De vorbă cu preşedintele care nu vorbeşte. Dar măcar scrie. Tot e ceva

Publicat la data de de Moise

Moise Guran

N-am apucat să citesc toată cartea preşedintelui ales, Klaus Iohannis, mi-a picat în mână alaltăieri, am răsfoit puţin paginile de memorialistică, cele referitoare la cariera didactică şi cea de primar, mai mult ca să îmi fac idee asupra stilului. Este lejer, cartea este scrisă în propoziţii scurte, ideile uşor de urmărit. Este o carte de propagandă, dar e una bună. Serveşte scopul, te face să empatizezi cu “gospodarul” Sibiului. Altfel spus, îţi spune ceea ce vrei să auzi.

 

Iohannsi 1

Am sărit apoi la paginile cu Iohannis în politica mare, căutând în mod special episodul scoaterii în decor a lui Crin Antonescu. Acesta este descris cu un talent de PR-ist pur şi simplu. Nu poţi să-l contrazici, chiar dacă ştii că adevărul a fost altul.

Iohannis spune că n-a putut împiedica, după europarlamentare, demisia lui Antonescu şi ieşirea acestuia din cursa electorală, căci Crin a tot repetat că face aceste gesturi, dacă PNL nu obţine 20%.

Impresia mea a fost că, de fapt, Crin se răzgândise şi era pe punctul de a face o piruetă dâmboviţeană, dar a fost forţat să rămână pe trasa promisă (demisia) din cauza faptului că Iohannis a demisionat din funcţia de primvicepreşedinte PNL înaintea lui şi, fără să-l consulte, asumându-şi personal răspunderea (deşi nu o avea de facto) şi forţând astfel demisia întregii conduceri a PNL.

A fost o mişcare politică foate deşteaptă din partea d-lui Iohannis. Să zicem aşa – Crin şi Klaus erau ca două maşini de curse ce rulau în paralel, să zicem, Crin pe dreapta şi Klaus pe stânga, iar la viraj, Klaus a ieşit în decor spre dreapta, forţându-l şi pe Crin să iasă, dar, acesta fiind mai la dreapta, a ieşit mai mult şi nu s-a mai putut redresa, în vreme ce Klaus a revenit. Şi a rămas singur în cursă pentru echipa sa.

Nu contează… Am sărit la paginile despre proiectele viitorului preşedinte, pe care le-am citit integral…

N-am de gând să cad în isteria generală şi să fiu o altă cărămidă din statuia lui Klaus Iohannis, aşa că am citit cu un ochi critic viziunea de preşedinte a domnului Iohannis. Am fost, totuşi, mulţumit să constat că acesta înţelege corect rolul de preşedinte mediator, că identifică corect problemele naţiei, dar şi că soluţiile pe care le propune sunt relative. Nu sunt de fapt soluţii, ci problematici ridicate. Este posibil ca ceea ce mi s-a părut mie insuficient să fie corect din punctul de vedere al unui om care nu se antepronunţă, nu aduce soluţii pentru societate, ci le cere de la aceasta.

De exemplu, despre migraţia politică, deşi o identifică drept una dintre marile probleme ale politicii româneşti, d-l Iohannis crede că nu există lege care să o poată opri, şi da, are dreptate. Este nevoie de maturizarea electoratului şi de o sancţiune fermă a acestuia împotriva celor care schimbă partidul pentru a se menţine la guvernare.

Iohannsi 2

Iohannis vorbeşte, imediat după aceea, despre reforma educaţiei, despre depolitizarea ei, dar nu tuşează, de exemplu, faptul că inspectorii şcolari (funcţie pe care şi domnia sa a ocupat-o) reprezintă pârghiile de transmisie şi influenţă în şcoli ale politicului. Nu vorbeşte nici despre descentralizarea deciziei (chiar dacă enunţă un principiu general la subcapitolul despre descentralizare, dar nu cu referire directă la educaţie) nu vorbeşte despre creşterea normei didactice şi deci despre reducerea numărului de dascăli, ca singură soluţie aritmetic posibilă pentru creşterea semnificativă şi a competenţei, dar şi a salariilor acestora. La subcapitolul referitor la dezvoltarea economică, îi enumeră totuşi pe profesori între cei care ar trebui să ducă ponderea clasei mijlocii la 50% din populaţie.

E clar că viitorul preşedinte nu vrea să supere nici sindicatele din Educaţie (cea mai puternică forţă ce a cauzat, din punctul meu de vedere, aberaţiile sistemului în care ne chinuim azi copiii) şi probabil, din punctul de vedere al unui viitor mediator procedează corect.

Iohannsi 3

Despre depolitizarea instituţiilor publice, d-l Iohannis proclamă un singur principiu, care ar trebui (şi chiar este) suficient – meritocraţia. Problema este că toţi îl proclamă (îl mai ţineţi minte pe Ponta cu “nu vreau să înlocuim politrucii PDL cu cei al USL”), dar implementarea este dificilă.

Nimeni nu vrea meritocraţia. Naţia noastră s-a prostit, elitele intelectuale sunt respinse şi meritocraţia taie, de fapt, şansele activiştilor de partid (cam două milioane la număr) ce reprezintă baza şi raţiunea de a fi a tuturor partidelor de la noi. Nu mai trage nici dracu’ să câştige alegerile ca să facă bine naţiei, toţi vor, de fapt, posturi. Iar guvernarea PNL-PD, iar apoi cea PNL din 2005-2008, n-a întrerupt deloc tradiţia guvernărilor PSD, ci a înnodat-o şi a predat-o chiar mai amplă, în 2009, PDL.

Partea asta cu meritocraţia e grea. Nu există soluţii treptate sau intermediare, căci sistemele de pile şi relaţii au capacitatea de a se genera precum capetele hidrei, trebuie tăiate toate o dată.

Noul preşedinte nu vrea să supere pe nimeni, însă. Că tot vorbirăm de educaţie, cum ar fi dacă, de exemplu, toţi profesorii, inclusiv cei titulari ar fi puşi să dea concurs pe post cu tinerii care obţin, an de an, note mari la titularizare, dar nu au post? Dar în finanţele publice, cum ar fi?

Este că iese revoluţie?

