Ori suntem nemţi pe banii BCE, ori nu mai suntem…

Publicat la data de de Moise

blog

de Moise Guran

O să vă explic astăzi, puţin, decizia luată de Banca Centrală Europeană, o decizie care marchează, cumva, ieşirea BCE din filozofia Bundesbank. Problema este că BCE va fi darnică degeaba cu cei care nu vor şti să fie nemţi.

În esenţă, ceea ce va face Banca Centrală Europeană va fi să tipărească peste 1000 de miliarde de euro, începând de acum şi până în septembrie 2016, bani cu care va cumpăra titluri ale statelor membre Zonei Euro, astfel încât acestea să se poată împrumuta mai ieftin.

Cerută încă din 2011, de la criza grecească, această măsură a fost amânată până astăzi, din cauza opoziţiei ferme a Germaniei care are, pur şi simplu, o altă filozofie de viaţă şi de bani – vrei să te împrumuţi ieftin, atunci va trebui să munceşti pentru banii respectivi.

Grecia cafeaNu merge să faci orice cu ei pentru că dacă, de exemplu, faci ce a făcut şi Grecia, vei induce un risc întregii zone euro, inclusiv Germaniei. Cum Germania nu poate dicta unei ţări suverane, fie ea şi Grecia, ce să facă cu banii, a fost conceput un alt mecanism care limitează cheltuielile statelor membre, în funcţie de vrednicia lor. Este vorba de celebrul MTO de care ne-am râs, când a venit vorba, la Cotroceni, astă-vară, între preşedintele Traian Băsescu, premierul Victor Ponta şi ministrul de Finanţe, Ioana Petrescu.

Acest mecanism, intrat în vigoare din 2015, îţi permite să te împrumuţi numai dacă ai o creştere economică suficient de mare, ceea ce, altfel formulat, înseamnă că trebuie să investeşti banii pe care îi iei ieftin, de acum, de la Banca Centrală Europeană, astfel încât să produci creştere economică, iar nu pomeni.

Acesta este compromisul găsit între Germania, cu filozofia ei ca zonă a muncii, şi ţările din sudul Europei, aşa cum sunt Italia, Spania sau Portugalia, ţări care au avut dificultăţi majore în a se împrumuta pe piaţa liberă, după criza grecească.

Efectele deciziilor Băncii Centrale Europene nu sunt aşteptate, pe termen scurt, decât la nivel psihologic. Euro a scăzut faţă de dolar, dar scade deja de şase luni, iar în ţările vest-europene există acum o speranţă de uşoară creştere a salariilor şi, probabil, şi a preţurilor.

drum inchisEfectele asupra ţării noastre vor fi, dar vor fi doar efecte induse. Cursul de schimb al EURO faţă de leu s-a mişcat foarte puţin, scăzând sub 4,5 lei, şi ne putem aştepta şi noi la o uşoară creştere a preţurilor în anul 2015, dar numai dacă asta se va întâmpla în vestul Europei, cu care ţara noastră face comerţ.

Şi titlurile româneşti s-au ieftinit, teoretic, şi România se poate împrumuta mai ieftin astăzi, decât ieri, atâta doar că România nu are nevoie de bani. Are oricum prea mulţi pe care nu poate să-i cheltuiască din cauza afurisitului de mecanism MTO şi a faptului că nu, România nu are suficientă creştere economică.

Pe principiul minţii de pe urmă a românului, guvernanţii de la noi ar trebui să înţeleagă acum cât de mult au greşit anul trecut, când au tăiat investiţiile în infrastructură pentru pomeni electorale.

Dacă anul acesta avem o creştere mai mare, atunci avem şi bani mai mulţi. De cheltuială.

Comentarii prin facebook

43 răspunsuri la Ori suntem nemţi pe banii BCE, ori nu mai suntem…

  • Iulian
    Ianuarie 27, 2015 la ora 08:20

    Eu nu am credite, dar am avut. Acum dupa un an de cand mi-am platit anticipat creditul pot sa spun ca astia din domeniul bancar isi bat joc de clienti, iar singura solutie care se mai poate ,cat de cat , este procesul cu banca. De ce sa mai iei credit de la banca cand banca nu respecta contractul standard semnat cu clientul? Astia trebuiesc bagati toti in puscarie si confiscate toate averile lor si ale nemurilor sunt toti o maifie: banci, BNR si ploiticieni.

    Răspunde
     
  • Crisy
    Ianuarie 26, 2015 la ora 11:37

    Dragi iobagi cu credite in franci. V-ati furat-o cum nici in cele mai negre cosmaruri ale voastra n-ati visat. Daca puneti pe hartie aveti o pierdere atat de mare la buzunar (castastrofa) incat si daca jucati la Caritas sau la SAFI erati mai castigati. Uitati-va bine la apartamentul ala din beton penibil, de pe timpul lui Ceasca pe care ati dat banii. Ce spuneti, face sute de mii de euro cat ati dat voi sau urmeaza sa achitati pe el sau nu? Cine in lumea asta, in afara de voi, ar mai fi putut lua o astfel de tzeapa. In America, astfel de cazuri se rezolva simplu prin faliment personal si evacuare in strada. Oamenii ajung la rude, la parinti, in containere sociale sau chiar sub pod. E tragjc dar asta e capitalismul de kkt pentru care mergem periodic la vot. Asa arata fatza hidoasa. Politicienii si escrocii capitalisti nu mai pot de grasi, prostii platesc si chilotii de pe ei sa aiba o casa si un minim de calorii chioare pe masa. Think about it !!!! Prostia se plateste cu bani grei, iar iobagia e o conditie din care nu se iese decat prin deces, sau jefuind o banca. In niciun caz prin loc de munca.

