Prezentul şi viitorul apărării antiaeriene a României

Publicat la data de de Moise

de Marius Zgureanu

În prezent, majoritatea sistemelor de rachete antiaeriene deţinute de România sunt de concepţie a anilor ’60-’70 ai secolului trecut şi de moştenire sovietică, cu excepţia sistemului de rachete MIM-23 Hawk (Homing All the Way Killer), de provenienţă americană, dar cu aceeaşi vârstă, care însă nu a fost complet operaţionalizat.

Acoperirea actuală a teritoriului României cu sisteme de rachete sol-aer poate fi observată, aproximativ, pe harta de mai jos (sursa):

 formatiuni majore de lupta

Legenda:
Cercul roşu = raza de acţiune a sistemelor cu rază medie 2K12 Kub/SA-6 „Gainful” – 8 baterii deţinute de România – necesită modernizare;

Cercul maro = raza de acţiune a sistemelor cu rază scurtă SA-8 Gecko/9K33 OSA – un singur regiment începând cu 1989, 16 lansatoare şi 8 reîncărcătoare – modernizat cu sistem IFF;

Cercul verde = raza de acţiune a sistemelor cu rază medie MIM-23 Hawk – 8 baterii (224 rachete) Hawk PIP III – nu sunt complet operaţionalizate şi necesită modernizare;

Regimentul 53 de rachete anti-aeronave „Trophaeum Traiani” operează numai cu sisteme 2K12 Kub

2K12 KUB

Regimentul 50 rachete anti-aeronave „Andrei Mureşianu” acoperă raza judeţului Cluj şi operează cu sisteme: 2K12 Kub, SA-8 Gecko şi CA-94 :

 

SA-8 GeckoSA-8 Gecko Foto: MApN

Brigada 1 rachete sol-aer „General Nicolae Dăscălescu” este cea mai modernă unitate de apărare AA. În 2006 se înfiinţează Batalionul Hawk, prima unitate de luptă sol-aer cu achete compatibile cu tehnica NATO. Aceasta operează cu radare P-18, PRV-13 şi rachete de rază medie şi lungă (MIM 23 Hawk şi S-75 Volhov).

MIM-23 HAWK PIP III

MIM-23 HAWK PIP III – Foto: MApN

Cercul violet = rază de acţiune a sistemelor cu rază lungă S-75 Volhov/ SA-2 M3 „Volhov” – 6 baterii sosite între 1963-1967. Au fost modernizate în 3 etape, însă sunt la capătul vieţii operaţionale.

Regimentul 11 „Horea” pare să opereze numai cu rachete de rază lungă SA-2 Volhov:
SA-2 Volhov si radar de urmarire
SA-2 Volhov şi radar de urmărire Foto: MApN

România mai foloseşte, în cadrul forţelor sale, 48 sisteme de rachete cu rază scurtă pe şasiu autopropulsat TABC-79 de tip CA-95 (9K31 Strela 1), produse la Electromecanica Ploieşti sub licenţă. Există şi o variantă M, apărută la începutul anilor ’90, dar nu se ştie dacă a fost aplicată parcului MApN.

Există şi un proiect de reutilizare a rachetei portabile A-94M în sistem autopropulsat CA-94 (Strela 2).

Regimentul 61 rachete antiaeriane „Pelendava” Slobozia, pe lângă 2K12 Kub, mai are în dotare şi proiectile AA de tip CA-95: CA-95

CA-95

Toate aceste sisteme de rachete, încadrabile în raze de acţiune lungă, medie, scurtă şi foarte scurtă, necesită modernizare sau înlocuire cât mai grabnică.

În plus, sistemele trebuiesc coordonate şi integrate cu o reţea de radare moderne, rezistente la bruiaj şi mobile, deocamdată fiind înlocuite radarele P-37 şi PRV-13 cu FPS-117 şi, respectiv, TPS-79R.

