A3 Comarnic – Brașov, autostrada care nu ne trebuie

Publicat la data de de Moise

Guest-post de Mihai Alexandru Crăciun

De mai bine de un deceniu, A3 Comarnic – Brașov este deopotrivă Sfântul Graal și Cuiul lui Pepelea pentru rețeaua de autostrăzi a României. Al celei proiectate, căci, în practică, vasta colecție de tronsoane disparate este încă departe de a se numi „rețea de autostrăzi”. Legenda urbană, atent cultivată, spune că „A3 Comarnic – Brașov este singura autostradă din România care este justificată de trafic”. Și totuși, A3 Comarnic – Brașov este la al treilea eșec răsunător în unsprezece ani. Să fie de vină prețul care a crescut precum Făt-Frumos, de la 1.2 miliarde euro în 2004, la 4.5 miliarde euro în 2009, ca să ajungă la 8.5 miliarde euro în 2014? Nu, prețul nu e niciodată o problemă atunci când există justificare economică… În treacăt fie spus, mă întreb cât ar fi oare oferta din 2019?!

577051148-motorway-bridge-street-tunnel-mountain-forest-south-tyrol

Apoi, am văzut în ultimii trei ani un efort de-a dreptul disperat și iresponsabil al Guvernului de a inventa o justificare mult supradimensionată pentru A3 Comarnic – Brașov, devenită pe hârtie coloana vertebrală a viitoarei rețele naționale de autostrăzi. Și asta cu riscul pierderii a peste 1 miliard de euro din fondurile europene alocate României. Ba chiar cu riscul blocării totale a finanțărilor europene pentru autostrăzi în 2014 – 2020, din cauza intenției fără noimă de a schimba ruta Coridorului Rin-Dunăre prin țara noastră, numai de dragul includerii pe traseul coridorului a „vedetei” A3 Comarnic – Brașov. Nu doar că o asemenea procedură ar dura minim trei ani, dar ea este practic imposibil de parcurs. Inutil de spus că până în toamna trecută „cifrele” dădeau A3 Comarnic – Brașov drept prioritatea zero a Masterplanului General de Transport. Și totuși, după presiunea transportatorilor, a societății civile și a Comisiei Europene, aceleași cifre au retrogradat Comarnic – Brașov la rangul de prioritate 3. Fie matematica nu mai este știința exactă pe care am învățat-o la școală, fie miza este una foarte-foarte mare.

De fapt, dacă descâlcim ițele aparent complicate, lucrurile devin foarte clare. Și mai mult, descoperim soluții mult mai ieftine și mai moderne pentru turismul pe Valea Prahovei.

A3 Comarnic – Brașov nu are justificare economică

Aceasta este cea mai mare problemă a A3 Comarnic – Brașov: nu are trafic de marfă nici actual, nici potențial, adică nu are justificare economică. Iar motivele sunt strict geografice. În primul rând, bazinul O/D (Origine/Destinație) al A3 Comarnic – Brașov este limitat în partea transilvană pe tot flancul de nord și de est de Carpații Orientali. Iar spre vest sunt alte trei trecători principale între Muntenia și Transilvania – Valea Oltului, Valea Jiului și Culoarul Timiș-Cerna – care asigură o deservire mult mai bună a rutelor de tranzit. Așadar, bazinul O/D pentru Pasul Predeal este limitat la circa 50 km vest și la circa 120 km nord de Brașov. Cu alte cuvinte, sunt prea puține locuri de unde poți pleca și unde poți ajunge ca să alegi ruta pe o viitoare A3 Comarnic – Brașov. Chiar și de la București la Cluj, ambele aflate pe A3, ruta București – Sibiu – Sebeș – Cluj este mai rapidă și mai scurtă, atât astăzi, cât și pe viitoarea rețea de autostrăzi.

Atunci când Guvernul a adăugat în Master00190056 Plan autostrada Bacău – Brașov, de fapt încerca să lărgească spre est bazinul O/D al A3 Comarnic – Brașov. Însă ideea că tirurile și chiar și autoturismele vor alege să treacă de două ori munții de la București la Bacău, în detrimentul DN2-ului direct, mai scurt și exclusiv prin câmpie, este de-a dreptul absurdă. Contraexemplul perfect este faptul că între București și Ploiești traficul principal a rămas pe DN1, deși A3-ul paralel este mult mai liber și mult mai sigur, dar presupune un ocol de 15 km.

În al doilea rând, Pasul Predeal este o trecătoare înaltă (1050 m), fiind singura dintre trecătorile principale dintre Muntenia și Transilvania care intră în etajul climatic de munte. Aceasta înseamnă, pe deoparte, un număr mult mai mare de zile cu zăpadă în fiecare an față de celelalte trecători. Adică, din octombrie până în aprilie, inclusiv o parte din traficul de marfă din interiorul bazinului O/D al Pasului Predeal preferă și va continua să prefere rute alternative mai lungi, dar fără zăpadă, fie ea autostradă sau nu de la Comarnic la Brașov.

Dar, mult mai important, traversarea munților la asemenea altitudine, chiar și pe autostradă, presupune un consum și o uzură a vehiculului pe care șoferii de autoturisme le ignoră în mod uzual, dar care atunci când vine vorba de 20-40t de vehicul și marfă devin semnificative și se traduc în costuri pe măsură. Iar timpii suplimentari de oprire pe traseu, impuși de suprasolicitarea vehiculului la urcarea și la coborârea la și de la 1050 m, duc la o viteză medie a traficului de marfă chiar inferioară celei de pe drumurile naționale care traversează munții la altitudini mai mici.

