BIZIDAY: Joi, 22 ianuarie 2015

Publicat la data de de Moise

This entry was posted in ÎNREGISTRĂRI. Bookmark the permalink.

Comentarii prin facebook

17 răspunsuri la BIZIDAY: Joi, 22 ianuarie 2015

  • Berca Iulian
    Februarie 6, 2015 la ora 20:46

    Croatia plateste datoriile celor saraci.

    The Croatian government, acting in place of a fairy godmother, has launched a program called „Fresh Start” that will cancel the debt owed by some of the poorest people in the country.
    The state, alongside a number of banks, telecom operators, electricity companies, local governments and other firms, have collectively agreed to forgive debt worth up to 60,000 Croatian kuna ($8,830) per individual.
    Croatia’s economy is in the midst of a prolonged recession, with gross domestic product declining every quarter since the end of 2011.
    This measure is expected to boost consumer confidence and spending.
    Related: Aussie chocolate bars are getting smaller
    The program is designed specifically for households that made less than 2,500 kuna ($370) over the last three months and meet other financial criteria.
    „This is for the bottom layer of debtors where there is clearly no chance that they will ever repay the debts that they have,” said Otilia Dhand, a political analyst at Teneo Intelligence.
    The government noted that it has never had a debt forgiveness program of this magnitude, but said this is a one-off initiative.
    Dhand says the move was not a surprise since the government has recently lost support in the polls. She said this will give the government a popularity boost ahead of parliamentary elections, which are expected by the end of February 2016.
    The International Monetary Fund has recommended a laundry list of reforms and overhauls to get the Croatian economy back on track. In November, it said it supported the idea of writing off debt for distressed households.

    Răspunde
     
  • coco
    Ianuarie 26, 2015 la ora 16:34

    Pentru partea de IT News poate o mai schimbati un pic sursele de la the verge sau ce folositi acum la ceva mai putin biased ….

    Răspunde
     
  • Jilaveanu Mircea
    Ianuarie 26, 2015 la ora 10:05

    Toata lumea comenteaza,toata lumea isi da cu parerea,cu totii uitam(sau suntem obligati sa uitam)ca lucrurile sunt simple:INAINE DE 1989 ERAM TOVARASI,DUPA 1989 SUNTEM DOMNI.Nu pot fi toti in acelasi timp si TOVARASI si DOMNI.Domnu-i DOMN si-n sant.In concluzie DOMNILOR FITI DEMNI CHIAR DACA SUNTETI IN SANT.

    Răspunde
     
  • Catalin
    Ianuarie 26, 2015 la ora 09:41

    Exemplu de sume platite in plus fata de dobanda de piata; masura “dublei masuri”

    Exemplu de sume platite in plus fata de dobanda de piata; masura “dublei masuri”

    Desi problema este valabila pentru toate creditele in valuta cu dobanda “variabila”, am ales un exemplu legat de “subiectul zilei”, francul elvetian. Pentru cei imprumutati in EUR, situatia poate fi mai buna, avand in vedere ca deprecierea RON fata de EUR a fost mai mica decat cea fata de CHF.
    Am folosit pentru curs site ul BNR, pentru LIBOR site ul global-rates.com si pentru calcularea ratelor site ul finzoom.ro. Am “rotunjit” unele cifre (de exemplu, 2.796% a fost transformat in 2.8%, in cazul LIBOR), diferentele nefiind semnificative pentru ceea ce era de demonstrat.

    Sa consideram un credit in valoare de 100 000 CHF, pe 30 ani, dobanda variabila, cu prima rata de platit in data de 01.08.2007
    Contractul de credit stipuleaza o dobanda de 6.5% pentru prima rata.

    01.08.2007

    Curs CHF/RON 1.9394
    LIBOR 3M CHF 2.8%

    Rata de plata in CHF 632 CHF

    Rata de plata in RON 632 * 1.9394 = 1 226 RON

    01.04.2009

    Curs CHF/RON 2.8003

    LIBOR 3M CHF 0.4%

    Aici apar 2 situatii:

    1. Dobanda variabila “varianta romaneasca”, care este cea mai intalnita (de mine, cel putin), adica banca nu a scazut deloc dobanda, desi pe piata internationala aceasta s a redus cu 2.4%;

    2. Dobanda variabila reala (de piata, la fel ca si cursul de schimb).
    Cazul 1.

    Rata de plata in CHF 632 CHF

    Rata de plata in RON 632 * 2.8003 = 1 770 RON

    Cazul 2.
    Calculul dobanzii tinand cont de piata este dobanda initiala minus diferenta LIBOR ului, adica 6.5 – 2.4 = 4.1%, la aceasta calculand noua rata de plata in valuta.

