De ce trec europenii la dobânzi negative…

Publicat la data de de Moise

deflatie

de Moise Guran

Banca Centrală Europeană are, de astăzi, dobândă negativă, iar eu mă simt dator să vă explic cum vine asta, care este sensul şi, mai ales, care sunt efectele acestei politici nemaiîntâlnite de când există euro şi până acum.

Reducerile de dobânzi de la BCE erau cumva aşteptate de către piaţă, chiar dacă, probabil până în ultimul moment, unii au crezut că filozofia anti inflaţionistă a Germaniei va prevala.

Atunci când preţurile cresc, băncile centrale scumpesc banii, cresc adică dobânzile, ca să se ţină la preţuri, iar atunci când preţurile scad, dobânzile sunt reduse, tocmai pentru a ieftini banii şi pentru a ajuta firmele să obţină credite.

Acum suntem în a doua situaţie, cu menţiunea că, dacă în ţări precum Grecia sau Portugalia preţurile sunt mai mici decât acum un an, iar în Italia sau Spania creşterea este aproape de zero, în Germania relansată puternic după această criză, inflaţia se apropie de 2%, fiind mai mare şi decât în România (dar oricum în ultima lună au scăzut preţurile şi în Germania)

Firmele germane nu au o problemă în a găsi bani şi de aici şi interesul Bundesbank-ului de a menţine preţurile stabile prin dobânzi care măcar să nu mai scadă, dacă nu cumva ar trebui să crească. Problema este, însă, că ceilalţi colegi ai Germaniei din zona Euro sunt încă sufocaţi de lipsa banilor şi de reţinerea băncilor de a-i împrumuta, aşa că Banca Centrală Europeană trebuia să ia cumva o decizie care să împace şi capra şi varza.

BCEAcesta este contextul în care BCE a decis să penalizeze băncile care stau pe munţi de bani, nu-i dau firmelor sub formă de credite, ci preferă să facă depozite la BCE. Teoretic! Practic, dobânda de -0,1% este de fapt un semnal. Asta pentru că, până acum, dobânda BCE pentru acest tip de depozite era de zero la sută. Deci, oricum nu avea sens să mai vină cineva cu banii.

Acum, poate dumneavoastră nu înţelegeţi de ce atâta bătaie de cap ca să nu mai scadă preţurile…

preturi miciCe e rău în scăderea preţurilor? Că putem să ne luăm lucruri mai ieftine? Putem, putem, dar cu condiţia să ne păstrăm slujbele şi salariile. Lucrurile pe care le luăm sunt şi ele făcute tot de oameni care primesc salarii. Dacă preţurile scad, salariile lor devin mai greu de plătit. O deflaţie generalizată duce la şomaj masiv sau la o tăiere generalizată de salarii. Asta în cazul în care fabricile nu se opresc cu totul.

S-a întâmplat aşa ceva după primul război mondial şi, din acea lecţie, bancherii centrali au învăţat că inflaţia o fi ea enervantă, dar e mai puţin rea decât deflaţia.

PS Evident, in primă fază euro a scăzut şi faţă de leu şi faţă de dolar… dar despre asta vă mai spun şi la tv.