Iohannsi 4

La subcapitolul dedicat viziunii economice a noului preşedinte acesta pune corect pe primul loc crearea locurilor de muncă. Dar atât. Vorbeşte despre stimulente şi se mărgineşte să gâdile populist orgoliul capitaliştilor autohtoni (că doar corporaţiile nu votează). Identifică, apoi, nevoia de investiţii competitive (aş fi preferat să se refere mai mult la cele calitative şi publice), dedică două-trei fraze agriculturii, după care identifică parţial greşit nevoia scăderii TVA-ului pentru stimularea consumului. Dacă ar fi subsumat toate aceste lucruri principiului primordial, acela al necesităţii creării de locuri de muncă, i-ar fi rezultat, de exemplu, soluţia dezvoltării unei agriculturi altfel decât exportator de resurse, dar şi cea a scăderii sectoriale a TVA-ului, doar în domeniile în care stimulăm consumul din producţia internă, nu şi pe cel de produse de import.

Totuşi, în acest capitol prinde un alt principiu important, cel al conducerii economiei prin sistemul de taxe şi impozite care, până acum, a fost gândit doar pentru a satisface nevoia de bani a statului, iar nu dezvoltarea societăţii.

Iohannsi 5

Apropo de asta, viitorul preşedinte dedică un subcapitol reorganizării administrative şi regionalizării, dar asta numai pentru a enunţa principiile generale, acceptate de toată lumea.

Întâmplarea face că am avut ocazia unei discuţii ample şi private (mai mult de o oră) cu actualul preşedinte, Traian Băsescu, alături de principalii săi consilieri şi lucrurile sunt clare, deşi nimeni nu are curaj să le spună – pentru a avea o noimă, pentru a face mai mult decât un deranj la nivel administrativ, regionalizarea trebuie să pornească invers, de la bază, de la comune şi oraşe, prin constituirea unor unităţi administrativ teritoriale ce se pot susţine.

Altfel spus, în România avem nevoie să desfiinţăm o serie de comune, să le lărgim pe altele, ca să creăm poli administrativi de dezvoltare mai mari. Dar cine are curaj să îşi pună în cap miile de primari?

D-l Iohannis vrea o împărţire echitabilă a banilor pe unităţi teritoriale şi aici îl critic pentru modul simplist în care pune problema.

România este o ţară diferită, prăpastia se cască de fapt nu între Regat şi Ardeal, ci între România urbană şi cea rurală, soluţiile de dreapta în acest domeniu nu vor funcţiona, ci vor adânci această prăpastie, iar statul trebuie să se implice prin investiţii calitative (care, în primul rând, produc locuri de muncă şi abia apoi răspund unei nevoi sectoriale). Trebuie să recunosc că, deşi eu însumi am o viziune de dreapta, fără implicarea statului (filozofie de stânga) zonele sărace din Moldova sau Oltenia vor rămâne sărace. Sau, poate, următorul paragraf asta a vrut să spună? Nu mi-e clar…

Iohannsi 6

Cartea „Pas cu Pas”, scrisă înainte de campania electorală, pare neterminată. Sfârşitul este abrupt şi, înţeleg, d-l Klaus Iohannis a promis să o continue după ce va acumula o experienţă la Cotroceni. Un lucru e clar – omul vrea să fie arbitru şi îi doresc să reuşească. Ceea ce nu ne garantează şi cele mai bune soluţii, dar ne garantează că soluţiile, pe care ţara le vrea şi de care probabil este pregătită, chiar vor fi adoptate.

Binele general este o noţiune abstractă, înţelesă diferit de fiecare dintre noi, orice soluţie aleasă va trebui negociată, împăcată cu interese cât mai largi ale societăţii, chiar dacă ea va lovi pentru moment clase sociale şi profesionale, grupuri de partide şi regiuni.

 

Comentarii prin facebook

52 răspunsuri la De vorbă cu preşedintele care nu vorbeşte. Dar măcar scrie. Tot e ceva

  • DUMITRU ILIE-SAMUIL
    Decembrie 8, 2014 la ora 18:35

    Din cei 10 ani de mandat ai domnului presedinte Traian Basescu,am constatat ca domnia sa sa axat pe un singur segment important dare la pus pe picioare si pentru aceasta bravo lui dar cred ca nu este suficent in Romania este mult mai mult de lucru de exemplu:mai trebuie pus pe picioare industria,agricultura,mineritul,invatamintul,sanatatea,cultura,si altele asemanatoare cu acestea pentru bunul mers al tarii impreuna cu economia care este virful tuturor celor scrise de mine.

    Răspunde
     
  • DUMITRU ILIE-SAMUIL
    Decembrie 6, 2014 la ora 19:06

    Stiu ca toate cite am scris in mesajele mele nu se va realiza ca-n povestile cu vrajitoare dar sa stiti domnule presedinte ca am rabdare asteptind sa vad miscare din partea dumneavoastra si a echipei dumneavoastra.

    Răspunde
     
  • DUMITRU ILIE-SAMUIL
    Decembrie 6, 2014 la ora 18:28

    Domnule Presedinte:in campanie,cind ati fost,printre putinele cuvinte pe care le-ati rostit, ati spus si cuvintul acesta ” ca dumneavoastra faceti o altfel de politica „lucru pentru care ma-m bucurat, si care m-a convins fara ezitare sa votez cu dumneavoastra.SA stiti ca si eu m-am saturat de politica de pe malul dambovitei care nu ne-a adus niciun beneficiu ba chiar mai mult ne-a coborit in jos fiind in favoarea intrgei clase politice.Astept din partea domniei dumneavoastra sa schimbati radical tot sistemul acesta ticalosit care ori am vrut ori nu am vrut trebuia sa-l acceptam asa cum este ca pina acum nu sa gasit nimeni sa-i puna capat.De exemplu:institutiile sa nu mai fie politizate,sa se nationalizeze toate bunurile noastre,sa se confiste toate averile ilicite si toti banii sa intre in bugetul statului si sa se creeze locuri de munca,sa se inchida trusturile de manipulare:(antena3,si romania tv)sa fie ca in tarile occidentale,sa consumam produsele noastre e.t.c.

    Răspunde
     
  • DUMITRU ILIE-SAMUIL
    Noiembrie 29, 2014 la ora 18:35

    Cred ca sinteti de-acord cu parerea mea ca in ROMANIA,o tara asa de nobila,cu cetateni frumosi,si inteligenti,au avut parte din plin sa guste nevinovati din amaraciunea mortala a P.S.D-ului prin orice mijloc posibil accesibil lor folosindu -se de institutile statului,ma refer la C.N.A unde P.S.D-ul a pus pe nefericita aia de Laura Georgescu. Eu cred ca este suficient cat a stat acolo si mai cred ca ar trebuii sa plece acasa imediat.

