BIZIDAY: Joi, 4 decembrie 2014

Publicat la data de de Moise

Categoria: ÎNREGISTRĂRI
Etichete:

Comentarii prin facebook

46 răspunsuri la BIZIDAY: Joi, 4 decembrie 2014

  • cristi
    Decembrie 9, 2014 la ora 06:43

    De ce bogatia subsolului este a statului, si nu a proprietarului terenului, cum era inainte de comunisti in Romania si cum este in America, si probabil in alta tari capitaliste?
    Am scapat de comunism, dar in unele pivinte am ramas socialisti. Cetateanul este captiv statului, este impozitat si taxat fara sa aiba nici un cuvant de spus, iar banii sint redistribuiti clientelei politice.

    Răspunde
     
    1. saba
      Decembrie 10, 2014 la ora 10:08

      Nu-i chiar asa, ca n-o fi America mai cu mot. Au distrus astia tot freaticul Californiei si acuma statul isi topeste creierii cu locuitorii – o sa-i iasa pe nas ca le-a dat crezare alora cu fracturarea. Nici TV nu mai indrazneste sa discute de asta. Ma rog, au americanii probleme cu emigratia, cu sanatatea, educatia, discriminare, brutalitatea politiei si injustetea justitiei. Sa mai spun ca la americani benzina este 2.65 USD (pe unele locuri peste 3$) iar in Canada 0.84 USD (adica 0.97 CD)? Suntem la concurenta cu rusii – 0.88 USD.

      Răspunde
       
  • Jilaveanu Mircea
    Decembrie 8, 2014 la ora 13:26

    Domnule Moise,in capitalism,un patron care are un copil mai(curios),nu ii permite sa intre in firma,ca sa nu=i distruga firma.Patronul ii asigura un venit anual si gata.In acest context,parerea mea este ca 30% din alegeri domnul Ponta le-a pie.rdut din cauza doamnei Firea si a domnului Sova.E o parere sincera, mai ales ca eu n-am nici un interes.O PROBLEMA CU REDEVENTELE:M-am nascut in BAICOI-Prahova,unde exploatau petrol si gaze de sonda 5 societati.Baicoiul era plin de bani,deoarece cand o societate dorea sa prospecteze subsolul unei propietati dadea proprietarului acelui teren (un sac de bani)iar pro[prietarul folosea in continuare terenul pana la inceperea exploatari.Cand incepea explatarea,proprietarul terenului primea 10% din valoarea titeiului scos.Totul se facea pe baza unui contract de concesiune pe 20 de ani.Va scriu aceasta(POVESTE FRUMOASA)deoarece am auzit-o(parca)pe doamna Firea ,la TV,ca in Europa niciodata,proprietarul terenului nu a fost si propietarul subsolului.Ar fi interesant sa verificati in arhive povestea cu Baicoiul si cine a spus la TV ca nu a existat niciodata aceasta situatie si daca am dreptate sa -mi aduca MOSCRACIUN un cadou.UREZ LA TOATA LUMEA SANATATE,
    GANDURI SI FAPTE BUNE.Daca gresesc imi cer scuze deoarece in 1944 aveam doar 8 ani,dar tatal meu mi-a aratat un contract pe care-l avea.

    Răspunde
     
    1. saba
      Decembrie 10, 2014 la ora 09:55

      Traznet!! Capitalism inainte de 1944. Pai aia erau seriosi si cinstiti. Acuma eu sunt nascut mult mai tirziu si credcut deci in alta sducatie: pamintul si subsolul, adica tara apartine intregului popor, adica statului. Bun obstesc. Iar capitalistii de astazi sustin acelasi pdv .. ESTIC – sigur ca le convine, este foarte usor, suntem deja convinsi de asta. In Canada, unde sunt terenuri neachizitionate, se intra ca in brinza – la tarlaua nimanui. Vad la TV, astia care cauta aur ce ravagii fac. Dar cind este vorba de terenul agricol al unei comunitati (ca si fermele mici se .. colectivizeza din proprie initiativa (n-au timp de politica), cind vin sondele ies scintei intre ciomege – in unele locuri nici politia nu se mai baga ca-si pierd masinile si asigurarea urca pina cind contribuabilii nu vor mai plati taxe.
      Dar totusi, in ideia ca statul trebuie sa-si protejeze cetatenii si acestia au terenuri in proprietate, ca unii cetateni isi vind proprietatile oricui (inclusiv strainilor) spunem ca nu-i bine, ca cetatenii nu se pot lupta cu marile companii pentru ca tocmai statul (care trebuie sa-i apere) le-a dat companiilor acest drept iar nu-i bine. Ce facem?
      Cind se fac drumuri, statul (ca nici o companie nu face pe banii ei vre-un drum, cum ar fi fost normal) despagubeste (cum stie el, dar totusi o face) proprietarul (si aici sunt o gramada de sarlatanii: uite drumul nu e drumul, si terenul se vinde cind sus cind jos), atunci de ce, in cazul unor resurse naturale (paduri, subsol, chiar terenuri destinate constructiilor – de orice fel, nu numai drumuri), sa nu fie o lege care sa reglementeze problema?
      Statul sa despagubeasca proprietarul, fiind de fapt un bun obstesc/national dar pe numele cuiva (oare de ce nu m-am facut avocat?) si abia pe urma statul sa discute cu compania. Acuma daca la Baicoi este petrol sub ogorul cu porumb, nimeni nu stia asta – pretul a fost pe ce se vede si pe ce se stie. Acuma ce se vede si ce se stie nu mai valoreaza nimic, dar petrolul este mai scump. Cum faci la nunta cind nu stii daca mireasa mai este fecioara sau nu? Pe vremuri avea pret diferenta, acuma suntem mai moderni sau mai flexibili. Aici trebuie gasita o foemula economica care sa converteasca valoarea terenului functie de utilizarea care i se va da. Fireste cu clauza ca daca terenului i se va da o alta utilizare, valoarea se va compensa in sens crescator, in avantajul proprietarului terenului – nimic nu se scade, totul se transforma. Mi se pare si simplu si onorabil ca statul sa intermedieze 100%, intre proprietar si companie sa nu fie nici o legatura. Mai tirziu, dupa ce s-a terminat exploatare si compania a plecat, daca statul vrea si poate (are ce) sa scoata terenul la vinzare, sa o faca.
      Mai poate fi vorba de terenurile „nimanui”, adica doar ale statului, dar exploatarea poate afecta o comunitate (mediu, locuri de munca). Adica statul nu are de cumparat terenuri si atunci trebuie sa tina cont de comunitate (o intelegere/contract) dar si de popor (proprietarul tarii), deci alta intelegere/referendum.

      Răspunde
       
  • valentin
    Decembrie 8, 2014 la ora 12:28

    Draga moise,
    esti entuziasmat degeaba. Este o prostie feroce ce debiteaza fatuca de la finante.
    Exista o teorie a unui economist roman despre cum se poate rezolva problema TVA si modul colectare.
    Rezolvarea extem de eleganta ar asigura uun cash flow ridicat guvernului fara loterie ar rezolva problemele dar nimeni nu -I intreaba pe economisti adevarati nu economisti politicieni .

    Răspunde
     
    1. saba
      Decembrie 10, 2014 la ora 08:25

      Probabil ca rusii si chinezii se folosesc de economisti „adevarati” care i-au inteles atit de bine pe cei „politici” incit … vestul se prabuseste la polele estului.