Comentarii prin facebook

29 răspunsuri la De ce trec europenii la dobânzi negative…

  • ioan
    Iunie 9, 2014 la ora 02:40

    Cu o saptmana inainte de sedinta BCE, Draghi a afirmat in analiza sa foarte detaliata „Anatonia inflatiei” ca consiliul director al BCE va analiza cu atentie atat avantajele cat si dezavantajele intrumentelor politico-finanicare, insa o tema auspra careia nu vor exista discutii este tinta inflatiei la 2%. IN momentul de fata ea se afla ca 0,7%: Aceasta rata scazuta a inflatiei coroborata cu o konjuctura anemica in statele EURO si o creditare la pamant ne poate duce inspre o spirala deflationara. O politica cu dobanda aproape de 0 ar trebui sa creasca rata inflatiei si sa apesa pe rata de schimb a € pt a permite o relansare a exporturilor.
    Si acum cate ceva despre dobanzi: majoritatea oamenilor se gandesc la termenul de dobanda, ca pe o cheltuila pe care banca le-o pune in carca pt un credit luat sau ca pe un venit pe care il primesc pt faptul ca isi tin banii la banca. INsa dobanzii ii revine un rol mult mai important in societate si in economie: Ea este o componenta a activitatii umane. Dobanda reflecta de fapt pasiunea individului pt un consum rapid, pt preferinta fata de ACUM si ASTAZI. Pt aceasta preferinta, individul cere o compensatie pt renuntarea la consum. CIne economiseste si renunta la consum primeste o dobanda. cu cat prefeinta pt economisire e mai mare cu atat ar trebui ca dobanda sa compenseze pt aceasta abtinere. intr-o economie de piata dobanda nu poate fi niciodata 0 sau negativa. asta ar insemna ca tot consumul sa se deplaseze in viitor. Din pacate nu exista o formare libera a dobanzii. Mai degraba sunt bancile centrale care manipuleaza formarea cursului. Aceste mini-dobnazi existente la ora actuala distorsioneaza deciziile indivizilor intre consumul de astazi si cel viitor. Astfel apetitul pt economisire dispare si forteaza o viata sprijinita pe credit.
    Am vazut deja ce s-a intamplat saptaman asta. BCE a scazut din nou dobanda de referinta cu scopul de a determina bancile ca costuile de refintare ale institutilor financiare sa de-a aceste costuri mai departe celor doritori de credite. in acest fel s-ar relansa creditarea si cu aceasta si conjunctura economica din statele lovita de criza (statele europene periferice/sudice) Intrebarea este daca planul va avea succes si greu de prevazut in ce directie va merge. DE CE? pt ca dobanda este deja la un nivel foarte jos iar majoritatea oamenilor de rand dar si a companiilor sunt deja indatorate pana-n gat….de aceea interesul pt noi credite tind spre 0.
    In continuare, asistam pt prima data de la infiintarea UE ca dobanda sa 0 sau chiar sub 0. Ceea ce BCE nu poate suferi este faptul ca bancile in loc sa dea credite, parcheaza mai degraba banii peste noapte in „seif-urile” BCE. O „amenda” pt acest fapt ar trebui sa animeze bancile la a da mai multe credite…si cu aceassta ocazie o reinviere a pietii interbancare. Atata timp cat aceasta activitate nu prinde viteza, sunt toate aceste eforturi in van…iar aceste incerari ascund si riscuri: O dobanda negativa ar determina bancile europene sa isi parcheze banii in afara pt a scapa de aceasta dobanda negativa.Schimbul EURO in alte valute ar putea duce moneda € la vale. Regimurile statelor periferice europene exercita o presiune foarte mare asupra institutilor europene pt slabirea €, in vederea cresterii eporturilor. Insa cu cat avem de a face cu un € slab, cu atat cresc preturile pentru importuri…iar acest lucru duce la urma urmei la scaderea puterii de cumparare a populatiei si la blocarea consumului. Avand in vedere toate acceste puncte, o dobanda negativa ar avea efecte negative asupra conjunturii economice.
    Pt a scapa de dobanda negativa, bancile ar putea cumpara obligatiuni de stat ale statelor periferice. Aceasta ar duce insa la finantarea monetara a statelor prin usa din dos. Achizitiile de obligatiuni ar apasa asupra randamentelor obtinute pe de-o parte iar pe de alta parte ar permite statelor o refinantare foarte ieftina (+) dar si o dorinta redusa in a duce refomrme si economisiri la bun sfarsit (-). Oricum ar veni cei care iau o palma puternica sunt cei care economisesc, a caror dobanda scada sub acutala rata de inflatie. La nivel mondial parca ne aflam intr-o petrecere continua: Economia germana care a proitat cel mai mult, va creste cu 2%, restul statelor europene au scapat intr.o oarecare masura de recesiune, iar in SUA motoarele economiei au inceput din nou sa faca zgomot.
    Ludwig von Mises a vazut pericolele unei asemenea situatii inca din anii 40: „daca dispare formarea dobanzii, apare o falsa senzatie de siguranta ceea ce duce la o alocare gresita a capitalului cu tot ceea ce aduce o asemenea falsa alocare”…si stim cu totii ca alocarea gresita de capital duce intotdeauna la o BULA SPECULATIVA…indifernt de domeniu.
    Dobanzi joase duc la interretari gresite, facand ca anumite oporunitati sa pare rentabile care in realitate nu sunt deloc asa. De indat ce companiile isi dau seama de greseala, vor lua in mana creionul rosu si vor incepe sa faca reduceri masive care culmineaza cu taieri de locuri de numca iar bancile tre’ sa scape urgent de credite de calitate indoielnica.
    Cei care se bucura de aceste dobanzi joase sunt Italia si Franta. Aceste 2 tari au exercitat o presiunea foarte puternica. Motivul: muntele de datorii pe care amandoua state le-au adunat.Dorinta de economisire nu are sprijin politic iar taierea datorillor este o tema tabu in aceste state, ar trebui ca dobanda sa scada sub cresterea nominala a PIB-ului pt ca cota de indatorare sa nu sparga tavanul.Obligatiunile de stat pe 10 ani ale acestor doua tari au scazut sub 3%, permitand refinantarea datoriilor la un nivel nemaiintalnit de 25 de ani.
    Evaluarea bonitatii statelor nu mai are in acest fel nici o acoperire reala pt ca nu-si gaseste corespondentul in economia reala. Chestia fatala este aici vin mai multi factori in joc: stagflatie, somaj ridicat, lipsa presiunii de a forta reforme imperios necesare si consolidare a bugetelor.

