… Când creşterea economică se bazează pe sărăcie

Publicat la data de de Moise

arat blog

de Moise Guran

Un oficial străin spunea cândva că nu înțelege cum o țară care are un potențial agricol cu care poate hrăni 80 de milioane de oameni nu reușește să hrănească nici 20 de milioane. Referirea directă era la importurile de alimente ale României.

Despre agricultura românească s-au spus multe, s-a spus inclusiv faptul că ar fi fost grânarul Europei în perioada interbelică, lucru cel puțin inexact, dar surpriza momentului vine acum din altă parte… Anul agricol foarte bun a contribuit doar indirect la creșterea economică din 2013.

Cei de la Ziarul Financiar au sesizat faptul că industria alimentară a avut o creștere neașteptată și că, în final, contribuția acesteia în economie este mai mare decât cea a industriei auto. Impresionant, nimic de zis, atâta doar că, în vreme ce industria auto a crescut fabricând modele ceva mai scumpe, în industria alimentară valoarea adăugată a venit mai ales din ieftinirea produselor agricole.

E un pas înainte, unul chiar serios, deși vă spuneam și cu altă ocazie, politicienii români se chinuie de 150 de ani să înțeleagă unde a greșit Cuza cu Reforma Agrară și de ce retrocedările de după 1990 au avut fix același efect economic – păstrarea agriculturii într-o zonă ineficientă, fără valoare adăugată și fără profit.

În mod absolut ciudat, perioada în care agricultura românească s-a apropiat – e drept, mai mult teoretic – de o agricultură modernă, a fost cea comunistă. Nu, nu cred în cooperativele de producție în care toată lumea fura de rupea, dar forma de organizare, imperfectă așa cum era, permitea industrializarea unei părți mai mari din producția agricolă.

Altfel spus, decât să faci opt milioane de tone de grâu pe an pe care să le dai, chiar și la export, la prețuri foarte mici, mai bine faci patru la intern, dar le faci nu făină, ci macaroane; mai bine faci, de restul, furaje și le faci nu carne, ci salam, că e mult mai scump, e mai complex… Iar complexitatea aduce bunăstare.

V-am făcut toată această explicație pentru că am auzit că Ponta vrea să reducă TVA-ul la legume și la fructe… Bună idee… Lumea se va bucura, iar Ponta va culege laurii anului electroal.

Dar cum ar fi să gândim aceste măsuri la pachet cu altele de sprijinire a industrializării producătorului agricol? Nici nu ar fi greu… totul e să mai gândim România și altfel decât prin prisma ciclurilor electorale…

Altfel, degeaba face industria alimentară valoare adăugată cât două uzine de autoturisme, dacă în spatele ei sunt cinci milioane de țărani care trăiesc fix ca pe vremea lui Cuza.

Comentarii prin facebook

20 răspunsuri la … Când creşterea economică se bazează pe sărăcie

  • VladC
    Martie 13, 2014 la ora 08:19

    Nu stiu exact cum si unde producem noi hrana pentru 80 de milioane cand sunt atat de multe suprafete arabile lasate in paragina. Ciclul electoral a devenit o traditie cumva acceptata. Batranii din blocul meu spera ca vor avea parte de o strada reparata pentru ca e an electoral iar ai mei de la tara se roaga sa vina anul electoral ca doar poate se asfalteaza si la ei ulita. Ai nostri alesi nu se misca decat atunci cand inele tarii se suprapune momentan cu binele lor, fie ca e vorba de an electoral, fie ca e deadline la vreun proiect de finantare. Moment in care apar pe nebanuita muncitori si utilaje peste tot si se lucreaza zi si noapte. Care agricultura?

    Răspunde
     
    1. raza
      Martie 13, 2014 la ora 15:13

      Nu a zis nimeni că o face, ci că are potenţial, adică ar putea produce suficient pentru 80 de milioane.