Untitled-2Sigur, mulți se grăbesc să adauge la traficul viitoarei A3 Comarnic – Brașov și tirurile care circulă azi pe DN1A pe la Cheia. Complet eronat! Traficul de tiruri de pe DN1A este unul în majoritate artificial, fiind de fapt tranzit de marfă între Moldova (!!!) și Transilvania. Și asta pentru că vehiculele grele de marfă nu pot ajunge din Moldova în Transilvania decât fie prin pasul Tihuța (Vatra Dornei) în nord fie pe DN1A în sud. Restul drumurilor naționale care traversează Carpații Orientali sunt interzise traficului greu de marfă. E vorba aici inclusiv de Drumul European (!!!) E574, Bacău – Brașov, care este închis traficului greu de marfă de 8 ani (!!!) din cauza unui pod rutier avariat din zona Poiana Sărată. Deși de importanță real națională, acest pod lung de doar vreo 40 m și cu un cost de reconstrucție de numai 670.000 euro, finanțați 85% de Uniunea Europeană, a fost „imposibil” de refăcut în aproape o decadă, falsificând astfel de facto fluxurile de trafic în tranzit pe drumurile din Moldova și pe trecătorile peste Carpații Orientali. Evident că deschiderea previzionată pentru finele acestui an a noului Pod de la Oituz va reduce drastic traficul de tiruri pe DN1A și va modifica și cifrele de trafic pe DN1B și DN2 între Ploiești, Buzău și Bacău. Și cu siguranță se va reduce și traficul prin Pasul Tihuța, despre a cărui blocare cu tiruri auzim la fiecare ninsoare.

Puse cap la cap, toate aceste argumente, foarte bine înțelese de analiștii pe transporturi ai Comisei Europene și ai băncilor potențial finanțatoare ale proiectului, duc la concluzia ca A3 Comarnic – Brașov nu poate atrage trafic de marfă. Din contră. Iar această lipsă a traficului de marfă este cea care împiedică de unsprezece ani materializarea proiectului, fie ea în concesiune, fie cu finanțări europene. Pur și simplu nu există nici un motiv de a o construi. Nu câtă vreme geografia României nu se schimbă.

A3 Comarnic – Brașov: autostrada bucureștenilor spre munte

Și dacă trafic de marfă nu este și nici nu va fi, nici măcar inventat cu carioca pe hartă, principalul motiv de susținere al A3 Comarnic – Brașov rămâne, în teorie, turismul. Mai precis, turismul de week-end al bucureștenilor pe Valea Prahovei, bazat pe cele vreo 20 de blocaje pe an de pe DN1, care nu durează mai mult de 4-5 ore fiecare. Da, sună groaznic atunci când ești într-una dintre cele 20 de mii de mașini afectate de respectivul blocaj. Și sigur că, în acele momente de frustrare este ușor să fii convins că autostrada no matter what este soluția certă.

valeaExact aici zace și motivația susținerii politice a acestei autostrăzi. Pentru că pe bucureșteni nu-i poți cumpăra cu un kilogram de zahăr și unul de ulei. Și nici nu le câștigi votul spunându-le câtorva zeci de mii de bucureșteni că se înșeală atunci când vor o autostradă care de fapt nu trebuie. Dar poți încerca să le cumperi votul construindu-le respectiva autostradă pentru turismul lor de week-end. Pentru că asta este de fapt A3 Comarnic – Brașov: autostrada bucureștenilor spre munte. Și spun asta din postura unui bucureștean care iubește Valea Prahovei și care a demonstrat, de câte ori a avut ocazia, că A2 nu este autostrada bucureștenilor spre mare, ci autostrada României și a Europei spre Portul Constanța. Și atunci îi întreb pe concitadinii mei: chiar sunteți gata să susțineți amanetarea pe 30 de ani a viitorului nostru și al copiilor noștri pentru un ipotetic confort ocazional, de câteva ori pe an, drenând din bugetul național o sumă enormă, care ar fi mult mai utilă în alte proiecte real importante, precum o autostradă spre Moldova? Dar oare restul țării este gata să finanțeze un astfel de lux?

A3 Comarnic – Brașov, autostrada ruinării turismului

trafic_19_faccf0a00f_ad7721ff83Oricât de ciudat ar părea astăzi, fix turiștii ar fi cei care ar urî primii A3 Comarnic – Brașov. Pe deoparte pentru că autostrada n-ar rezolva problema blocajelor de week-end, care nu sunt cauzate de DN1, ci de capacitatea redusă de preluare a fluxului de autoturisme în stațiunile de pe Valea Prahovei. Blocajele de week-end s-ar muta pur și simplu de pe DN1 pe A3, pentru că la fiecare ieșire în stațiuni s-ar forma o coadă pe măsură. Diferența ar fi doar că ar fi mai multe mașini, pentru că gradul de motorizare va crește în următorii ani.

Apoi, aerul dens și rece, specific altitudinii din zona turistică a Văii Prahovei, face ca sunetele joase, precum zgomotul de rulaj pe autostradă, să se propage ușor pe distanțe mari. Și cum valea este mărginită de versanți abrupți, sunetul se va propaga concentrat în sus, spre zonele de relaxare turistică. Se întâmplă deja la fiecare tren de marfă care se aude fără probleme de la Cota 1400 sau de pe Caraiman. Dacă ar exista A3 Comarnic – Brașov, întreaga serenitate a văii ar fi ruinată de vuietul autostrăzii. Și nu există zid fonic suficient de înalt care să-l ecraneze. Nu când versanții au mai mult de 1000 m înălțime față de baza văii. Doar o eventuală acoperire totală a autostrăzii ar rezolva problema. Dar la ce costuri suplimentare?

Nu în ultimul rând, chiar dacă A3 Comarnic – Brașov n-ar atrage trafic de marfă, în schimb sigur ar genera industrie locală. La prima vedere sună bine pentru economia zonei. Doar că turismul și industria nu sunt compatibile, pentru că nimeni nu „evadează” din București la sfârșit de săptămână pentru un week-end între fabrici și poluare industrială, fie ea și înconjurată de păduri. Așadar, turismul va ajunge în cele din urmă să migreze spre alte zone, economia locală având în final de pierdut.