    Cu o rata a inflatiei de 0,7% in zona EURO, UE se afla departe de scopul propus de a mentine o inflatie la 2%. Totusi in ata unei DEFALTII nu ne aflam. O spargere a unei bule speculative are un efect deflationar pentru ca aceste supracapacitati create apasa pe preturile existente. Daca se ajunge la falimente bancare, are loc in acelasi timp si o retragere a masei monetare aflata in circulatie. Preturile scad atunci pe un front destul de larg. In zona EURO, regimurile aflate la putere in concordanta cu bacile centrale & BCE au pompat sume imense in sistem ceea ce a dus la spurimarea ontractiei masei monetare. Masa monetara M3 creste la ora actuala cu 0,8% Masa monetara M1 (cea care finanteaza cumpararea de bunuri) creste cu rate de peste 5%. O deflatie este in aceste conditii putin probabila.
    Ca preturile scad in anumite state este o urmare a scaderii costurilor cu munca, ceea ce le permite acestor tari o recuperarea a competitivitatii la scara europeana/mondiala. Prinde conjunctura tractiune, are loc si o crestere a capacitatilor de productie si cererea de credite. Aceasta duce si la cresterea masei monetare .

    Vehementa cu care BCE tinde spre atingerea scopurilor propuse – o inflatie mai ridicata – ar trebui sa pregateasca si populatie cel putin psihologic pt scumpiri pe termen mediu.
    Ceea ce am scris la inceput – o conjunctura firava si un € putermic, impiedica BCE de a renunta la politica actuala. Orice incercare ar determina in primul rand ca BCE a atraga prima € de pe piata. Reducerea monedei € pe piata duce la intarirea acestuia ceea ce nu e beneic pt zona EURO. Se reuseste insa prin instrumente politice slabirea €, nu mai poti scapa de aceasta Quantitave Easing in varianta europeana. Acrasta situatie ar determina cetatenii europeni sa schimbe moneda proprie in metale pretioase.

    Castigatorii unei politici cu dobanzi mici sunt datrnicii in determinentul creditorilor….lasand impresia unei expropieri. Victima nr. 1 este clasa mijolcie. De ce? Acestia au cea mai mare parte a averii lor asigurari de viata sau in forma de economii la banca. Cu o dobanda mica, nu acoperi nici inflatia existenta, iar real pierd bani. Clasa de jos nu au sau poseda foarte putina avere si pe de-asupra sunt indatrati pana in gat. Cu toate aceasta proita putin din aceasta situatie. In rolul de profitori sunt si cei 10% din populatie care reprezinta bogatii Europei. Aceasstia isi au banii bagati in imobilii, articole de lux etc….iar creditarea la dobanzi foarte joase le permite in a lua credite noi pt a-si inmulti averea deja existenta. Aceasta duce la marirea prapasstiei dintre bogati si saraci. Profitori ai acestei politici sunt si companiile parada, mai ales cele germane care se pot refinanta si mai iefitn putin astfel creste profitul doar prin artificii contabile, bucurand actionariatul.

    Asa ca inainte de a pierde bani reali, mai bine bagi de voie de nevoie bani in actiuni, caci astea mai dau un anumit randament. Aurul in acest moment nu este de bagat bani, caci frica unei noi crize s-au evaporat in vazduh….

    IN orice caz, deflatia nu va veni! Este doar un Bau-Bau cu care cei la butoane sperie populatia.