      Răspunde
       
  • Constantin
    Decembrie 6, 2014 la ora 18:51

    @paul _ Functia de productie Cobb-Douglas la care principial faceti referire are forma: Q = a *(K^alfa) *(L^beta) = f(K,L) , unde, in vectorul factorilor de productie, K poate avea mai multe componente (prin extensia notiunii de capital, luandu-se in considerare diversele forme ale acestuia: capital economic, capital natural, capital uman etc.). Asadar, din aceasta perspectiva, factorii de productie pot fi doi, sau mai multi, inclusiv patru. Dezvoltarea economica este putin altceva decat cresterea economica, dar, productia Q se afla in dependenta directa cu oricare dintre factorii de productie care, intr-adevar, cum bine observati in comentariul dumneavoastra, sunt substituibili. Fara a intra in amanunte cu privire la tipurile de functii de productie, la caracteristicile acestora, sau la randamente, am sa ma marginesc la observatia ca „alfa” reprezinta elasticitatea productiei in functie de capital, respectiv „beta” reprezinta elasticitatea productiei in functie de munca. Prin urmare, variatia pozitiva a oricaruia dintre factorii de productie (inclusiv a capitalului natural si a muncii) genereaza augmentarea productiei in raport cu gradul de elasticitate, care ulterior poate conduce la crestere economica si mai departe la dezvoltare. Avand in vedere rata mica de refacere a resurselor naturale ca parte a capitalului natural, unii economisti au observat necesitatea substituirii acestora cu alti factori de productie, respectiv munca si alte forme de capital. Desigur, aceasta se poate petrece in conditiile progresului tehnologic (I Adelman a elaborat un model teoretic interesant) si, mai ales, tinand cont de nivelul potential de substituire indicat prin izocuanta. Ori, spune dl. Moise, pentru aceasta este necesar ca munca sa aiba un nivel mai ridicat de productivitate. Insa domnia sa spune ceva si mai important, dupa parerea mea. Anume, priveste catre costurile de oportunitate ale exploatarii in acest moment a resurselor naturale si observa faptul ca beneficiile rezultate din neexploatarea acestora sunt mai mari decat in cazul exploatarii, chiar daca redeventele ar creste foarte mult. De asemenea, exploatarea resurselor naturale poate aduce beneficii sporite prin cresterea gradului de prelucrare. Adica, daca nu punem padurile pe foc, ci producem din lemn mobilier, spre exemplu. Prin urmare, daca ceva trebuie taxat suplimentar, aceasta se poate face dupa principiul pigouvian, altfel, produsele ajunse in piata se supun legilor acesteia, indiferent de forma de capital al agentilor economici sau numele investitorilor. O problema pe care dumneavoastra o intuiti, dar nu o formulati explicit, este aceasta: cum Dumnezeu vindem noi lemnul (resursele) ieftin, cand toata lumea este de acord ca el este pretios?! Nu ar trebui sa suprataxam comertul cu lemn? Raspunsul este ca nu, ar trebui suprataxata exploatarea, astfel incat, ca urmare a analizarii costurilor de oportunitate, sa fie cautate alternative, sau pretul produselor obtinute prin prelucrare inalta sa acopere costurile de exploatare. Cu banii obtinuti ar trebui sa fie reimpaduriti muntii despaduriti abuziv. De fapt, ceea ce atrage atentia in materialul prtezentat de dl. Moise cu privire la exploatarea resurselor este existenta unui numitor comun: in Romania se petrec numeroase abuzuri, pentru ca beneficiul public este ignorat in favoarea celui privat. Acest lucru este posibil din cauza coruptiei.

    Răspunde
     
    1. saba
      Decembrie 10, 2014 la ora 08:18

      Domnu Constantin, diversele forme ale capitalului au si deversi proprietari, care trebuie sa se inteleaga intre ei, suficient de flexibil, inainte de a se aplica formula magica, cu alfa si betta. Dar observatia asta a economistilor este interesanta: substituirea resurselor naturale (adica capitalul natural) cu munca si alte (??!!) forme de capital (in afara de cel uman si natural ar fi si cel financiar sau cum ii mai spuneti economic – sub multiple aspecte: imprumut, dobinzi, fonduri europene, buget, investitii), fireste in conditiile progresului tehnologic. Pai pe vremea mea i se spunea simplu si la obiect: reciclare. Si cei care astazi fura capace de canal sau sine de tren sunt in pas cu moda .. economistilor si isi rotunjesc cresterea economica. Ca alta crestere economica fara resurse naturale (nesubstituibile – ca daca inlocuiesti lemnul cu plastic sau plasticul cu metal samd, tot resursa naturala ramine) nu exista. Eu de pilda nu string cutii de aluminiu (de la cola sau alte racoritoare) sa le dau la „cherhana” unde se plateste foarte bine (apropo, mai deunazi am vazut pe marginea drumului aruncata o … pianina, numai de curiozitate am oprit sa vad daca mai avea placa de bronz – canci, au stiut gorobetii ca aia face toti banii, ce n-am inteles cum de n-a observat carausul ca vintul i-a suflat bunatate de pianina din camion), eu duc electronicele (depasite de tehnologia care avanseaza in disperare – in citiva ani am inlocuit toate CVR cu playere si acum blue-ray, care nici asta nu mai are viata lunga si Zau daca merita ca cinematografia nu merge in acelasi ritm; sa mai amintesc de IT su softurile/mofturile lor la OS de trebuie sa arunc bunatate de computer pentru ca noul Windows nu mai este compatibil cu nu stiu ce processor sau sa mai amintesc ca memoria de pe „C” (in legatura cu OS-ul) mi-o umplu astia cu „automatic up-date” pe care nu le pot transfera pe „D” (plin cu tera) care a costat o avere si nu o pot niciodata umple nici de 10% ca ma prinde tehnologia din urma si pun bunatate de computer la marginea drumului si nu-l ia nimeni) la cherhana, nu pe gratis, pe benzina mea. Eh, daca asta-i ceia ce „conduce la crestere economica si mai departe la dezvoltare” la care se refera „unii economisti” cu „nivelul potential de substituire indicat prin izocuanta” lor, le-as pune o lopatica in brate si i-as trimite la impadurit.
      Nu am nimic contra cresterii productivitatii muncii (deci sunt pe acelasi trotuar cu dvs si domnul Guran), sa creasca daca tara are nevoie, dar are? Ca daca nu tot risipa se cheama. Mai bine diversific productia (in afara de roti in 4 colturi mai fac si de alea in 8 colturi, care se vind si mai bine, sa aibe si bogatii pe ce da banii), mai fac si luxuri daca altceva mai bun n-am de facut.
      Vad ca v-a scapat sa cititi Raportul lui Petrom pe 2013, ca v-ati fi prins urechile in ce lasa ei la urma pentru calculul obligatiilor catre stat (pe baza de redevente) si ce mai iau inapoi (tot de la stat) pe baza de obligatii contractuale – sunt curios daca va reusi careva sa ma convinga ca 15% din nimic este mai mare decit 5% din acelasi nimic (ca apropo la „daca redeventele ar creste foarte mult”).
      Dar asta este interesant: „beneficiile rezultate din neexploatarea resurselor naturale sunt mai mari decat in cazul exploatarii”. Dvs recomandati carti, eu recomand filme: „Friends with Benefits”, cred ca se potriveste taman pe fix. Filmul, dar treaba asta nici ca dracu. Adica daca nu exploatez padurea am de cistigat mai mult decit daca o exploatez? Probabil ca in greaca veche, ca in romaneste nu se pupa. Dar trecem cu „de asemenea” peste acest hop si ajungel la grad de prelucrare. Procesul tehnologic (care transforma materia prima naturala sau/si semifabricatele – eventual provenite di reciclare – in produs finit) poate combina diferite etape sau grade de prelucrare (machining steps). Apropo de profesorul A. C. Pigou, am si eu pe unul Marshall care a inventat ceva in compactare, dupa care o lume intreaga (benaficiari si contractori) ne-am spetit in laboratoare sofisticate sa ne tragem in pipt unii pe altii in mod stiintific o spun din experienta. Recalcularea anumitor coasturi ale procesului de productie (costurile externe) poate duce la o functionare imperfecta (pe romaneste spus: plateste una si primesti 3 gratis ca tot nu pierd, adica pina acuma te-am jumulit cind ai platit una la una) a competitiei si asta Pigou (si altii) propune in 1927 a fi corectata prin fiscalitate = principiul ecologist „cine contamineaza plateste”. Domnu Constantin, una si cu una fac doua: cresc gradul de prelucrare pe baza produselor reciclate (pe care le optin gratis de la pampalai care n-au incotro ca trebuie sa le arunce ca-i fugareste tehnologia avansata, dupa cum aratam mai devreme), cit tine fac profit tot de la pampalai (care n-au incotro ca ce era bun dar perimat tehnic au trebuit sa-l dea pe gratis) obligati sa cumpere, si cind imi recalculez costurile ca sa vind si ce mi-a mai ramas (cu discount, adica necompetitiv) sa vina fiscalitatea si sa ma ierte de niste procente ca sa mai ingras porcul de craciun. Pai sa nu-i trimiti pe economistii astia cu Pigou in frunte (si cu Marshall, de ce nu) la replantari de paduri? Ca toata tarasenia asta nu are nici o legatura cu mobilier facut din lemn de foc – nu cred ca veti fi interesat vreodata sa cumparati un scaun facut din lemn de foc. Sa pieptene dracii ca stie si ocolul silvic ce-i aia lemn de foc. Dar nu-i vorba numai de lemn. Cita electronica „de foc” dam cu totii pe gratis, cite frigidere sau furnale (de la incalzirea personala a locuintei) ne imbie astia sa aruncam (ne fac si reducere la produse „noi” pe chastia asta), cica sa facem economie la pungulita cu energia consumata – sarlatani cu tehnologie avansata in frunte!!!
      Ca cu atitia economisti se pot reimpaduri terenuri, nici o indoiala. Cum stam cu abuzurile si coruptia „ca beneficiul public este ignorat in favoarea celui privat”? Cine sunt corupatorii si coruptii care merg mina-n mina? Ca ignorantii stiu cine sunt, si eu printre ei, pentru ca n-am incotro nu pentru ca nu inteleg ca toata lumea cum merge treaba.