Acesta este şi scopul primei cereri de informare (RFI) trimise de ACTTM cu privire la înlocuirea bătrânelor radare mobile cu bătaie mare P-18 (rază detecţie 250km) de producţie sovietică cu unele 3D mobile, cu următoarele cerinţe: raza maximă teoretică de minim 400km, o înalţime de cel puţin 30km, acoperirea în elevaţie pentru ţinte aeriene între +20 şi 6 grade şi prezenţa unui modul/canal special pentru urmărirea rachetelor balistice până la o elevaţie de +60 de grade; capacitatea de salt în frecvenţă între cel puţin 100 de frecvenţe distincte, urmărirea a cel puţin 1500 de ţinte simultan, o rată de scanare variabilă de 6 şi, respectiv, 12 rpm şi detecţia ţintelor să nu fie afectată de prezenţa turbinelor eoliene; să poată fi poziţionat pe amplasamente între 0-3000m, ceea ce implică şi capacitatea de „look-down”; să poată fi transportat pe camion sau într-un singur C-130 şi instalat în mai puţin de 3 ore.

În acest caz, candidaţii ar fi: favoritul AN/TPS-77 al Lockheed – o versiune mobilă a lui FPS-117, îndeplinind toate cerinţele carnetului de sarcini, mai puţin transportul care necesită 2 avioane C-130 Hercules; alţi posibili concurenţi – TPS-59 PIP radar de cercetare pentru sistemul I-HAWK, Northrop Grumman TPS-78, Thales (Thomson-CSF Master-T şi GM400 şi radarul AESA în banda S EL/M-2288 AD-STAR.

Variantele de modernizare ale sistemelor de rachete sol-aer ale României ar fi, pe categorii, următoarele:

1. variante pentru sistemele cu rază lungă de acţiune – înlocuire SA-2/S75 Volhov:
MIM-104D Patriot PAC-2 (probabil cumpărate la mâna a doua, deoarece nu se mai produc, eventual modernizate ulterior)
MIM-104F Patriot PAC-3 MSE (Missile Segment Enhancement), (producător Raytheon)
Barak 8 NG, (producător Israel Aerospace Industries)
MBDA Aster 30, (producător MBDA)

comparatie grafica raza lunga

Comparaţie grafică a plafonului şi razei de acţiune pentru competitorii cu rază lungă (sursa)

2. variante pentru sistemele de rachete cu rază medie de acţiune:
• MIM-23 Hawk 21 (modernizare cu Raytheon) şi modernizare ulterioară, la expirarea resursei rachetelor Hawk, cu NASAMS II (Norwegian Advanced Surface-to-Air Missile) derivat din AIM-120 AMRAAM, folosit pe avioanele F-16 (producător Kongsberg Defence&Aerospace) – cea mai probabilă variantă. Există şi modernizarea taiwaneză Tien Kung-1 (Sky Bow), cu rază de acţiune mult mai mare, 100km, cu sistem de ghidare mult mai modern. Ca radar de iluminare este folosită o versiune derivată a HPI HAWK (AM/MPQ-46), numită CS/MPG-25, radar creditat cu 60% mai multă putere decât originalul. Bateria este completată de un radar multifuncţional de tip PESA, similar conceptual cu AN/MPQ-64 al HAWK XXI, dar mult mai puternic, numit ADAR-1 Chang Bei.
SA-6 – modernizare cu RIM-162 ESSM (cu participarea WZU Polonia şi Raytheon) – de asemenea probabilă, practic modernizând radarul SA-6 şi înlocuind rachetele sovietice cu tipul RIM-162 ESSM.
MIM Patriot PAC-3, (producător Raytheon)
MBDA Aster-15, (producător MBDA)
Spyder MR (producători Rafael Advanced Defense Systems şi Israel Aerospace industries) – foloseşte un mix de rachete Python (deja în înzestrarea RoAF) şi Derby

comparatie grafica raza medie

Comparaţie grafică a plafonului şi razei de acţiune pentru competitorii cu raza medie (sursa)