    Rata de plata in CHF 483 CHF

    Rata de plata in RON 483 * 2.8003 = 1353 RON
    In primul caz, cresterea ratei in RON a fost de 544 RON, iar in al doilea de doar 127 RON.

    Numai in acea luna, diferenta platita in plus a fost de 417 RON (149 CHF).

    23.01.2015

    Pe baza dobanzii de piata, vineri situatia ar fi fost:

    Curs CHF/RON 4.5817

    LIBOR 3M CHF – 0.95%

    Rata de plata in CHF 408 CHF

    Rata de plata in RON 408 * 4.5817 = 1870 RON
    Fata de rata initiala, din 2007, exista o crestere de 1870 – 1226 = 644 RON, adica putin peste 50%. Pentru multi dintre cei imprumutati in CHF, rata actuala este de peste 2 ori mai mare decat cea platita la inceputul creditului.

    Răspunde
     
  • Catalin
    Ianuarie 26, 2015 la ora 09:30

    Domnule Moise Guran ce spuneti de comentariul acesta!!!!!
    Cursul de schimb TREBUIE sa fie “de piata”. Rata dobanzii, NU.

    Ne raportam la piata doar cand ne convine…

    Cursul creste, dobanda “ variabila” NU scade in acord cu piata (2009-2010)

    M-am hotarat sa scriu despre problema creditelor in valuta, urmarind dezbaterea pe tema creditelor in CHF. Am observat o “deturnare” a discutiei din zona principiilor, in zona emotiilor. Am vazut argumente pro si contra unui curs arbitrar, necorelat cu cel de pe piata financiara; indignarea debitorilor in ceea ce priveste abuzurile bancilor sau pasivitatea (in cel mai bun caz…) a BNR-ului; jurnalisti economici respectati, dar si cetateni obisnuiti, privind “datornicii” bancilor ca fiind lacomi, iresponsabili, pomanagii, chiar prosti; acuzatii de “populism”sau “cinism” aruncate intre diversi politicieni si persoane publice. Cum toate opiniile respective pot avea un sambure de adevar, mai ales in cazul particular al creditelor in franci elvetieni, m-am decis sa incerc “mutarea” sensului discutiei spre zona creditelor in valuta si a pietelor, in general.

    In ultimile zile, tema pricipala de discutie a fost rata de schimb a CHF-ului : daca este posibil sa fie folosit un curs arbitrar, in favoarea clientilor, generand o pierdere pentru banca (eventual impartita cu statul) egala cu diferenta dintre “pretul pietei” si pretul dorit de clienti. Fiind liberal (strict din punct de vedere al doctrinei economice), favorizez solutiile prin care preturile sunt raportate la piata, considerand prezenta statului vitala doar pentru stabilirea regulilor de joc, cu conditia sa fie echilibrate si echitabile pentru toti participantii. In societatatile dezvoltate, de pilda in SUA, inca din 1890 a aparut preocuparea de a legifera si restrictiona monopolurile si abuzurile de putere pe piata, definindu-le ca nocive pentru dezvoltarea economiei si pentru consumatori, in special.
    In concluzie, dublul standard si favorizarea celui mai puternic de catre stat nu ar trebui sa intre in atributiile institutiilor platite din bani publici, ci dimpotriva. Nu se intampla intotdeauna asa. Datoria opiniei publice este sa semnaleze problemele, sa initieze dezbaterea si sa actioneze, pe cai legale, pentru indreptarea lucrurilor. In acest sens trebuie inteles demersul meu.

    Desi cursul de schimb este “subiectul zilei”, mai exista un factor care influenteaza rata lunara de plata, in lei, a clientilor. In aceasta ecuatie mai intra inca o variabila – rata dobanzii, pe care, pentru majoritatea creditelor in valuta acordate intre2006-2009, bancile au definit-o ca “dobanda variabila”.

