24.736 afișări

La o adică, de ce să nu-i verificăm şi pe aleşi la buzunare?

Guest-post de Ina Gabriela Funețan

inaS-a scris atâta despre strămoșescul bacșiș în ultima săptămână, încât s-ar putea crede că am identificat în el sursa tuturor relelor din economia noastră. Ba chiar, după secole de dat și primit bacșiș, am găsit soluția de a stârpi această plagă într-un mod extrem de simplu: înființând Registrul de bani personali ai salariaților.

Ne amintim că un asemenea registru a mai existat în economia românească- întâi în perioada comunistă, apoi din 1999 până în 2008, când a fost eliminat din cauza problemelor de constituționalitate ridicate de utilizarea lui.

Dar la ce folosește un registru în care angajatul NU poate fi obligat să-și declare banii? La nimic. Fiscalizarea bacșișurilor era suficientă pentru ca diferențele din casă să nu mai poată fi justificate de patroni prin bacșișuri. Mai mult, existența acestui registru deschide calea unui lung șir de conflicte între patroni și salariați, din moment ce declararea banilor personali ține strict de bunăvoința salariatului, iar amenzile le plătește patronul.

registru-bani-personaliAșadar, e o chestiune de timp până ce registrul va fi din nou eliminat din legislație, după ce în baza lui se vor da câteva amenzi care vor fi contestate în instanțe. Până atunci, patronii se înghesuie prin librării și sediile ANAF să cumpere și apoi să declare registrele, terorizați de spaima controalelor Direcției Antifraudă.

De aceea propun, dacă tot am ajuns să numărăm cu grijă mărunțișul din buzunarul covrigarului și să-l notăm cu scrupulozitate în registre, să ducem lucrurile până la capăt. Pe același model, să stârpim „mica corupție”, înființând registre de bani personali la intrarea în toate instituțiile publice – în spitale, școli, la poliție și, bineînțele, la Fisc. În aceste registre, fiecare salariat să declare sumele aflate asupra sa la intrarea și la ieșirea sa din instituție, iar diferențele să le justifice cu bonuri sau chitanțe.

Dar nu doar funcționarii din primării și deconcentrate, medicii și profesorii să completeze aceste registre! Nu! Să fie obligați să le completeze și funcționarii din ministere, parlamentarii și, de ce nu, chiar și discretul domn Președinte. Poate în felul ăsta se vor obișnui să zăbovească nițel mai mult asupra unei idei trăznite, înainte de a o transforma într-o trăznaie de lege.