Aceasta este și experiența occidentală în domeniu, unde zonele turistice sunt EVITATE sistematic de autostrăzi. Exemplele sunt numeroase, dar probabil cel mai elocvent este cel din Tirolul austriac. Legătura pe autostradă a importantului centru urban austriac Innsbruck cu restul țării se face de decenii prin Germania, nu prin Austria. Cei 100 km de autostradă germană dintre Salzburg și Kufstein au fost folosiți de Austria în sistem de péage cu tranzit deschis cu mult înainte de existența Spațiului Schengen. Alternativa pentru Austria ar fi fost să construiască o autostradă de 90 km prin Valea Salzach, inima zonei turistice a Tirolului, urmată de 20 de km de tunel sau de o succesiune de tunele pe sub faimosul Gerloss Pass, până în superba Vale a Ziller-ului. Altitudinea maximă ar fi fost de 900 m, mai jos deci decât Predealul nostru. Nici autostrada ușoară în lungul văii largi a Salzach-ului și nici cei 20 km de tunel nu erau o problemă pentru Austria, nici logistic și nici de costuri. Iar trafic de marfă spre centrul industrial Innsbruck există din plin. Și totuși, această variantă n-a fost niciodată aleasă, pentru că ar fi distrus iremediabil turismul într-o zonă de renume mondial. Zonă care deși are anual un număr de turiști cu câteva ordine de mărime peste Valea Prahovei, este totuși parcursă doar de un drum național cu O SINGURĂ BANDĂ PE SENS și de o cale ferată ÎNGUSTĂ SIMPLĂ. Blocaje și aglomerație? Sigur că sunt, mai ales în sezonul de iarnă. Dar nimănui nu-i trece prin cap să construiască o autostradă prin acel peisaj de vis. Cu siguranță avem multe de învățat din această lecție.

Soluțiile reale

Așadar, avem blocaje turistice pe Valea Prahovei în câteva week-end-uri pe an. Să nu omorâm țânțarul cu tunul. În nici un caz cu unul de 8.5 miliarde de euro. Să facem puțină chirurgie pe problemă, poate găsim soluții mai bune.

Blocajele de week-end de pe Valea Prahovei au două cauze principale:
1. Conflictul între traficul local din fiecare stațiune și traficul de tranzit spre următoarele
2. Capacitatea redusă de preluare a fluxului de autoturisme în fiecare stațiune.

Soluțiile sunt incluse în enunțul problemei și le găsim aplicate pe larg în Austria, Elveția, Italia, Franța. Adică în masivul mult mai greu al Alpilor. Respectiv, prima problemă se rezolvă separând cele două fluxuri de trafic. Adică adăugând centuri la fiecare localitate problemă. Vorbim deci de patru centuri de o bandă pe sens: Comarnic, Sinaia – nu, Sinaia nu are centură, ci doar o stradă paralelă cu centrul – Bușteni și Azuga. Sigur, într-o vale îngustă și ocupată pe întreaga lățime de construcții nu mai este loc de o centură complet izolată. Tocmai de aceea soluția evidentă sunt tunelele. Sinaia are nevoie de două tunele de circa 2 km, fiecare prin versantul estic al Văii, Bușteniul de un tunel de 3-4 km pe același versant estic, iar Comarnic și Azuga pot fi ocolite fără probleme la sol pe versantul vestic. Cost total? Circa 150 milioane de euro. Scump? Depinde cu ce comparăm: cu un drum la sol sau cu o autostradă de 8.5 miliarde de euro.

Poiana-BrasovCea de-a doua problemă, a capacității reduse de preluare a autoturismelor în stațiunile montane se rezolvă pe două căi. Pe deoparte prin realizarea de mari parcări de primire a turiștilor, combinată cu organizarea unui transport public modern și cu interzicerea accesului auto în interiorul stațiunilor. Soluția a fost folosită la amenajarea Poianei Brașov și se regăsește aplicată pe larg în stațiunile montane occidentale. Dar pentru asta transportul public local trebuie să fie ireproșabil, atât din punct de vedere al orarului cu cadențe mici, cât și din punctul de vedere al calității.

O a doua soluție este reducerea numărului de turiști care folosesc autoturismul. Evident că nimeni nu poate fi obligat să aleagă trenul. Toți putem fi însă încurajați. Iar soluțiile le găsim tot în occident. În zilele de week-end este nevoie de trenuri pendulă între București și Predeal, la cadență de maxim B5oWO6OIYAAonws.jpg-largejumătate de oră până la miezul nopții și apoi cel puțin la două ore, inclusiv noaptea. Pentru asta sigur că este nevoie de rame moderne și atractive, precum Hyperion de la Softronic, care constructiv chiar pentru acest gen de pendulare este conceput, nu pentru rute lungi. Cu 5-10 astfel de rame problema ar fi rezolvată. Cost? 20-40 de milioane euro care, în plus, ar stimula industria feroviară românească, a cărei „moarte” nu contenim să o plângem. Ca Hyperion în sine este un succes, asta este deja de notorietate. Că turiștii preferă trenul dacă este o alternativă viabilă, știm și asta de anul trecut, de când trecerea la 160 km/h cu vagoane moderne pe București – Constanța a adus 90.000 de călători înapoi la CFR.

Un alt mod, tot occidental, de a atrage turiștii pe calea ferată este utilizarea locomotivelor cu abur la trenuri în curse regulate București – Predeal. Turistului care alege un astfel de tren nici nu îi mai pasă de viteza trenului – care oricum nu e mică – pentru că vacanța lui începe de la urcarea în tren, călătoria fiind o experiență în sine. Cost? 5 milioane de euro pentru repunerea în funcțiune a 4-5 locomotive cu abur istorice și construirea unor pompe de apă și a unor depozite de cărbune pe traseu. Chiar puse cap la cap, toate aceste soluții nu ajung nici măcar la 10% din costul inutilei A3 Comarnic – Brașov.