    Răspunde
     
    1. crisy boy
      Ianuarie 27, 2015 la ora 10:59

      cumva propui sa-nentoarcem la socialism? ai fost cumva ieri pe la cimitirul ghencea?

      Răspunde
       
  • Constantin
    Ianuarie 26, 2015 la ora 10:48

    @ cip _ China vinde pentru ca produce ieftin, pietele lumii cumpara pentru ca China produce [si vinde] ieftin. Yuanul se intareste treptat, controlat, dar sigur. Banca centrala si Partidul comunist sunt obligate sa liberalizeze incet-incet cursul pentru a atenua discrepantele economice. In relatiile comerciale cu Statele Unite, ca urmare a emiterii de numeroase hartii verzi de catre The Fed, yuanul se apreciaza implicit, iar mentinerea lui fortata pe termen lung la un curs scazut este paguboasa pentru importuri, dar si pentru nivelul de trai al populatiei (tensiuni sociale pe masura cresterii nivelului de educatie, etc.). Nu trebuie sa fie neaparat si imediat foarte puternica, dar moneda chinezeasca devine odata cu dezvoltarea economiei Chinei una de referinta pe pietele internationale. In deciziile comunistilor exista, desigur, riscul arbitrarului, insa yuanul este o moneda relativ stabila, iar sustinerea ei prin avutia crescanda a RPC este certa. Povesti de felul „economia Chinei nu mai creste anul acesta cu 14% ci doar cu 5%, deci este o tragedie” nu au nicio relevanta atat timp cat bancile centrale din EU si USA sunt nevoite sa apeleze la „relaxarea cantitativa” in speranta relansarii economice. La fel de lipsite de relevanta sunt sursele R&D, ori cerintele internationale la adresa Chinei cu privire la respectarea HR, invocate cu privire la cresterea economica pe termen scurt si mediu. Daca pe termen lung suntem de acord ca democratizarea este o conditie esentiala pentru sustinerea cresterii si dezvoltarii economice, aceasta este o alta mancare de peste. Piata este privita ca un spatiu de intalnire a cererii cu oferta. Produsele ieftine si proaste din China (nu trebuie sa credeti ca chinezii nu stiu sa faca si produse bune) se vand pentru ca exista cerere pentru ele. Presupun ca ideea dumneavoastra cu referire la „embargou” este o figura de stil.

    Răspunde
     
    1. cip
      Ianuarie 26, 2015 la ora 15:37

      China vinde ca produce ieftin si fara norme si punct. Intr-o Europa „verde”, China era falimentara de mult. Nu mai vad China in viitor la nivelul actual. China va vinde atat cat vrea SUA si Europa sa-i foloseasca la productia de haine, televizoare, telefoane si chinezarii! In timp ce Europa si SUA produc hartii, China produce bunurii, in Romania sunt oameni care au venit minim garantat cat 7 chinezi care muncesc cate 16 ore/zi, 7 zile/saptamana. In tarile de V diferenta este si mai uriasa. Daca ar stii chinezii de rand treburile astea, te asigur ca o punem de un razboi mondial garantat. SUA si EU au dezvoltat un sistem foarte simplu, de ce sa muncim noi daca o pot face altii, in felul asta ii tine si ocupati, n-au timp sa se mai gandeasca la razboaie etc. Sunt 100% convins ca daca China de maine cere aur real pe marfurile sale, europenii s-ar apuca de lucru si ar produce ei chinezarii, sau daca China de maine incepe sa investeasca banii din cresterea economica in arme de ultima generatie crezi ca SUA si UE ar mai cumpara produse chinezesti? Asa atat cat China investeste banii in infrastructura pe care nu circula nimeni, cartiere de blocuri in care nu locuieste nimeni totul e perfect pt SUA si UE. Chinezii nu stiu sa faca produse bune, fraza e foarte corecta, da chinezii pot face si fac produse bune dar cu tehnologia straina si pentru beneficiul firmelor straine. China de una singura daca de maine toate corporatiile decid sa nu mai fabrice in China, nu e capabila sa produca produse de calitate, asa cum nici Romania n-a fost capabila pe timpul lui Ceausescu sa produce ceva, doar ne mintim singuri ca Romania avea industrie. Eu detin o mica fabricuta, dar daca de maine as putea doar sa cumpar marfa cu niste cifre intr-un cont, n-as mai muncii o secunda.