    Răspunde
     
  • ILIE-SAMUIL
    Noiembrie 29, 2014 la ora 13:20

    Domnule Presedinte va rog sa-mi cititi si de data aceasta acest mesaj pe care cu toata bucuria vreau sa-l impartasesc cu dumneavoas.In noaptea cand dumneavoastra a-ti castigat alegirele am avut un vis ciudat;am visat ca am vazut un sarpe la o lungime de aproximativ 1 metru dar nu avea nici o putere sa atace dimpotriva cum ma uitam la el, se sectiona bucata cu bucata pina cand nu a mai ramas nimic din el.Am stat si m-am gindit ce insemneaza visul acesta? Si raspunsul dupa parerea mea a fost ca acel sarpe a fost P.S.D-ul si ieri data de 28.11.2014 am avut parte sa vad visul implinit.

    Răspunde
     
  • DUMITRU ILIE-SAMUIL
    Noiembrie 27, 2014 la ora 13:12

    Din guvernarea catastrofala a domnului asa zisul premier,Romania a avut parte de o soarta nefericita ca domnul premier cind a dat de cite o incurcatura sa salvat intoxicind poporul cu o sumedenie de taxe fara sa se mai gindeasca la suferintele poporului din care face parte din nefericire pentru noi.Cred ca a venit ceasul cind trebuie sa dea socoteala in fata acestui popor si sa ne lase in pace noi ne-am saturat de atita demagogie pe fata va implor domnule presedinte sa formati cit mai repede majoritatea de care aveti nevoie pentru guvernare si sa nu mai pregetam nici un minut sa mai lasam tara pe mina bolsevicilor acestia am o mare rugaminte la dumneavoastra sa faceti cumva in timpul dumneavoastra de mandat sa ne scapati de cel putin de 70 la suta din aceste taxe inutile daca mai lasati acest guvern nociv sa stea in fruntea tarii o sa ajungem sa primim taxa si pe respiratie.

    Răspunde
     
  • punctul pe i
    Noiembrie 26, 2014 la ora 13:26

    Pentru „PUPATORII ” .. de profesie ( din pacate .. MULT PREA MULTI .. in aceasta natie a noastra..):

    Acest „domn” NU STIE .. NICI MACAR SA ..VORBEASCA ROMANAESTE .. DARAMITE .. SA MAI SCRIE !!

    CARTEA .. E S T E .. S C R I S A .. DE.. U N .. „scribalau de profesie ” .. l a .. c o m a n d a !!

    Nu trebuie sa ma credeti pe mine .. INTREBATI-L pe dl CRISTOIU .. mult mai in tema .. ( si care a fost si consultat .. inainte de .. „lansare „!!!!)

    Răspunde
     
  • DUMITRU ILIE-SAMUIL
    Noiembrie 26, 2014 la ora 11:02

    domnule presedinte Klaus va rog din suflet cind va instalati la cotroceni, sa schimbati negresit legea aceea ca presedintele sa fie suspendat de parlament eu nu mai vreau ci vreau sa schimbati aceasta lege timpita este impotriva poporului presedintele este ales de popor nu de parlament este inanmisibil sa se mai intimple o porcarie grosolana impotriva poporului si in destabilizarea democratiei tarii noastre dragi va rog din tot sufletul .sa faceti sa dispara cu desavirsire aceasta lege va multumesc.

    Răspunde
     
  • acsinia cristian
    Noiembrie 24, 2014 la ora 23:28

    Nu pot sa nu remarc metoda ” germana”de lansare in lumea politica al noului nostru presedinte.Foarte asemanatoare cu ce a lui Adolf Hitler.Si el a scris o carte autobiografica si de idei politice:Mein kampf(lupta mea in traducere libera).Stim unde a dus Hitler Germania.Vreau sa cred ca e doar o coincidenta si ca johannis va cocheta mai mult cu ideile si principiile regelui Ferdinand decat cu ale lui Hitler.

    Răspunde
     
  • pavel
    Noiembrie 24, 2014 la ora 19:48

    D-le Guran,
    Am incercat la Romania curate sa va spun cateceva dar n-am fost publicat si deci necitit de d-voastra. Ce spuneam acolo si revin aici este faptul ca sunteti destul de infiebantat in ultimul timp,si deveniti destul de libertin in vorbe. Ca si multi altii din presa, sunteti urechist din moment ce spuneti ca ati rasfoit doar cartea dar faceti aprecieri . Apoi faptul ca lucrarea in cauza este simpluta, usoara, o fii dar autorul nu si-a propus sa rivalizeze cu imaginatia lui Cartarescu sau cu metaforele lui Dinescu. Ce vreau sa spun este ca presa, in general, a scapat caii , se pricepe la toate, spune baliverne pentru ca nu-I asa, asa-i in Romania. Basta ,e cazul ca si presa sa se reformeze, daca vrea; eu cel putin am devenit reticent destul…..Va mai spuneam,acolo, faptul ca ma surprinde ca d-nul K.J. n-a scos o carte cu probleme de mate, fizica, pentru uz scolar pentru ca este domeniul care i-a adus satisfactii…….

    Răspunde
     
  • George
    Noiembrie 24, 2014 la ora 17:48

    Am primit si eu cartea (a cumparat-o nevasta-mea care a fost saptamana trecuta la Bucuresti, din pacate a fost la Gaudeamus nu in ziua in care a fost la stand Johannis asa ca o am din pacate fara autograf) . Si eu doar am rasfoit-o, sper sa am timp in curand sa ma apuc sa o citesc. Din rasfoire m-au izbit multe chestii in genul „e mai bine sa fie bine decat sa fie rau” si „mai bine bogat si sanatos decat sarac si bolnav” pe langa alte truisme – dar sper ca aceasta impresie imi va fi stearsa de lectura atenta pentru ca ca m-am saturat de presedinti lozincari dar cu zero solutii si ar fi pacat ca Johannis sa fie la fel.

    Răspunde
     
  • Serban
    Noiembrie 24, 2014 la ora 14:44

    Domnule Guran,
    Subscriu la IDEIA multora ca ar fi benefic pentru multi dintre noi dacă ați deveni consilier al președintelui. In acest mod mult mai multi dintre concetatenii nostri ar beneficia de cunostintele si „filingul” in economie de care dați dovada si pe de alta parte președintele ar beneficia in anturajul sau, sunt convins, de un „no man” atunci când ar fi cazul. Si trebuie sa recunoastem ca este mare nevoie de astfel de oameni.

