BIZIDAY: Miercuri, 19 martie 2014

Publicat la data de de Moise

This entry was posted in ÎNREGISTRĂRI. Bookmark the permalink.

Comentarii prin facebook

17 răspunsuri la BIZIDAY: Miercuri, 19 martie 2014

  • Constantin
    Martie 23, 2014 la ora 11:28

    Reducerea cu 4% a preturilor la alimente in hipermarketuri este după părerea mea cu adevărat îngrijorătoare din perspectiva consecinţelor sociale. Dar nu in legătură cu creşterea nivelului şomajului ca urmare a deflaţiei. Concluzia a r fi corectă, spre exemplu, dacă cifrele care indică nivelul şomajului in patria noastră ar fi apropiate de cele care arată gradul de [ne]ocupare a forţei de muncă. Altfel spus, in cazul in care modelele economice teoretice ar fi perfect aplicabile si am accepta că sunt funcţionale in România. In realitate, variabilele necontrolabile ale economiei romaneşti care explică neconcordante precum cea menţionată creează spaţiul de absorbţie a afectelor economice negative, posibil ca urmare a elasticităţii cadrului social (corupţie, flexibilitate in aplicarea legii s.a.m.d.). Explicit, reducerea preturilor la alimente in magazin creează presiune asupra producătorilor si procesatorilor, care trebuie sa micşoreze preturile la rândul lor. Ei reduc costurile de producţie (la mezeluri, spre exemplu) folosind materie prima (carne) nefiscalizată, de proastă calitate (uneori alterată, după cum s-a văzut intr-un recent scandal), angajând forţă de muncă „la negru”, „negociind” plata energiei consumate pentru procesare, sau costul transportului, la rândul lor nefiscalizate, s.a.m.d. in vederea obţinerii unui produs (salamul X) ieftin. Intr-un stat cu un cadru social rigid (Japonia, spre exemplu), reducerea preturilor la raft s-ar fi transferat către producător care ar fi concediat lucrătorii ca modalitate de reducere a costurilor de producţie.

    Răspunde
     
    1. un turist
      Martie 23, 2014 la ora 12:10

      Constantin fiti fara frica ca si noua ni se intimpla sa scada preturile alimentare la UNELE produse scumpe cu 3% si cele ieftine sint scumpite cu0,5% si la anul sau chiar mai repede sint scumpite toate cu3,5%.Aceste jocuri se repeta des chiar acuma ALDI a ieftinit carnea cu X% si curind o va scumpi cu X+%. Acuma vreo 3 ani carenea era 3,99€/Kg si acuma aceeasi carne este de 5,59€/Kg si acuma dupa ieftinire 5,29€/Kg deci pe termen lung ieftinire??????

      Răspunde
       
    2. un turist
      Martie 23, 2014 la ora 12:10

      Constantin fiti fara frica ca si noua ni se intimpla sa scada preturile alimentare la UNELE produse scumpe cu 3% si cele ieftine sint scumpite cu0,5% si la anul sau chiar mai repede sint scumpite toate cu3,5%.Aceste jocuri se repeta des chiar acuma ALDI a ieftinit carnea cu X% si curind o va scumpi cu X+%. Acuma vreo 3 ani carenea era 3,99€/Kg si acuma aceeasi carne este de 5,59€/Kg si acuma dupa ieftinire 5,29€/Kg deci pe termen lung ieftinire??????

      Răspunde
       
  • Constantin
    Martie 23, 2014 la ora 11:27

    Din perspectiva mea, de cetăţean plătitor de taxe, lucrurile sunt cum nu se poate mai îngrijorătoare fiind vorba despre o distorsiune/eşec a pietei. In primul rând nu beneficiez de produsul ieftin pentru că nu consum salamul X de proastă calitate. Apoi, cei care-l consumă si se supun riscului de îmbolnăvire beneficiază d asistentă medicală de la Buget, din banii mei. Consumul nefiscalizat de energie, transport etc. se răsfrânge asupra veniturilor la Buget, asupra mea, carevasazica. Personalul angajat fără carte de muncă, ori cu salariul diminuat in CM, va beneficia de ajutoare, pensie de sprijin, asistentă medicală de la Buget, adică din banii mei. Prin urmare, reducerea de preţ la produsele alimentare din supermarketuri este suportată in cele din urmă de la Buget, devenind intr-un fel sau altul cheltuială publică, susţinută din banii tuturor cetăţenilor care contribuie la alcătuirea Bugetului. Din această perspectivă situaţia este îngrijorătoare, nu din cauza şomajului provocat de deflaţie. Cheltuielile respective, reprezentând externalitati negative ale procesului economic, ar fi trebuit „scoase la lumină”, evidenţiate, iar cetăţenii, cu un venit obţinut din munca recompensată in mod corect, ar putea cumpăra produse alimentare la preţul pieţei, fără „reduceri” suplimentare cu 4%.