    Răspunde
     
    1. tree4me
      Iunie 9, 2014 la ora 19:34

      Mi-a placut aceasta interpretare a dobinzii – „CIne economiseste si renunta la consum primeste o dobanda”. As vedea si altfel, de fapt versiunea cu care ne-am obisnuit deja: banii pe care ii tinem in banca si ii economisim, banca are posibilitatea sai folosesca facind profit, si deci este normal ca depunatorul sa primeasca si el o cota parte din acest profit – cu cit garanteaza sa tina o anumita suma de bani mai mare si pe o perioada mai mare, dobinda primita sa creasca.
      Aspectul cu „dobinda negativa” nu o intelesesem, si nici „consumul sa se deplaseze in viitor” nu ma prea lamureste – ca banca este penalizata pentru necirculatia banilor, o admit ca fireasca desi, daca nu exista o operatie bancara (depozit, imprumut), la ce suma se calculeaza dobinda (fie ea si negativa, daca totusi exista asa ceva)? Deci deacord – ” intr-o economie de piata dobanda nu poate fi niciodata 0 sau negativa”.
      „apetitul pt economisire dispare” – probabil ca o dobinda mica sa nu fie atragatoare, dar cita lume tine banii in banca si pe dobinzi mici, pentru simplu fapt ca nu au ce cumpara sau nu au suficient pentru ce ar cumpara. Lansarea creditarii este frinata de datoriile existente – deci economia (revenirea pietei) nu se va reface din cauza … consumatorilor (nu a bancilor, care saracele se incearca a fi penalizate).
      „asistam pt prima data de la infiintarea UE ca dobanda sa 0 sau chiar sub 0” – confuz, si totusi exista … dobinda negativa?? Bancile europene, in mod normal (in vremuri bune), nu-si „parcheaza” banii la BCE, nu-i asa? De ce s-ar apuca exact acuma sa o faca, mai ales ca stiu ca urmeaza … dobinda negativa (care tot nu stiu ce este de fapt).
      Este evident ca o reducere a activitatii economice in UE va slabi moneda Euro, dar de ce sa aruncam vina pe „statelor periferice”? Daca ele nu reusesc sa satisfaca cerintele institutiilor centrale, poate ca aceste cerinte nu sunt potrivite?
      „Pt a scapa de dobanda negativa, bancile ar putea cumpara obligatiuni de stat ale statelor periferice” – asta nu imi place (tarile incep sa fie vindute pe bucatele) si nici nu vad in ea nici o solutionare. De fapt, ce ar face bancile cu niste bucatele din economii precare? Unde vedeti „+” (o refinantare ieftina) cind remarcati un „-” (dorinta redusa pentru reforme)? Deci „palma puternica” o primesc statele periferice, „a caror dobanda scada sub acutala rata de inflatie”, care „IN momentul de fata ea se afla ca 0,7%” si se doreste sa fie urcata la 2%.
      Iacata si dobinda negativa: „Castigul real pentru un depozit constituit pe un an se limiteaza la 0,5% din suma (aproximativ a zecea parte din dobanda bancara), insa dupa aplicarea impozitului pe venit, de 16%, deponentul bancar pleaca acasa cu o suma care valoreaza mai putin decat atunci cand a depus-o, fara sa luam in calcul comisioanele bancare”. Asta se intimpla in Romania, 2013, cind era „tara din blocul comunitar cu cea mai ridicata dobanda de referinta (5,25%), dar si cu cea mai mare rata a inflatiei (5,29%)”. Pe vremea aceia, necazul european se rostogolea in Romania datorita mismasurilor Euro/Leu. „Zona euro a inregistrat o rata a inflatiei de 1,2% in aprilie, iar dobanda medie pentru depozitele noi in euro a fost calculata la 2,33% in aceeasi perioada, potrivit statisticilor BCE”. Acuma si astea s-au cam terminat (si in alte tari periferice), nu mai pot ajuta (o economie nu se face din operatiuni bancare) si acuma se crede ca scoaterea la licitatie a tarilor (una cite una) va rezolva ceva.
      „ar trebui ca dobanda sa scada sub cresterea nominala a PIB-ului”, adica altfel spus „acoperire … in economia reala” – in sfirsit cu picioarele pe pamint.
      „Ca preturile scad in anumite state este o urmare a scaderii costurilor cu munca (si asta nu este deflatie pentru ca are loc pe seama salariilor si nu pe seama profitului, nu-i asa? Deci este bine???), ceea ce le permite acestor tari o recuperarea a competitivitatii la scara europeana/mondiala” – ce facem cu puterea de cumparare? S-au redus salariile, moneda este salvata si …??? Aaaa, trecem acuma la inflatie si la scumpiri…
      „Quantitave Easing”, cind totul se devalorizeaza trecem la valori … reale – scapa cine poate!!! „lasand impresia unei expropieri” – nu este o impresie este o realitate. „Castigatorii unei politici cu dobanzi mici sunt datrnicii” – de ce? pentru ca platesc mai putin? Si daca n-ar mai plati nimic?
      „Victima nr. 1 este clasa mijolcie. De ce?” – pentru ca cei de jos sunt terminati, acuma urmeaza altii la rind sa saraceasca. „In rolul de profitori sunt si cei 10% din populatie care reprezinta bogatii Europei” – pina nu de mult stiiam ca sunt 20%. S-au mai imputinat si au trecut in clasa de mijloc?
      „Aceasstia isi au banii bagati in imobilii, articole de lux etc…” – suntem in degringolada, imobilele si articolele de lux incep sa nu mai merite, pe bune. Deci, despre ce recuperarte vorbim?
      „Aceasta duce la marirea prapasstiei dintre bogati si saraci” – cine spun asta? Socialistii? Sau acuma toata lumea? Cam tirziu…
      Deflatia este buna, dar sa vina impreuna cu masuri de refacere economica reale.