    Răspunde
     
  • camione
    Noiembrie 24, 2014 la ora 13:00

    un titlu demn de dcnews.ro, dar acum, hai, daca tot am cazut in capcana si am dat click, sa zic si eu ceva:
    1) l-am votat „fara sa clipesc”, am vazut ce a facut si am auzit ce a avut de spus, insa nu-i voi citi cartea
    2) chiar daca am un job mult mai simplu si nu incearca nimeni sa-mi puna bete in roate, stiu ca e e naiv sa ne inchipuim ca presedintele poate schimba mare lucru, cum nici macar un CEO, care poate sa-si aleaga singur echipa „de guvernare” si angajatii, nu poate face minuni (nici macar antrenorul Simonei Halep)
    deocamdata, din 16.11, Romania a revenit pe BUY, tot e ceva 🙂

    Răspunde
     
  • Monica
    Noiembrie 24, 2014 la ora 12:53

    Dragii mei,
    Va spun voua asa cum am spus-o si apropiatilor – nu ma sperie ca a castigat Iohanis alegerile, ci ma ingrijoreaza ca noi(toti) nu suntem nemti. Asa putini romani au principii, si mai putini au o scara de valori corecta incat daca va fi sa-si faca la sange treaba acest nou presedinte, se va dubla numarul celor care vor alege calea pribegiei.
    In ceea ce priveste cartea, de fapt aparitia ei, la scurt timp dupa „castigarea”alegerilor, nu va pune pe ganduri? Care profesor, inspector, primar si-a scris memoriile la 54 de ani? E o actiune concertata – derogare in cadrul partidului pentru a candida la o functie in partid, scandal in diaspora pentru aglomeratia de la sectiile de votare( abia astept urmatoarele alegeri sa vedeti voi ce durere in cot o sa manifeste diaspora fata de alegerile parlamentare), carte autobiografica gata la timp, prea multe coincidente. Eu nu cred in coincidente! Romani nu voi l-ati ales pe Iohanis ci altii au facut-o pentru voi!
    In ceea ce priveste emisiunea, chiar daca nu sunt de acord cu parerile si optiunile dumneavoastra politice si nu sunt implicata in activitati economice,imi place! Va urmaresc cu interes!

    Răspunde
     
    1. Constantin
      Noiembrie 24, 2014 la ora 16:40

      „Romani…!” _ Stimata doamna Monica, este interesant ca s-ar putea sa aveti dreptate si exista argumente credibile in sensul celor scrise de dumneavoastra. Dar a picat foarte bine asa, mana lui Dumnezeu, precum spunea A Smith, sau, mai cunoscut, D Maradona. Ori ironia lui Dumnezeu, cum spunea cineva mai apropiat noua.

      Răspunde
       
    2. Om bun
      Noiembrie 25, 2014 la ora 13:16

      Monica, daca o sa plece mai multi romani din Romania din cauza ca se aplica legea, atunci o sa scapam de toate scursurile societatii.
      Apreciez sinceritatea ta „chiar daca nu sunt de acord cu parerile si optiunile dumneavoastra politice si nu sunt implicata in activitati economice,imi place! Va urmaresc cu interes!”.
      Cuvantul snobism iti spune ceva ?

      Răspunde
       
  • redboy
    Noiembrie 24, 2014 la ora 12:06

    Nu sunt un fan al actualului pesedinte ales,nu l-am votat tocmai pentru ca nu am crezut in aburerile lui si toti cei care ii canta in struna acum vorbind despre statul de drept,economie ,meritocratie sunt tot sunt niste iopcriti…singura diferenta intre Ponta si presedintele ales este ca cel din urma este neamt si asa cum spunea cineva mai inaintea mea ,toti spera ca va reusi sa convinga pe tusica din germania sa trimita in pachet si in Romania sa nu murim de foame.
    Nu m-am obosit sa cumpar cartea si nici gratis daca mi-o dadea cineva nu cred ca o citeam.Imi place literatura buna si aceasta carte este un ordinar manifest politic…bun daca este scris din convingere…si nu sugerat de analisti politici.
    Sunt siderat de papagalismul intelighentiei romanesti cum repeta aceste lozinci si dupa ce s-a terminat campania electorala si inca nu a inceput o critica constructiva a acestor idei…am ajuns ca cred ca ne trebuie un nou popor si nu o noua clasa politica pentru ca daca pe cei cu mai multa minte atat ii duce capul ce sa mai vorbim de noi astia de rand,fara facultati si functi.
    Imi este greata cand ma gandesc cum elitele vor incepe sa scuze gafele noului presedinte ales,vor incepe sa spuna ca nu poate face nimic din cauza nenorocitilor aia de comunisti si ca ii trebuie o noua majoritate de parca am fi avut alegeri legislative si nu prezidentiale si de parca presedintele ales trebuia a fie si prim ministru si nu doar presedinte.
    Nu va impartasesc ideile Domnule Moise Guran insa va apreciez tocmai pentru ca deschideti aceasta discutie.

    Răspunde
     
  • Catalin Suditu
    Noiembrie 24, 2014 la ora 10:50

    Ziua de miine

    Miine vrem lapte si miere si suntem deacord ca trebuie multa munca si serioasa.Si avem si rabdarea sa o facem.
    Asta inseamna de fapt multa rabdare pentru ca exista deja o prapastie ce trebuie acoperita ce are o adincime de 30 de ani.
    O sa fiti curiosi care sunt cei 30 de ani de prapastie si ce desparte ea ?
    Pai sunt cei 25 de ani trecuti + inca ( macar ) cinci pina ne intoarcem la drumul corect.
    De 25 de ani valorile s-au rasturnat, prin schimbari continue spre mai prost si mai superficial. Nici nu mai conteaza aproape daca procesul a fost constient si indrumat.
    Revenirea la normalitate dureaza si costa. Apreciez 5 ani doar pentru a ne reaseza pe drum.
    Care sunt pilonii unei societati sanatoase ?
    Educatia
    Cercetarea
    Sanatatea
    Infrastructura
    Legea
    Puteti sa le rearanjati in ce ordine doriti.

    Toate se construiesc in timp si costa. Beneficiile apar cam o daca cu nucile – peste 10 ani . Abia atunci putem vorbi de o corectie.
    Din fericire pentru noi, avem cu plati si avem chiar si timp. Vointa si rabdare sa fie.
    Multi nu vom supravetui pentru a vedea fructele, dar bucuria lucrului bine facut poate fi o alinare a ultimii suflari.