      Răspunde
       
      1. Cip
        Ianuarie 26, 2015 la ora 19:43

        un exemplu foarte la vedere Rusia, avea crestere economica si economic parea de neoprit, pana in ziua cand li s-au umflat muschii prin vecini, i-a pus rapid SUA si UE in 4 labe, si cica mai sunt si putere militara si ca au arme de fac „pipi” pe scutul NATO, vrajeala, daca scutul ala era degeaba nu mai faceau ei mistouri, ignorau acel scut daca el nu produce efecte

        Răspunde
         
  • Crisy
    Ianuarie 25, 2015 la ora 23:32

    Tiparirea de bani falsi este o forma de impozitare colectiva a iobagilor care pun botul la astfel de manevre financiare.

    Răspunde
     
  • TIGAU MARIAN
    Ianuarie 25, 2015 la ora 15:45

    Buna ziua,
    Imi iau inima in dinti sa fac acest comentariu despre problema creditelor in franci elvetieni. Inca de la inceput precizez ca nu beneficiez de un astfel de credit, nu sunt economist si nici nu am mai interactionat cu mediul economic, inclusiv cel din presa. Am insa ceva experienta in intocmirea contractelor, asa incat sper ca ideea mea sa nu fie cea mai mare prostie. Iata despre ce este vorba:
    1) Toate contractele comerciale au o clauza de „forta majora” care se refera la cauze exterioare vointei partilor contractante, cauze care nu pot fi prevazute de niciuna dintre parti si care face imposibila indeplinirea intocmai a prevederilor contractuale. De regula aceste cauze sunt asimiliate cataclismelor naturale: cutremure, inundatii etc. In situatia invocarii „fortei majore” partea care o invoca are posibilitatea, ca cel putin temporar, sa nu-si onoreze intocmai obligatiile contractuale (spre exemplu sa nu-si plateasca ratele) fara sa fie supusa platii unor penalitati. Acum judecand impartial, se poate privi „explodarea aprecierii monedei elvetiene” ca pe un fapt de forta majora cel putin din urmatoarele puncte de vedere:
    – a fost o actiune independenta de vointa partilor (atat a bancilor cat si a beneficiarilor creditelor)
    – nu a putut fi prevazuta de nimeni amploarea si intensitatrea (rapiditatea) acestui eveniment
    In concluzie daca, de buna creditnta fiind, apreciem ca este vorba de o forta majora si acest lucru este recunoscut de statul roman prin institutiile abilitate atunci:
    1) Beneficiarii creditelor in franci elvetieni pot momentan, cel putin pana la adoptarea unei solutii la nivel de stat, sa nu-si mai plateasca TEMPORAR noile rate, fara a fi supusi la nici un fel de penalitati
    2) Avand in vedere ca statul roman oricum are de suportat intr-un fel, sau altul, niste costuri (ori grija a min 75000 familii potentiali asistati sociali, ori problema unor banci cu credite neperformante) consider ca trebuie sa se implice, dar nu oricum. Din punctul meu de vedere trebuiesc rezolvate 2 probleme:
    – problema unor cetateni romani care risca nu numai sa-si piarda casele, ci chiar libertatea (pentru inceput cea economica). In definitiv de ce statul roman se implica in ajutorarea diverselor categorii de sinistrati si nu s-ar implica si in ajutorarea acestor oameni?
    – problema bancilor care sunt niste niste societati comerciale care trebuie sa aibe profit.
    Avand in vedere aceste considerente iata ce cred ca ar trebui sa intreprinda statul roman prin Guvern si Banca Nationala:
    1) In primul rand ar trebui definita si reglementata ca FORTA MAJORA un eveniment economic de aceasta amploare
    2) In al doile rand trebuiesc recalculate valoarea creditelor acordate in franci elvetieni, astfel incat DAE sa acopere costurile bancilor si un profit de maximum 1%
    3) Statul roman sa rascumpere de la banci, in noile conditii, datoria creditatilor. In schimbul acestei rascumparari statul roman va primi, iar creditatul va ceda, dreptul de proprietate asupra fractiunii din valoarea imobilulu, echivalente datoriei preluate de stat , calculate la pretul pietei din momentul rascumpararii. In continuare creditatul astfel ajutat va deveni chirias la stat, dar va achita ca si chirie numai o fractie din aceasta (egala cu procentul de datorie preluat de stat.
    Spre exemplu: daca am luat un credit de 100 000 echivalent lei si am achitat deja, pana la momentul interventiei statului 60 000 lei echivalent, adica 60%, iar statul, preluindu-mi creditul a devenit proprietar pe 40% din valoarea imobilului, eu voi fi obligat sa achit lunar o chirie care sa fie 40% din valloarea de piata a chiriei intr-un imobil similar.
    Avantajele unei asemenea masuri ar fi:
    1) bancile nu numai ca vor scapa de potentiale credite neperformante, dar vor marca si un mic profit
    2) familiile cetatenilor romani care au accesat astfel de credite nu-si vor pierde casele si chiar viata. Vor ramane proprietari in casele in care si-au investit mai mult decat banii, visele lor, vor plati o chirie la stat care trebuie sa fie mai mica decat valoarea unei rate la banca si chior isi vor putea, in timp, recupera proprietatea.
    Repet acest lucru ar putea fi POSIBIL si APLICABIL numai in cazul in care acest eveniment economic este asimilat unui factor de forta majora.
    Pe viitor, poate nu ar strica, ca BNR sa impuna bancilor, sa-si asigure creditatii nu numai impotriva catastrofelor naturale, a pierderii locului de maunca etc, ci si impotriva unor evenimente de genul celor la care tocmai am fost contemporani.