3. variante pentru sistemele cu rază scurtă de acţiune:
CA-95M – greu modernizabil, ar trebui modernizat radical
SA-8 Gecko – modernizabil probabil doar pe partea de electronică (număr redus de lansatoare) – modernizare parţială poloneză SA-8P Sting şi radicală în Belarus – T38 Stilet (cu o nouă rachetă)
MBDA MICA-VL (producător MBDA) – refolosesc rachete din inventarul RoAF
Spyder SR (producători Rafael Advanced Defense Systems şi Israel Aerospace industries) – foloseşte un mix de rachete Python (deja în înzestrarea RoAF) şi Derby
Umkhonto (produs de Denel – Africa de Sud) – raza 12-80km, în funcţie de variantă
• Reluarea şi actualizarea programului rachetei aer-aer de manevrabilitate mare autodirijată în infraroşu RAV-RS (R-60/AA-8 Aphid), pentru a fi integrată pe platforma Puma-Socat, care poate lucra şi în mod aer-aer, pe IAR-99/XT modernizat, dar şi pe alte aeronave de luptă, precum şi ca posibilă racheta sol-aer cu rază scurtă. Vezi şi programele A-91 şi A-94, precum şi AIM-9x Chaparral, şi mai noul Avenger/ Adaptive Force Protection System (AFPS), dar şi IRIS-T care va înlocui RBS-70 al suedezilor.

comparatie grafica raza scurta

Comparatie grafică a plafonului şi razei de acţiune pentru competitorii cu rază scurtă (sursa)

4. variante pentru sistemele cu rază foarte scurtă de acţiune:
CA-94M – greu modernizabil, la capătul vieţii. Posibilitatea de a fi modificată în rachetă aer-aer, similar cu programul american AIM-92 Stinger, în special pentru elicoptere.
Grom / 9K38 Igla (similar cu CA-94M) – (producător Mesko, Skarżysko-Kamienna)
FIM-92 Stinger F/ RMP Block II ( producător General Dynamics / Raytheon), care va fi înlocuit, în curând, în inventarul SUA
Mistral (producător MBDA) – cel mai greu cap de luptă – 3kg
RBS-70 NG ( producător Saab Bofors Dynamics) – cea mai performantă, însă mai greu de operat, cu masă mare
Star-Streak (producător Thales Air Defence)

comparatie grafica raza foarte scurta

Comparaţie grafică a plafonului şi razei de acţiune pentru competitorii cu raza foarte scurtă (sursa)

Cât despre preţuri, este vorba de miliarde de dolari, mai jos fiind date orientativ, câteva exemple:

SAMP/T Battery: ~400-450 mil.$ bateria: radar, sisteme de comandă, 6 lansatoare şi 96 bucaţi Aster 30. Costul/ rachetă Aster 30 SAM : ~$2.5 million, Aster 15 SAM: $1.25 million
Improved Patriot (PAC-2+) Battery: 350-400 mil.$ bateria: radar, sisteme de comandă, 4 lansatoare şi 32 de rachete GEM-C/T
NASAMS II: ~165 mil.$ per per baterie, cu rachete SLAMRAAM la 1.55 mil. $bucata
Racheta RIM-116B RAM Block IA: 950,000$ bucata
Sistem Spyder-SR SAM: bateria costă aprox. 35-40 mil.$ pentru radar, unitate de comandă, 4 lansatoare mobile, 32 de rachete

Deci, la câteva baterii Patriot, preţul s-ar apropia de 1 miliard de dolari SUA, la acestea trebuind adăugate modernizările sistemelor cu raza medie SA-6 şi Hawk, precum şi cele ale sistemelor cu rază scurtă şi foarte scurtă.