      Răspunde
       
      1. ioan
        Iunie 9, 2014 la ora 21:01

        Mi-a placut „retour-ul” tree4free la multe din cele expuse si se poate discuta la nesfarsit aducand argumente pro si contra. Se poate vedea ca nu este un subiect simplu si mi-ar placea ca cat mai multi sa-si manifeste parerea.

        Răspunde
         
        1. gigi
          Iunie 9, 2014 la ora 21:37

          Masura vine cam tarziu, iar efectele se vor vedea poate cel mai devreme in 2015. Nu cred ca bancile vor arunca cu bani in stranga si-n dreapta.

          Răspunde
           
  • punctul pe i
    Iunie 6, 2014 la ora 13:50

    Stimati forumisti .. iata si o alta abordare a problematicii ridicate de Dl Guran .. dar pe care NU O VETI INTALNI ..nici in presa si nici in comentariile .. „specialistilor de HOCUS – POCUS” financiar .. ADEPTI ai scolilor de spalare pe creier .”IECONOMICE”..

    Cu „regret??” ..va anunt .. urmatoarele ..

    ZILE NEGRE SE ANUNTA .. PENTRU TIPARITORII DE ..”VALORI „!!

    „Rusia si China s-au aliat impotriva dolarului

    Preşedintele rus, Vladimir Putin, a anunţat, în cadrul Forumului Economic de la St. Petersburg,( care a avut loc la sfarsitul lunii trecute .. DAR DESPRE CARE .. NICI „PRESA INDEPENDENTA” ..si nici MARII SPECIALISTI in ..”ieconomia hocus-pocus- ista !!” n-au soptit o vosba !! ) că Rusia şi China vor depune eforturi concertate pentru a modifica practicile curente cu privire la utilizarea monedei de rezervă, înlocuind treptat dolarul cu rubla şi yuanul.
    În cadrul discursului de la St. Petersburg, Putin a sugerat că dolarul şi trezoreria Statelor Unite nu se mai dovedesc stabile, ceea ce ar determina Rusia şi China să dezvolte mai multe instrumente financiare pentru a combate instabilitatea economică de pe piaţa globală. Dacă Rusia şi China îşi vor “diversifica” în mod simultan obligaţiunile în moneda de rezervă actuală, vor provoca o depreciere severă a dolarului şi a titlurilor de trezorerie americană. ”Nu este nici un secret că Republica Populară a Chinei şi Federaţia Rusă au mari rezerve de valută externă. China este pe primul loc în lume în acest domeniu. Este foarte important să asigurăm că aceste fonduri sunt poziţionate raţional şi în siguranţă. Trebuie să ne unim eforturile pentru a găsi mijloace şi modalităţi pentru a asigura asta, în special ţinând cont de provocările mediului economic global şi de turbulenţele de pe piaţă, la care suntem martori. Trebuie să asigurăm şi să garantăm că aceste rezerve sunt în siguranţă şi sunt folosite raţional şi eficient. Folosirea monedelor naţionale, yuanul şi rubla, în acordurile internaţionale este un alt subiect. Am făcut primii paşi modeşti în această direcţie şi vom continua să explorăm oportunităţile pentru a coopera în acest segment”, a declarat Putin. Moscova şi Beijingul vor coopera pentru a organiza o ”de-dolarizare” globală care să aducă beneficii maxime noii alianţe economice euroasiatice. Rusia a depus mai multe eforturi în acest sens şi în cadrul relaţiilor comerciale cu Iranul, care a dezvoltat mai multe metode pentru a evita dolarul – în urma sancţiunilor impuse de Occident Moscovei. Rusia a abandonat deja dintr-o singură mişcare peste 20% din titlurile sale de trezorerie americane, Moscova aşteptând acum ca Beijingul să procedeze la fel. Intr-un interviu acordat televiziunii de stat chineze, Putin a reiterat dorinta Rusiei de a coopera cu China si a criticat dur Statele Unite, catalogand dominanta dolarului american drept “parazitara”!!!.

