificatia expresiei „ma risc” este „ma pun in pericol (pe mine insumi), imi asum un risc personal”. Ceva asemanator s-a intamplat cu „succesurile” doamnei Elena Basescu. Forma de plural „succesuri” a substantivului „succes”, utilizata in aceeasi perioada cu „ma risc”, este astazi invechita. Ambele sunt, insa, prezente in dictionarele mai vechi (DEX 1998, spre exemplu). Dar, daca veti urmari cu atentie tonul intregului articol, veti observa ca este unul lejer, usor ironic, tocmai din dorinta subinteleasa de a reflecta lejeritatea cu care autoritatile modifica normele fiscale si a o sanctiona in felul acesta. Intr-un text de asemenea factura arhaismele, ori formele invechite ale cuvintelor, pot fi utilizate ca figuri de stil pentru a a da culoare, sau pentru a sugera un mod de gandire arhaic/invechit al personagiilor despre care se face vorbire. 🙂

      Răspunde
       
  • AndreiM
    Mai 19, 2015 la ora 11:09

    Catre Bau-Bau: poate faci un efort sa imi debloci un ip de pe care comentam, sau sa imi spui motivele pentru care as fi considerat „pericol social”. O sa postez un „reply” de pe ip-ul cu pricina.

    Răspunde
     
  • AndreiM
    Mai 19, 2015 la ora 11:05

    Moise, gresesti. Nu poti spune despre cineva ca este angajatul altcuiva, atata timp cat „angajatul” face regulile si are toate instrumentele sa le impuna. Din acest motiv consider ca acest articol se incadreaza la „diverse”.

    Răspunde
     
    1. Stelian
      Mai 19, 2015 la ora 14:51

      Corect. Ministri nu sunt angajatii „buticarului” din colt. El nu plateste impozite ca vrea sau cat vrea, asa cum plateste un angajator salariul unui angajat. Nu sunt nici angajatii statului care incaseaza aceste impozite. Ne place sau nu, ei sunt statul.

      Răspunde
       
  • CARMEN
    Mai 19, 2015 la ora 07:48

    Poate mai multe drumuri la „buticari” va arata viata adevarata. Va mai scoate din slugarnicia multinationalelor.

    Răspunde
     
  • Stefan
    Mai 19, 2015 la ora 06:19

    E complet deplasat comentariul lui Teodorovici in legatura cu salariile ministrilor. Cu siguranta veniturile lui totale sunt mult mai mari si nu sta in nenorocitul ala de salariu, altfel nu vad cum si-ar putea permite SUV-ul acela imens in care umbla si, probabil, casa in Pipera.

    Răspunde
     
    1. Stelian
      Mai 19, 2015 la ora 15:24

      Se tem sa nu creasca asa de mult salariul minim incat la un moment dat ministrii sa fie platiti cu salariul minim pe economie. 🙂

      Răspunde
       
  • sorin1
    Mai 19, 2015 la ora 05:26

    Lasa-i incet ca spun tot. Pai d-aia nu li se potrivesc nucile in pereti. Ca-s cu gandul tot la majorarile lor de salarii…

    Răspunde
     
  • dac.impielitzat
    Mai 19, 2015 la ora 02:06

    eu zic sa faci bine si sa returnezi sticlele!
    tara cu ministri confuzati e putin spus e… bland, ca sa fiu politically correct. dar e drept ca ai fost si mai dur cu ei in trecut asa ca te iert de data asta.
    mda
    asa
    buuuuun
    altceva?

    Răspunde
     
  • anca
    Mai 18, 2015 la ora 22:25

    Acum si ministrii au inceput sa se planga de cat de mici sunt salariile lor ca si parlamentarii europeni(una ca nu-i ajung banii de coafor,iar un altul ca nu-si poate cumpara camasi sa le schimbe in fiecare zi),dar intreb eu:de unde ati avut unii dintre voi bani sa va platiti „scaunul de ministru si de parlamentar”?Nu va ajung spagile pe care le luati plus dezastrul creat la locul vostru de munca care de fapt nenorociti un popor intreg,vreti si salarii mai mari?

    Răspunde
     
  • eu,roman
    Mai 18, 2015 la ora 21:56

    Daca ar fi lucrat la privat salariul este mare ,daca lucrezi la buget salariul este mic. Oare?

    Răspunde
     
  • Andrei Gheorghe
    Mai 18, 2015 la ora 20:47

    Ana

    Răspunde
     
  • leon
    Mai 18, 2015 la ora 20:21

    Intr-o tara civilizata, aceasta dejectie umana si-ar fi dat demisia…in romanica nu…

    Răspunde
     
 
 
Adaugă comentariul
 
 

Emailul nu va fi făcut public. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Nume: *
Adresa de email: *
Pagină web
Comentariul*
 caractere rămase