Punând cap la cap aceste date, ar rezulta un necesar de câteva miliarde de dolari SUA, care însă pot fi obţinuţi din ţara furnizorului, printr-un credit de 2 ori mai ieftin decât se împrumută actualmente în România, iar dacă ştim să şi negociem, aceşti bani ar putea fi reinvestiţi prin offset (transfer de tehnologie) în economia românească, cu precădere în industrii de vârf şi cercetare, ramuri care aduc valoare adăugată foarte ridicată.

Astfel, deşi suma pare enormă, banii se vor întoarce în economia românească, generând mii de locuri de muncă bine plătite.

Nota Biziday: Acest articol folosește informații publicate pe  http://www.rumaniamilitary.ro/ și

http://www.tehnomil.ro/

 

Comentarii prin facebook

26 răspunsuri la Prezentul şi viitorul apărării antiaeriene a României

  • petru
    Februarie 15, 2015 la ora 17:44

    Apararea antiaeriana a noastra necesita inlocuita in proportie de peste 80 la suta hawkurile ar fi trabuit sa le modernizeze ceace nu sa intimplat bugetul se tot tergiverseaza intruna eu stau si ma gindesc la politicienii nostri nu sint realisti de pericolul care ne paste .Si daca sintem in nato asta inseamna sa nu avem nimic , si ca sa va provoc la o discutie pina si bulgaria anul acesta a anuntat ca se va aloca 2 miliarde destinati inzestrrii armate la noi se tot amina nu stiu ce se tot asteapta ca din 2017 se va mentine peste 2 la suta din pib mi se pare o aberatie la fel si cu venirea avioanelor din 2016 si pina atunci ce facem stam si ne uitam la incompetenta guvernului existent de ce nu se incep reconstructia unui avion transonic romanesc pentru ca pentru politie aeriana si chiar si in caz de un conflict le poti folosi ca si multirol e drept ca o sa care mai putin armament , dar nu vad in continuare asteptarea asta tacita ca sintem in nato . Il vad pe dusa cind face unele referiri la capabilitati imi vine sa vomit cind stiu ca in raport cu nevoia de inzestrare a armatei e e total constient ca bate cimpii

    Răspunde
     
  • Ergo
    August 17, 2014 la ora 10:39

    Din acest articol trebuie sa trag concluzia ca apararea aeriana a Romaniei tinde catre zero datorita depasirii resursei tehnicii (avioane si sisteme AA)si ca nici macar in viitorul mediu ne se intrevad posibilitati de rezolvare ale problemei datorita lipsei banilor? Cred ca uitam sa punem in ecuatie vecinii de la est.

    Răspunde
     
  • dan
    Martie 25, 2014 la ora 22:37

    asta e scopul omului in viata….sa se inarmeze…din mosi stramosi…evolutia la ea acasa.

    Răspunde
     
  • kola
    Martie 25, 2014 la ora 00:22

    si cand se termina duzinele alea de rachete ce facem ?
    Am vazut ce a fost la Irak cum aruncau irakienii cu disperare tot ce aveau ca sa se apere de avioanele si rachetele americane.

    Răspunde
     
  • Marian Androne
    Martie 24, 2014 la ora 09:45

    Armata nu poate fi performanta atat timp cat criteriile de promovare in functii sunt pilele. Cu exceptia corpurilor bine echipate si antrenate din Afganistan (unde comandantii numiti sunt verificati de NATO insusi), restul structurilor de comanda sunt o clica de ofiteri obedienti puterii politice.
    Pe scurt, nu contati pe ei in caz de razboi.

    Răspunde
     
  • Divort
    Martie 24, 2014 la ora 07:57

    Sitelemele antiradar din Romania sunt de tip rusesc si functioneaza, efectiv, pe lampi !!! Sa fie asta un lucru bun ca nu pot fi bruiate de inamici :))) ?