Devine foarte clar deci că Valea Prahovei trebuie să rămână turistică, iar prin urmare A3 Comarnic – Brașov trebuie ștearsă din Master Planul General de Transport, înainte să ne pară rău. Pentru că de fapt nu ne trebuie!

Comentarii prin facebook

53 răspunsuri la A3 Comarnic – Brașov, autostrada care nu ne trebuie

  • Dan alexandru
    Ianuarie 24, 2016 la ora 10:03

    Am o casa de vacanta la sinaia si de vreo 3 ani, ma gindesc de doua ori sa ma duc acolo in week end. Iar daca ma duc, sint blocat in sinaia, nu pot merge la scki la azuga sau predeal din cauza traficului, blocaje auto si lipsa trenuri. Daca traficul local ar fi imbunatatit, prin treceri de pietoni subterane, trenuri pendul sinaia predeal la jumatate de ora, poate o parte din probleme si disconfort dispar. Si asta se poate rezolva in citeva luni ! Cele citeva pasarele pietonale comarnic si busteni, incomode si chiar periculoase nu au rezolvat problema. Pasaje pietonale subterane se pot prefabrica, si pot fi utilizate si comercial.

    Răspunde
     
  • Pingback: O șansă la un deceniu – s-au ieftinit iar autostrăzile | Biziday
  • Cosmin
    Iunie 19, 2015 la ora 09:48

    Moise,sa fim corecti si exacti : autostrada Comarnic-Brasov NU NE TREBUIE ACUM !. Este nevoie de prioritizari si prioritatea maxima este terminarea Nadlac-Constanta,si legarea autostrazii Bors- Cluj de Sibiu. Apoi se poate discuta….

    Răspunde
     
  • George
    Mai 19, 2015 la ora 20:49

    Perfect de acord.
    Din cauza acstei autostrazi, trecerea cu autostrda in Moldova a fost dusa pe Bacau-Brasov. Ca locuitor al Moldovei implicat in afaceri, spun cu mana pe inima ca mult mai mult ma ajuta un Iasi-Tg-Mures, de unde pot trimite pe actuala (si viitoarea) retea de autostrazi marfa exportata spre Ungaria-Austria-Germania.
    Oricare ar fi decizia cu Brasov-Comarnic, apelez la d-voastra D-le Guran sa militati (poate totusi aude cineva…) pentru o trecere rapida la constructia unei autostrazi peste Carpatii orientali (Intre Transilvania si Moldova). Poate fi la o adica si Bacau – Brasov , cu specificatia ca pe acest traseu intr-adevar nimeni nu va merge catre Bucuresti si se va prefera tot DN2 (dupa autostrada ce trece Carpatii orientali trebuie insistat si pe o autostrada de campie Ploiesti – Iasi . Traficul greu peste Orientali este extrem de greu acum si contribuie decisiv la lispa de interes a investorilor industriali pentru Moldova. Este foarte greu acum sa produci piese auto de exemplu in Moldova cand pretul piesei este pur si simplu dublat de transport (fata de o fabrica in Arad-Bihor-Timisoara de exemplu). O autostrada ar duce la o crestere mare de tot a investitiilor industriale, cele care conteaza cel mai mult.

    Răspunde
     
  • Jilaveanu Mircea
    Mai 19, 2015 la ora 19:43

    Se tot vorbeste(la fiecare alegeri)de aeroportul din Brasov.
    PAI DACA AR FI RENTABIL,CREDETI CA
    MILIARDARII BRASOVULUI NU L-AR FACE IMEDIAT?
    AR MAI ASTEPTA EI SA-L FACA GUVERNUL?

    Răspunde
     
    1. d
      Iunie 16, 2015 la ora 20:58

      pai pista e gata, cladirea e in lucru, problems?

      Răspunde
       
  • Jilaveanu Mircea
    Mai 19, 2015 la ora 09:41

    Am citit cu mare atentie imensul articol al domnului MIHAI ALEXANDRU CRACIUN.
    AM o singura nedumerire,dece nu a scris domnia sa acest articol acum 10-15 ani ca sa-l predea guvernului si in felul acesta erau salvate multe sute de milioane de euro care s-au cheltuit pentru STUDII DE FEZABILITATE,care tot expira si se tot fac altele?
    EU sunt nedumerit si de faptul ca sub nici o forma nu se vrea construirea tuturor autostrazilor in Romania prin concesionare totala,ca atunci nu s-ar mai cheltui nimic de la buget decat despagubirile terenurilor,dar vorba cantecului:NOI SUNTEM ROMANI!

    Răspunde
     
  • Geza
    Mai 18, 2015 la ora 12:03

    Moise a mai afirmat intr-o emisiune mai veche ca Brasovul nu are nevoie de autostrda, caci are un drum express catre Sibiu care l-ar lega la autostrada de pe valea Oltului.

    L-as invita pe Moise sa parcurga (eventual cu camionul) acea minunata ruta.

    Pana la urma miza este legatura Brasovului cu exteriorul. Aeroport nu se vrea, se pun tot felul de piedici artificiale de la guvern, drum de parcurs usor nu exista (il invit pe Moise sa stea in blocajul turistic cand trebuie sa ajunga urgent la Bucuresti de la Brasov. Cred ca cel mai corect ar fi sa nici nu verse zona Brasov – Mures – Cluj nici un ban la bugetul centralizat si sa isi foloseasca fondurile pentru construirea drumurilor de access.

    Răspunde
     
  • dan
    Mai 18, 2015 la ora 11:52

    Tuturor care va doriti sa NU existe niciodata o autostrada intre Bucuresti si Brasov va urez sa mergeti cu 30-40 la ora zeci de km in spatele unui „melc” pe care nu il puteti depasi intre Busteni si Comarnic de exemplu. Si asta atunci cand traficul este relativ fluid.
    De asemeni va doresc sa va intre bine de tot morcovul acolo ori de cate ori conduceti intre Campina si Ploiesti si folositi banda a 2a cand in orice moment un dement poate intra in voi cu 140 la ora din contrasens.