    Răspunde
     
  • Catalin Suditu
    Noiembrie 24, 2014 la ora 10:35

    Despre ziua de miine
    Miine este o continuare fireasca a lui Ieri; asa ca ca aceasta legatura nu se poate rupe doar printr-un nou rasarit.
    E nevoie de mult mai mult si asta dureaza sau e chiar imposibil din varii motive care se cumuleaza si ingroasa rezistenta.
    Azi poate fi diferit de ieri doar daca are loc o masiva si brusca schimbare a perspectivei si atitudinii .
    Pentru ca trebuie sa fie o extirpare voluntara ( greu de crezut).
    Cite vietati in lumea vie is pot taia singure mina prinse in capcana ucigatoare. Extrem de putine.
    Cerei imbuibatului sa renunte ! Sa renunte la tot. Si deja am atins marginea prapastiei.
    Moise vorbeste in pustiu ( dicton antic); pamfletul politic distreaza si uneori creiaza polemicice nu nasc seminte.
    Democratia este strimba asemeni mediului ce o naste.
    Alegatorii se razbuna dar asteapta in continuare pomenii, alesii se rotesc , urmeaza greaua mosteniresi noile furtisaguri devin eventual mai elevate.
    O mina spala pe alta pina ce noi tradari scutura putin patura plina de paduchi. Si vin iar alegeri.

    Azi trebuie sa incepa cu parere de rau cu potopul.

    Răspunde
     
  • Catalin Suditu
    Noiembrie 24, 2014 la ora 10:23

    Despre ziua de miine
    Miine este o continuare fireasca a lui Ieri; asa ca ca aceasta legatura nu se poate rupe doar printr-un nou rasarit.
    E nevoie de mult mai mult si asta dureaza sau e chiar imposibil din varii motive care se cumuleaza si ingroasa rezistenta.
    Azi poate fi diferit de ieri doar daca are loc o masiva si brusca schimbare a perspectivei care oricum are legaturi cu IERI. P

    Răspunde
     
  • mihai
    Noiembrie 24, 2014 la ora 09:58

    Nu vad cum il desfiinteaza pe Iohannis. E o analiza corecta, fara tedinte distructive, Halal titlu!

    Răspunde
     
    1. Moise
      Noiembrie 24, 2014 la ora 14:12

      Cred ca nu la titlul acestui articol va referiti ci la tot felul de preluari tampite cu titluri facute sa atraga trafic. mai cititi o data titlul articolului si alegeti-va mai cu atentie site-urile pe care navigati.

      Răspunde
       
  • Mediator Bucuresti
    Noiembrie 24, 2014 la ora 09:26

    Vorbeste, scrie, un inceput bun ! acum sa vedem si ce poate sa faca ! Multa speranta s-a pus in omul asta. Sper sa nu dezamageasca !

    Răspunde
     
  • Mihai
    Noiembrie 24, 2014 la ora 08:50

    Dl. Moise. Numarul de dascali este insuficient. Cand ai 36 si mai multi elevi in clasa nu poti face educatie, cel mult, lupti si te muncesti, sa te tii de metodica. Apoi, multi din copii nu au strictul necesar, nu am rechizite, nu au cu ce scrie, nu au haine suficiente! Nu exista clasa fara 2-3 copii crescuti de bunici pentru care ar trebui sa muncesti mai mult. Cum ai putea face asta cand sunt atatia altii in clasa? In clase sunt si 2-3 copii foarte destepti (daca ai noroc sa predai la o scoala buna). Cum procedezi cu ei cand nu ai laboratoare si clase speciale?

    Imi cer scuze ca va admonestez, dar uneori ganditi ca un contabil. Orele, copii, dascalii nu sunt cifre. Lucrul cu copii nu este o treaba simpla si nu degeaba profesorii sunt unii din abonatii cabinetelor de psihologie si una din meseriile cele mai des abandonate.

    Apoi spuneti ca dascalii au norma mica. Activitatea de dascal nu se rezuma la predarea in clasa, asa cum pare la prima vedere. Multi sunt parte din diverse comisii scolare cu activitate obligatorie. Exista orele de studiu obligatoriu, completarea diverselor acte metodologice si scolare, sedinte administrative, programe de instruire etc.

    Este ca si cum cineva ar repeta impotriva oricaror argumentatii ca aveti doar o ora de activitate zilnica pentru ca atat se vede. Oare doar o ora munciti pe zi?

    Sper, din toata inima, ca nu priviti cu atata superficialitate si autosuficienta intelectuala si restul activitatilor prezentate in emisiunea dvs.

    Răspunde
     
  • N!ck
    Noiembrie 24, 2014 la ora 00:02

    „Partea asta cu meritocraţia e grea. Nu există soluţii treptate sau intermediare, căci sistemele de pile şi relaţii au capacitatea de a se genera precum capetele hidrei, trebuie tăiate toate o dată.”

    Eu cred ca exista o solutie la aceasta problema. Sistemul de pile si relatii se poate elimina prin urmatoarea masura:
    infiintarea unui fond de investitii la care fiecare bugetar sa contribuie lunar cu 5% din salar la care sa se adauge alti 5% din bugetul de stat, in total un fond de 10%.
    Iar acest fond, gestionat de o societate cu prestigiu, sa reprezinte un venit in plus la pensie pentru fiecare bugetar.
    Insa daca acel bugetar este condamnat de justitie (infractiuni de coruptie, abuz in functie, etc) el pierde acel fond.

    Cu siguranta ca in 4~5 ani se aduna un fond consistent care determina un comportament retinut din partea bugetarului la tot ce inseamna incalcarea legii si care in timp va duce la intarirea aparatului bugetar.

    Am auzit ca sistemul a fost inventat de englezi si este folosit de zeci de ani in Cipru.

    Răspunde
     
    1. N!ck
      Noiembrie 24, 2014 la ora 08:50

      Am uitat sa mentionez ca bugetarul beneficiaza de acel fond odata cu iesirea la pensie.

      Răspunde
       
  • callina maxim
    Noiembrie 23, 2014 la ora 20:03

    sa faci Doamne alt pamant, sa nu lasi om necajit, sa nu faci nici un fel de bani, sa fie oamenii egali…!