    Acum, stabilirea cadrului discutiei:
    Pentru a evita diferentierea intre debitorii in diverse valute, am ales sa vorbesc despre creditul in valuta in general, nu doar despre CHF, in ideea ca trebuie gasita o solutie in care sa nu fie favorizati doar unii clienti, generand hazard moral. De fapt, nu caut o solutie, ci incerc sa arat o disfunctie in definirea unui concept simplu, numit dobanda variabila, care a creat o parte a problemei cu care ne confruntam acum (imposibilitatea clientilor de a-si plati ratele), a carei indreptare genereaza si o rezolvare, poate mai corecta decat cea a cursului de schimb. Am decis, pentru moment, sa nu discut acum despre alte subiecte care pot avea relevanta, in general, dar nu pentru problema ratei de dobanda, cum ar fi clauzele si comisioanele abuzive, moralitatea, etica de business etc. Deasemenea, voi vorbi, in general, despre creditele in valuta acordate pana in 2010, adica pana cand a fost reglementata asa zisa “dobanda variabila”, aceasta fiind, de fapt, perioada de varf a pietei imobiliare si a creditarii. Tot ca “disclaimer” ( ceea ce bancile nu prea au facut, fie vorba intre noi, in cazul riscurilor aferente creditelor in CHF…), cand voi folosi termenul de” banci”, ma voi referi la ”unele banci”, neavand informatii despre practicile tuturor bancilor si despre toate tipurile de contracte de credit in valuta.

    Consideratii generale:
    Pentru clientul imprumutat in valuta, principalele riscuri (considerand ca nu-si pierde locul de munca, nu isi pierde capacitatea de a muncii, in cazul unei invaliditati permanente etc.) sunt: riscul valutar si riscul de dobanda (daca dobanda este variabila). Notiunea de risc presupune ca acesta poate pierde dar si castiga din fluctuatiile cursurilor de schimb sau ale ratelor dobanzilor pe pietele financiare ( piata valutara si piata monetara). Nivelul cursului de schimb, impreuna cu nivelul dobanzii, stabilesc valoarea ratei lunare pe care un client o plateste, astfel:

    RATA LUNARA (IN LEI) = RATA LUNARA (IN VALUTA)* CURSUL DE SCHIMB
    Cresterea ratei dobanzii conduce la cresterea ratei in valuta, iar scaderea ratei dobanzii micsoreaza rata de plata lunara in valuta.

    Pentru cei care realizeaza venituri in lei, ideal ar fi ca rata lunara, exprimata in RON, sa nu creasca, sau chiar sa scada.
    Acum, realitatea in Romania:

    In cazul creditelor in valuta, cursul de schimb, pe pietele financiare, nationale si internationale, a actionat in defavoarea debitorilor, toate cursurile valutelor mai importante in care s-au acordat credite (EUR,USD,CHF) crescand fata de leu, incepand de la mijlocul lui 2007, pana in prezent. Aceasta a fost vestea proasta.

    Vestea buna este ca, pe cealalta parte, dobanzile tuturor valutelor, exprimate in referinte acceptate si folosite international (EURIBOR, LIBOR) au scazut, aproximativ, in cazul :
    – EURIBOR de la 3,8% – 5% in perioada 2007/2008 la 0.4%-1.3% din aprilie 2009 pana in 2010
    – LIBOR CHF de la 2.5% – 2.8% in perioada 2007/2008 la 0.1%- 0.25% din aprilie 2009 pana in 2010
    – LIBOR USD de la 4,5% – 5% in perioada 2007/2008 la 0.5%-1% din aprilie 2009 pana in 2010

    De atunci, pana in prezent, dobanzile tuturor valutelor in cauza au stagnat in intervalul 0%-0.5%, intrand chiar si in teritoriul negativ, cu exceptia EURIBOR in 2011, care a ajuns pana la 1.5%.
    Se observa ca intre 2007 si 2010 reducerea dobanzilor pe piata, in orice valuta, a fost de cel putin 2%, putand ajunge, in anumite momente, si spre 4%.