    Răspunde
     
    1. Stelian
      Ianuarie 25, 2015 la ora 16:52

      Eu nu am citit despre o astfel de clauza de forta majora in contractul meu de imprumut. Nu spun ca nu exista in nici un contract. Dvs ati prezentat aceasta clauza numai pentru debitor. Banuiesc ca de aceasta clauza poate beneficia ambele parti contractante. Care ar fi cauza de forta majora pentru creditor? In caz de calamitate cum poate creditorul beneficia de aceasta clauza de forta majora?
      La fel ca dvs nici eu nu am studii si nici nu lucrez in domeniu, doar eram curios de ce ar pune banca asa ceva in contract, caci dupa cum stim contractul de imprumut cu o banca nu este ceva negociat intre partile contractante.

      Răspunde
       
    2. Stelian
      Ianuarie 25, 2015 la ora 16:59

      Iar BNR ar putea impune orice bancilor, spun asta referitor la ce ati spus cu privire la asigurarea obligatorie a creditatilor, dar de platit vor plati tot cei ce vor credite, nu bancile. Ceea ce poate duce rata asemenea sau mai mare decat la creditul in lei, deci cei ce au beneficiat de rata mai mica, cu costuri suplimentare ale creditului, nu s-ar mai fi incadrat la aceste imprumuturi.

      Răspunde
       
    3. Crisy
      Ianuarie 25, 2015 la ora 20:41

      Fluctuatia majora de curs (aia care ne impinge in faliment) nu e o „clauza de forta majora”. Daca ar fi, ea s-a aplica si la burse si la Forex si la toate pietele pe care exista fluctuatii si volatilitati. Ceea ce exista acum, este negru pe alb – caz de faliment in economia de piata, adica iobagi ruinati care isi pierd casele datorita unei conjuncturi economice de kkt. Nu exista niciun fel de cale de mijloc decat o discutie cu banca si o re-esalonare in rate mai mici dar mai multe (adica pe total sume mai mari de plata). Cale de mijloc NU EXISTA !!! Cei care protesteaza prin oras crezand ca o sa-i ierte preotul sau statul de datorii se mint pe sine. Datoriile sunt principalul motor al iobagiei absolute in economia de piata. Daca nu ar fi ele, nu ar mai munci nimeni, toata lumea ar freca duda.

      Răspunde
       
      1. Lucian
        Ianuarie 25, 2015 la ora 23:41

        Exprimarea dura…dar nu pot sa nu remarc…din pacate…extrem de adevarata!

        Răspunde
         
    4. Horia Hotiu
      Ianuarie 26, 2015 la ora 08:30

      BNR ar fi trebuit sa introduca, inainte de criza, elementul de risc valutar la calculul gradului de indatorare, la toate tipurile de credite, mai cu seama la cele cu valori mari, precum cele imobiliare !
      La foc incrucisat mi-au dat lacrimile la cat de inept poate fi nea Piperea,un „profesionist ” lipsit de o minima edcatie financiara

      Răspunde
       
  • dorel ala cu tirnacopu
    Ianuarie 24, 2015 la ora 19:33

    salariu minim in germania 8,5 euro/ora… in romanica lu pesedeu, decit sa muncesc degeaba, mai bine stau degeaba… pt ca munca in romanica lu pesedeu nu se plateste… se plateste doar statu … la birou sau trancaneala la tembelizor… dovada: trancanitori la tv intre 3000-25000 euro, nu-i mai numesc… cintaciosi, la fel.. sefi pe la cnadr, asf, rar, sefi de banci, distrigaz-uri, hoarde de generali, hoarde de judecatori, sristi si alte categorii privilegiate… zeci de mii de euro pe an… brava lor… eu cu tirnacopu ma fac ca muncesc, ei se fac ca ma platesc… mie nu mie frica de munca, pt ca stiu sa ma feresc de ea… ce munca mea…