      Răspunde
       
      1. Constantin
        Decembrie 10, 2014 la ora 21:06

        Domnule, trebuie sa constat ca pentru cei a caror gandire este blocata in matricea economiei planificate, mecanismele pietei sunt enigme de nepatruns. Atunci cand primii culegatori au schimbat roadele muncii lor cu primii vanatori, spre exemplu, probabil ca a fost nevoie „sa se inteleaga” intre ei. Marx a venit mai tarziu pentru a le spune unora ce sa vaneze, altora ce sa culeaga si la ce rata sa se faca schimbul. Cat priveste randamentele marginale descrescatoare, indraznesc sa recomand o lectura lejera intr-o limba pe care din cate stiu canadienii o adora: „Observations sur les memoires de Graslin et Saint-Peravy”.

        Răspunde
         
  • paul
    Decembrie 5, 2014 la ora 16:44

    nu sunt de acord cu afirmatia conform careia munca genereaza dezvoltare economica si exploatarea resurselor nu. munca e unul din cei 4 factori de productie alaturi de resurse/pamant, capital si tehnologie.
    resursele sunt unul din avantajele competitive pe care le putem valorifica pentru a recupera intarzierea fata de tarile mai dezvoltate, probabil singurul sau cel mai important iar eu sunt 100% pentru exploatarea lor. sigur ca nu in orice conditii…dar nu avem nici capital si nici tehnologie pentru a face asta singuri…
    revenind la discutia despre redevente, da, ar fi ideal sa gasim un sistem fiscal astfel incat exploatarea resurselor sa ne aduca nu doar venituri din redevente ci sa genereze formarea de locuri de munca si acumularea de capital. de acord!
    dar marturisesc ca nu imi dau seama cum…profiturile chiar si extra taxate pot fi usor « exportate ». interzicerea exportului de resurse naturale iese din discutie…e posibil sa taxam suplimentar profiturile generate de exportul de resurse exploatate aici versus profitul generat de comercializarea acelorasi resurse in romania? si daca da, cum putem impiedica o companie care cumpara petrol « intern » sa il exporte la randul ei? prin acelasi tip de supra impozitare? dar putem face asa ceva in ue?
    oricum, as face acelasi lucru daca s-ar putea cu lemnul exploatat!
    sunt curios sa inteleg cum vezi tu posibil un regim fiscal care sa maximizeze sansele ca resursele noastre naturale sa fie exploatate de altii dar sa genereze locuri de munca si investitii suplimentare aici…

    Răspunde
     
    1. ciprian
      Decembrie 5, 2014 la ora 18:57

      iti dau un exemplu: rosia montana are datorii de 1 miliard euro fara ca sa fi inceput macar sa extraga 1 gram de aur, daca vor putea incepe sa extraga mai intai cu primii bani se acopera investitiile, adica daca intre timp mai cumpara ceva utilaje sh pe miliarde o sa ajunga ca multi ani sa nu plateasca nimic, de unde sa stie statul roman cat costa un utilaj ? ei pot invoca multe, consultanta, oameni specialisti, ca utilajul lor e mai „altfel” decat ala mai ieftin etc. deci pana sa plateasca primii bani din profit mai intai scot ei banii investiti in nimic

      Răspunde
       
      1. paul
        Decembrie 6, 2014 la ora 15:31

        pai asta spuneam si eu Ciprian, profitul poate fi usor „exportat” = ascuns…deci o crestere a taxelor pe profit nu e o solutie…intrebam care ar fi solutia pe care o vede Moise.

        Răspunde
         
    2. saba
      Decembrie 6, 2014 la ora 11:17

      Nu trebuie sa fiti deacord, daca nu se poate, ci doar sa acceptati ca procesul productiv se sprijina pe TREI factori de productie:
      1. Munca: resursa umana sau activitate umana care este factorul fundamental (daca asta nu este, nimic nu este);
      2. Natura: resursa naturala sau materia prima; si
      3. Capitalul: care este o combinatie de resurse financiare si informationale (cum foarte bine ati mentionat-o ca tehnologie), plus rezultatele intermediare care contribuie la continuitatea productiei.
      Cu ce nu sunt deacord este utilizarea haotica a acestor resurse, sub umbrela teoretica de piate libera si concurentiala (cu competitia am sa las de la mine, sub aspectul imbunatatirii calitatii si a diversificarii functie de cerinte), care de fapt inseamna .. risipa (de dragul profitului – citiva mai mari cistiga si majoritatea celor mici pierd, relatiile de afaceri sunt o jungla, nici urma de loialitate, poate ipocrizie.
      Despre redeventa, un fel de „chirie” pentru dreptul de folosire al unor resurse materiale, va puteti imagina ca daca eu sunt proprietarul tuturor resurselor, iau redeventa dintr-un buzunar si o pun in celalalt, adica nu am nevoie de ea. Cind se intimpla asta? Cind toate resursele din tara apartin poporului. Multa lume nu se multumeste cu lucruri simple, din pacate. Si de situatia asta profita niste .. frecamangii care isi spun pompos .. investitori. Deci procesul de productie nu are nevoie nici de redeventa, nici de investitori, iar locurile de munca nu le .. genereaza decit necesitatea produsului respectiv – daca n-am nevoie de el, nu-l produc si nu am locuri de munca. Deci tot farmecul vine de la un destept sau mai multi (pe care ii alegeme) care ne organizeaza tarantela: sa stie ce, cit si cind avem nevoie, sa stie sa ne repartizeze pe ramuri economice dupa pregatire si experienta, sa ne refaca in spitale cind da mahorca peste noi si sa ne trimeata acasa cind incepem sa ne umplem de nepoti. Si in rest, noi cu drag muncim ca nu-i rusine sa fii factorul fundamental intr-o economie .. nationala.
      Cind incepeti cu fiscalitatea, o continuati din confuzie in confuzie. Una din ele este ca profitul „exportat” nu este niciodata taxat in tara unde a fost produs ci acolo unde este „repatriat” (adica de unde a venit .. investitia) si tocmai aici este baiul: daca cine stie cum nu mai iese suficient profit, atunci locurile de munca dispar si se alege praful de toata economia fara nicio parere de rau din partea .. insularului investitor care nu are nici in clin nici in mineca cu amaritii care ramin pe drumuri. Dupa umila mea parere, fiecare tara sa-si dezvolte propria economie adaptata la propriile resurse. Nu toate tarile trebuie sa aiba Mercedes sau mase plastice sau mobila. Unii maninca ciolan pe varza, altii ciulama de pasare, samd. Asta ne motiveaza pe toti sa fim prieteni si sa ne intelegem de la egal in relatii comerciale – ma rog, astazi ma pacalesti tu, miine te troznesc eu. Deci, altii NU exploteaza resursele mele, le are pe ale lui de la mama natura. De taxe avem cu totii nevoie, sa le platim la buget care, prin intermediul desteptilor pe care i-am ales, se reintorc in circuitul economic comun sau national, spre bucuria tuturor, exact acolo unde este nevoie.
      Cu cit drumul banului este mai scurt, cu atit mai simplu, adica cit mai multe gratuitati: educatie, sanatate, distractie (turism sau case de odihna). Si toata treaba asta numai la inceput, pina ne punem pe picioare si mai si intelegem ce bine este cind totul este simplu. Pe urma totul sa devina gratis (mincare, transport – in Slovacia aud ca trenul este gratis – imbracaminte, cercetare, etc si etc). Trai pe vatrai, dar e departe al naibii si stiti de ce? Pentru ca fiecare vrea sa fie .. privat, sa aibe cit mai mult fara sa-i pese de celalalt. Fiecare este mai destept si mai cu mot si are drepturi mai multe – asa-i omul, spunem astazi dar pe vremuri omul era altfel. Si civilizatia asta o intelagem acaparator in loc de „dar din dar se face” – eh, vorbe de claca.
      Vad mai jos (adica mai sus), domnu ciprian da un exemplu cu Rosia Montana. Foarte bun exemplul. Sigur ca s-a inceput cu datoriile, pentru ca nu s-a gasit un destept sa ne spuna: iarna-ti faci caruta si vara, sanie. Adica este vorba de organizare si prioritizare a economiei nationale. De aur avem nevoie? Lasa-l acolo in pamint ca nu putrezeste. Facem intii ce putem si ce nu costa mult, si fireste ne si trebuie. Incet, incet se string tot mai multi bani la buget, facem si masini/scule, si atunci mergem si dupa aur ca sa avem cu ce face si ce n-am visat. Parca in familie nu facem fiecare la fel? Uneori mai stringi cureaua (de buna voie, nu te obliga nimeni), alteori iti mai permiti si o bericica, din cind in cind te culci mai tirziu ca sa inveti nu stiu ce traznaie sa dai moartea in colegii de munca, si iaca-ta bani de .. plasma cu diagonala cit un stadion (dar nu-i dai pe asta ca nu-ti intra pe usa, iti mai gasesti si alte lucruri mai mititele care sa-i trebuiasca sotiei la copii). Mai intii cap, ca pina la coada tot ajungem.