    Ne-am astepta ca scaderea puternica a dobanzilor pe piata monetara internationala sa compenseze, macar in parte, cresterea, pe piata valutara intenationala, a cursurilor de schimb.
    Oare asa au stat lucrurile si in Romania? Ati constatat ca, in intervalul 2009 – 2010, avand un contract de credit cu “dobanda variabila”, semnat intre 2007 si 2008, v-a scazut dobanda cu cel putin 2%, aceasta facand ca suma (in valuta) pe care o aveati de platit sa fie mai mica, chiar daca o inmulteati cu un curs mai mare, compensand macar o parte din cresterea cursului? Din pacate, pentru multi dintre dumneavoastra, NU! In urmatoarea postare veti gasi un calcul care subliniaza ca scaderea ratei de dobanda, chiar daca pare mica, determina o reducere semnificativa a ratei de plata in valuta.
    Realitatea unor contracte de credit existente pe piata (majoritatea in cazul unor banci, si am vazut cateva…) arata cu totul altfel:

    Clientii au “beneficiat” de tot riscul valutar, adica de cresterea, pe piata internationala, a valorii EUR sau CHF, in schimb, nu au beneficiat deloc, sau intr-o mai mica masura, de scaderea ratei de dobanda a acelorasi valute pe aceleasi piete financiare internationale, in acelasi interval de timp!

    In discutia referitoare la cursul CHF, raspunsul bancilor si al BNR-ului a fost, mai simplu spus:
    Cursul de schimb TREBUIE sa fie “de piata”. Rata dobanzii, NU.

    Oare nu aceasta e definitia dublului standard?

    In mod logic, rezolvarea acestui dublu standard presupune doua directii (in timp ce scriam, am realizat ca, de fapt, presupun si sper ca autoritatile isi doresc eliminarea acestei “duble masuri”! Asta in spiritul normalitatii spre care ar trebui sa ne indreptam):

    1. Consideram ca REGULA faptul ca “piata dicteaza pretul” si atunci si cursul, si rata dobanzii variabile trebuie calculate conform variatiilor pietelor financiare internationale, fara exceptii;

    2. Consideram ca REGULA faptul ca una din partile contractante poate impune si mentine un pret arbitrar, pentru ca este mai puternica, intr-un anumit moment. Prin aceasta prisma, cererile clientilor (cei care nu au beneficiat de scaderea dobanzilor variabile, pentru ca bancile au incasat in locul lor aceste sume) pentru un curs “istoric” sunt pe DEPLIN JUSTIFICATE MORAL !!!

    Vreau sa precizez clar ca solutia pe care o favorizez este cea legata de piata, cu conditia ca regulile pietei sa fie aplicate TUTUROR participantilor. Aceasta presupune recalcularea tuturor ratelor platite deja la rata de dobanda a pietei, folosind aceeasi masura ca in cazul cursului de schimb. Dupa cum am aratat in exemplul postat, rata de plata in valuta scade substantial, si mai exista si alte avantaje ale acestei solutii, pe care le voi prezenta separat, in urmatoarele postari. Sunt foarte curios sa vad care ar mai putea fi argumentele bancilor si BNR ului impotriva acestei propuneri.

    Legea Talionului nu ar trebui sa functioneze. Nu cred ca poti indrepta un ABUZ printr un alt abuz.

    Asa ca, dragi politicieni, reglementatori, ANPC, jurnalisti, cetateni:

    ORI E “PIATA”, ORI NU E ??!!

    Răspunde
     
  • Mircea
    Ianuarie 24, 2015 la ora 08:26

    Au disparut de la toti distribuitorii de servicii tv :
    Discovery Channel, Discovery World si Discovery Science

    „Din dorinta de a aduce in casele dumneavoastra cele mai bune programe TV …”

    cu bune intentii chiar ca devenim „bananieri”

    Răspunde
     
  • Unu Mic Si Rau
    Ianuarie 24, 2015 la ora 02:15

    Alex, ai dreptate cu serviciile. De aia e si bătălia asta disperată sa ne protejăm de teroriști. Singurul scop este controlul prin orice mijloace a maselor

    Răspunde
     
  • Unu Mic Si Rau
    Ianuarie 24, 2015 la ora 02:13

    Incredibil, de ce toți adepții apple au o problema cu restul? Poți sa ai ce imes.. vrei tu daca amicii tai folosesc whatsup. Si da, este whatup pentru ios

    Răspunde
     
  • alex
    Ianuarie 23, 2015 la ora 13:52

    Moise esti naiv.Serviciile sint conectate in centralele telecom si asculta ce vor si pe cine vor cu sau fara mandat. Cine ii poate verifica?