    Răspunde
     
    1. Gabi
      Ianuarie 26, 2015 la ora 16:37

      Prietene pentru cultura ta, aparatele care functoneaza cu lampi sunt mai precise decat cele cu circuite integrate si nu are nici un fel de legatura cu bruiajul ce spui tu … nu lampile creeaza semnalul EM… plus ca ai fi uimit de ce pot face sistemele rusesti chiar daca au o vechime considerabila.
      Nu mai vorbiti pentru a va afla in treaba 🙂

      Răspunde
       
  • punctul pe i
    Martie 23, 2014 la ora 21:01

    Stimati domni .. articolul este si in opinia mea .. BUN .. ( dar MAI MULT ptr presa .. ) deoarece :
    1) spune lucrururi cunoscute de multi ..
    2) poate „produce ” ..DOAR.. opinii ..!! si
    3) NU ARE NICI O UTILITATE PRACTICA directa!!
    Explicatii :

    – SISTEMUL NATIONAL de APARARE ANTIAERIANA .. nu consta NUMAI din sistemul antiaerian reactiv .. ci mai contine SI ALTE MULTE COMPONENTE ( aviatie de vanatoare , artilerie antiaeriana , siteme de detectare si bruiaj , de DISUASIUNE . . etc .. ;
    – pana si „modesta infanterie ” are sarcini .. si.. posibilitatile ei de interventie .. ( vezi lansatoarele portabile .. STRELLA .. mitraliererele antiaeriene , samd..)
    – DAR .. cea mai importanta COMPONENTA .. AR TREBUI SA FIE .. A..L..I..A..N..T..A.. din care facem parte !! si pentru care AM RENUNTAT LA ATATEA CELE .. inclusiv la SUVERANITATEA NATIONALA !!

    Desigur ..ca ORICE masura .. menita sa FORTIFICE posibilitatile de APARARE a TARII .. nu pot fi decat binevenite .. si mai ales.. pentru subsemnatul ..( daca printre Dvoastra .. cei care ati facut postari referitoare la ..uzina de la Ploiesti – Crangul lui Bot ..aflati ca numele subsemnatului apare pe fiecare plansa tehnologica in calitate de coordonator tehnologic ..la halele 101, 102, 105,si multe altele..anul „86??)ar insemna .. CA NU AM FACUT UMBRA PAMANTULUI .. DEGEABA..

    Răspunde
     
    1. Marius Zgureanu
      Martie 23, 2014 la ora 21:32

      Intr-adevar, sistemul trebuie sa lupte integrat cu aviatia si cu alte ramuri, insa este cel mai important dintre ele.
      Fara o aparare antiaeriana etajata si integrata nici aviatia nu ar face mare lucru in fata unui atac dupa manualul razboiului modern.
      Iar fara aceste doua componente functionale, armele terestre, navale si aviatia de sprijin la sol nu mai pot fi folosite corect, fiind la discretia atacurilor aeriene. Armata ar fi transformata intr-o forta care poate lupta ca o gherila si cam atat.

      Răspunde
       
  • Cristian
    Martie 23, 2014 la ora 20:58

    Introduceti aceasta exceptionala postare si in emisiune, daca se poate si la o emisiune radio ; oamenii in varsta, mai ales, nu sunt familiarizati cu internetul si tot Maria sa , televizorul este – din pacate- principalul vector de transmitere a informatiilor…

    Raman la parerea mea subiectiva, locul emisiunii „Biziday” este in prime time, ora 19 sau ora 20 !

    Răspunde
     
    1. Dragotoiu Mihail
      Martie 24, 2014 la ora 10:00

      De acord cu mutarea orei de emisie catre prime time. Ora 19 ar fi perfecta!

      Răspunde
       
    2. Constantin
      Martie 24, 2014 la ora 20:08

      „oamenii in varsta, mai ales, nu sunt familiarizati cu internetul…” _ Absolut de acord cu dumneavoastra, domnule Cristian. Este binecunoscuta pasiunea oamenilor in varsta din tara noastra cui privire la cele mai noi strategii de aparare antiaeriana. De asemeena, consider ca eset excelenta propunerea dumneavoastra ca materialul prezentat in articol sa fie transmis si la radio. Este posibil sa existe unele dificultati cu descrierea graficelor care reprezinta plafonul si raza de actiune ale diferitelor tipuri de armament, dar sunt sigur ca dl. Marius Zgureanu va face fata provocarii si va explica la microfon cu fidelitate traiectoriile balistice.