      Răspunde
       
  • nosztalgia
    Martie 11, 2014 la ora 13:18

    Domnul Moise macaroanele si pastele se fac dintr-un grau special grau durum se numeste care nu prea se cultiva in Romania,da noi chiar suntem un mare producator de grau,porumb[primii in europa ca suprafata si ai doilea ca productie dupa Franta si in top ten pe plan mondial],floarea soarelui[nr 1 in europa]Problema noastra, ca este o problema, este impactul social foarte mic,acum datorita revolutiei tehnologice cu 10 tractoare si maxim 20 de oameni se lucreaza 3500 ha [pamintul unei comune medii in Romania].Ma surprinde ca dvs un profesionist adevarat va lansati in subiecte pe care nu le studiati mai amanuntit.

    Răspunde
     
  • Marian Androne
    Martie 11, 2014 la ora 10:10

    Cine produce saracia?
    Prin iunie 2013, ministrul Constantin venea pe canalele de stiri si anunta sec: vom avea o productie de grau record de peste 7 milioane tone…Imediat pe piata pretul a inceput sa scada, de la 700 la 500 lei tona, unde a stat pana prin octombrie.
    Micii producatori (asociatiile cu pana la 200 ha) nu pot depozita recolta pentru ca in ultimii 25 de ani nu s-au mai construit silozuri comunale(cineva spunea ca la Constanta sunt vreo 4 silozuri, alea sunt silozurile intermediarilor). Amaratii au vandut recolta pe 500 lei la intermediari, care au plimbat graul pe Marea Neagra, apoi l-au „importat” cu pretul de la Londra (800 lei tona)si l-au vandut rezervei de stat (300.000 tone).
    Nu mai bine era ca statul sa cumpere de la micii fermieri cu 650 lei? Castigau si amaratii un plus de 150 lei, castiga si statul 150 lei la tona.
    Se intampla an de an in Romania.

    Răspunde
     
    1. Claudiu
      Martie 11, 2014 la ora 17:33

      Dumneavoastra ganditi in interesul celor multi insa cei de la ministere gandesc in interesul lor si al celor din jurul lor !

      Răspunde
       
      1. nitescu daniel
        Martie 13, 2014 la ora 14:11

        Acesta nu este un raspuns, o solutie domnule Claudiu ! Cei din minister trebuiesc pusi la zid si familiile respective sa plateasca glontul daca lucrurile stau asa cum spuneti ! Cred ca se vede bine unde am ajuns cu saracia tocmai datorita faptului ca „treburile” se aranjeaza la nivel superior si centralizat ! Acete lucruri trebuie sa se termine odata sau vom crapa, Noi, acestia multi si tampi ! Norocul nostru cu UE care dorim sau nu , ne imping de la spate pentru a ne „maturiza” civic, economic, politic.

        Răspunde
         
  • Adrian
    Martie 11, 2014 la ora 01:10

    Zilele astea am vazut o emisiune in care unii se plingeau ca ne vindem tara…

    De ce e mai rau strainul (care a venit pentru ca atit pamintul cit si guvernul sunt ieftin de cumparat) care cultiva (bine sau rau, tine aici recolta sau o duce la el, tine aici banii sau ii duce la el) decit romanul (care sa fim sinceri face acum cam acelasi lucru de care acuzam strainii ca vor face in viitor)… ?

    De ce e mai bun proprietarul roman care taie padurea in fel si chip, decit cel strain (care a venit aici pentru ca atit padurea cit si guvernul sunt ieftin de cumparat) … ?

    Indiferent de proprietar, legea este cea care in occident dicteaza si protejeaza … si asa ar trebui sa fie si la noi.

    Dupa 25 de ani de incapacitate pur autohtona, acum ca tot vin strainii cu bani si utilaje sa faca din paminturile noastre agricole si din padurile noastre cele mai importante resurse ale tarii, noi nu trebuie decit sa avem legi bune si sa le cerem sa fie respectate, pentru a ne proteja tara. Simplu.