    Răspunde
     
  • Dan
    Mai 18, 2015 la ora 00:00

    Eu nu prea inteleg de ce ne trebuie sosele in general. Viitorul tarii oricum pleaca spre vest, la ce ne mai trebuie drumuri? nici aeroport nu trebuie ca face poluare fonica, e mai bine in liniste. O intrebare pentru persoana care a scris acest articol…de ce te mai trezesti dimineata? ai putea contribui la refacerea stratului de ozon daca nu ai mai respira.

    Răspunde
     
  • autostopistul
    Mai 16, 2015 la ora 12:35

    păi de ce să se facă autostradă? să piardă hotelierii, cabanoșii și restaurantiștii ciubucu?
    cei care nu vor autostradă măcar să fie de acord cu centurile și lărgirea drumului (gen expres).
    cu ce sunt vinovat să nu ajung la bv într-o oră jumate, ci doar în 4?

    Răspunde
     
  • Ovidiu Chiorean
    Mai 15, 2015 la ora 19:25

    Bine structurat si argumentat. Eram aproape convins dar micsorarea artificiala a bazinului de la Nord de Bv, ridica un semn de intrebare asupra veridicitatii restyling datelor prezentate. Nu este profi transformarea datelor pentru a fundamenta ideea. Bazinul Nord cuprinde Tg. MURES, Bistrita, adica 270k nu 120 km. Merita considerate rutele ales de companiile de transport. La Vest Fagaras si NV Medias fac parte din bazin.

    Răspunde
     
  • Brinzi Dorel
    Mai 15, 2015 la ora 13:53

    A3 poate fi executata teran: Banesti-Irimesti-Ocina-Comarnic-Sinaia(Valea Larga).Prin acest mic ocol se rezolva intrarea in Breaza si Comarnic.Toata aceasta portiune este terana,cu foarte putine poduri si acelea mici.Parte din terasamente sunt executate,ca drum forestier.Poate fi vorba doar de largire.Din Valea Larga(Sinaia Sud) se intra in tunel.
    O alta varianta constructiva ar fi proiectul Ceausist:Campina-Ocina-Comarnic-Brasov pe creasta pana la Comarnic si pe valea Traisteni pana la Brasov.Drum forestier existent-doar amenajari.Intrarea in Comarnic direct din A3 si prin mini tunele in Sinaia si Azuga,respectiv Predeal.Toata autostrada poate fi terana,doar cu mici podete/poduri.

    Răspunde
     
  • M.C
    Mai 15, 2015 la ora 13:13

    are si o tenta de propaganda hortista

    Răspunde
     
  • radu
    Mai 15, 2015 la ora 11:37

    cand o sa intelegem ca autostrazile si celelalte rute de transport nu le facem pentru noi ca sa mergem la munte ci pentru a ne integra obiectivele principale in piata comuna europeana.

    Adica sa atragem traficul pentru europa de rasarit pe culoare si sa ne vindem produsele noastre la export.
    E mult mai usor sa aduci 1 tona de grane din Serbia pe Dunare sau din Bulgaria decat e din Moldova Romaneasca in Portul Constanta. Si cine moare de foame taranul roman sau cel a carui stat stie sa il ingrijeasca?

    Răspunde
     
  • Sofer printre altele
    Mai 15, 2015 la ora 09:40

    Draga Moise , ai dat-o cu batu-n balta cu postarea acestui material, care bine ca nu este al tau ca nu mai urmaream nici emisiunea ta daca stateau asa lucrurile.
    Este foarte slab argumentat, hilar, dovedeste necunoastere a situatie economice nationale, face afirmatii neargumentate cu cifre de la ins sau recensaminte de trafic, conform carora este cea mai aglomerata trecere a carpatilor, asta in contextul in care traficul de marfa este interzis intre orele 8-22.
    Cine plateste intarzierile si km in plus pt traficul de marfuri pe ruta Buc-Brasov???? din faptul ca se merge pe dn1A care este sub orice critica,jumatate din traseu prin sate, cu serpentine extrem de periculoase , unde 2 tir-uri nu se pot intersecta.
    Mai este vorba si de natura economica a zonei, Bv-PH-Buc, zona compacta foarte dens populata, si cea mai dezvoltata din Romania, dupa orice criteriu.
    Bv si PH au industrii foarte dezvoltate si nu depind de un singur colos, precum Ag de Dacia sau Craiova de Ford, mai multe fabricute genereaza un trafic mai mare decat un singur colos.
    Lipsa Autostrazii pe valea prahovei produce zilnic pierderi imense economiei nationale din cauza timpilor pierduti aiurea de oameni si marfuri, plus consumuri suplimentare de carburanti.

    Răspunde
     
  • Nick
    Mai 15, 2015 la ora 07:45

    Sunt de acord cu pastrarea turismului pe Valea Prahovei insa cu Brasovul, oras cu aproape 300.000 locuitori, ce facem? Ei nu au dreptul de a ajunge, in conditii bune, in capitala tarii? O calatorie care acum dureaza 2+ ore ar putea fi, cu siguranta, scurtata. Parerea mea, acest articol a fost scris strict din punctul bucurestean de vedere.

    Răspunde
     
    1. un om
      Mai 15, 2015 la ora 09:35

      Si eu locuiesc in Brasov si sunt momente in care mi-as dori sa ajung in sub doua ore la aeroport.
      Solutia poate ar fi aeroportul nostru local si fluidizarea cu centuri a Vaii Prahovei. In plus Brasovul e frumos tocmai pentru ca are accesul limitat. daca dam drumul la robinet s-ar putea sa nu ne placa ce-o sa se scurga catre oras. In plus mult plansa industrializare a orasului ar aduce inapoi poluarea si aglomeratia. Sincer nu e ceva ce-mi doresc in oras.