    Răspunde
     
  • Viorica
    Ianuarie 24, 2015 la ora 10:14

    Sa analizam trecutul pentru a privi in viitor
    Va voi povesti ceea ce s-a intamplat in Moldova, si in special in judetul Vaslui.
    In Moldova au fost razesii lui Stefan, oameni liberi si harnici. Cand a venit „Colectivizarea”, cea mai mare parte a barbatilor nu a suportat sa vada ca nu mai are nimic in ograda si a plecat unde a vazut cu ochii: la mina, pe santiere, in marile uzine de la Galati si Brasov. Erau si bancuri in vremea aceea pe seama lor (cel cu „sarma” era in voga – pentru ca nu mai aveau locuri in tren, circulau pe vagoane; in momentul in care era un obstacol, cel de pe primul vagon striga „sarma” si toti se aplecau, ca sa nu fie maturati de pe vagon). In sate ramaneau doar femeile si copiii. Barbatii veneau o data sau cel mult de doua ori pe an, aduceau banii pentru educatia copiilor si pentru investitii. Cand ieseau la pensie se retrageau „la casa lor”. Orasele din acesta zona nu s-au dezvoltat, pentru ca efectiv nu avea cine sa lucreze in fabricile care se construiau acolo.
    Dupa 1990, istoria s-a repetat. Doar ca, tinerii au plecat pe santiere si in fabrici in Italia, Spania, Germania, Anglia. Pe santier, sunt platiti cu salariile de acolo nu cu salariile pe care le ofera aceeasi firma pe santierul din Romania. Pentru ca legaturile de familie au ramas foarte puternice, tinerii trimit la parinti cel putin 200 euro in fiecare luna, cu care acestia traiesc relativ bine, dar cu un dor aprins in suflet. Deci, cine sa investeasca acesti bani de la UE, cine sa puna la munca acesti bani? Batranii care au ramas acasa, cu dorul lor?

    Răspunde
     
  • Constantin
    Ianuarie 24, 2015 la ora 07:15

    Imi place sa-mi amintesc ca in conformitate cu planurile de la un moment dat, din luna aceasta patria noastra ar fi trebuir sa se afle in Zona EURO. Daca nu s-a petrecut evenimentul, ar fi interesant de aflat de ce si care ar fi fost consecintele daca ar fi avut loc.

    Răspunde
     
  • bancher
    Ianuarie 24, 2015 la ora 00:19

    Moise, nu vrei sa ne spui care este parerea ta in urmatoarele privinte?
    – de ce nicio banca nu vrut sa elibereze franci clientilor ci i-au fortat sa ia lei sau euro (desi creditul era in franci)
    – de ce BNR a permis bancilor acea relaxare in acordarea creditelor (analiza dosarelor clientilor a fost orice numai analiza NU; daca nu te incadrai sa iei toata suma pe care o vroiai pe creditul ipotecar te invata banca cum sa mai faci si un credit de nevoi personale)? Nu existau niste reglementari in aceasta privinta?
    Uite doar doua motive pt care si banca trebuie sa suporte niste riscuri nu doar cei care au luat credite.

    Răspunde
     
  • sindromul ................,, ce sa fac ,,
    Ianuarie 23, 2015 la ora 22:43

    Pe masura ce stinta evolueaza societatea se indeparteaza de religie !
    Dar spre ce se indreapta ? Mare descoperire stiintifica o fi si aia sa te f8ți in cur barbat cu barbat ! Dar cum se face ca asa un scriitor celebru (preot-calugar care are pretentia ca tine calendarul neschimbat..) nu s-a prezentat la parlament in momentul legalizarii: ,, sa te f8ți in cur barbat cu barbat..?!,,
    Este o boala care reduce sansele de reproducere ale bolnavului !
    Este o boala care reduce sansele de integrare in societate ale bolnavului ! Este un pacat strigator la cer..!
    Ai avut o singura atitudine: ai incalzit supa pe site..!
    Atentie: ai o urgenta nationala: posete pentru gagici !
    Si mai am un mesaj pentru tine: DU-TE SI TE INSOARA BASTOVOI !

    Răspunde
     
  • ioan
    Ianuarie 23, 2015 la ora 15:33

    CFH-ul creste pt ca economia elevetiana este foarte puternica axata pe un export puternic. Cel mai important partener economic este UE-ul. In zona Euro pleaca majoritatea exporturilor. Banca nationla elevetiana a incercat pe cat posibil sa tine in frau franul sau cuplandu-l la moneda euro, insa acum ca raspuns la decizia BCE de a cumpara obligatiuni de stat, arata cata neincredere are politica lui Draghi. Decizia bancii elvetiene (care de altfel sustine politica de stabilitate a germaniei) a fost de asteptat, iar dupa anuntarea ei….euro-ul a pierdut fata de CHF de la 1,2 la 0,9, indicele bursier a picat 7%. Sunt perdanti si castigatori ca intotdeauna, insa iincredearea in Bancile Nationale ca garanti ai stabilitatii a mai facut o victima.

    Si ref. la una din emisiunile de sapt. trecuta, ca agricultorul roman nu isi poate vinde supra productia de cartofi datorita sanctiunilor economice impotriva Rusiei: Poi ametitii aia din miniserul agriculturii sa nu mai doarma in post si sa mai citeasca intre 2 tigari presa internationala. Citeam ieri ca Venezuela datorita pierderilor mari la acest produs (cauze naturale), nu mai au materie prima pt ca McDonald sa faca cartofi prajiti si baga in schimb manioc.
    Iata solutie…export in America de Sud…si nici nu e nevoie sa fi stralucit si doar sa te uiti putin mai departe de blidul din fata ta.

    Răspunde
     
  • Cris
    Ianuarie 23, 2015 la ora 12:00

    Stimati iobagi cu credite in franci,

    Spuneti MERSI ca n-a iesit tembelul de Victor Ponta presedinte ca acum ati fi avut pe langa crima din buzunare in CHF si o cota progresiva de impozitare la salariu, care v-ar fi luat din start 30-40% din salariu, pana sa apucati sa achitati rata.