    SI SA NU UITAM .. CA EURO.. ESTE „fratele geaman” .. a usd-ului !!!

    Răspunde
     
    1. Cosmin Moise
      Iunie 6, 2014 la ora 14:09

      Si in timpul asta SUA si UE stau cu mainile in san si se uita la Putinutu si Chinezutu cum se joaca ei cu valuta! Mama ce post a la Vodcea Rusiei (aia care ne ocupa in 30 de minute, da’ nu ne-a spus ce-o sa faca dupa aia!)

      Răspunde
       
      1. tree4me
        Iunie 6, 2014 la ora 19:48

        Intelegere pe 30 ani gaze naturale rusesti pentru Cina ($400 B) – BBC.
        The World Bank expects China’s economy to grow 7.6 percent this year on policy support and a recovery of global demand, while it noted growth could slow to 7.5 percent in 2015.
        The International Monetary Fund said on Thursday that it expected China to grow about 7.5 percent this year and then slow to about 7 percent next year.
        China’s military spending exceeded $145 billion last year as it advanced a program modernizing an arsenal of drones, warships, jets, missiles and cyber weapons, the Pentagon said on Thursday, offering a far higher figure than Beijing’s official tally.
        Nave de razboi franceze comandate de rusi (peste E 2B) si alte comenzi urmeaza.
        Foreign Exchange Reserves in Russia decreased to 472278 USD Million in April of 2014 from 486131 USD Million in March of 2014. China $3,726B, USA $144B, Romania $47B.

        Răspunde
         
  • Constantin
    Iunie 6, 2014 la ora 13:20

    Situatia prezentata in articol ilustreaza in buna masura opacitatea acelor politici ale UE despre care indeobste nu se vorbeste. Salarii mari intarile cu economii performante si crize de supraproductie!? Scaderi de preturi si dobanzi negative!? Toate acestea reprezinta un paradox intr-o entitate/comunitate economica si politica in care numerosi cetatenibse confrunta cu o saracie lucie, cu salarii extrem de mici, cu un grad de ocupare a fortei de munca redus, o educatie precara si un nivel de trai comparabil cu Lumea a treia. Cum se explica dezechilibrele economice si sociale europene atat de mari? Istoric. Cum se actioneaza pentru convergenta si pentru reducerea lor? De ce nu este xploatat imensul potential economic al Estului european? De ce nu are loc o relansare economica in masura sa rezolve problemele acestea (dar implicit si unele popitice,sociale, de migratie etc.) la nivelul UE care sa fie definita prin sloganul „Go Est!”, asa precum sperau unii est-europeni in 1990? Vestul Europei priveste in zari catre Rasarit, dar trecand peste tarile membre UE.

    Răspunde
     
    1. tree4me
      Iunie 6, 2014 la ora 18:39

      ciolanul inainte, farimiturile la urma si iar la culcare

      Răspunde
       
    2. Constantin
      Iunie 9, 2014 la ora 19:56

      Neincrederea, coruptia, lipsa de atractivitate pentru investitii, instabilitatea economică si politică s.a.m.d. fac ca decalajul in interiorul UE să se mentina in timp ce statele din Vest se confruntă cu dificultati economice semnificative. Imensa disponibilitate de resurse a Estului ramane subexploatata. Consecinţele acestei stări de fapt sunt mai multe, dar as evidenţia două. Prima este că economia se răzbună si deflaţia in zona EURO este un pericol real (dar nu cel mai mare, cel mai mare fiind după părerea mea ascensiunea formaţiunilor politice extremiste). Echilibrul se va stabili in mod natural si probabil in defavoarea Occidentului (chiar dacă ne referim doar la migraţie si la efectele ei, nu întotdeauna dintre cele mai fericite). A doua este cu privire la necesara contribuţie a Vestului (lucru subliniat recent inclusiv de SUA) la democratizarea reală a Estului, mai ales prin combaterea corupţiei. Creşterea atractivitatii tărilor din Răsăritul Europei pentru investiţii [privit nu doar ca piaţă] si prin aceasta, mărirea gradului de competitivitate a economiilor lor, reprezintă soluţia reală la propriile probleme, atât de natură economică, cat si socială. In caz contrar, după cum se poate anticipa, ele vor căuta rezolvări la chestiunile interne in afara UE, in Rusia si China, spre exemplu, adâncind si mai mult dificultatile economice, sociale si politice ale Europei Occidentale si implicit ale UE in ansamblu.