    Răspunde
     
  • Catelu
    Martie 21, 2014 la ora 20:23

    Moise, nu-i plange de mila lui Boc, pentru ca ce face el in Cluj ar trebui luat drept exemplu de toata tara.
    Daca macar 10 judete ar avea o evolutie economica precum Clujul, altfel ar arata tara asta!

    Răspunde
     
  • asist
    Martie 21, 2014 la ora 13:46

    Buna ziua,
    Mi-a venit azi o idee, cum ar fi daca, in comert si servicii , statul ar cere o taxa forfetara de 100 lei/mp/an pe spatiul inchiriat sau aflat in proprietatea firmei, adica intrun an , pe zece mp sa incaseze 1200 lei. Cred ca toata lumea ar putea sa plateasca si statul ar incasa mult mai mult fata de cat incaseaza acum din imp. pe profit…
    Multumesc

    Răspunde
     
  • adrian z
    Martie 21, 2014 la ora 13:28

    Ce ar fi daca statul ar mari tva-ul pentru produsele inportate ,sau sa scade macar pe cele produse in tara?

    Răspunde
     
  • Dorel.
    Martie 20, 2014 la ora 21:23

    In legatura cu Mercedes eu nu cred ca Mercedes a vrut sa construiasca o noua fabrica de asamblare in perioada guvernului Boc in Romania deoarece e mult mai ieftin sa extinzi o fabrica gata construita (cea din Ungaria) unde ai deja personal format o infrastructura si multe altele si cred ca a lansat ipoteza cu Romania ca sa forteze premeirul Orban sa le acorde facilitati fiscale cat mai avantajoase.
    In legaura cu laptele o sa ramaneti surpins sa aflati ca chiar si marcile consacrate de lapte din Romania importa lapte din vecini mai exact din Ungaria. Spun asta pentru ca am aflat intamplator asta, stand la coada, la apa, la un izvor si discutand cu soferii care faceau transportul si astfel am aflat ca o aceasta marca consacrata aduce in jur de 27000 litri de lapte/saptmana din Ungaria. Informatia este din 2012.
    In ultimul timp Ttot aud vorbindu-se de relansarea consumului de catre unii care isi dau cu parerea dar ma intreb oare de unde vor dansii relansarea consumului???
    A facut cineva o paralela cu anul 1989 cand erau bani dar nu prea aveai ce cumpara sau cand aveai preturile erau comparabile cu cele de acum doar ca atunci salariile erau cu cel putin 1000 lei mai mari. Atunci un muncitor cu 5-6 ani vechime avea un salar care incepea de la 2500 lei dar erau si muncitori care castigau 5000-6000 lei, mai mult chiar decat directorii lor. Aceasta era rezultatul ideologiei socialist- comuniste al politicii, clasa muncitoare forta politica conducatoare si nu in ultimul rand al investitiilor care s-au facut in industrie incepand cu anii 1980 si care acum produceau rezultate. Ori acum in Romania salariile muncitorilor rareori sar de 2000 lei (net) si asta doar in regiile de stat si in intreprinderile nou create de capitalul strain care produc produse cu valoare adaugata mai mare. Nu vreau sa fiu inteles gresit ca fiind simpatizant comunist dar nici nu putem nega o realitate si anume ca fabricile acelea care plateau salarii mari au cam disparut si nu neaparat din disparitia pietei pentru produsele lor ci mai mult pentru ca au fost prost administrate.

    Răspunde
     
  • Stefan
    Martie 20, 2014 la ora 16:52

    Domnule Guran……cand a intrat Grecia in ue(cu litere mici) avea oare probleme cu vecinii?….dar UK….iar in NATO….Turcia vs Grecia… sau disensiunile in Gibraltar?