    Think about it!

    Răspunde
     
  • Cris
    Ianuarie 23, 2015 la ora 11:45

    Daca voi credeti ca tiparirea de bani falsi este solutia la actuala criza majora prin care trece Europa, va inselati amarnic. Bani sunt deja cacalau in economie. Problema este ca nu ai ce face cu ei… ca nu mai functioneaza nimic productiv, care sa merite, iar populatia a ajuns la apogeul iobagiei – consuma doar cat sa nu moara de foame. Uitati-va si voi in jurul vostru, unde se concentreaza masele de oameni. Doar la raionul de mancare… In rest, faliment total.

    Răspunde
     
    1. ccc
      Ianuarie 23, 2015 la ora 12:05

      La americani a functionat, asa ca nu vad de ce nu ar functiona in Europa,de obiecte ne putem lipsi dar de mancat trebuie sa mancam zilnic.

      Răspunde
       
  • Cris
    Ianuarie 23, 2015 la ora 11:38

    E crima odioasa la buzunar ce se intampla cu francul elvetian. Se pare ca bancile din RO au ajuns sa-si ajusteze pierderile enorme pe seama fraierilor cu credite in franci si care isi rup de la gura sa plateasca la banca.

    Răspunde
     
    1. Cristian
      Ianuarie 23, 2015 la ora 16:10

      Te vad foarte energic/a pe tema CHF dar as vrea, pe cat posibil, sa imi raspunzi la cateva intrebari:
      1. De ce faci credit la o casa pe care nu ti-o permiti, intr-o perioada inc are este evidenta supra-evaluarea locuintelor???
      2. De ce ai face, ca om sanatos la cap si cu un minim de educatie, credit in alta moneda decat cea e referinta sau moneda in care iti iei salariul?
      3. De ce nu faceti presiuni pe banci sa ajunga cumva la o intelegere cu voi? Va e teama ca odata ce veti reusi voi (chf-istii) sa nu cumva sa ceara si cei cu eur aceaste beneficii si sa cadeti inc ap cu tot sitemul bancar?
      4. BCE doreste sa ajute economiile tarilor care doresc sa munceasca si le ofera bani ieftini. Daca nu s-ar da pomeni pe sistem electoral nu crezi ca am duce-o si noi mai bine? Facem si noi soselele ca nemtii, bagam armatura de otel, straturile corect compactate si la grosimi adecvate si facem drumurile patriei practicabile pe bani europeni. Dar banii europeni nu se prea fura ca se prind aia si ii cer inapoi…

      Deci? Ceva raspunsuri argumentate pot primi?

      Răspunde
       
  • m
    Ianuarie 23, 2015 la ora 08:39

    sunt bani peste tot, dar nu mai vrea nimeni sa se imprumute la banci, nu mai au incredere in banci si in economie. nu se va rezolva criza nici cu 1000 de trilioane de euro.

    Răspunde
     
  • dragos
    Ianuarie 23, 2015 la ora 07:06

    ghiseul.ro – localitatea Iasi lipseste cu desavarsire; sau din tot judetul Iasi ” decat” localitatea Miroslava apare 🙂 … deci ” toate” localitatile din Romania mai putin cele din judetul IS 🙂

    Răspunde
     
  • mircea motrescu
    Ianuarie 22, 2015 la ora 23:44

    Sentimentul meu este ca cea mai mare parte din acesti bani nu vor ajunge in consum si implicit nu in investitii. Cel putin pe termen scurt si mediu. De ce ? Pentru ca orice fel de investitor va pune mereu in top – ul listei sale , nu banii ci increderea . Iar Zona Euro astazi sau Uniunea Europeana ,spre dezamagirea celor mai multi dintre noi , nu ofera aceasta perspectiva .

    Răspunde
     
    1. Cris
      Ianuarie 23, 2015 la ora 11:43

      Acesti bani vor ajunge, ca si ceilalti, in circuitul major de spalare de bani guvernamental, respectiv administratiile publice, adica contracte umflate pe lucruri total inutile. Apoi se vor majora impozitele la iobagi ca sa poata fi rambursate. Bancile se vor alege cu dobanda, cetatenii, ca si pana acum, cu praful de pe toba si cu bordurile si betoanele din orase.

      Răspunde
       
  • VictorL
    Ianuarie 22, 2015 la ora 23:18

    @Moise.Parca era vorba de 1250miliarde euro.250 sunt maruntis?Acum se vor bucura cei cu credite in Euro de devalorizarea Euro si scaderea dobinzilor sau ne tinem si cu Leul dupa Euro tot in jos?

    Răspunde
     
  • N!ck
    Ianuarie 22, 2015 la ora 23:07

    Masura de azi face parte din masurile defensive ale aliatilor NATO in razboiul economic cu Rusia. Asa cum masura de a renunta la pragul de 1.20 a fost o masura ofensiva.