      Răspunde
       
      1. paul
        Decembrie 6, 2014 la ora 16:23

        Incerc sa sistematizez un raspuns, multumindu-va din start pentru rabdarea de a citi si comenta postarea mea.
        1. de acord daca vreti cu doar trei factori de productie, asa au fost teoretizati de pe vremea lui adam smith (cred – cu scuze daca gresesc dar nu stau sa verific acum) , cu mentiunea ca tehnologia/progresul tehnic e considerat de teoriile moderne ca fiind un factor distinct…la fel ca ceilalti 3 factori « clasici », el ii inglobeaza in diverse ponderi pe ceilalti trei : cateodata resurse, sigur munca si capital si cert este ca poate fi convertit in capital…sau in munca prin creterea productivitatii. dar putem opera si cu doctrina clasica…ideea este ca factorii de productie sunt un mix de parghii cu care putem opera…sau nu…
        2. daca munca nu e nimic nu e…oare? daca ai doar capital sau doar resurse sau doar un patent pe te miri stii ce tehnologie utila nu poti sa acumulezi linistit pe munca altora? nu spun ca e etic sau moral dar, gresesc? daca vreti sa teoretizam, as fi de acord cu faptul ca daca munca nu ar fi fost atunci nimic nu ar fi…
        3. as adauga ca resursele sunt singurul factor de productie epuizabil si ca da, trebuie sa fim foarte atenti in special la modul in care le utilizam…de aceea spuneam ca sunt de acord cu moise si ca bine ar fi sa gasim un regim fiscal adecvat, care sa converteasca in cat mai mare masura « consumarea » resurselor in munca si capital pentru noi…intrebam doar care ar fi acesta si m-as bucura sa existe unul posibil in lumea de azi…
        4. in ceea ce priveste pietele libere si globalizarea (desi nu ati mentionat-o distinct), suntem pe pozitii diametral opuse. va respect punctul de vedere dar as comenta doar faptul ca pana una-alta s-a dovedit ca societatile care s-au apropiat cat mai mult de aceste principii liberale au adus bunastare celor mai multi membrii ai lor…o fi bine sau o fi rau, toti ne dorim mercedesuri si educatie buna si sanatate de top…altfel ramaneam in rai uitandu-ne cu pofta la marul acela…
        5. « Cind incepeti cu fiscalitatea, o continuati din confuzie in confuzie. Una din ele este ca profitul “exportat” nu este niciodata taxat in tara unde a fost produs ci acolo unde este “repatriat” »  pai tocmai asta am spus si eu…si anume ca taxarea profitului nu e o solutie!…probabil nu am fost destul de clar…imi asum…
        6. « de aur avem nevoie ? » pai nu, dar va intreb: de sanatate si educatie si autostrazi si securitate si locuri de munca samd avem nevoie? exact despre asta este vorba…cum valorificam mixul de factori de productie disponibili acum pentru a maximiza rezultatele, pe termen scurt, mediu si lung…cu ce va incalzeste ca aurul ala nu putrezeste in pamant?

        oricum, eu eram doar curios ce sistem fiscal posibil isi imagineaza moise in ideea de a valorifica in cat mai mare masura exploatarea resurselor…poate ma va lamuri printr-un comentariu sau intr-o emisiune viitoare.

        Răspunde
         
        1. saba
          Decembrie 6, 2014 la ora 17:29

          „Asa s-a calit otelul”, cu scintei. Glumesc, dar situatia din tara nu mai permite sa ne ascundem dupa degete, ca ar fi pacat. Clarificarile sunt doar un inceput de drum bun.
          2. Pai „munca altora” tot munca se cheama si este bine ca nu intram in teorii cu exploatarea omului de catre om – astazi sunt probleme serioase care sunt puse in lumina reflectoarelor de popoere care se considera discriminate, nedreptatite, terorizate si in contextul dezechilibrului veniturilor (bogati si saraci), exploatarea devine o realitate.
          3. Cind spuneti resurse epuizabile va referiti desigur la resurse materiale, care pot fi naturale sau rezultate din diferite etape productive. Nu inteleg cum o taxare poate converti, fie si prin „consumare”, o resursa de la un tip la altul. Maximum, in faza finala, ajungindu-se la profit, acesta, prin bunavointa investitorului, sa nu dispara peste granita ci sa reintre in circuitul productiv (repetitiv sau evolutiv), deci cu rol de capital.
          4. „faptul ca pana una-alta s-a dovedit ca societatile care s-au apropiat cat mai mult de aceste principii liberale” – mai intii criza ne maninca pe toti fara exceptie, pe unii mai repede pe altii cit de curind, deci despre ce dovada vorbiti? Eu mauit si la tv si pe strada. Situatia nu este roza de loc. O piata libera, deschisa liberului schimb, ar sugera, teoretic, un picior de egalitate, relatii comerciale cel putin loiale si transparente, daca nu si cooperative (de ajutor reciproc la nevoie – ca altfel daca eu ma duc la fund, se mai duc si altii, pina la urma invingatorul ramine singur cuc). Dar pina la urma, afacerile sunt afaceri si pestele mare il maninca pe cel mic – asta nu este principiu liberal, sigur.
          5. Am vazut precizarea de mai sus catre domnu ciprian, asa ca imi cer scuze.
          6. Cu aurul cred ca am fost explicit: este vorba de prioritati si posibilitati care sa conlucreze la un proces economic fezabil. In conditiile unui sistem … sa-i zicem, financiar, aurul poate asigura un salt economic spectaculos – de exemplu cumpar o uzina ultramoderna si completa, gata pentru ciclul productiv. N-ar fi frumos? Intrebarea este daca merita? Aparent da, dar credeti ca v-ati mai cumpara o masina inainte de o operatie de rinichi sau inainte de nunta fiicei? Intr-un departament, conducind mai multe sectii as prefera sa merg simultan cu toate sectiile la acelasi nivel (toata lumea sa-si primeasca salariul, sa am raportari la fiecare sectie, fara intirzieri si probleme). Fireste apar si situatii extreme cind trebuie sa inchizi temporar o sectie (lipsa de material sau de comenzi sau intretinere urgenta) si distribui oamenii pe cit posibil pe la alte sectii – salariul conteaza, dar si experienta acumulata nu trebuie pierduta. Credeti ca un asemenea conducator nu s-ar bucura de sprijinul loial al lucratorilor cind interesele firmei o cer? Si la ce mi-ar folosi aurul daca mi-am pierdut lucratorii? Cheltui jumatate din aur ca sa-mi pregatesc altii? Situatiile sunt simple si usor de rezolvat cind sunt privite de aproape si cunoscute bine.
          Astept si eu raspunsul domnului Guran.

