22.737 afișări

Ori suntem nemţi pe banii BCE, ori nu mai suntem…

blog

de Moise Guran

O să vă explic astăzi, puţin, decizia luată de Banca Centrală Europeană, o decizie care marchează, cumva, ieşirea BCE din filozofia Bundesbank. Problema este că BCE va fi darnică degeaba cu cei care nu vor şti să fie nemţi.

În esenţă, ceea ce va face Banca Centrală Europeană va fi să tipărească peste 1000 de miliarde de euro, începând de acum şi până în septembrie 2016, bani cu care va cumpăra titluri ale statelor membre Zonei Euro, astfel încât acestea să se poată împrumuta mai ieftin.

Cerută încă din 2011, de la criza grecească, această măsură a fost amânată până astăzi, din cauza opoziţiei ferme a Germaniei care are, pur şi simplu, o altă filozofie de viaţă şi de bani – vrei să te împrumuţi ieftin, atunci va trebui să munceşti pentru banii respectivi.

Grecia cafeaNu merge să faci orice cu ei pentru că dacă, de exemplu, faci ce a făcut şi Grecia, vei induce un risc întregii zone euro, inclusiv Germaniei. Cum Germania nu poate dicta unei ţări suverane, fie ea şi Grecia, ce să facă cu banii, a fost conceput un alt mecanism care limitează cheltuielile statelor membre, în funcţie de vrednicia lor. Este vorba de celebrul MTO de care ne-am râs, când a venit vorba, la Cotroceni, astă-vară, între preşedintele Traian Băsescu, premierul Victor Ponta şi ministrul de Finanţe, Ioana Petrescu.

Acest mecanism, intrat în vigoare din 2015, îţi permite să te împrumuţi numai dacă ai o creştere economică suficient de mare, ceea ce, altfel formulat, înseamnă că trebuie să investeşti banii pe care îi iei ieftin, de acum, de la Banca Centrală Europeană, astfel încât să produci creştere economică, iar nu pomeni.

Acesta este compromisul găsit între Germania, cu filozofia ei ca zonă a muncii, şi ţările din sudul Europei, aşa cum sunt Italia, Spania sau Portugalia, ţări care au avut dificultăţi majore în a se împrumuta pe piaţa liberă, după criza grecească.

Efectele deciziilor Băncii Centrale Europene nu sunt aşteptate, pe termen scurt, decât la nivel psihologic. Euro a scăzut faţă de dolar, dar scade deja de şase luni, iar în ţările vest-europene există acum o speranţă de uşoară creştere a salariilor şi, probabil, şi a preţurilor.

drum inchisEfectele asupra ţării noastre vor fi, dar vor fi doar efecte induse. Cursul de schimb al EURO faţă de leu s-a mişcat foarte puţin, scăzând sub 4,5 lei, şi ne putem aştepta şi noi la o uşoară creştere a preţurilor în anul 2015, dar numai dacă asta se va întâmpla în vestul Europei, cu care ţara noastră face comerţ.

Şi titlurile româneşti s-au ieftinit, teoretic, şi România se poate împrumuta mai ieftin astăzi, decât ieri, atâta doar că România nu are nevoie de bani. Are oricum prea mulţi pe care nu poate să-i cheltuiască din cauza afurisitului de mecanism MTO şi a faptului că nu, România nu are suficientă creştere economică.

Pe principiul minţii de pe urmă a românului, guvernanţii de la noi ar trebui să înţeleagă acum cât de mult au greşit anul trecut, când au tăiat investiţiile în infrastructură pentru pomeni electorale.

Dacă anul acesta avem o creştere mai mare, atunci avem şi bani mai mulţi. De cheltuială.