    Răspunde
     
    1. Constantin
      Noiembrie 23, 2014 la ora 21:18

      Incep sa cred in ceea ce spuneti despre egalitate, acum cand vad ca „baietii foarte destepti” despre care scriam in urma cu vreo doi ani incep sa fie pusi la racoare. Egalitate in fata legii. Pe de o parte, desfasurarea evenimentelor imi da speranta, s-ar putea ca alegerile recente sa fie un element dintr-un proces evolutiv (oricum inceput mai demult). Pe de alta, imi da fiori. Declaratiile recente ale d-lor Severin si Vadim (dezagrebili, dar intotdeauna bine informati) ma fac sa ma gandesc la Turcia, unde toate sondajele anterioare alegerilor dau drept cert castigator partidul religios, dar la numararea voturilor iese mereu o formatiune laica, cea care formeaza guvernul. Desi obiectiile lumii democratice exista intotdeauna, fericirea generala este ca Turcia nu devine un stat fundamentalist, asa cum, iata, Romania a trecut fara sa inteleaga cineva cum pe langa o guvernare kleptocratica totalitara (cei din strainatate si-au sunat bunicii din tara si i-au contactat pe facebook determinandu-i sa voteze cu dl. Iohannis !) .

      Răspunde
       
  • Regia si Montajul
    Noiembrie 23, 2014 la ora 19:41

    voi jurnalistii sunteti obisnuiti cu o trancaneala continua..! dar oamenii inteligenti de regula vorbesc putin. doar prostii o lehaiesc continuu !
    azi la biserica preotul a amintit de hitler si egolatrie. probabil preotii au votat cu Ponta, dar nu cred ca exact toti.
    cand tu nu ai locuri de munca, cand tu nu ai ce manca…. etc, te mai intereseaza religia lui Iohannis ? poate sa creada si-n frunze, e problema lui si Dumnezeu il va judeca. noi nu am votat patriarhul ci presedintele !

    Răspunde
     
    1. mgr
      Noiembrie 24, 2014 la ora 02:36

      Subscriu :presedintele , nu patriarhul.

      Răspunde
       
  • Niculescu Florin
    Noiembrie 23, 2014 la ora 18:03

    si inca, despre educatie, imi vine foarte greu sa cred ca trebuie sa reinventam roata, adica sa ignoram toata experienta proprie si experienta altor tari. Din experienta mea, cel mai eficient sistem de invatamant l-am avut in anii 1990-1994, pentru ca atunci FSN-ul se ocupa cu furatul industriei, si a lasat invatamantul in pace – au fost anii in care singura reforma a fost eliminarea materiilor politice, si sistemul mergea struna si incuraja performanta, si a profesorilor vechi si a tinerilor. Chiar si scolile si liceele aveau o oarecare autonomie administrativa, si se gospodareau democratic. Dar nu existau ‘manuale alternative’: aceasta abominatie care, incet, a distrus invatamantul.

    Răspunde
     
  • Niculescu Florin
    Noiembrie 23, 2014 la ora 17:51

    Regionalizarea, de la cap si de la baza, cel mai probabil se va baza pe interesele latifundiarilor, marilor proprietari de pamanturi si industrie, cata a mai ramas. Primarii locali, cei care conteaza, sunt vasali ai acestora. Ceilalti sunt vasali ai bugetului de stat, si acestia vor deveni vasali ai bugetului regional. Campania electorala pentru alegerea primariilor de regiune va fi … intensa.
    Cat despre educatie, ea a ramas calibrata pe nevoile economiei din anii 70-80. Trebuie doar recalibrata pe nevoile economiei de acum, inclusiv prin infiintarea specializarilor dedicate unitatilor de productie, evident private. Asta e un mod prin care statul isi asuma si rolul de sustinator al economiei private, dar nu prin scutirea selectiva de taxe si prin emiterea de legi preferentiale temporare.

    Răspunde
     
  • Glavan Marcela
    Noiembrie 23, 2014 la ora 17:38

    Draga domnule Guran…In afara de faptul ca,exact ca multi din cei care comenteaza,sunt de acord ca va dura,va fi greu…cartea asta e scrisa inainte de campanie,acest om atat de drag noua,n-are cum sa ne dezamageasca,va incerca totul-asa cum a prommis…Asa cum va stiu-de la TVR,normal!!!stiu ca veti face tot posibilul sa fiti vertical,asta incercati in articol,de multe ori dand pe alaturi,dar cine-i perfect???Dar nu e vb de dv.,de mine,de cei care comenteaza-e vorba de o tara care asteapta de 25 de ani schimbarea,e vorba de copiii nostri care vor trai intr-o tara mai demna,mai curata…E vorba de cei care trebuie sa plateasca pentru cat au furat-de la noi,de la cine altii???Si-mai ales-e vorba de speranta care murise-acum a renascut si se va pastra!!Va dura,vom astepta!!!Si-DA-vom participa si amenda de cate ori va fi ceva gresit!!!

    Răspunde
     
  • Inspirescu
    Noiembrie 23, 2014 la ora 17:17

    Apreciez foarte mult atitudinea critica, indiferent ce simpatii avem. Capitalistii nu voteaza? Ba corporatiile sunt primele care o fac, prin lobby, si apoi au pretentii de reprezentare. Asa ca ma astept de la orice partid de dreapta sa multumeasca mai intai pretentiile capitalistilor.

    Eu ii doresc succes lui Iohannis, nu pentru ca il plac. Programul lui este ca si inexistent pentru public, la ala economic ma refer. Toata lumea spera ca acum „vin nemtii”. Si probabil o sa vina citeva firme, dar tot pe romani cade sarcina dezvoltarii economice. De exemplu, chiar ieri am citit ca VW are un program imens de investitii pe citiva ani, si va investi sute de milioane de euro, daca nu miliarde, in fabrica lor din Polonia. O sa imi spuna multi specialisti de ce VW nu vine in Romania. Dar eu as vrea sa aud de la dl Iohannis de ce ar vrea VW sa vina in Romania.

    Mai e o chestie sensibila. Oamenii au pretentii de la lideri. E normal. Dar si liderii la rindul lor, ca sa le poata reusi programele, ar trebui sa aibe cu cine sa lucreze, de la firul ierbii. Problema e ca mentalitatile inving intotdeauna si stinga si dreapta, nu doar in Romania. Nu stiu daca dl Iohannis va avea timp suficient in sensul asta.