          Răspunde
           
  • Cezar
    Decembrie 5, 2014 la ora 16:26

    Moise, cred ca nu ar strica sa fii si mai vertical in ceea ce priveste parteneriatul tau cu Petrom. Cred ca nu strica sa-i mai bati obrazul doamnei Gheorghe de la conducerea Petrom, asa cum faceai odinioara, pana sa aplice inteligenta schema de marketing a sponsorizarii emisiunii tale si sa-i arati ca petrolul a scazut de la 120$ la aproape 60$, intr-un an, iar benzina a scazut doar cu 10% tot intr-un an de zile. Stii tu….asa cum faceai odinioara, pana ca doamna Gheorghe sa mute ca un sahist inteligent…la Biziday! Domniile lor, petrolostii, o tot scaldau in explicatii ca a crescut cotatia la petrol si ca inevitabil creste si benzina. Acum e invers, de ce au abandonat retorica asta? Cresre petrolul cu 10%….hop si benzina cu 15%. Scade petrolul cu 45%, scad si combustibilii cu 10%. E corect sau nu? Am incredere in tine si in faptul ca vei aborda acest subiect, nu ca il vei ingopa sub pres, doar pentru ca un mare petrolist iti sponsorizeaza emisiunea. Putea sa fie si un politician/partid ca sponsor si ajungeam la povestea Antena 3, varianta soft….nu crezi? Shalom!

    Răspunde
     
    1. saba
      Decembrie 6, 2014 la ora 06:00

      „Am explicat de foarte multe ori, procesul de restructurare a companiilor de stat e in faza avansata (…) orice companie de stat care lucreaza pe pierdere inseamna furt din banii dumneavoastra, ai oricarui roman.” (Boc, 2012)

      „Campaniile televizate tot mai dese de promovare ale Petrom prezinta o companie petroliera avantajoasa pentru romani. Numai ca privatizarea societatii a asigurat pe termen lung gauri de sute de milioane de dolari la bugetul statului, minusuri acoperite din bani publici… Romania detine acum 30% din actiunile companiei petroliere… si nu pot decide cresterile sau diminuarile curente ale preturilor la carburanti… anexele contractului de privatizare al Petrom ii interzic statului roman sa modifice sase prevederi din Codul Fiscal si sa schimbe nivelul, baza si modul de calculare a redeventei datorate de Petrom, mai devreme de 2015.” – aici am vrut sa ajung: „am vindut tara .. din patriotism = jaful secolului”.
      ‘Calitativ, ţiţeiurile româneşti sunt comparabile cu cele mai bune ţiţeiuri din lume’
      ‘modul de calculare a redevenţelor vor fi menţinute pentru o perioadă de 10 ani, respectiv cea mai mică redevenţă din lume, de numai 3,5%, se aplica la preţul fix al ţiţeiului de 22 dolari pe baril, indiferent de preţul ţiţeiului pe piaţa mondială’ ( fostul ofiter de informatii economice, col (r) prof. univ. dr. ing. Marian Rizea)
      Si acuma, cititi …din Raportul anual Petrom, 2013:
      obligație actuală rezultată dintr-un eveniment trecut (pg 90)
      Impozitul pe profit curent de plată se bazează pe profitul impozabil al anului. Profitul impozabil este diferit de profitul raportat în situaţia consolidată a veniturilor și cheltuielilor deoarece exclude elemente de venit sau cheltuială care sunt impozabile sau deductibile în viitor și mai exclude elemente care nu vor deveni niciodată impozabile sau deductibile. (106)
      Redevenţele petroliere sunt calculate pe baza valorii producţiei de petrol și gaze și sunt incluse în situaţia veniturilor și cheltuielilor, în costul vânzărilor. (107)
      Sume recuperabile de la statul român … 31 dec 2013 = 2,250 milioane RON (113)
      La 31 decembrie 2013, pierderea fiscală reportată a fost de 278,68 milioane RON (2012: 389,37 milioane RON). (128)
      In concluzie: ce preferati? Redeventa sa se calculeze pe baza valorii productiei (cind incepa astia sa scada din venituri toate cheltuielile – provizioane, pierderi fiscale, investitii, recuperabile de la stat, samd – ca sunt tari, nu mai ramine nimic din ce sa calculezi redeventa, indiferent ce procent ati avea) sau pe baza profitului (cum sugereaza Ponta, dupa 2014) si atunci, de exemplu in 2013 EBIT = 6,000 milioane RON la care daca am aplica o redeventa de 15% se ajunge la o incasare de 900 milioane RON din care aincepe statul sa plateasca inapoi (conform contractului) de nu mai ramine nimic nici din asta.
      „Popor român, nu te-ai săturat să stai pe locul mortului şi să fii condus de toţi tâmpiţii?” (Dan Puric)
      Boker tov!

      Răspunde
       
  • Jilaveanu Mircea
    Decembrie 5, 2014 la ora 15:04

    Cand au fost reduse salariile,curtea constitutionala nu ia dat voie presedintelui Basescu sa reduca si pensiile si atunci dansul le-a redus prin impozitare.Actualul guvern vrea sa reantrgeasca salariile reduse,dar la restul populatiei nu se gandeste nimeni?Dece nu se anuleaza impozitul pe pensiile pana la 5000 lei(acest impozit ilegal cu care B.a micsorat pensiile)?Si se mai zice ca PSD sustine poporul,care popor?

    Răspunde
     
  • baba novac
    Decembrie 5, 2014 la ora 13:47

    Domnului Guran.am ramas trasnit cand v-am auzit de sustinerea din partea dumneavoastra a unui economist a initiativei de organizare de tombola pentru solicitarea bonumui fiscal.
    Tot ca economist va spun ca ideea este de domeniul psihiatriei economice.Adica cum sa organizam tombole pentru respectarea legilor tarii.Sau vreti sa transformati tara intr-o imensa tombola?

    Răspunde
     
  • ion
    Decembrie 5, 2014 la ora 12:19

    Bine zis

    Răspunde
     
  • ion
    Decembrie 5, 2014 la ora 12:17

    Bunica mi-a spus, când am mers prima dată la târg să-mi târguiesc papuci scumpi pentru nu am bani să-i cumpăr în fiecare lună. Dacă bunica mea avea mentalitatea ”lucrului bine făcut” acum mai bine de 25 ani și vă mai spun că viziune ei despre lume era redusă doar la satul in care traia atunci de ce o doamna Petrescu care a văzut sistemul din lumea noua promovează un mecanism ieftin .Eu așa consider acestă loterie.În esența ei această măsură este o gogoriță ,dacă doresc să albească economia neagră sau gri o pot face prin scăderea unor cheltuieli ale populației adică sistemul de care a adus și Moise aminte.Transformarea cetățeanului în vânător de recompense nu poate decât să cultive acest obicei în loc să-l dirijeze spre cultivarea gândirii economice și cel mai important dorința de implicare a tuturor plătitorilor de taxe .Adevărat că evaziunea trebuie combătută, dar suntem prea săraci ca să ne permitem ceva ieftin.Și pe urmă loteria se va uza , pe când un sistem clar curat cu participanți serioși și educați va fi o bază.
    Casele de marcat noi , sincer nu le văd rostul în forma asta(poate fi însă o dedicație pentru un băiat isteț care să le comercializeze).Dar o casa de marcat sau un PC conectat la serverul ANAF care să transmită date cu privire la solduri, vânzări ,plăți etc este zic eu de folos și în acest caz să nu mai trebuiască contabilitate externalizată care este o povară financiară , birocratică și de cele mai multe ori făcută de ”necalificați”, va atrage dorința de legalitate în zona microinteprinderilor
    Dar oricum nu cred că v-or reuși să pună în aplicare loteria pentru că guvernul v-a fi schimbat

    Răspunde
     
  • Dragos
    Decembrie 5, 2014 la ora 11:46

    Solutie pentru cazul in care nu se da bonul fiscal. Se da o lege, daca poti dovedi pe baza unei inregistrari ca nu ai primit bon, comerciantul sa ia o amenda de ex 2000 ron, din care jumatate pt stat, iar jumatate reclamantului.

    Răspunde
     
  • DanT
    Decembrie 5, 2014 la ora 10:23

    Dc tot vor redevente din resurse naturale, dece nu simplifica birocratia cand vibe vorba de APE TERMALE!
    Avem ca tara o treime din izvoarele minerale ale europei, si cele termale sunt pe acolo, dar nu le exploatam. Ci dimpotriva, vrem sa foram dupa cine stie ce gaze,si mai le si distrugem cu chimicale si ceanuri.
    Deschidem cateva mii de stranduri termale in Romania, si oricat de mica ar fi redeventa tot se aduna cateva milioane la buget.
    Astfel mai cream si noi locuri de munca, dezvoltam turismul, rezolvam unele chestiuni de sanatate, si banii care ii cheltuie anual romanii prin Ungaria vor intra in bugetul tarii noastre, nu a Ungariei (tara unde 1 din 3 sate au ceva bai termale, si fiecare oras are un strand mare termal).
    Dn.Moise, se poate lua in perspectiva si treburile acestea?