      Răspunde
       
      1. stefan
        Mai 15, 2015 la ora 10:26

        Sa dea guvernul bani pentru aeroport si rezolvam problema partial…

        Răspunde
         
  • Alex
    Mai 15, 2015 la ora 01:41

    Domnule Mihai-Alexandru Craciun, autor al acestui articol, am o prima intrebare pentru tine. Cat de des treci pe Valea Prahovei de la Ploiesti catre Brasov? Si aici ma refer cand incepe week-end-ul. De cate ori ai luat coloana de la Campina si am mers pana la Predeal cu un consum de ~ 10-14 % ? Ma gandesc la altceva, poate esti mana-n mana cu toti cei de la guvern si nu degeaba ai scris acest articol.Probabil ce ai citat tu mai sus ” o sumă enormă, care ar fi mult mai utilă în alte proiecte real importante ” se refera la bolizii de sute de cai putere cu care ai nostri alesi se plimba zilnic, chiar si pe Valea Prahovei ca nahh, pana la urma isi pot lua inca doua masini cu un girofar pe plafon care sa formeze o mica delegatie sa poata ajunge in timp util. Parerea mea sincera e urmatoarea: TI-AI PIERDUT TIMPUL CU ACEST ARTICOL. Spor in continuare dar cu mai multa inspiratie.

    Răspunde
     
  • nepal
    Mai 15, 2015 la ora 01:26

    Contraxemplul austriac nu sta in picioare. In primul rand o autostrada exclusiv prin Austria probabil nu ar iesi in valea Ziller, ci la Woergl, dar ma rog. Important e ca austriecii au avut alternativa unei autostrazi care 1) exista deja in mare parte; 2) bucata lipsa s-ar fi construit prin valea mult mai larga a raului Inn; si 3) leaga Innsbruck si de Munchen, ca bonus. Niciuna din cele trei caracteristici nu se aplica in cazul nostru.

    Răspunde
     
  • Alex
    Mai 14, 2015 la ora 21:54

    Foarte interesant si documentat articolul. Ma bucur ca avem si astfel de presa. Putem insa argumenta fara frica de injuraturi sau postaci.

    Eu sunt din Brasov, asadar posibil sa fiu subiectiv. Brasov are un potential economic fantastic insa e ocolit de autostrazi si nici aeroport nu are. Pozitionare geografica este interesanta cel putin, intrucat o mare parte din populatia Brasovului este angajata in domeniul logistic. E in centrul tarii!! Am auzit ca vor sa deschida inca o mare unitate logistica unde ar angaja inca 7000 de oameni.

    Eu calatoresc foarte des cu avionul. Cele mai ieftine zboruri sunt din Bucuresti, insa am renuntat sa mai merg pana acolo din cauza traficului foarte greu si in afara sarbatorilor de iarna. Acum zbor de pe Sibiu.
    Nu sunt constient de cate tiruri sunt in alte regiuni, dar va asigur ca drumul pana la Brasov e imbacsit de ele. Probabil ca autostrada prin Moldova ar fi prioritara, insa sunt de parere ca si una pana la Brasov e necesara. Noi din Brasov nu suntem chelnerii bucurestenilor sa traim din turism! Avem visuri mari si parcuri industriale si logistice. Nu ne izolati sa va fie sederea placuta si ieftina!

    Răspunde
     
  • Zagura
    Mai 14, 2015 la ora 21:24

    Autorul uită sau ignoră intenționat faptul că din Moldova în Transilvania traficul greu se poate face și pe ruta Târgu-Neamț, Poiana Teiului, Borsec, Toplița, rută pentru care la un moment dat figura intenția unei autostrăzi (Iași – Târgu Mureș, traseu prin Ditrău).
    D-le Guran, poate ne spuneți și nouă, ce înseamnă „guest-post”?

    Răspunde
     
    1. George
      Mai 19, 2015 la ora 20:51

      Traseul prin Borsec este foarte foarte greu pentru camioane (spun din experienta). Prefer oricand sa trimit acum camioanele prin Tihuta. Moise are dreptate aici.

      Răspunde
       
  • Dan
    Mai 14, 2015 la ora 20:20

    Draga domnule Guran, daca tot sunteti atat de mult împotriva autostrăzi Brasov-Comarnic vă rog ca măcar construcția aeroportului din Brasov sa o sustineți… dacă nu înseamnă că sunteți un om îndoctrinat cu o profundă ură împotriva Brasovului.
    O sa incerc sa aflu unde isi are radacinile ura aceasta profunda a dumneavoastra pentru Brasov.
    Datorita celor ca dumneavoastra si a ignorantilor care au permis ca Brasovul sa fie doborat dpdv economic orasul a decazut mult.
    Astept cu nerabdare regionalizarea.
    Daca se vor scoate ajutoarele sociale saracii olteni ar murii de foame..

    Răspunde
     
  • marius
    Mai 14, 2015 la ora 20:17

    Un articol care bate campii. Mai ales ca nu-i scris de Moise (pt cine n-a vazut inca Guest-post de Mihai Alexandru Crăciun
    Evident ca este nevoie de o autostrada pana la Brasov construita cu pretul corect. Avand autostrazi stimulezi turismul la nivel NATIONAL.In loc sa faci 3 ore pana la Brasov faci doar 1,5.

    Răspunde
     
  • Brasoveanu'
    Mai 14, 2015 la ora 20:11

    Aceasta autostrada va fi făcută cand vor face si aeroportul la Brasov si cand o zbura porcul. Numa’ sa nu mai arunce guvernul bani degeaba pe studii de fezabilitate si alte lucruri de genul, fara o finalitate concretă. Asta este cel mai important! Pana atunci ne ramane sa asteptam ziua în care un porc, mai îndrăznet, va încerca să dea din aripi si apoi sa dezbatem aceasta problema daca avem sau nu nevoie de ea.

