611 afișări

Coaliţia pentru o Presă Curată cere transparentizarea surselor de finanțare ale mass media

Ne alăturăm şi susţinem demersul Coaliţiei pentru o presă curată. În acest moment mediile de informare din România, la fel ca şi clasa politică, reflectă perfect bolile societăţii noastre. Presa este la fel de afectată de cancerul corupţiei şi al imoralităţii, iar acest demers se doreşte un prim pas prin care trebuie separat ceea ce a rămas sănătos în media. Publicul trebuie să ştie ce înseamnă o presă curată, transparentă, de încredere. În zilele următoare o să publicăm şi pe site-ul Biziday sursele de finanţare ale echipei noastre. 

Biziday

Coaliţia pentru o Presa Curată cere ca patronii de ziare, radiouri şi televiziuni să îşi facă publice afacerile, apartenenţă politică, datoriile şi contractele de publicitate. Iniţiativa urmărește creșterea încrederii publicului în mass media.

Transparentizarea surselor de finanțare ale mass media este una dintre soluţiile pentru a opri declinul încrederii în presă. Trusturile de presă din România sunt invitate să facă publice informaţii despre acţionariat, sursa finanţării, plătitorii de reclame şi să adere la Coaliţia pentru o Presă Curată. Membrii societăţii civile şi jurnaliştii cred, de asemenea, că publicarea datelor despre patronatele din mass media este un prin pas către normalitate.

Cătălin Tolontan despre Coaliţia pentru o Presă Curată

Despre iniţiativă

Societatea Academică din România (SAR), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) şi Active Watch au lansat joi, 22 mai, iniţiativa Coaliţiei pentru o Presă Curată (CPC), o provocare adresată presei pentru transparentizarea surselor de finanţare. La lansarea Coaliţiei pentru o Presă Curată au participat Alina Mungiu Pippidi (Preşedinte SAR), Ioana Avădani (Director executiv al CJI), Liana Ganea (Coordonator de programe la Active Watch), alți reprezentanți ai societății civile, alături de jurnaliști și experţi media care au promis că vor sprijini iniţiativa: Moise Guran, Cătălin Tolontan, Petrișor Obae și Iulian Comănescu.

Demersul celor trei organizaţii a fost justificat prin scăderea încrederii publice în media românească, sub pragul psihologic de 50%.

“În anii ’90 – peste 90% din public avea încredere in presă. Acum se striga în piaţă: Să vină presa să-i scoatem lesa. Acum vorbim de presa captivă. În România e bine să știi cine dă banii ca să poţi să judeci conţinutul”, a spus la lansarea coaliţiei Alina Mungiu-Pippidi, președintele SAR.

Presa Curată are cinci obiective, majoritatea urmărind tocmai transparentizarea surselor de finanţare, din care primele patru pot fi puse în aplicare imediat. Toate datele solicitate de iniţiativa CPC sunt publice, dar nu sunt foarte ușor accesibile. Prin această iniţiativă se doreşte ca publicul să fie informat în privinţa celor care plătesc conţinutul și a eventualelor conflicte de interese, chiar și etice, ca cel al politicianului proprietar de media.

Organizaţiile iniţiatoare nu consideră că sursa finanţării influenţează automat conţinutul editorial, dar sunt de părere că publicul trebuie să cunoască asemenea informaţii pentru a judeca în cunoştinţă de cauză imparţialitatea unui organ media.

De aceea, ele propun ca fiecare publicaţie să adere la un set minim de principii. De exemplu, să publice pe site-ul propriu acţionariatul instituţiei respective, sursa fondurilor ce o finanţează, datoriile pe care le are şi cine sunt plătitorii săi principali de reclame. Un asemenea demers ar constitui un prim pas către o Coaliţie pentru o Presă Curată. În consecinţă, se cere publicarea imediată pe site-ul propriu, de către fiecare publicaţie în parte, a unui set de informaţii care includ:

• Structura proprietăţii organului media
• Lista tuturor clienţilor de publicitate care contribuie cu peste zece la sută din bugetul publicaţiei (a primilor 20 de clienţi în ordinea dimensiunii)
• Balanţa pe anul precedent cu cifra agregată a veniturilor/cheltuielilor
• Datoriile istorice la bugetul de stat

Această iniţiativă s-a dovedit a fi necesară după ce, în ultimii ani, independenţa editorială şi imparţialitatea presei româneşti au fost puse sub semnul întrebării de organizaţii de monitorizare interne şi internaţionale.

„Independenţa editorială şi interesul public au fost deseori sacrificate în favoarea intereselor politice şi economice ale patronilor trusturilor de media. Media a părăsit de multe ori misiunea de informare pentru a apăra interese private.” Acestea sunt doar câteva dintre concluziile raportului FreeEx 2013 – Libertatea Presei în România, lansat recent de ActiveWatch.