    Răspunde
     
    1. dan
      Decembrie 5, 2014 la ora 11:14

      ideea cu tombola pe bonuri fiscale se vehicula si pe vreamea lui Boc, deci nu e ideea original a domnisoarei petrescu

      Răspunde
       
      1. Stelian
        Decembrie 6, 2014 la ora 11:29

        Nu cred ca a spus cineva ca ideea este una originala, atat timp cat se intampla de mult prin alte tari. „Originalitatea” doamnei consta in faptul de a o pune in practica in Romania, ceea ce guvernul Boc nu a facut.

        Răspunde
         
  • Falco
    Decembrie 5, 2014 la ora 09:31

    AHA , merg la cumparaturi la supermarket si iau 43 de produse si le pun pe rind pe banda ca sa am 43 de bonuri , astia is idioti , da o sa fie isterie in sensul in care il zic eu. Un kk daca vroia putea reduce TVA -ul la plata cu cardu era mult mai buna ideea pt combaterea evaziuni.

    Răspunde
     
  • Florin Bărbuț
    Decembrie 5, 2014 la ora 08:46

    Apropos de aia cu „produsele eco romanesti pe piata interna”…o sa sune un pic… fortat, cel mai mult castigi daca mananci putin (deci nici nu cheltui fantastic)pentru ca in Asia – de mii de ani ce-i drept – populatia mananca putin si traieste mult. Astfel poti sa mananci si ne-eco daca acele cantitati de „chimicale nocive” ingerate sunt mici datorita pur si simplu cantitatilor tot mici de alimente de orice fel consumate. Asta elimina cumva „arta culinara”, mancatul de placere si respectiv placerea de a manca? Nu, nici pomeneala! Ramane „gustatul”de placere” (adica mancatul putin de placere), ca doar nu-i musai sa te si indopi cu ceea ce-ti place, (sau e musai?)problema fiind de fapt cantitativa nu calitativa. Cam simpla teoria, nu? Aia cu „ar trebui sa prelucram resursele naturale si nu sa le vindem ca atare pt a aduce un aport dramatic pe plan local, adica o plus-valoare dramatica prin munca si inteligenta adaugata prin prelucrarea esursei respective (locuri de munca etc)” mi se pare … elementara, precum si cea cu „returnarea unei parti din TVA” catre consumatori la sfarsitul anului daca trimit bonurile „in plic” (deci nu loteria). Nu stiu de ce ideile acestea simple si perfect aplicabile sunt „ocolite” de cei ce ar trebui sa le aplice. Sau de fapt stiu de ce? 😉

    Răspunde
     
  • Dragos
    Decembrie 5, 2014 la ora 07:17

    Avem carduri si la copiii de 15 ani ca le vireaza statul alocatia si la batrani ca le vireaza pensiile…nu exista „cele mai putine carduri din UE” in Romania, exagerati…in Germania am avut surpriza de a nu putea plati cu cardul in locatii foarte bine cotate…neamtzul e „pe cash”…
    Nu se elimina nimic cu impunerea platii cu cardul si la magazinul de cartier, e o abureala si o impunere gen comunist…nu acolo este marea evaziune, ne concentram ca de obicei pe nimicuri…
    Marea pacaleala vine din profiturile imense scoase de companiile multinationale care le externalizeaza fara sa investeasca prea mult in Romania…la fel mare auto-pacaleala a statului roman vine din modul de impunere a impozitului „pe profit”…o alta mare majoritate a companiilor mici si mijlocii sunt pe pierderi de ani de zile…deci taxe la stat 0 (zero)…
    Exista solutii…dar nu se doreste de fapt sa se ia bani de la companii…tot salariatul roman sustine PIB-ul, companiile trai-nineaca cu salarii imense, masini de lux etc dar nu fac profit aparent…
    Sa taxeze cifra de afaceri (la un nivel diferentiat si decent), e o metoda mult mai sigura si simpla de a face rost de bani…si scapam si de jumatate din Codul Fiscal, de jumatate din fiscaletii care incarca cheltuielile publice si de ingerinta organelor fiscale in treburile interne ale firmelor (ex: pot sa-mi trec chilotii personali pe firma daca vreau si nu e treaba fiscului), mai ales ca nu e treaba statului daca eu ca si manager/administrator am capacitatea de a produce profit sau nu, statul tb sa-si ia o taxa si atat…
    Dar cum ziceam…nu vrea nimeni un sistem corect, transparent si decent…ca p-orma de unde spagi electorale si personale daca nu mai e loc de interpretare?

    Răspunde
     
    1. ion
      Decembrie 5, 2014 la ora 12:22

      Corect vezi Pro Tv, Lukoil,KazMunaiGaz etc.

      Răspunde
       
  • Time Team
    Decembrie 5, 2014 la ora 02:28

    Domnul Guran,
    eu deja imi fac planuri mari ca orice roman cu aceasta loterie, pt fiecare produs vom cere de acum inainte bonuri separate . Va fi coada , traiasca Repvblica.

    Referitor la impozitul pe profit la companiile extractive ,.. vor avea ele grija sa externalizeze profitul si sa iasa in acte pe un profit minim, chiar nul, sau pe pierderi.

    Acum de sf.Nicolae o dam mai relaxat pe comedie.

    Răspunde
     
  • Constantin
    Decembrie 5, 2014 la ora 02:04

    „Stiu, desi ma insel…” _ Chitanta POS dovedeste efectuarea unei plati prin banca, nu trebuie confundata cu bonul fiscal care inregistreaza venitul in numerar in casa si TVA. POS NU este un aparat de marcat fiscal.

    Răspunde
     
    1. Stelian
      Decembrie 6, 2014 la ora 12:44

      Da, dar cand un comerciant vinde pe card, oricand se pot vedea banii incasati si astfel vor trebui sa apara si pe bon, altfel el poate fi descoperit si peste ani.

      Răspunde
       
  • Stelian
    Decembrie 5, 2014 la ora 01:25

    Acum sa-i vad pe toti cei care ridicau in slavi Rusia, cum ca se descurca fara probleme fara a importa nimic, ca produc ei de toate pentru toti rusii. Daca vin in Rusia milionarii carora Putin altfel n-a reusit sa le vada banii, daca ei cred ca banii lor vor fi in siguranta in Rusia, inseamna ca au facut acei bani numai din noroc. Dar nu cred ca peste noapte Putin va deveni asa de credibil exact pentru cei care isi ascundeau averile de el. Nu prea mai e credibil pentru nimeni si cred ca in curand nici pentru poporul rus nu va mai fi. Chiar daca ti s-a parut Moise la un moment dat ca americanii nu prea ar ajuta Europa, se pare ca nu au reactionat imediat, asa cum poate ne-am fi asteptat noi, dar au gandit foarte bine totul. Sunt curios cam pana cand il vei mai considera pe Putin, un stralucitor jucator de sah.

    Răspunde
     
    1. Time Team
      Decembrie 5, 2014 la ora 02:32

      Acum pozeaza si ei in victime, parca nu au si alte resurse naturale, pretul la gaze nu a scazut, ba la noi mai si creste, mai au si alte resurse naturale…

      Răspunde
       
    2. Mister Chew Chew
      Decembrie 5, 2014 la ora 09:08

      Economia Rusiei produce kalashnikov-uri pentru orice zona de conflict din lume, fara discriminare. Iar rodnicul pamant rus ofera agriculturii nu doar optiunea pentru intinse culturi de mac, ci si pentru cannabis ruderalis. Dar si industria chimica rusa are potential.