      Răspunde
       
  • ROMAN
    Martie 23, 2014 la ora 15:45

    interesant articolul..ideea in sine este buna..ceea ce nu inteleg e de ce nu sa facut pana acum..tinand cont doar de sistemul Hawk care are caand a fost achizitionat..de cativa anisori de ce nu s-au modernizat pana acum??nu se vrea..oare momentele prin care trece ucraina acum nu ii face pe cei responsabili mai atenti la dotarea armatei? avem doua fregate de conceptie buna,vechi dar bune..tineti cont ca atunci cand romania le-a cumparat rusia a facut putina gargara.de ce? pentru ca ei stiu ca sunt foarte bune vanatoare de submarine..sunt in dotare din 2004 si nici azi nu au rachete anti nava..si antiaeriene integrate.de 10 ani,e o nebunie sa le tii atat si sa nu le inarmezi corespunzator.ai in curte saur 2 dar nu comanzi nici unul pentru armata,daca erau comandate de armata romana,mizilul avea clienti si externi pentru ele.nu se vrea,e greu sa explici altfel de ce nu se face nimic.uite polonia,ce armata are,intradevar sunt alti bani la ei,dar totusi par constienti de pozitionarea lor geografica.noi..nu!!

    Răspunde
     
    1. oct
      Martie 23, 2014 la ora 16:36

      cred ca hawk au fost modernizate deja, alea luate de armata erau deja piese de muzeu. eu as fi preferat o modernizare a sistemului s125/sa3 goa, aveam multe rachete si era inca capabil (sarbii au reusit sa doboare cel putin un f117 si un f16 cu radarele modificate pentru ele; noi, din ce se aude, le-am fi dat evreilor). fregatele tip22 broadsoard nu sunt mai bune decat altele in lupta antisubmarin, aici cred ca tine mai mult de ce poti monta pe ele. iar astea sunt destul de mari sa montezi multe. oricum, presupun ca la noi au fost luate mai mult ca simulatoare, pentru antrenarea echipajelor si pastrarea lor la un nivel ridicat de pregatire in vederea unor vremuri mai bune economic (plus spaga pt englezi)

      Răspunde
       
      1. Marius Zgureanu
        Martie 23, 2014 la ora 17:05

        Din cate stiu, Hawk nu au fost modernizate ci doar s-au cumparat niste module C3I (de comanda si control), pentru a putea fi folosite asa cum sunt, coordonate de radarul Gap-Filler FPS-117R…

        Răspunde
         
        1. oct
          Martie 23, 2014 la ora 19:05

          vazusem niste inregistrari cu primele trageri, se discuta despre upgrade-uri sau ceva. probabil despre asta era vorba. oricum, si modulele respective au costat ceva.

          Răspunde
           
      2. GeorgeGMT
        Martie 23, 2014 la ora 19:30

        🙂 S 125 s-au dus odata cu ROTurile, nu le mai avem in dotarea de la sfarsitul anilor „90. Nu ma intrebati de ce.

        Răspunde
         
  • Silviu
    Martie 23, 2014 la ora 15:43

    Am făcut armata la Antiaeriana si am fost „instruiți” dacă se poate spune așa pe Volhov,poate un model mai vechi, nu mai țin minte ( era prin 95). Părerea mea sincera este ca apărarea Antiaeriana e la pământ, oricât de instruiți ar fi cei care operează. Armamentul e atat de depășit încât cred ca iese din lupta înainte de a fi pus in funcțiune. Mobilitatea redusă, raza de acțiune redusă comparata cu mărimea rachetei, radarele antice pe lămpi, mentenanța laborioasă le fac practic ușor detectabile si inutilizabile.

