(P) Unde s-au împotmolit tichetele de masă electronice?

Publicat la data de de Moise

Visa tichete de masa

Într-o lume ideală, companiile ar fi trebuit să poată deja să aleagă înlocuirea teancurilor de tichete de masă, înghesuite lunar în portofelul a sute de mii de angajaţi, cu carduri de masă. Totuşi, normele pentru implementare a legislaţiei aprobate de Parlament, încă din 2013, nu au fost nici până în prezent înaintate spre dezbatere publică, cu toate că ar aduce beneficii companiilor, salariaţilor şi comercianţilor, deopotrivă.

Sistemul tichetelor de masă pe suport electronic, introdus în multe ţări din Uniunea Europeană de câţiva ani, s-a dovedit foarte eficient datorită tratamentului fiscal favorabil şi a avantajelor sociale şi economice de care se bucură toate părţile implicate.

În mai multe ţări europene, băncile sunt autorizate să emită carduri de masă, ceea ce încurajează un nivel ridicat de concurenţă şi dezvoltarea segmentului tichetelor de masă. Tichetele electronice circulă, în paralel cu bonurile de masă tradiţionale, în ţări precum Italia, Spania, Franţa, Belgia, Slovacia şi Finlanda. Cardurile de masă sunt emise de bănci comerciale sau prin programe co-branded încheiate între operatorii autorizaţi să emită tichete de masă şi băncile sau schemele de plată.

Cu un pas înainte, din punct de vedere tehnologic, sunt Finlanda şi Franţa, unde angajatorii au deja posibilitatea să opteze pentru transferul lunar al sumelor pe carduri cu cip şi PIN, care pot fi dotate cu tehnologia contactless (NFC). De altfel, şi în Belgia este în derulare un proiect comercial pilot care vizează înlocuirea tichetelor electronice cu carduri bazate pe tehnologie contactless.

În toate sectoarele economice, dezvoltarea tehnologică a condus la creşterea eficienţei, iar acest lucru se va întâmpla şi cu piaţa tichetelor de masă.

Avantaje directe pentru mediul economic

Tichete de masa

Pentru angajatori şi mediul economic, avantajele imediate provin din optimizarea costurilor şi a proceselor cu achiziţionarea, transferul şi distribuţia tichetelor de masă, odată cu reducerea considerabilă a volumului de muncă alocat şi eliminarea costului lunar al tipăririi tichetelor pe suport de hârtie. Pe scurt, emiterea de carduri de masă poate aduce economii pentru angajatori şi, în plus, nu implică niciun fel de comisioane sau costuri de utilizare pentru populaţie.

La rândul lor, în cazul acceptării plăţilor cu carduri de masă, comercianţii vor elimina treptat procesul de numărare şi scanare a bonurilor de masă la casierii, vor încasa mai rapid plăţile şi îşi vor scădea costurile administrative, întrucât vor elimina operaţiunile de depozitare şi transport ale tichetelor de hârtie.

Totodată, angajaţii vor avea la dispoziţie un instrument de plată sigur, uşor de utilizat şi eficient întrucât vor plăti suma exactă pentru produsele dorite, fără a mai fi nevoiţi să plătească diferenţa sau să cumpere produse în plus, doar pentru a ajunge la valoarea tichetului. În cazul pierderii sau deteriorării cardului de masă, angajatul îşi poate recupera banii din cont, întrucât acesta poate fi reemis, spre deosebire de tichetul de hârtie.

De asemenea, tichetele în format electronic pot oferi salariaţilor acces la o reţea mult mai extinsă de comercianţi, numărul de unităţi de alimentaţie publică care acceptă în prezent plata cu cardul fiind mai mare decât al celor care acceptă tichete de masă pe suport de hârtie.

În ceea ce priveşte costurile, în cazul utilizării infrastructurii actuale de acceptare a plăţilor cu cardul instalată de bănci, specialiştii estimează că va avea loc o scădere a comisioanelor pe care comercianţii le vor suporta pentru tichetele în format electronic, comparativ cu cele pentru suportul de hârtie. Tichetele de masă electronice vor respecta toate standardele de securitate asociate cardurilor, precum tehnologia cip şi PIN sau înrolarea în sistemul 3D Secure, care protejează atât comerciantul, cât şi cumpărătorul, în cazul plăţilor online.