      Răspunde
       
    3. saba
      Decembrie 6, 2014 la ora 09:31

      Domnu Stelian, nu stiu pe ce se bazeaza teoria dvs si de fapt cele ce urmeaza dorisem sa o fac ca postare separata, dar merge si aici.
      Raportul anual al lui Putin in fata Adunarii Generale – spicuiri:
      >sanctiunile sa ne indemne spre o independenta economica;
      >sa dublam rata constructiilor de drumuri in interesul economiei ;
      >investitiile in interesul economiei nu al „capitalului zburator”;
      >baza economica pe forta de munca educata proprie;
      >cresterea populatiei;
      >dezvoltare economica = securitate sociala nationala;
      >dezvoltarea dialogului guvern-societate;
      >oricine vrea sa aduca imbunatatiri Rusiei trebuie incurajat;
      >cestul va folosi orice contra Rusiei, daca nu Ucraina atunci orice alt pretext;
      >Washington distruge relatiile Rusiei cu vecinii;
      >taxele nu se schimba pe urmatorii 4 ani;
      >sanctiunile ar fi venit si fara Ucraina;
      Popularitatea lui Putin in tara se datoreaza unui rationament simplu, pe baza diferentei de tendinta: miine mai bine vs. miine mai rau = siguranta viitorului mai importanta decit bogatia de moment. Daca vestul nu ar ataca Rusia, tot ce i-ar ramine ar fi sa se recunoasca depasit. Tot ce a putut sa spuna Obama: Putin adopta o abordare nationalista – de fapt ce este rau in acest fel de nationalism?
      Din comentarii interne pe baza Raportului:
      >economia rusa se ajusteaza noilor realitati;
      >Putin nu are nevoie de opinii bune sau rele;
      >stabilitate taxelor este nuna pentru mediul de afaceri.
      Vermont Senator Bernie Sanders a prezentat o agenda economica pentru America, pe 12 puncte (initiala si nu completa) – foarte interesanta si mai ales de loc razboinica. Sa fie asta o propaganda prezidentiala din partea republicanilor? Hillary Clinton, din partea democratilor, tot ce a dus-o mintea a fost sa-l ironizeze: „I came , I saw , I died”. Mint, a mai angajat un cintaret „country”, un cowboy simpatic si necunoscut, sa-i mareasca popularitatea: „Stay with Hillary/ She take care of your salary!” – se amuzau astia la CNN, pot fi lucruri si mai proaste.
      Camera Reprezentantilor a votat cu o majoritate covirsitoere o Resolutie care dupa unii ar fi o declaratie a inceperii „rezboiului rece”, dupa altii o mina libera lui Obama sa declare razboi Rusiei, iar dupa altii: este de neacceptat sa votezi fara macar sa citesti aberatiile scrise (probabil ca cei 10 – 5 republicani si 5 democrati – care s-au opus, au citit).
      Americanii au aprobat noi fonduri pentru antrenarea rebelilor sirieni (in Ucraina nu le plac rebelii, in Siria ii sprijina sau ii creiaza). Dar cine sunt rebelii sirieni? Ca in Libia, islamistii se pare ca au luat puterea. ISIS nu este contra Siriei, in Turcia nu se mai pot face antrenamente, iar Hamas nu va lupta contra Hizbollah. ISIS s-a aliat cu Taliban. Iran ii sprijina pe shia dar nu va merge contra Siriei. Deci, de unde rebeli? Viata este asa de grea incit pentru o coaja de malai …Vizionam un documentar cu trupe ucrainene antiguvernamentale si ei spun ca sunt contra trupelor ucrainene imbibate de straini.
      Cred ca stiti ca dupa Ferguson si Cleveland a venit NewYork: l-au strangulat pe un negru pina n-a mai suflat. Lozinci scandate pe strazi in toata America: ferguson is everywhere, daca albii omoara negri se poate si invers, nu vrem scuze ci credibilitate si egalitate, privim agonia tineretului, black lives matter, police’s brutality is tirany, si altele. Apropo de justitie: cind negri si albi sunt arestati impreuna (pentru furturi, jafuri) pina la urma numai negri sunt condamnati.
      Ati auzit de „triunghiul galben” obligatoriu pentru americanii fara casa? – seamana cu stilul nazist, nu-i asa? Dar ca guvernul britanic obliga universitatile sa raporteze studentii ectremisti, ati auzit? – profesorii nu stiu exact ce-i aia extremist.
      Acuma, nu le iau apararea politistilor americani (executa ei ei ordinele), dar remarc ca gafele le cam fac politistii tineri, probabil dintr-o initiativa prost inteleasa – o atitudine de care profita anumite cercuri care apoi ii acopera incurajind actiuni iresponsabile. Fenomen caracteristic tinerilor sub 35 ani si devine daunator societatii daca este mentinut pina la vreo 45 ani, dupa asta se maturizeaza, devin mai sobri/temperati ori extremisti/bezmetici (unde sunt profesorii britanici, sa vada ce-i aia extremist?)
      Cred ca ati auzit de scandalul cu Bill Cosby – dupa ce a avut un divort de 350 milioane, s-a facut un cird de vreo 20 de … babornite de 48-50 de ani (sa fiu scuzat, dar cind dupa 32 de ani reclami un viol la virsta de 16 ani, cind ti-o fi convenit ca ti-a ajutat la cariera, nu pot sa menajez) care vor sa-l leftereasca. La fel si cu MH17, se foloseste opinia/mila publica pentru a acuza fara argumente (adica o minciuna), iar cine se apara nu este luat in seama. „America presents ucrainean speculations as facts”.
      Si despre lucruri mai pasnice. Nu se spune cum au ajuns GMO (Genetically Modified Organisms) in UE, dar aceste noi reglementari in agricultura nu sunt impartasite – daca ar fi sa vorbesc de state, de nici un stat, dar parca statul hotaraste? Neh, investitorul privat ahtiat dupa profit. Balamuc mare: ” Spain is the largest producer of GM crops in Europe with 137,000 hectares (340,000 acres) of GM maize planted in 2013 (20% of Spain’s maize production). Smaller amounts were produced in the Czech Republic, Slovakia, Portugal, Romania and Poland. France and Germany are the major opponents of genetically modified food in Europe”. Despre „long UK residence lists” cred ca stiti: dupa 10 ani, continua sedere in Anglia, poti cere se te stabilesti (fara sa ti se garanteze permanetizarea – asa o fi cu cetatenia asta UE, ca daca ar fi fost vorba de cetatenie britanica, probabil ca, .. ca la canadieni, dupa 3 ani, gata) si te costa 1,093 GBP sau numai extinderea pe 2 ani pentru 601 GBP – observati ca nu se pomeneste de euro. Dar ce voiam sa arat, este ca sunr proprietati goale (si multe) iar agentii imobiliari se framinta ca nimeni nu are de cistigat din asta. Daca n-ati auzit, va spun eu: capsula spatiala Orion, planificata pentru Marte sau asteroizi/planeoizi, a fost lansata – le-a fost teama ca vremea noroasa si ploioasa sa nu-i incurce, adica daca ploua nu mai zburam. De aterizat, aterizeaza cu parasuta, de preferat in ocean, ca altfel se face zob. Dar daca pe Marte nu au aia atmosfera, la ce mai foloseste parasuta? A plecat neinarmata – contra cui voiau s-o inarmeze? Apropo, rusii au la activ 715 teste nucleare iar americanii 1,054 – nici unul nici altul nu se lasa, pina la urma o sa dam de dracu cu mediul.
      Referindu-si la NY, Hillary spune, savant, ca este diferit de Ferguson si ca sistemul justitial este cel care si-a pierdut echilibrul. De fapt este acelasi lucru: albi contra negri, dar este vorba de aceiasi tactica: dezbina sau marunteste si controleaza – doua probleme mici nu sunt o problema mare. In acelasi timp se situeaza pe o linie de mijloc de pe care se poate duce oricind oriunde. Problema este ca sistemul trebuie schimbat. Ca paleativ, si Obama (grea situatie, el si ai lui trebuie sa se sprijine reciproc, ca altfel se alege praful de el si de America si mai rau) sustine existenta camerei de luat vederi in dotatia politistilor. Politia contraataca pe chestie de „transparency vs. privacy” si li se raspunde „the public has the power”. Asta imi si place si este si adevarat.
      Pentru ca pomenisem de un pum de dolari (coaja de malai), se spune ca rubla s-a devalorizat fata de USD cu 40%. Stiiam ca si moneda chineza se devalorizeaza, desi China este plina de verdeata fara acoperire. Nu stiu cum functioneaza legile financiare/bancare la cei „mari”, ca la cei „mici” ar fi trebuit sa-si scoata pamintul la vinzare. Astia de la CNN nu mai prididesc cu imagini cu tiparirea de verdeata – ca si cum asta ar incuraja, din contra, te baga in toate bolile. Spuneam ca in Canada benzina este de 0.88 USD si este in scadere, iar la americani este 2.60 USD si este in crestere. Un exemplu de ceva care creste si nu-i bun. La rusi benzina est 0.99 USD (cea mai ieftina in Europa), adica 0.02 ruble (1 rubla = 1.019 USD). S-a devalorizat cu 40% si totusi americanii o au mai scumpa. In orice caz, cred ca a venit vremea unor reforme in teoriile economice – sunt lucruri care merg bine dar arata rau si … invers. Poate este timpul pentru .. troc?
      Citeam recent ca „regele” Mihai a ajutat niste sinistrati cu … 5 camioane de lemn de foc. Presupun ca un camion inseamna cam vreo 4-5 carute de lemn. Ca sa treaca iarna, o gospodarie romaneasca se aprovizioneaza cu vreo 2-3 carute. deci Mihaita a ajutat 8 gospodarii sa treaca iarna (spus mai simplu si mai direct). dar ce vroiam sa intreb: Oare cite carute merita un … Ford? Nu ca ar tine de cald, dar il poti umple cu lemne. Cite lemne si cita benzina consuma? Incurcata si economia asta.
      Dar altceva, pe vremuri nu auzisem ca din griu romanesc nu se pot face macaroane sau taitei. Acuma aud ca se face numai piine. De ce? Numai italienii au monopolul sau griul de macaroane creste numai pe … „terra rosa”? Canadienii s-au luat dupa chinezi si fac paste fainoase din orez. Eu nu am incercat pentru ca imi place pilaful .. boabe.
      Despre „diplomatia sanctiunilor”: de exemplu, Congresul USA a impus sanctiuni Iranului (cele impuse Rusiei, se stie ca sunt o iluzie), presedintele poate sa le suspende dar nu are autoritatea de a le anula, iar UE le poate anula (sau nu le pune in aplicatie) asa … separat sau singular. Stratagema valabila in dansul politic la orice nivel: mari decizii luate la masa rotunda (in vazul tuturor) si care de fapt dispar intre usi. Israel ii stie deja pe americani, Qatar incepe sa-i invete – obiective comune sunt o treaba iar prioritatile americane alta.
      Cam asta-i, cind vedem fiecare pom stim unde-i padurea.