    Răspunde
     
  • Alex
    Ianuarie 23, 2015 la ora 12:36

    Salut Moise,
    Personal, ma bucur foarte mult ca exista emisiunea ta. Pot spune sincer ca e singura emisiune romaneasca la care ma uit si mai mult, aplic in viata personala ce mai pricep de la tine.
    Cat despre cei ce se uita la emaisiunea ta si te „boscorodesc” , cred ca trebuie inteles ca emisiunea ta este una de nisa si exista o gama larga (intelectual vorbind) de privitori.In cel mai rau caz se mai cerne audienta si se mai scapa de „uscaturi”.
    Multumesc pentru emaisiune si sper sa nu schimbi nimic; nici macar modul de exprimare.
    Numai bine.

    P.S. O sa vedem si noi candva cum arata Vasile?

    Răspunde
     
  • Carmen
    Ianuarie 23, 2015 la ora 08:05

    M-am saturat de toate discutiile despre banci. S-a aruncat gogoasa si se roade la ea pe toate canalele si posturile, de parca ar fi problema noastra cum isi plateste un individ creditul personal! Intre timp Parlamentul baga la greu proiecte de legi abuzive si de-o incompetenta unica ce trec absolut neobservate. A se vedea proiectul legii privind traducatorii si interpreti.

    Răspunde
     
  • sor
    Ianuarie 23, 2015 la ora 00:15

    Jesus, ieri erai convins ca EUR se duce in sus spre 4.55, si evident c-a mers(si merge) in jos, dupa ivazia de EUR anuntata de BCE era logic, acuma o dai si tu c-o ia in jos. Vad ca nu stapanesti niste chestii de baza, si saptamana asta ai mai scos niste nonsensuri. Probabil c-ai facut niste tolomaci sa cumpere azi EUR.

    Răspunde
     
    1. parere
      Ianuarie 23, 2015 la ora 01:12

      Nu isi da nimeni seama ca domnul jurnalist Guran (nu de alta dar chiar dansul ne zice ca nu e economist) e pe langa total… Pe langa faptul ca nu stie nici macar micro la macro este pe langa total… Dar nu este vina lui… Prea putini inteleg mecanismele econimice in romanica unde si sa vrei sa inveti nu ai de unde…Iar indeamna ca disperatul sa faca lumea credite si el nu intelege ca de manine in toata Europa va fii un puseu inflationist puternic – oare asta ce inseamna?! El face niste comparatii total aiurea intre Romania si statele membre
      ECB – pe romaneste BCE…

      Răspunde
       
    2. Constantin
      Ianuarie 23, 2015 la ora 19:55

      Ca se depreciaza EUR fata de USD, ori se apreciaza, LEUL se depreciaza. De ce? Pentru ca altfel economia patriei noastre pirde din competitivitate. Trebuie sa fim saraci si sa traim prost pentru a salva de la faliment investitiile nerentabile. Sunt putine si daca dispar si alea, se duce naibii sandramaua si nu mai au de unde fura pentru partide.

      Răspunde
       
  • SN.Razvan
    Ianuarie 23, 2015 la ora 00:15

    Niste precizari, daca se poate. Spuneti ca serviciul Whatsup nu este disponibil pentru iPhone. Nu este necesar de fapt, un astfel de serviciu existand de multa vreme pentru comunicatia intre dispozitive iOS, si anume iMessage. Intradevar, Whatsup ar putea deveni puntea dintre iOS si alte tipuri de device-uri. Apoi, in ceea ce priveste inceperea pe tableta a unei prezentari in PowerPoint si continuarea acesteia pe computerul mare, este o functie deja prezenta la apple, intre iPhone-iPod-Mac… Sunt curios daca vor copia si alt serviciu oferit de Apple, si anume folosirea telefonului ca „modem” pentru apelui, fiind permisa acum efectuarea de apeluri direct de pe Mac, utilizand microfonul si camera web din dotarea acestuia. O seara buna.

    Răspunde
     
    1. Alex
      Ianuarie 23, 2015 la ora 12:29

      Salut Razvan,
      WhatsApp este disponibil pe IOS (Iphone)

      Răspunde
       
 
 
Adaugă comentariul
 
 

Emailul nu va fi făcut public. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Nume: *
Adresa de email: *
Pagină web
Comentariul*
 caractere rămase