    Răspunde
     
  • Radu
    Mai 14, 2015 la ora 20:01

    In germania se transporta multa marfa pe calea ferata, se transporta si TIR-ul cu totul. Poate ar trebui sa ne uitam in primul rand ce sectoare de transport au ramas mult in urma. Trenul e prioritatea nr1.

    Răspunde
     
  • ARAMA CATALIN
    Mai 14, 2015 la ora 18:29

    Salut,

    traficul e mult prea mare intre Ploiesti si Brasov ca sa nu fie autostrada. Si asa e foarte tarziu. Nu prea am vazut cifre in articol si toti vorbesc de rute ocolitoare cand ai treaba in Predeal (Pitesti- DN73, DN1A). Ca si cum ai propune pentru Severin o varianta prin Bulgaria / Serbia sau Valea Jiului si te intorci inca 70 KM.
    Din punct de vedere ddemografic in zona Brasov- Ploiesti sunt peste 1 mil locuitori fara turistii de weekend (epoca vitezei cu o banda pe sens) :).

    Răspunde
     
  • der
    Mai 14, 2015 la ora 17:25

    Aiurea total. Premisele de la care pleaca autorul sunt eronate. Care este metrica folosita pentru a concluziona ca „nu este trafic”? Intreb si eu, de curiozitate: de cate ori ati facut drumul Brasov-Bucuresti in timpul serii/noptii? Va scutesc de senzatii tari: dupa ora 20, intre Brasov si Sinaia este IMPOSIBIL de depasit, coloana de TIR-uri fiind compacta, precum un tren feroviar. Abia la iesirea din Sinaia, pe doua benzi, se pot face primele depasiri (zona dintre Timis si Predeal este extrem de epriculoasa).

    Ca atare, prezentarea „sintetica” a autorului este neconcludenta. Ah, as fi de acord sa vad date, cifre, cate camioane trec zilnic, cate autoturisme, care sunt timpii stati in trafic, care sunt consumurile, etc. Bine ca ni se baga pe gat, cu lopata, argumente generale cu titlu de adevar absoult.

    NU sunt de acord cu construirea acestei autostrazi la pretul SF-ului de ultima instanta, insa ACEASTA AUTORSTRADA TREBUIE SA EXISTE.

    Răspunde
     
  • Andrew
    Mai 14, 2015 la ora 17:18

    Autorul nu precizeaza nimic ca in trecut tir-urile mergeau fara restrictii pe DN1. De cand vorbim de restrictii? Incepand cu 2006 cumva? Ulterior cineva de sus s-a gandit ca poate ar fi bine sa ridice restrictia pe timp de noapte astfel incat trecerea peste Carpati sa fie usurata.

    Imi aduc aminte cand prindeam la amiaza 4 tiruri in linie prin Azuga si asteptam ca sa demareze dupa ce au oprit la trecerea de pietoni.

    Autovehiculele care merg la Otopeni, se considera ca fac si ele turism?

    La o simpla cautare pe Gmaps, pe ruta Cluj-Napoca – Otopeni, se genereaza 2 trasee, una prin Sibiu (455 km) si una prin Brasov (431 km). Evident ca prin BV este mai scurt (24 de km diferenta), dar ca durata prin Sibiu este mai rapid cu 18 minute (conf. datelor simulate). De ce? Pentru ca se merge de la Pitesti pe autostrada.

    Dar daca am simula pentru ambele trasee aceasi viteza medie de deplasare (70Km/h), ruta prin Brasov ar fi mai rapida cu 20 de minute. Interesant, nu-i asa?

    In orice caz, un articol scris fara a face o comparatie echilibrata, dimpotriva sunt „aruncate” doar argumente negative.

    Răspunde
     
    1. bbk
      Mai 14, 2015 la ora 23:51

      mda, cluj-napoca -> otopeni, adica in nordul bucurestiului, si mai trebuie sa traversezi si o jumate de centura din nord.

      1. prima data sa se faca sibiu-pitesti
      2. apoi, daca mai raman bani, si se mai doreste, sa se faca si comarnic-brasov

      Răspunde
       
  • Alex Anghel
    Mai 14, 2015 la ora 17:16

    Toate argumentele sunt, ca de obicei cand vine vorba de Moise, extrem de solide. Mi-ar placea insa sa vad si o analiza a finantarilor propuse pentru solutiile alternative. Cine ar trebui sa se ocupe de toate aceste investitii de interes national? Probabil ca autoritatile locale?! Cele care nu primesc finantare de la ‘centru’ pentru mai nimic? Cu alte cuvinte, daca suntem cu totii de acord ca aceasta autostrada este inutila, atunci suntem rezolvati. Nu ne mai costa nimic! 🙂

    Răspunde
     
    1. mihai
      Mai 14, 2015 la ora 19:12

      Auturul articolului se numeste Mihai-Alexandru Craciun.

      Răspunde
       
  • Andrei Carp
    Mai 14, 2015 la ora 16:45

    N-as spune ca nu ne trebuie, as spune ca nu este prioritara.

    Răspunde
     
  • Cristian Moanta
    Mai 14, 2015 la ora 16:14

    Uite-asa, cu carcoteala din asta savanta, nu am reusit noi sa facem NIMIC NICIODATA. Pentru romani este mult mai importanta carcoteala. Pare ca iti da prestanta.

    Răspunde
     
  • M.C
    Mai 14, 2015 la ora 15:32

    asta este O parere…

    parerea mea e ca o analiza legata de necesitatea unei autostrazi include si alte „chestii”…nu numai cele exprimate aici…

    si sper ca o sa avem una si de la Brasov pana in Nord, pe mijloc, chiar daca nu indeplineste cerintele autorului…

    trebuie sa „legam” oamenii in primu’ rand, fie prin autostrada, tren, aeroport, etc…precum ii leaga internetu’…

    vedem ce mai spune si MAPN…

    o ciondaneala blogger-ista nu este adevarul absolut

    Răspunde
     
  • Alex Micu
    Mai 14, 2015 la ora 15:29

    Sunt de acord ca autostrada comarnic Brașov nu este viabila din punct de vedere economic pentru transportatori, Dar trebuie găsită o soluție pentru legarea Brașovului la traficul internațional. Adică fie fac autostrada pana la Otopeni, fie fac aeroport la Brașov. Nu se poate sa las Brașovul fără o autostrada sau un aeroport, pe una din ele trebuie sa o facă.