    Răspunde
     
    1. Daniel Negrea
      Martie 11, 2014 la ora 16:18

      Doua sunt realitatile (crunte)ale Romaniei:1):avem o multime de legi,din pacate PROASTE (majoritatea).Si acum in Romania,ca pe vremea „impuscatului”,se dau legi „cu dedicatie”(chiar daca ,nu neaparat,in sensul rau),adica:noi incercam sa reglementam ORICE printr-o lege !!! E imposibil de realizat asa ceva…legile trebuie sa consfinteasca principii,etaloane,reguli de urmat si respectat,restul le regleaza SOCIETATEA,de la sine…;DOI:inca,in Romania,pamintul nu a ajuns in ADMINISTRAREA cui trebuie…?????indiferent de proprietar sau forma de proprietate,PAMINTUL ARE UN SINGUR ROL :”sa produca”!!!In toata lumea asta si in toate timpurile,iadiferent de proprietar sau forma de proprietate PAMINTUL ,a ramas „PE LOC” si si-a facut treaba (functie de cel ce l-a administrat,bine sau rau)),dezvoltind TARA respectiva !!Pamintul ca si o CLADIRE,sau o FABRICA,etc,este o oportunitate de „AFACERE”(unul produce si da, altul primeste ceva in schimb),dar se PRODUCE si toti au de cistigat o cota parte,mult,putin,e ceva !!!Dar cind nu se produce nimic(si statul mai si INCURAJEAZA nemunca!!????),indiferent de proprietar si societate, cota parte din venit e zero.Toata lumea pierde sau mai bine zis nimeni nu cistiga nimic(si cind ti-e foame ,o simpla coaja de „piine” face minuni11). Incerc sa gasesc „originea „relelor enumerate …Cred ca de la principiile MATEMATICII ni se trage:”Analiza Matematica” ne-a invatat ca :minus ori minus,da plus ????? Niciodata n-am priceput de ce si la ce ne foloseste,deci ,ca multi altii(nu toti,cunosc un caz real )am acceptat.Si atunci DESTEPTII NOSTRI care ne-au condus si ne conduc DESTINELE,coinsidera ca:ori nu facem nimic(nimic ori nimic,egal bine),ori dam foarte multe legi fara rost si proaste(doua minusuri care inmultite dau PLUS ???),rezultatul este:BINE ,sau FOARTE bine(pentru ei si apropiatii lor) care in patru ani de mandat s-au capatuit,asigurindu-si VIITORUL pentru citeva generatii de acum inainte!! Cind vom auzi ca FURTUL,HOTIA,TRAFICUL DE INFLUENTA vor fi pedepsite cu CONFISCAREA AVERII(indiferent pe numele cui ai transferat-o in timp) atunci, ABIA,incep lucrurile sa se URNEASCA din loc,si in tara asta:ROMANIA

      Răspunde
       
  • Andrei
    Martie 10, 2014 la ora 23:10

    Interesant ar fi de vazut din ce tari vin importurile. Am auzit ceva povesti cu grau incarcat pe vapor trimis in Turcia si apoi adus inapoi…

    Răspunde
     
    1. McGogoo
      Martie 11, 2014 la ora 00:59

      nu e poveste cu graul. nici macar nu ajunge in turcia. iese din apele teritoriale ale romaniei si revine in tara la alt pret

      Răspunde
       
      1. Mihail Dragotoiu
        Martie 11, 2014 la ora 09:39

        Am auzit si eu de o astfel de practica! Insa numai mira pe nimeni coruptia din Romania>

        Răspunde
         
  • gabriel lup
    Martie 10, 2014 la ora 21:03

    problema e si legata de mentalitatea proprietarului de pamant luat individual. Exista foarte mult pamant care nici macar nu e lucrat

    Răspunde
     
  • alex
    Martie 10, 2014 la ora 21:01

    E vorba de protectionism mascat prin taxe si birocratie. Daca nu ar fi asta, marii escroci…pardon, capitalisti ai neamului( Ioan Niculaie, de exemplu), nu ne-ar da lectii de business , din reviste prestigioase.
    Daca ii promovati la „Clubul celor ce muncesc”, va crap :))

    Răspunde
     
    1. alex
      Martie 10, 2014 la ora 21:04

      Sa-mi stergeti acest comentariu. A fost o problema de retea si aceleasi idei le-am enuntat intr-o postare anterioara. Va multumesc !