      Răspunde
       
  • rotar
    Iunie 6, 2014 la ora 03:40

    Ce pricep mai greu comicii ‘economiei-politice’ moise si guran e ca daca cineva produce mai mult (prune,porci,tractoare,grafice) decat poate vinde scade pretul pana da faliment.Cu exceptia bancilor care daca au ‘produs pe stoc’ nu scad pretul,nu falimenteaza ca dau banii la banca de stat care le da si dobanda…adica ajutor neconcurential de stat.Unde sunt specialistii de la antena3 sa le explice ??

    Răspunde
     
    1. Cosmin Moise
      Iunie 6, 2014 la ora 09:22

      Ia uite unde era specialistul in economie, in chilotii lui Mircica a lu’ felix! Bancile traiesc bine din comisioane, pe orice si oricum si in nici un caz nu se bazeaza pe dobanzile acordate de de banca nationala! Traiesc bine ca uite, Tonta si amarata aia de Petrescu vor sa oblige pe toata lumea sa faca toate tranzactiile prin banca. Nici n-a aparut bine zvonul ca s-au si majorat comisioanele bancare!Cat despre „cineva care roduce mai mult” asta spune si el, ca deflatia produce somaj, dar n-ai fost in stare sa citesti tot, l-ai citit in diagonala, precum mircica ziarele!

      Răspunde
       
      1. Cristian
        Iunie 6, 2014 la ora 11:36

        Exact asta spunea si cel pe care l-ai taxat netrecand de perdeaua cu antenele. Bancile nu mai fac parte de mult din piata libera. Ele nu dau faliment pentru ca sunt sustinute atat direct (scheme de salvare) cat si indirect (prin obligarea populatiei si firmelor sa foloseasca serviciile lor dar si prin imprumuturle directe ale statului care absorb aproape toata lichiditatea).

        Răspunde
         
        1. Cosmin Moise
          Iunie 6, 2014 la ora 13:52

          Si nu putea sa zica asa? sau vroia sa atraga atentia?

          Răspunde
           
        2. tree4me
          Iunie 6, 2014 la ora 18:34

          Asta este: „scheme de salvare”. Defapt tot sistemul financiar (banci, asigurari) au acoperire la banca nationala sau centrala – astia au grija de ei si nu se concureaza, totul este dirijat. Incercati sa va deschideti o agentie de asigurari sau o banca si veti vedea ca va veti asigura la banca centrala. Nu este vorba nici de dobinzi si nici de comisioane intre ele. Asigurare si sa executi ce ti se spune. Atit.

          Răspunde
           
  • un turist
    Iunie 6, 2014 la ora 02:07

    In luna Mai inflatia in Germania a fost de 0,9% si se preconizeaza sa scada mai mult.

    Răspunde
     
  • tree4me
    Iunie 5, 2014 la ora 23:35

    Atunci când preţurile cresc, băncile centrale scumpesc banii, cresc adică dobânzile, ca să se ţină la preţuri, – daca „ca să se ţină la preţuri” inseamna preturi mari = cistiguri mari, deci avem pe ce pune dobinda, am inteles.
    Ca preturile scad, nu-i o noutate. In Canada au inceput, cred, de cel putin 2 ani. Dar nu la toate produsele, de exemplu carburantul creste continuu. Sunt tot felul de forme: plateste una si ia 2 sau 3 si chiar 4. La masini, cumpara si ai benzina gratis un an.
    Cresterea inflatiei = scade puterea de cumparare, scade vinzarea, creste somajul, cresc preturile, cresc dobinzile.
    Cresterea deflatiei = creste puterea de cumparare, creste vinzarea, scad preturile, scade somajul, scad dobinzile.
    Acuma, daca Europa se gaseste in deflatie (preturi in scadere si lipsa banilor), BCE „penalizeaza” bancile cu dobinda „negativa” sa dea drumul la bani – ca dobinzile scad oricum ca se iau dupa preturile in scadere, pare firesc. Ce nu inteleg este, cum functioneaza „penalizarea”? Ce este aia dobinda „negativa”? Cine o plateste? Si din ce, daca nu se opereaza nimic (banca nu misca de pe sacul de bani)? Ca doar nu iei tot depozitul bancii, ii calculezi 0.1% si ti-i varsa banca la BCE, si de cite ori pe luna? Iar s-o penalizezi tocmai cind a dat drumul la bani/credite, iar nu se face.
    Ca preturile scad, este bine (creste vinzarea). Este si rau, pentru profitul patronului (salariile le-a platit, materia prima a platit-o, si na, ca nu-i mai iese ce planuise). Nu vad totusi nici un motiv sa dea oamenii afara – vinzarea continua sa aduca bani si cererea este in crestere, deci are nevoie de angajati.
    Atunci, care este problema? Saracesc bancile sprijinind economia? Sa aiba putintica rabdare, ca acus-acus urca si preturile care au scazut, de nu mai cumpara nimeni nimic.