    Răspunde
     
  • Catalin ( CTL )
    Ianuarie 22, 2015 la ora 22:54

    Ei bine, in cazul in care va intrebati de ce creste FRANCUL ELVETIAN, ei bine , tocmai din cauza politicii inflationiste consacrata de FED-ul american si urmata in mod constiincios de banca centrala a Japoniei si, vedem azi, de BCE.
    De ce s-a intamplat asta ? Cred ca are o mare legatura cu anuntul recent privind economia SUA care a crescut cu 5%, si asa cum au enuntat, dezinflatia din zona euro. ( si asa scriu mult, asa ca nu mai explic de ce 5% nu e reala ).
    Ei bine, tocmai aruncarea cu bani in piata ii face pe investitori sa-si gaseasca refugiul in franci sau aur. Lumea nu are credite in aur si de aceea nu a fost mediatizat, dar si acesta a crescut cu 6% in saptamana trecuta. Ei, daca va creste francul nu va uitati la Banca Elvetiei, ea tocmai a dus dobanda sub pragul de 0 , uitati-va la celelalte banci centrale.
    Vedeti, in cercurile lumii financiare a aparut un nou termen dupa anuntul Bancii Elvetiei de a nu mai tine pragul minim pentru franc lucru care a dus la cresterea francului pana la paritatea cu EURO , azi, 22.01.2015. Termenul este ” Pull a Switzerland „. Il mai tineti minte pe domnul cu ” Perversa de pe Targul Ocna ” ? Ei, tradus in romana termenul ar insemna cam ” Perversa Elvetiana „.
    Ei bine lumea e prea concetrata asupra mititelei si idilicei economii elvetiene si asupra monedei sale ca sa vada imaginea de ansamblu. Si aici ma refer la mult mai marea economie a Chinei. Poate nu stiti dar si yuanul chinezesc, sau renmimbi, are un prag impus de guvern in raport cu dolarul american, si asta s-a pastrat de pe vremea cand dolarul era legat de aur, iar celelalte monede de dolar. E ca o ancorare in lant intr-un port ( barcuta leului e legata, spre exemplu de cea a euro prin politica BNR ). Acum dolarul nu mai e ancorat la mal, dar celelalte monede sunt la el prin politicile concertate ale bancilor centrale.
    Ei bine, in clubul asta al barcutelor din port, care se cam indeparteaza de mal, yuanul e barcuta impinsa la fund pentru a putea face ca marfurile sa treaca mai usor in barcuta numita dolar. Daca yuanul ar fi lasat sa se ridice la suprafata, sa pluteasca si sa-si arate puterea, ei bine, barcuta dolar nu ar ajunge nivelul ei si nu si-ar mai permite sa-i preia marfa. Ei bine, daca chinezii se hotarasc sa traga o ” Perversa Elvetiana „, ceea ce au dreptul sa faca, pentru ca au muncit nu au stat, ei bine, atunci povestea asta cu francul ar fi o picatura in oceanul economiei globale in comparatie cu ce ar insemna yuanul. Asa ca, fiti atenti la posibile, probabile, viitoare, ” Perverse Elvetiene „. Acestea sunt, practic, pumni dati in propria moaca de bancile tarilor care spun acum ca e necesar sa pompam bani in piata.
    O alta ” Perversa Elvetiana ” e, putin mediatizata , silentioasa, repatriere a aurului din buncarele FED de catre tari cum ar fi Germania sau Olanda, sau achizitionarea masiva de care Rusia.
    Intrebarea nu e ori suntem nemti , ori nu mai suntem, intrebarea e „suntem evletiei ori nu mai suntem ?”

    Răspunde
     
    1. Mister Chew Chew
      Ianuarie 23, 2015 la ora 12:39

      La anul…La anul economia Chinei va deveni cea mai puternica din lume! Moneda ar putea fluctua mai putin controlat decat acum, din ce in ce mai liber in viitor.

      Răspunde
       
    2. cip
      Ianuarie 26, 2015 la ora 03:27

      Termina cu prstiile, China vinde ca produce ieftin, o valuta proprie scumpa va face ca marfurile chinezesti sa fie scumpe si cumparatorii sa dispara, in cazul asta China falimenteaza, o tara care fura tehnologie copiaza la modul grosolan orice nu are cum sa fie nr 1 niciodata. China e folosita ca mana ieftina de lucru, oameni sclavi. China n-are bani nici sa treaca strada, dovada ca au venit in Romania sa investeasca si sa cumpere, s-au inteles la bani si apoi au dat-o cotia, au zis ca au gasit mai ieftin si daca vrem pretul impus de ei bine, daca nu…nu. Chinezii hoti si neseriosi! In Romania, fac bani pentru ca fac evaziune, altfel n-ar mai cumpara nimei gunoaiele lor, sunt firme in Romania care produc calitate, dar din cauza pretului de duping si a evaziunii n-ai loc pe piata, si autoritatiile romane se fac ca ploua, cand ar putea foarte bine sa trimita tot ANAF-ul in fiecare zi la dragonul rosu!La cata evaziune e acolo si-ar permite sa tina o echipa non-stop acolo, alaturi de niste procurori DNA spioni, ca sa fim siguri ca nu i-au spaga. China „prospera” ca asa vor americanii, se folosesc de ei, le da hartie colorata la schimb cu bunuri reale. China e bataia de joc a americanilor, daca de maine China ridica pretentii si incearca sa-si arate muschii, le pun embargou americanii si ue si in cativa ani o sa auzim de China la trecut!