Digitalizarea pieţei tichetelor de masă va permite un control mai bun asupra utilizării acestor fonduri, pentru destinaţia pentru care au fost prevăzute, ceea ce înseamnă că introducerea cardurilor de masă are potenţialul să susţină eforturile actuale ale autorităţilor de reducere a evaziunii fiscale.

Noile norme metodologice pentru legislaţia privind tichetele de masă ar trebui să susţină creşterea concurenţei în acest domeniu (cu efecte directe asupra raportului preţ – eficienţă), să permită accesul la toată reţeaua de comercianţi din domeniul alimentar care acceptă plata cu cardul, fără costuri suplimentare pentru populaţie, şi, nu în ultimul rând, să reducă costurile suportate de companii şi comercianţi.

După adoptarea legii în noiembrie anul trecut, termenul prevăzut pentru adoptarea legislaţiei secundare era de 150 zile.

Cine are de pierdut sau de câştigat, de ce se întârzie publicarea acestor norme cu mult peste termenul legal şi în ce formă vor fi publicate aceste norme? Toate părţile implicate vor răspunsuri la aceste întrebări, dar numai autorităţile sunt în măsură să le ofere prin urgentarea procedurii legislative, deja în mare întârziere.

Comentarii prin facebook

13 răspunsuri la (P) Unde s-au împotmolit tichetele de masă electronice?

  • Radu
    Noiembrie 20, 2014 la ora 16:32

    s-au impotmolit in faptul ca se face evaziune cu hartia.
    Adica buticaru aduna tichetele fara sa chitanta se duce cu cateva zeci / sute in sacosa la supermarket la oras si umple cateva cosuri. Marfa pe care nici nu o trece prin registru 🙂
    Iar supermarketu accepta.

    Daca ar fi printr-un card schema asta ar fi imposibila.

    Răspunde
     
  • Alexandra
    Noiembrie 20, 2014 la ora 12:13

    Domnule Guran,

    Ceea ce spuneti este perfect valabil pe hartie. In realitate insa, lucrurile nu stau chiar asa. Locuiesc in Belgia si avem intr-adevar aceste tichete electronice. Personal consider ca imi erau mai utile tichetele de hartie pentru ca:
    – erau acceptate in fiecare supermarket, mare sau mic
    – erau acceptate in aproape orice restaurant
    – puteam cumpara de 3 EUR cu un tichet de 7 si primeam restul cash inapoi (facand referire la un alt comentator care spunea ca mai bine primesti banii)

    Momentan foarte putine magazine/restaurante in Belgia au facut trecerea la aceste tichete electronice, tocmai pentru ca exista un cost asociat (la instalarea terminalului si de fiecare data cand acestea sunt folosite – la fel ca si folosirea unui card normal).

    Răspunde
     
  • lendo kalendo
    Noiembrie 20, 2014 la ora 10:51

    Intr o lume ideala nici…sa zicem macar supermarket
    nu trebuie sa aiba profit…dar daca am trai intr o lume
    ideala…ne am pliktisi…zau cu trecerea timpului incep
    sa iubesc lumea…asta inseamna ca am avut dreptate…
    desigur…imi zise cineva odata…tu ai intodeauna dreptate

    Răspunde
     
  • Zagura
    Noiembrie 20, 2014 la ora 10:37

    Tichetele de masă sunt o afacere în care sunt implicate și sindicatele (care au ajuns la o cotă alarmantă de neîncredere). Din moment ce a pus litera (P) înaintea titlului, poate ne spune d-l Guran pentru cine a scris acest articol. Personal le consider o monedă paralelă care generează birocrație, beneficiile pentru salariați și angajatori putând fi acordate sub altă formă.

    Răspunde
     
  • Maria Florin
    Noiembrie 19, 2014 la ora 23:07

    Bancile au obiceiul sa castige din tranzactii. La noi e o regula treaba asta. Acum vin si eu cu o intrebare: Daca bancile emit carduri de acest gen (noi ca angajati fiind impozitati deja pe bonurile de masa), de unde vor face profit?
    Bancile mai pot sa invarta niste bani in plus, daca au rulaj, dar investia in infrastructura (au obiceiul de a mai aduce alt POS pentru orice card care-l folosesti) (desi din punctul meu de vedere nu e necesar) crezi ca ar merita? Sau platim pana la urma o infrastructura impozabila?
    Imi place emisiunea, dar, aici e un pic mai mult de discutat..
    Poate gresesc.