    Răspunde
     
  • Adrian
    Martie 20, 2014 la ora 15:13

    Inregistrarea online de pe site-ul TVR a taiat vreo 7 minute din reportajul despre Nicusor Constantinescu, incepand cu minutul 17.

    Răspunde
     
  • Daniel N.
    Martie 20, 2014 la ora 12:53

    MOISE… poti te rog sa clarifici si treaba urmatoare:
    De ceva vreme buna cam fiecare primar face pe Baronu Local. Cel mai bine se vede asta la Primarii comunelor care sunt situati aproape de orasele mari, care fura de la tzaranul roman din comuna si satele adiacente.
    CUM?! Vand la greu pajistile/islazurile pe care localnicii (da, toti in asociatii, si cu laptele colectat) isi cresc vacile.
    Ei vand bucati de pajisti pe care altii apoi isi construiesc vila.
    Suprafata ocupata de casa trece in intravilan, iar curtea ramane ca si pajiste.
    Iar taranul ramane cu petece si fasii de iarba. Insufiecente pentru taran, si mult sub minimul de suprafata per vaca.

    Răspunde
     
    1. Moise
      Martie 20, 2014 la ora 14:51

      Si cum sa clarific eu asta? taranul este cel care l-a votat pe primarul respectiv. deci? cine e de vina?

      Răspunde
       
      1. Daniel N.
        Martie 20, 2014 la ora 15:07

        Deci la atat se rezuma… E vina primarului.
        Dar schema asta si desproprietarirea taranului de pajiste, de fapt a vacii de pajiste, nu este abuz de putere (chiar si fara efect economic asupra bugetului national, dar a celui personal).
        Sper sa nu ajungem sa facem Partidul Pentru Drepturile Vacilor din Romania, pentru din cauza celorlalti „boi” din primarii si partide, si legi aiurea. 😉

        Răspunde
         
  • Aronne Mapelli
    Martie 20, 2014 la ora 12:36

    Domnule Guran,
    Sunt un mare fan al emisiunii dumneavoastra.
    Cu privirea la reducera preturiilor de 4% la hypermarketuri, acum vreo 2/3 luni ati vorbit la Biziday despre inflatie oficiala (mi se pare era in jur de 1.7%). Atunci ati spus ca datele nu sunt corect fiindca exista 2 tari, rurala si urbana, si ca, chiar daca preturile la mediu rural nu a crescut, cresterea lor la hypermarketuri a fost in jur de 15% si in hypermarketuri fac cumparaturi mai mul de jumatate de romani (poate gresesc cifrele dar imi amintesc oricum o crestere mare). Luand in considerare acest lucru, nu inteleg cum o scadere de 4% la preturi la hypermarket poate fi considerate negativa. Din punctul meu de vedere, nu e nimic altceva decat o „ajustare” pozitiva, din punctul de vedere a consumatorului. Scumpirea atunci cu 15/20% a preturilor sigur nu corespundea cu cresterea salarilor noastre (romani si nu).

    Răspunde
     
    1. Aronne Mapelli
      Martie 20, 2014 la ora 12:51

      Asa ca e vorba mai mult de o dezinflactie, decat de o deflatie.

      Răspunde
       
    2. Moise
      Martie 20, 2014 la ora 14:53

      pai asa era atunci. datele prezentate de ZF se refera la ultima luna si v-am dat reportajul cu laptele ca sa intelegeti si care este mecanismul scaderii preturilor. din punctul de vedere al consumatorului, da, aveti dreptate, dar deflatia e mult mai grava, caci produce somaj.

      Răspunde
       
  • Dorin Cojocaru
    Martie 20, 2014 la ora 10:12

    Domnule Guran, comerciantul isi mareste discount-ul si procesatorul pierde mai mult ,..statul ia mai putin,..procesatorul intra in faliment si intram in cerc vicios..scade puterea de cumparare si tot asa.. comerciantul nu pierde niciodata!
    Vanzarile au scazut cu -20% in feb 2014 vis a vis de feb 2013… scade consumul .. si nimeni nu vrea sa stimuleze relansarea consumului.

    Răspunde
     
 
 
Adaugă comentariul
 
 

Emailul nu va fi făcut public. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Nume: *
Adresa de email: *
Pagină web
Comentariul*
 caractere rămase