    Răspunde
     
    1. Marius Zgureanu
      Martie 23, 2014 la ora 17:07

      Daca urmaresti emisiunile Pro-Patria, tot cu Sa-2 Volhov se fac tragerile de instructie pentru rachete cu raza lunga, iar de 1 an se fac si cu Hawk, pentru raza medie, folosind modulele C3I de care vorbeam mai sus.

      Răspunde
       
  • Catalin ( CTL )
    Martie 23, 2014 la ora 15:42

    Bine ca am castigat procesul pentru Insula Serpilor inainte ocuparii. Acum cu ine ne-am fi judecat ? Daca era sa ne luam cu rusii nu se punea problema sa mai luam ce era al nostru, ganiti-va numai la tezaur.

    Răspunde
     
  • MUSTATA LIVIU
    Martie 23, 2014 la ora 15:16

    Bravo Moise , mai publica si alte articole de pe site-ul lor , sa mai vada si altii ca mai gandeste cineva in tara asta

    Răspunde
     
  • Rogue
    Martie 23, 2014 la ora 14:41

    Sa speram ca se vor achizitiona si nu vor fi amanate la infinit cum pare ca se intampla in cazul transportoarelor romanesti SAUR2-3.

    Aceste sisteme AA pt fi cea mai buna investie pt. economia Romaniei daca vor avea un offset care sa relanseze industria de armament romaneasca (nu trebuie forte mult. Ex: ce ar fi foarte folositor este construirea unei fabrici care sa produca motoare pt. rachete armatei romane care astazi le importam; sistem de ghidare a rachetlor, etc ).

    Ca sa aibe o economie puternica Romania trebuie sa aibe si o industire pe aparare destul de competitiva (nu neparat la nivelul US sau Germaniei dar sa ai un raport cost/performanta foarte bun; nu toata lumea are bani pt. ce este mai bun) doarece produce volare adaugata mare si genereaza comenzi in toata industria.

    Oprtunitatile pt. industia de armament au crescut in ultimul timp. Sunt multe tari care sunt nevoite sa isi refaca armatele (ex: Libia, Ucraina, Irak, etc) si care nu prea au bani de echipamente foarte sofisticate sau noi, de aceea sunt nevoiti, cum am facut si noi, sa isi upgradeze armele existente(de cele mai multe ori de provenienta sovietica). Romania are ceva experienta in acest domeniu care ne-ar oferi un avantaj in fata altor tari.
    Ca sa intelegeti mai bine, ca putem totusi fi considerati competitivi, Columbia are un program de inzestrare de +2miliarde de dolari la care am ajuns in finala.

    Macar in contextul actual vor avem mai multa luciditate si nu vor cheltuii banii pt. pomeni electorale.

    Romanilor trebuie sa li se explice de ce este bine pt. economie sa sustina acest tip de achizitii.

    Răspunde
     
    1. Marius Zgureanu
      Martie 23, 2014 la ora 17:08

      Corect 🙂

      Răspunde
       
  • Daniel
    Martie 23, 2014 la ora 12:13

    De ani si ani se tot amana modernizarea armatei din cauza disputelor politice pe spaga sau demogie sau daca se face cate o achizitie este automat capusata,supraevaluata,etc.Concluzia,se apropie ziua in care o sa vedem ca nu mai avem decat cornete.Ar fi bine sa se faca astfel de programe la scara larga pentru toate armele armatei.

    Răspunde
     
  • Constantin
    Martie 23, 2014 la ora 11:44

    Domnule, iacata ca nu stiu cu siguranta, oare Skoda fabrica si rachete?! Candva facea tunuri, iar romanii sunt experti in tunuri cand vine vorba despre cheltuieli pentru inarmare. Mi-amintesc de conservele zburatoare portugheze si cele plutitoare britanice.

    Răspunde
     
 
 
Adaugă comentariul
 
 

Emailul nu va fi făcut public. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Nume: *
Adresa de email: *
Pagină web
Comentariul*
 caractere rămase