    Răspunde
     
  • Cris
    Noiembrie 23, 2014 la ora 17:16

    In timp ce lumea e concentrata pe subiectul Iohannis, Victor Ponta se plimba prin tari straine incercand sa puna la cale un ultim tun din bani publici (proiectul Forza Rossa), inainte de a ajunge, firesc, la latrina istoriei.

    Răspunde
     
  • vernescu
    Noiembrie 23, 2014 la ora 17:02

    Johannis e un tip (are tipologia celui..) care poate identifica corect unele probleme dar nu are solutii . Seamana izbitor de mult cu Gorbaciov care a tot identificat la probleme pana … stiti voi ce.
    Legat de impiedicarea cetatenilor sa voteze ma intreb si eu ,ca si voi, de ce autoritatile de la Madrid i-au impiedicat pe spaniolii catalani sa voteze liber si democratic ?

    Răspunde
     
    1. Stelian
      Noiembrie 23, 2014 la ora 22:18

      Poate pentru ca constitutia lor (ca si a noastra dealtfel) nu prevede posibilitatea ca oricine vrea, la orice ora vrea, sa organizeze referendum?

      Răspunde
       
  • grigore
    Noiembrie 23, 2014 la ora 16:48

    Johannis e un tip (are tipologia celui..) care poate identifica corect unele probleme dar nu are solutii . Seamana izbitor de mult cu Gorbaciov care a tot identificat la probleme pana … stiti voi ce.
    Legat de impiedicarea cetatenilor sa voteze ma intreb si eu ,ca si voi, de ce autoritatile de la Madrid i-au impiedicat pe spaniolii catalani sa voteze liber si democratic ?

    Răspunde
     
  • IONITA ELENA CATALINA
    Noiembrie 23, 2014 la ora 16:00

    Cu toate ca nu l-am votat pe domnul Klaus Iohannis, nu pot fi carcotasa si sa spun ca abordarea sa nu ar fi una relativ corecta. Problema este alta: cum va convinge echipa ce doreste sa o aduca la guvernare sa gandeasca asa, cert fiind faptul ca in trecut aceeasi echipa a fost departe tare de „calea cea dreapta”. Domnul Iohannis din functia sa de presedinte nu poate sa implementeze toate aceste lucruri.Poate daca ar fi luptat cu ardoare sa devina prim ministru si sa-si coordoneze mai indeaproape echipa, as fi crezut mai mult ca doreste intr-adevar sa schimbe ceva in Romania. Ramane de vazut….

    Răspunde
     
  • Fluieratorul
    Noiembrie 23, 2014 la ora 15:05

    Cred ca e clar pentru toata lumea cel putin acum, dupa evenimente, ca dl. Crin Antonescu n-ar fi putut cistiga aceste alegeri. Una. A doua: dl. Iohannis a fost un primar bun pentru Sibiu, a ridicat orasul. Cei care asteptau de la el pomana pe-acolo nu-l iubesc, dar cei „de dreapta” ar trebui sa-l ia de exemplu, pentru ca a adus Sibiului dezvoltare, cum prea putini altii au facut in tara. Ca om, este echilibrat si isi cunoaste locul. Sper sa nu se schimbe.

    Răspunde
     
    1. Constantin
      Noiembrie 23, 2014 la ora 19:37

      Dezvoltare, dezvoltare, dar pe langa domnia sa (sau la umbra personalitatii domniei sale) , cei care nu-l iubesc pe-acolo spun ca s-au dezvoltat si afaceri precum cele ale d-lui I Carabulea. Ca fara stiinta, daca nu fara sprijinul autoritatilor, chiar n-ar fi fost posibil. Deh, carcotasi…

      Răspunde
       
  • donjoe
    Noiembrie 23, 2014 la ora 14:41

    „fără implicarea statului (filozofie de stânga) zonele sărace din Moldova sau Oltenia vor rămâne sărace”

    Atenţie, nu orice implicare a statului e în „filozofie de stânga”: fără stat n-ar exista proprietate privată (filozofie de dreapta), fără stat n-ar exista o piaţă competitivă cât de cât corectă (filozofie de dreapta) etc.

    Răspunde
     
  • abhora ratio
    Noiembrie 23, 2014 la ora 14:09

    Personal cred ca este mult prea devreme sa discutam despre viziunile dlui Iohannis. In primul rand cartea e scrisa din perspectiva unui primar care vrea sa ajunga presedinte. Ce sa cerem de la el ? Probabil dupa ce o sa isi ia consilieri si o sa studieze toate problemele o sa incerce solutii. Basescu a zis, si pe buna dreptate, ca e nevoie de timp. Si eu cred la fel si sunt convinsa ca exista specialisti care stiu in ce masura este pregatita societatea sau anumite sectoare ale ei, de schimbare. Ca una e sa zicem ca vrem schimbare si alta e sa se intample schimbarea! 🙂
    Eu am o singura certitudine: Iohannis invata repede. Si asta e un avantaj. Mai departe depinde de el cum foloseste ce a invatat astfel incat la final tara noastra sa iasa bine. E un teren dificil lasat de Basescu si o sa ii fie greu sa reia comunicarea cu executivul :/
    Eu ii doresc succes pentru ca succesul lui il vom simti si noi 🙂