      Răspunde
       
      1. cip
        Ianuarie 26, 2015 la ora 03:37

        nici hartie colorata nu sunt sigur daca le da pe bunuri, cred ca le da niste cifre intr-un cont si atat, tu ai munci daca ai avea posibilitatea sa platesti marfa cu niste cifre intr-un cont? Asta cu China nr 1 e propaganda. Ca sa nu se prinda aia ca muncesc pe gratis ii perie si le mai zice din cand in cand, hai mai cu spor, hai inca un pic si suntetii primii. As vrea sa vad ziua cand China o sa ceara pe bunri aur real, cand barcie se intalnesc si fac schimb, una (China) cedeaza marfuri si cealalta SUA cedeaza aur pur in lingouri :)) Sa vezi cum se reseteaza toata treaba, SUA a reusit in China ce n-a reusit nimeni, sa faca o masa mare de oameni (1 miliard) sa munceasca gratis, fara razboaie, fara bici, doar cu un bol de mancare si o perie!

        Răspunde
         
        1. un turist
          Ianuarie 26, 2015 la ora 13:04

          cip:Groaznic dar adevarat,in China foarte multi daca se ia in considerare populatia Chinei lucreaza pe nimic. Din surse sigure stiu ca o femeie sta toata ziua la locul ei de munca si impacheteaza piese si asta pe un salariu zilnic echivalent cu 850g de orez=cca.0,5€?????Nu mai trebuie pusa intrebarea de ce creste China.
          -In privinta creditelor cunosc o localitate din Romania (unde am lasat personal ceva finante pierdute)cu 269 de case si daca cei ce NU au credite la banci(mai multe)se pot numara pe degete atunci ce inseamna atita vaicareala.Orice om cit de putin informat trebuie sa stie ca o durata de peste 30 de ani de plata poate fi riscanta sau spus fatala.

          Răspunde
           
  • Cris
    Ianuarie 22, 2015 la ora 22:04

    E sursa de inflatie masiva in zona euro, aceasta masura. Sunt bani falsi produsi de o imprimanta. Nu au ce cauta in economie.

    Pe de alta parte, cresterea criminala a CHF (si a EURO) par mai degraba indreptate sa ajusteze pierderile masive ale bancilor romanesti, din 2015, pe spinarea clientilor imprumutati in valute – EURO si CHF

    Răspunde
     
    1. Mircea ST
      Ianuarie 24, 2015 la ora 21:14

      Nu exista bani falsi ci doar „toxici” Daca statele care ii iau ii folosesc la investitii care duc la cresterea economica reala si competitiva atunci e ok. daca nu groapa e si mai mare,iar criza etc…
      Nu stiu daca are sens raspunsul la partea a doua legata de curs… In toata zona de est e scadere a monedelor si ei nu isi pun problema leului…Mai stii poate ai dreptate si a rapit-o isarescu pe fisa aluia de la banca elvetiei de a luat decizia asta…

      Răspunde
       
  • Andrei
    Ianuarie 22, 2015 la ora 21:06

    Moise, spui întâi că MTO-ul „îţi permite să te împrumuţi numai dacă ai o creştere economică suficient de mare”, iar apoi că România „are prea mulţi bani pe care nu poate să-i cheltuiască din cauza afurisitului de mecanism MTO”. Să înțeleg că MTO-ul nu limitează doar capacitatea de împrumut, ci limitează și plafonul de investiții, chiar a banilor pe care îi avem deja?

    Răspunde
     
    1. cineva
      Ianuarie 22, 2015 la ora 22:25

      MTO-ul se refera strict la banii de imprumut, noi am avut crestere economica pentru ca nu am cheltuit banii nostri, care e alta mancare de pesti. Daca noi anul trecut am fi terminat proiecte cu bani europeni, si am fi fost pe plus, atunci MTO-ul ne-ar fi lasat sa cheltuim alti bani, dar noi nu i-am cheltuit nici pe ai nostri, apai pe ai lor, in concluzie am ramas cu banii nostri, si de la ei tot mai putin decat anul trecut, pentru ca teorecti nu am avut consum de la ei, ceea ce a determinat sa se inteleaga ca anul acesta nu avem nevoie asa de mare de fonduri.

      Răspunde
       
  • sindromul ................,, ce sa fac ,,
    Ianuarie 22, 2015 la ora 20:39

    Commercio mondiale ha cominciato Adam venduto Cielo il 1 marzo ! E,stato un vero affare !!!

    Răspunde
     
  • Marius Dinca
    Ianuarie 22, 2015 la ora 19:44

    Mai există o perspectivă domnule Moise Guran. Inclusiv Germania are de câștigat în acest moment din această politică monetară relaxată. O țară a cărei creștere este dependentă mai degrabă de export decât de consum intern și în care tendința este de stagnare, are de câștigat din relansarea consumului în principalele sale piețe de desfacere.

    Răspunde
     
 
 
Adaugă comentariul
 
 

Emailul nu va fi făcut public. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Nume: *
Adresa de email: *
Pagină web
Comentariul*
 caractere rămase