      Răspunde
       
  • alex
    Martie 10, 2014 la ora 20:53

    E vroba de protectiionismul celor mari mascat prin birocratie si taxe stupide. Si asta de dupa 90. Daca agricultura ar fi valorificata de fiecare posesor de teren arabil, in mod intensiv sau macar inteligent, Ioan Niculae si restul escrocilor….aaaa…pardon, magnatilor , am vrut sa zic, n-ar mai fi prin reviste internationale si nu v-ar da lectii de business chiar si voua de la Biziday ;).
    P.S. Sa nu va prind ca-i promovati pe vreunul la „Clubul celor ce muncesc”, ca va crap :))

    Răspunde
     
    1. Moise
      Martie 10, 2014 la ora 21:01

      🙂

      Răspunde
       
  • ovidiu
    Martie 10, 2014 la ora 20:52

    Stelica.. La punctul 2 gandesti eronat… in acele magazine lucraza maxim20 de persoane.. 20 x 250 ron ( diferenta de care vorbesti tu) e 5000 ron/ luna adica 0 in comparatie cu cifra de afaceri… cred ca ii costa de 10 ori mai mult cartonasele cu animale pe care le dau „cadou” 🙂

    Răspunde
     
  • Stelica
    Martie 10, 2014 la ora 19:34

    E foarte simplu:

    Exista un interes ca romania sa importe produsele agricole pe care le-ar putea fabrica aici, dar sunt destule obstacole. De exemplu, produsele romanesti din agricultura nu ajung intotdeauna in magazinele unde circula mai multa lume decat in piete, tocmai ca sunt unii oameni sus pusi care au companii de transport, firme import-export si au tot interesul sa fie aplicate piedicile pentru producatorii (de orice produs) autohtoni..

    2 la mana, cresterea economica e bazata pe saracie, imaginati-va ca un angajat obisnuit de la un magazin belgian (nu ii dau numele) ar castiga 900 lei net. Pai nu si-ar mai fi putut deschide atatea magazine in atatea orase… doar daca pastra salariul de 650 lei net.

    Răspunde
     
    1. Marinica
      Martie 10, 2014 la ora 20:58

      Mai curind cred ca agricultura romaneasca e prea farimitata pentru a concura serios importurile.
      Cind zic farimitat ma refer la loturi agricole (se vede si din avion venind dinspre veste catre Romania)ceea ce duce la agricultura primitiva de subzistenta.
      Apoi la lipsa unor achizitori distribuitori mari care sa reduca preturile legate de stocaj si transport.
      Expresia asta ‘exista un interes’ e una din scuzele neputintei noastre.
      Interesul peste tot in lumea asta e acela de a scoate profit. Ca se scoate din Romania sau Turcia asta intereseaza mai putin pe capitalist, nu cred ca cineva are interes sa nu scoata bani din Romania.
      Nici Romania nu poate atinge standarde europene de dezvoltare cu jumate din populatie ocupata in agricultura.

      Răspunde
       
      1. Sven
        Martie 10, 2014 la ora 22:16

        in primul rand agricultura nu e faramitata in Romania este foarte oganizata (nu esti lasat sa vezi cat e de organizata) exemplu simpu ,pana in 1989 Romania (granarul europei) avea un singur siloz in portul Constanta ,primea cereale in el dupa care le exporta . In 2014 portul constanta are 5 silozuri de cereale ,de ce pentru ca nu mai facea fata exportului .Noi char producem hrana pt 80 de mil de oameni , dar daca ai sti si tu dupa asta ceri o parte din profit de asta sunt angajati baieti de la televizor sa iti spuna ca e rau ca a fost seceta sau inundatii sau a cazut un asteroid in china si o sa creasca pretu painii.In realitate totul merge foarte bine te uiti la tv si baieti trec prin spatele tau cu geamantanele de bani

        Răspunde
         
 
 
Adaugă comentariul
 
 

Emailul nu va fi făcut public. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Nume: *
Adresa de email: *
Pagină web
Comentariul*
 caractere rămase