    Răspunde
     
  • Irina
    Noiembrie 23, 2014 la ora 13:57

    „…nu vorbeşte despre creşterea normei didactice şi deci despre reducerea numărului de dascăli, ca singură soluţie aritmetic posibilă pentru creşterea semnificativă şi a competenţei dar şi a salariilor acestora.”
    In cazul in care, in viziunea dumneavoastra, aceasta este SINGURA solutie posibila, as avea unele obiectii:
    – cresterea normei didactice ar trebui sa vina, la pachet, cu debirocratizarea masiva a exercitarii functiei de dascal. in plus, ar trebui sa includa o modalitate prin care munca desfasurata acasa, care implica pregatirea zilnica pentru a doua zi, sa fie, de asemenea, redusa. Lucrez in invatamantul special, Cenusareasa sistemului nostru de educatie, zilnic aloc 5-6 ore pregatirii materialelor didactice (tineti cont de faptul ca nu exista manuale edidate dupa ’94, auxiliarele didactice sunt elaborate de fiecare scoala, dupa propria discretie, programele sunt orientative, elaborate in 2005, iar de atunci ponderea copiilor cu autism a crescut substantial iar aceste programe nu li se adreseaza lor), fiselor de lucru, etc. In aceste conditii, marirea numarului orelor de predare, pe mine, personal, nu cred ca m-ar ajuta daca nu mi se ofera aceste materiale de lucru deja elaborate. I ce priveste fata nevazuta a educatiei, va invit sa faceti un sondaj de opinie privitor la existenta diferitelor comisii scolare, toate importante la nivel teoretic, dar care mananca extraordinar de mult timp daca tii sa isi desfasoare activitatea corespunzator.
    – „reducerea numarului de dascali” – numarul dascalilor este, an de an, sub necesar. De aceea sunt atatia suplinitori si necalificati. Din pacate, nu numarul este problema ci modalitatile de evaluare a cadrelor. Sistemul este conceput in asemenea fel incat prioritizeaza acumularea de diplome si alte hartii care atesta activitatea suplimentara a cadrelor didactice. Activtatea de baza la clasa este slab punctata iar acest lucru duce la o goana dupa obtinerea de performante si la ignorarea masei de elevi care nu sunt capabili de aceste performante. Nu stiu care ar fi cea mai potrivita metoda de abordare a acestor evaluari, nu am o solutie, dar poate ar trebui sa ne inspiram un pic din alte sisteme in care performanta este validata si de parinti si de conducere, nu pe baza unei fise de evaluare general valabila pentru intreg sistemul! In scoala in care imi desfasor activitatea, avem un deficit de 7 cadre, iar clasele sunt supraaglomerate.
    In concluzie, reducerea numarului de cadre si cresterea normei didactice nu cred ca ar duce la o crestere a performantei ci, mai degraba, la o micsorarea a acestei si la o goana si mai mare dupa obtinerea acelui punctaj de evaluare, necesar pentru orice dosar in cazul unei restrangeri de activitate.
    In legatura cu concursul pe post: Funeriu a incercat ceva cu art 253 din Legea educatiei – suplinitorii care au dat examen si au luat peste 7 se pot titulariza daca scoala declara postul viabil. Din pacate, viabilitatea posturilor nu tine numai de directorul scolii, inspectoratele scolare continua sa-si vare codita si sa exercite presiuni in diferite moduri, stiind foarte bine ce inseamna viitoare restrangeri de activitate (oameni care stau pe la usi declarand, in baza calitatii de titular, ca au dreptul la un post). Atat timp cat nu se va intelege ca titular nu inseamna angajat pe viata ci numai angajat pe un post atat cat este viabil, nu cred ca se poate schimba ceva.

    Răspunde
     
    1. Moise
      Noiembrie 23, 2014 la ora 15:46

      In esenta suntem de acord, chiar daca plecam de la premise diferite. Eu cred ca totul trebuie subsumat interesului copiilor. Educatia lor este scopul, iar NU locurile de munca ale dascalilor. Acestea rezulta din scop, nu invers.

      Răspunde
       
    2. Kln
      Noiembrie 23, 2014 la ora 21:14

      O parte din problemele din invatamant, mai ales cel special, le-a punctat Irina. Personal sunt mai mult decat de acord sa lucrez 8 ore la scoala. Un numar de ore la catedra, restul timpului gandit in asa fel incat sa fie suficient corectarii de lucrari si caiete, planificari, pregatirii activitatilor didactice si educative, extracurricularele, parteneriatele si alte… nici nu le mai insir. Ajunsa acasa, m-as putea bucura in fine de un timp al MEU! Ce vis frumos! Cand il punem in practica?

      Răspunde
       
      1. Stelian
        Noiembrie 23, 2014 la ora 22:36

        Pai sunt alte meserii exact asa cum visati. Eu muncesc 8 ore, iar in restul timpului nu ma gandesc deloc la munca mea.
        Si tot la fel de adevarat este ca exista joburi care implica multa pregatire acasa. Cred ca si Moise pregateste acasa o parte din munca sa.

        Răspunde
         
        1. Kln
          Noiembrie 24, 2014 la ora 20:09

          Daca ati sti de cate ori auzim asta: „Daca nu va convine cautati-va altceva!”
          E a treia oara cand postez un comentariu pe vreun blog si ultima. De obicei prefer sa ii ascult pe altii, empatia e o trasatura absolut necesara in invatamant. In clasa, in colectivul profesoral, in sindicat, traiesc pe toate ”fronturile” profesiei de 27 de ani (deja!). Dincolo de momentele de naduf nu uit nicio clipă de raspunderea pe care aceasta meserie, o impune.

          Răspunde
           
          1. Stelian
            Noiembrie 26, 2014 la ora 00:59

            Imi pare rau ca oamenii va spun asa ceva. Eu n-am facut-o.Chiar daca vi s-a parut ca am spus asa ceva printre randuri, precizez clar acum ca nu asta a fost intentia mea. Cu tota stima si aprecierea pentru meseria dvs, dar chiar nu sunteti singurii care lucreaza cateva ore pe zi, neplatite, acasa. Cred ca totusi daca multi oameni va spun ceea ce ati citat mai sus, este pentru ca va vaitati. Iar in acest caz oamenii au dreptate. De ce as vrea sa am un job de care ma vait mereu, deci care ma face nefericit?

             
  • Kristina
    Noiembrie 23, 2014 la ora 13:44

    Personal astept partea a 2 _a ,
    Eventual un capitol referitor la viziunea dumnealui in sfera politicii externe.
    Tare,tare mult s_a evitat acest aspect si in campanie.
    SI TARE,TARE MULT CONTEAZA PT.NOI.
    oricum multumesc pt.articolul acesta,domnului Guran
    nu aveam timp sa citesc cartea acum
    sinteza e buna.
    Am cartea dar poate in ajun de sarbatori sa rasfoiesc cate
    ceva.
    Personal astept FAPTELE VIITORULUI PRESEDINTE.
    Proiecte desenate pe hartie,
    de lozinci scurte sau lungi suntem satui !

    Răspunde
     
  • Marian Androne
    Noiembrie 23, 2014 la ora 13:31

    Neconvingator, sau cel mult impaciuitor. Presedintele are o clasa peste dar gandeste la stanga. Chiar daca semnalizeaza dreapta…

    Răspunde
     
    1. mgr
      Noiembrie 24, 2014 la ora 02:53

      E,totusi,un lucru bun : ma gandesc cu groaza ca ar fi putut semnaliza stanga; oare,la ce s-ar fi gandit?

      Răspunde
       
 
 
Adaugă comentariul
 
 

Emailul nu va fi făcut public. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Nume: *
Adresa de email: *
Pagină web
Comentariul*
 caractere rămase