    Răspunde
     
  • Adrian
    Iunie 5, 2014 la ora 23:24

    Pai Moise,
    Asta e inca o dovada ca sistemul monetar actual se apropie de final… Pentru cine nu stie majoritatea banilor din ziua de astazi se creaza si distrug prin CREDITE acordate de bancile comerciale populatiei si firmelor si asta in mod fractional (v. „fractional reserve banking”), doar ca pentru dobanzile solicitate nu vor exista niciodata bani… Asta e inca un cadou facut marilor banci din UE, ce au un leverage de 20, 30, ceva de genul „kick the can down the road” pana nu se mai poate… Asa ca hai sa jucam la hora pana la reset!!!

    Răspunde
     
  • Daniel
    Iunie 5, 2014 la ora 21:51

    Ok,e bine pentru restul lumii,dar cum va fi afectata Germania?

    Răspunde
     
    1. tree4me
      Iunie 5, 2014 la ora 22:30

      Nu sunt inca convins cit este bine pentru nimeni, cel putin la prima strigare. Preturile scad la produse in care ai investit deja munca si materie prima platite scump. Poate doar faptul ca va creste cumpararea/vinzarea si se reduc cheltuielile aderente/comerciale.

      Răspunde
       
  • Șerban
    Iunie 5, 2014 la ora 21:04

    Dacă salariile ar scădea în același ritm cu preturile puterea de cumpărare nu rămâne constantă?

    Răspunde
     
    1. tree4me
      Iunie 5, 2014 la ora 22:24

      Este legal sa reduci un salariu? Sigur! Il dai afara pe unul si angajezi altul cu salariu mai mic.

      Răspunde
       
      1. Cosmin Moise
        Iunie 6, 2014 la ora 09:26

        Daca se face unilateral nu (evident daca angajatorul o face), daca se face prin negociere da! Tocmai din motivul prezentat de d-voastra.

        Răspunde
         
      2. VictorL
        Iunie 6, 2014 la ora 09:53

        @Tre4me.Asa e la prima vedere insa in Romania daca dai pe unul afara nu mai poti angaja un altul.Mai mult decit atit trebuie sa-l astepti 6 luni sa se angajeze sau sa-l anunti sa vina inapoi daca ai reluat angajarile.Se practica fortarea cumva sa-si dea demisia singur…

        Răspunde
         
        1. Cosmin Moise
          Iunie 6, 2014 la ora 13:57

          Asa este. De aia este mai buna negocierea! Uite ca totusi nu stiu cum este pe afara, banuiesc ca nici pe acolo nu poti da afara un salariat asa oricum si cand iti vine!

          Răspunde
           
          1. tree4me
            Iunie 6, 2014 la ora 18:18

            Fireste ca patronul concediaza cind nu mai are nevoie, si normal ca nu o face de la o luna la alta. Suficient timp ca sa se respecte toate rigorile legii. Problema este: de ce sa-l dai afara in loc sa-ti conduci in asa fel afacerea incit sa ai nevoie de toti pe care ii ai, ba chiar sa angajezi altii. Aici intervin o serie de factori care se lovesc de profitabilitate. Sunt deacord ca orice afacere sa aibe profit, dar nu sunt deacord cu aruncarea in strada a oamenilor. Specializare, profesii multiple, poveste lunga.

             
 
 
Adaugă comentariul
 
 

Emailul nu va fi făcut public. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Nume: *
Adresa de email: *
Pagină web
Comentariul*
 caractere rămase