    Răspunde
     
    1. florin
      Mai 14, 2015 la ora 15:37

      Pentru legarea Brasovului, o autostrada Brasov – Sibiu sau Brasov – Tg Mures (sau ambele) sunt solutii mult mai bune decat aceasta fata morgana.

      Răspunde
       
      1. goe
        Mai 14, 2015 la ora 17:52

        nu serios … cine se deplaseaza 150 km pentru un aeroport regional care nu duce decat in cateva locuri in Spania, Italia, Ungaria si Germania. Poate vrei s-o iei si spre est un pic pana in Asia, ca dureaza 1 zi drumul daca n-ai ruta directa, iar daca ai bafta si schimbi 3 avioane si mai frigi si un DN1 la ore mici esti erou. Macar daca ar fi aeroport la Brasov, poti lua o cursa interna sau sa ajungi in Europa de unde sa poti lua o cursa catre ce te intereseaza.

        Răspunde
         
        1. gore
          Mai 15, 2015 la ora 15:03

          V-as recomanda un aeroport regional care va duce in Budapesta, Frankfurt,Londra, Madrid,…de unde puteți zbura oriunde in lume, mai ieftin decât din Bucuresti. Pentru Thailanda am plecat din Budapesta, pentru Peru am zburat din Madrid iar in Indonezia am plecat din Amsterdam. Daca tot e vacanta puteti sa va rezervati si o zi doua pentru a vizita acele orase.

          Răspunde
           
  • Ion
    Mai 14, 2015 la ora 15:20

    E necesara. Orice alta argumentatie e inutila.

    Răspunde
     
    1. Florin
      Mai 15, 2015 la ora 02:30

      E necesara, dar nu prioritara. Pentru mine ca Timișorean este prioritar tronsonul Nădlac – Arad. Pe urma Făget – Deva, urmat de Sibiu – Ploiesti… Si in momentul in care pot străbate tara in lung poate voi fii de acord sa se aloce bani si pentru tronsonul Comarnic – Brasov.

      Depinde foarte mult de unde privesti lucrurile. Nu toate investitiile trebuie sa viseze Bucurestiul.

      Răspunde
       
      1. Stelian
        Mai 15, 2015 la ora 02:48

        Pai autostrada Sibiu-Ploiesti include si Comarnic-Brasov…

        Răspunde
         
        1. gore
          Mai 15, 2015 la ora 15:29

          Iertați-l ca nu face diferența intre Ploiești si un alt oras ce începe tot cu „P” si se termină tot cu ” ești”

          Răspunde
           
  • Daniel
    Mai 14, 2015 la ora 15:16

    PS. Inclusic traficul intern de marfa si turism intre Maramures, Sata-Mare si Constanta.

    Răspunde
     
  • Daniel
    Mai 14, 2015 la ora 15:13

    Comarnic – Brasov ar fi rentabil la fel ca si Ploiesti – Bucuresti daca si cand vei avea finalizata Autostrada Bechtel. De la Oradea ai avea autostrada pana la Constanta si asta ar aduce traficul international de marfa pe coridoarele in discutie.

    Răspunde
     
  • florian
    Mai 14, 2015 la ora 15:07

    Superb argumentat. Felicitari. Sustin ideile prezentate.

    Răspunde
     
  • Darius
    Mai 14, 2015 la ora 15:05

    M-ai uns pe suflet cu articolul asta, Moise! Felicitări! Sper ca cei care trebuie sa citească sa nu facă asta. Succes in contiunuare!

    Răspunde
     
    1. mihai
      Mai 14, 2015 la ora 19:07

      Autorul articolului se numeste Mihai-Alexandru Craciun.

      Răspunde
       
  • Brebenel
    Mai 14, 2015 la ora 14:57

    In opinia mea o solutie la fel de viabila ar fi construirea unui tunel de 25 de km, a carui initiativa a fost luata in perioada comunista,care sa lege localitatea Moroieni de Sinaia. Calea ferata este deja construita si a fost si functionabila pe ruta Bucuresti- Targoviste-Moroieni (paralela cu alternativa rutiera la valea prahovei dn71). Astfel o si statiune balneo-climaterica in moarte clinica anume Pucioasa ar reaparea pe harta Romaniei.

    Răspunde
     
  • alexnicolae
    Mai 14, 2015 la ora 14:55

    Care ar fi lungimea minima de autostrazi in Romania? Cu 2 (doua) autostrazi mari si late de la Est la Vest toata lumea din Romania ar fi fericita si am avea in 3 ani toate regiunile Romaniei legate prin autostrada!

    http://www.complexvia.ro/index.php/2014/10/care-ar-fi-lungimea-minima-de-autostrazi-necesare-in-romania/

    Cele 2 autostrazi mari de cca 600-800 km fiecare ar fi mai usor de administrat; ele ar fi usor de legat printr-o retea imbunatatita de drumuri nationale sau chiar drumuri expres.

    1. Ar lega toate cele trei zone ale tarii despartite prin munti

    2. Ar pune orice oras din Romania la cca 1 ora de o autostrada, timp rezonabil

    Răspunde
     
  • Cristi Moldovan
    Mai 14, 2015 la ora 14:39

    Foarte bun articol!

    Răspunde
     
 
 
Adaugă comentariul
 
 

Emailul nu va fi făcut public. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Nume: *
Adresa de email: *
Pagină web
Comentariul*
 caractere rămase