    Răspunde
     
  • unu analfabetul si fara bun simt
    Noiembrie 19, 2014 la ora 20:37

    No COMMENT.
    Nu prea este publicitate.
    Singuri spun ca au costuri mari pe hartie iar cu cardul sunt mai mici.
    Au cheltuieli cu personal, sortare, omoram mii de copaci ca nu reciclam acele bonuri, etc.
    NU mai spun nimic Moise, ca iar te superi pe mine si poate pierzi un sponsor.
    Succes.

    Răspunde
     
  • Regia si Montajul
    Noiembrie 19, 2014 la ora 20:13

    unde s-au impotmolit ? !
    aloooo ? Patriarhia ? noi unde lucram ?
    faceti Biserici din 33 in 33 de metri (nu suntem impotriva, dar..), angajati 3 oameni: preot, dascal si femeie de servici ! si .. noi unde lucram ?
    ce salariu are un preot ? cati preoti are tara asta ? si daca au salariu de ce mai taxati Sf. Botez, Sf. Maslu, Sf. Cununie, inmormantartea, pomenile si celelalte ? orice slujba se plateste, dar el are si salariu ! la placinte inainte, la razboi inapoi !
    aloooo, Patriarhia ? se fac copii in manastiri bre ! nu-i judecam noi, dar a ramas ,,jumatate de tara,, fara duhovnic, nu se mai spovedeste lumea.. bre ! aia poate sa contabilizeze pe 20 de barbati din lume, dar nu pe duhovnicul nostru ! atunci hai sa le transformam in maternitati .. manastirile si facem locuri de munca..
    alooo, Patriarhia e cineva acolo sau sa asteptam pe Altul ?

    Răspunde
     
    1. ion
      Ianuarie 15, 2015 la ora 13:07

      Jos palaria pt coment. Cum ati spus,nimeni nu are nimic cu biserica,dar…buna gandirea cu maternitatile…

      Răspunde
       
  • ice4you
    Noiembrie 19, 2014 la ora 19:42

    Domnule Moise, hai ca usor usor te dai pe brazada si faci ce stii mai bine lucru care sper sa te tina si sa nu te mai vad bagat in latrina politica. Cum am scris pe la mine, de oameni ca tine are nevoie URIASA societatea civila si nu mizeria politica, ce isi are trambitele consacrate! Stiu ca ai ure personale ca oricare dintre noi insa tin sa te avertizeze ca domnia ta nu ti’le permiti a le exprima in cadrul public pentru ca vrei nu vrei trebuie sa iti asumi rostul de formator independent de opinie care nu toarna in urechile nimanui potiuni otravite!

    Iti acord inca credit al independentei .. desi … dupa derapajele din ultima vreme voi fi la fel de atent la ce comunici!

    Toate bune!

    Răspunde
     
  • callina maxim
    Noiembrie 19, 2014 la ora 19:12

    cum Blaga premier ? Doamne fereste ! adu ma pisiholog pe Blaga, baga o armata de pi-si-ho-lo-gi pe Blaga si vezi ce spun ? ! sa-i citeasca fata careva.. bre! mai bine lasati-l pe Ponta are votul poporului !
    Doamne.. iar o dam in gard… !

    Răspunde
     
  • mArcu
    Noiembrie 19, 2014 la ora 18:29

    Tichetele de masa pentru angajati numai in Europa birocrat-socialista se puteau inventa.
    Vrei sa dai omului ceva, da-i bani si are el grija de masa.

    Răspunde
     
    1. andrada
      Noiembrie 19, 2014 la ora 22:16

      Pana in 2011 tichetele de masa nu erau impozitate. In traducere – pentru a primi 100 lei in tichete compania cheltuia 100 lei. In urma impozitarilor pt a da 84 lei in tichete compania cheltuie 100 lei. Daca ar fi sa primesti suma corespunzatoare la 100 lei cheltuiti de companie cash, aceasta nu ar depasi 55 lei.
      Tu ce alegi ? 84 lei in tichete sau 55 cash?

      Răspunde
       
  • Cosmin
    Noiembrie 19, 2014 la ora 18:03

    Cred ca e o problema in cazul muncitorilor din zonele mai putin tehnologizate.
    Cand faci cumparaturile la supermarket ce spui mai sus are logica.
    Insa pentru ceilalti cred ca ar fi folositoare si cele din hartie.

    Răspunde
     
 
 
Adaugă comentariul
 
 

Emailul nu va fi făcut public. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Nume: *
Adresa de email: *
Pagină web
Comentariul*
 caractere rămase