      Răspunde
       
  • Catalin
    Decembrie 4, 2014 la ora 23:54

    Singurul dispozitiv care ofera bon fiscal AUTOMAT este POS-ul, unde platesti cu cardul bancar.

    Atata timp cat alternativa va exista (banul lichid), vanzarea se poate face si fara a umbla la casa de marcat.

    Concluzia: ELIMINATI BANUL LICHID si obligati la cresterea securitatii transferurilor bancare!

    Stiu, desi ma insel, ca daca ai bon fiscal la un produs X, daca esti nemultumit de produs, il poti returna, de genul „am gasit un gandac in paine”. si chiar sa fi fost o paine infectata cu un gandac, am mai vazut asta la stiri.. Daca nu ai bon fiscal, ce dovada ai ca ai cumparat de acolo..

    Răspunde
     
    1. Stelian
      Decembrie 5, 2014 la ora 01:30

      Cine in lumea asta mare a eliminat „banul lichid”? Credeti ca tocmai noi putem face asta, cand avem cred cele mai putine carduri din UE?

      Răspunde
       
      1. Cristian
        Decembrie 5, 2014 la ora 14:43

        Suedia, de la 1 ianuarie 2015 !

        Răspunde
         
        1. Stelian
          Decembrie 6, 2014 la ora 10:55

          Suna cam asa:
          -Pai cine a mai mers pe Marte ca sa mergem si noi, mai ales ca suntem cel mai putini pregatiti din Europa.
          -Americanii peste 30 de ani

          Vreti sa spuneti ca dupa 01.01.15 un turist nu poate intra in Suedia cu cash dar fara un card bancar, caci va muri de foame si va dormi pe strada? Nu cred asa ceva.

          Răspunde
           
          1. Kristina
            Decembrie 7, 2014 la ora 11:23

            La cata valoare ,au BANII IN ROMANIA SUNT CA SI INEXISTENTI !
            BINGO !
            SUNTEM DUPA SUEDEZI,IN MOD CERT !:)

            si chestiia cu :”TOCMAI NE-AM LUAT TARA INAPOI !”
            E CEA MAI TAre FAZA .
            AJUNGI LA NEBUNIE NECONDITIONATA .

             
        2. Stelian
          Decembrie 6, 2014 la ora 11:09

          The one thing that may put the brakes on a brave new cash-free world is Swedes’ sentimentality when it comes to their coins and notes. “A recent survey I worked on showed that two-thirds of Swedes think carrying cash is a human right,” says Arvidsson. “We like having our own currency and it fits in with the identity of being a Swede; we’re even releasing new banknotes in 2015. So people like to know their cash is there, even if they don’t necessarily use it.”

          Pai si pentru ce mai fac noi bancnote?

          Răspunde
           
          1. saba
            Decembrie 6, 2014 la ora 11:49

            Pai fac bancnote pentru ca nu este unul destept sa le spuna ca sunt locuri de munca mai bune si mai folositoare in alta parte. Adevarul este ca mie imi place chestia cu cardurile si chiar cu bitcoin – incet, incet dispare banul (chestia cu „carrying cash is a human right” este o gogorita. Dreptul la viata, la libertate (inclusiv gindire si exprimare), la securitate (personala, nu a Statului), la judecata dreapta (pina la proba contrarie esti nevinovat), la intimitate (pai nu?), la educatie (pai da!), la a alege o religie/credinta – unde se incadreaza chestia cu „lichidul”?

             
          2. Stelian
            Decembrie 7, 2014 la ora 00:07

            Saba: Chestia asta ca pana nu e condamnat de o instanta, o persoana este nevinovata, eu nu o pot aplica tuturor cazurilor. Adica il prinde pe unu cand primeste mita cu bani marcati si e nevinovat cativa ani catva dura procesul? Sau p etampitul ala de a omorat zeci de oameni in Suedia, il prinde si recunoaste si e nevinovat pana la decizia instantei finale?

             
          3. saba
            Decembrie 10, 2014 la ora 05:19

            Domnu Stelian, n-am vrut sa deschid citate lungi, ca din drepturile omului am luat-o si pe asta cu care nu sunteti deacord.
            Acuma siretlicul cu marcajul este rasuflat – baitii umbla deja cu manusi ginecologice sau isi dau cu niveea. Iar daca procesul dureaza, cum spuneti, citiva ani, este pentru ca si „supracontrolul” la procuratura incearca sa se asigure ca aia de l-au „dovedit” pe hot nu au incercat sa arunce magareata pe el si sa huzureasca cu diferenta. Cel putin filmele nu mint, sunt rupte din realitate.
            Despre suedezul ala, dupa cum tin minte, parca au vrut sa-l dovedeasca ca nu-i intreg la minte (cum ati spus si dvs, ca-i timpit) si atunci drepturile omului ii dau dreptul sa fie trimis la balamuc pina se insanatoseste (judecatorul nu-i doctor sa stie cita condamnare sa-i dea pina la insanatosire). Am avut un coleg de scoala, tatal sau doctor la securitate (dar doctor pe bune, dadea si retete). Colegul astya al meu a terminat si el psihiatria (la prima vedere era simpatic, dar cind il cunosteai mai bine te speriai) si pe vremea cind eu aveam niste probleme cu niste prieteni de-ai lui taica-su, aud ca intr-un spital, fostul meu coleg i-a bagat unui coleg, o foarfeca drept in virful capului. Fireste ca taica-su s-a facut luntre si punte si si-a bagat fiul la balamuc. Putin inainte sa ies si eu din balamucul de tara, a iesit si colegul meu, sanatos tun, dar a ramas de unde am plecat eu. Pai spuneti se dvs, nu-i pacat sa pui la zid un timpit care pe urma se dovedeste folositor societatii? Glumesc. Cu un singur lucru nu glumesc: dreptatea este intotdeauna de partea celui puternic – de aia astia stau si numara lozuri ca nu le numara degeaba, degeaba le punem noi in urna. Si nu vorbesc de zahar si ulei, ci de prezent si viitor. Cind poporul se va … maturiza si nu va mai fi interesat de numaratoare, de studii de opinie si alte aiureli, ci de cum sa-i tina in ghiara constitutionale pe cei alesi (chiar si la intimplare), abia atunci putem vorbi de … democratie si refacere economica. Daca nu, razboiul.

             
 
 
Adaugă comentariul
 
 

Emailul nu va fi făcut public. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Nume: *
Adresa de email: *
Pagină web
Comentariul*
 caractere rămase