Clubul celor care muncesc în România, episodul 6

Publicat la data de de Moise

Comentarii prin facebook

20 răspunsuri la Clubul celor care muncesc în România, episodul 6

  • Dacii liberi
    Martie 10, 2014 la ora 12:13

    roamnii trebuie sa se descatuseze clanurile criminalilor cu averi ilicite prea mult isi permit toate nelegiuirile se abat asupra oamenilor simpli

    Răspunde
     
  • Dragotoiu Mihail
    Martie 10, 2014 la ora 09:38

    Romanii trebuie sa invete sa respecte munca. Conteaza in primul rand sa iti respecti job-ul, sa ai atitudine si sa dai cei mai bun din tine. La un moment dat munca ta trebuie sa fie apreciata!

    Răspunde
     
  • VictorL
    Martie 9, 2014 la ora 22:12

    @Moise.Salariul ti-l plateste patronul din incasarile pe care le are datorita si muncii,calitatii si valorii adaugate pe care tu o faci ,dar si cu aportul investitiilor pe care el le-a facut si inca le mai face pentru ca tu sa-ti poti pune in valoare priceperea si forta de munca.E o simbioza care face ca treaba sa mearga bine…Daca nu merge relatia se strica.In strainatate am vazut etichete cu,,Te rog sa ai grija de acest utilaj!Gindeste-te ca el iti asigura salariul!”Greva de la Pitesti in care angajatii fabricii cereau autostrada dovedeste ca au inceput sa inteleaga si sefii sindicatelor ca in capitalism nu merge doar sa ceri fara sa te intereseze si de unde si daca este ce ceri…
    I-mi place ce faci cu,,Clubul celor care muncesc in Romania”.Da-i inainte!

    Răspunde
     
    1. vlad
      Aprilie 1, 2014 la ora 22:28

      Salut Moise,

      Felicitari in primul rand pentru un lucru facut foarte frumos, si cu emisiunea si cu aceste episoade. O sa fiu sincer, singurul lucru cu care nu sunt de acord este faptul ca promovezi industrializarea sectorului alimentar – sunt de parere ca se poate atinge crestere sustenabila si fara sa te joci cu mancarea.

      Ar fi foarte frumos daca ti-ai indrepta atentia si catre educatia antreprenorului roman – in materie de seriozitate vizavi de angajati. In toate exemplele care le-ai avut pana acum, ar fi fost frumos sa auzi proprietarii de IMM-uri cum subliniaza faptul ca au fost seriosi cu factorul de productie munca.

      Răspunde
       
  • cosmin
    Martie 9, 2014 la ora 20:13

    bine Moise 🙂

    Răspunde
     
  • Constantin
    Martie 9, 2014 la ora 18:49

    @Valentin B _ Nu pot să nu fiu de acord că salariile angajaţilor ar trebui să reflecte cat mai fidel cantitatea si calitatea muncii prestate. Doar că trebuie să observaţi totodată si faptul că in film este vorba despre o exprimare metaforică (doar este artă, ce naiba!?). Cu alte cuvinte, dacă Dorel oferă muncă pur si simplu, nu-i pică banii de salariu din cer. Sau, altfel spus, munca sa poate avea caracter socialmente util si poate fi folosită eficient doar intr-un sistem economic structurat, situaţie in care este răsplătită, in caz contrar, putând avea un caracter hedonic in sala de fitness. In context, salariul (minim, mediu, net, brut etc.) reprezintă, după caz, un indicator economic aflat in corelaţie cu alţi indicatori economici similari si NU exclusiv măsura muncii, ceea ce înseamnă că există o serie mai largă de factori care contribuie la determinarea lui. Printre aceşti factori, desigur, se află si unii care sunt in strânsă legătură cu patronul lui Dorel. Aşadar, salariul NU reprezintă in mod direct si absolut munca efectuată, ci, in bună măsură, ti-l plăteşte si patronul.

    Răspunde
     
  • indira
    Martie 9, 2014 la ora 14:37

    Santeti buni…ce mai !!?? Si intetesanti …santeti pe gustul meu….Brava..dar….patronul da banii pe ceea ce_i aduce profit…nu arunc banii pe fereastra …mai bine ptr. Un profesionist care_i profesionnist in tara lui nu numai afara…

    Răspunde
     
  • Valentin B
    Martie 9, 2014 la ora 11:08

    Cred ca cea mai importanta parte din acest episod este la sfarsit, in care Moise Guran spune ca „salarul nu ti-l plateste patronul, ci munca ta”
    … ar fi bine ca din ce in ce mai multi romani sa inteleaga acest lucru !

    Răspunde
     
    1. emil
      Martie 9, 2014 la ora 14:11

      Cind oricit ai face si te ai sacrifica patronului nu i pasa de tine ci de citi banii ii aduci, nu cred ca salariul de mizerie face diferenta. Ce vb eu se aplica in 90% din cazuri. Cei care lucreaza la 10% ramasi tin si cu dintii de posturile ce le au asa ca nu ai mari sanse sa ajungi sa lucrezi pt oameni si doar pentru stapini de sclavi.

      Răspunde
       
      1. adrian
        Martie 9, 2014 la ora 14:52

        @emil

        recomand sa va angajti la propia dumneavoastra societate comerciala si sa va platiti salariul pe care il doriti la ora actuala in functie de cat credeti ca meritati pt munca depusa.
        ma vorbim dupa acea peste 6 luni de zile – asta in cazul in care nu a-ti dat deja faliment din cauza taxelor si impozitelor platite – prea mari in comparatie cu munca depusa si rezultatele avute 🙂

        Răspunde
         
      2. Silviu
        Martie 10, 2014 la ora 11:01

        @emil: eu unul sunt la mijloc – mi se evalueaza productivitatea si trebuie sa apreciez productivitatea subordonatilor (middle manager). Am experiente de ambele feluri, depinde peste cine dai: am lucrat cu zi cu noapte fara rezultat in unele joburi, am lucrat indirjit si cu succes si am primit mai mult in altele. Este adevarat ca in unele cazuri (nu as arunca cifra de 90% chiar atit de liber pe cit o faci) consider ca am muncit in gol. Este la fel de adevarat ca am avut si joburi care m-au recompensat pentru eforturile depuse. Consider ca d-l Guran are dreptate: munca te defineste. Daca alegi sa nu iti faci treaba pentru ca nu esti platit la justa valoare (subiectiv apreciata – proprie experienta, i’m only human) ramai cu nesiguranta. Mai bine pleci, daca iti da mina (un aspect dificil de discutat). Pe de alta parte, imi amintesc de o povestire citita in Dale Carnagie: un fochist lucra la un concern de otel in USA de vreo 15 ani si solicita fie o marire de salar, fie un ajutor. Seful principal (nu i-am retinut numele, era denumit „regele otelului”) a discutat cu omul si nu i-a satisfacut nici una dintre doleante. Dar ce i-a dat l-a multumit pe om: i-a schimbat titulatura – la numit sef pe zona respectiva iar omul a fost foarte încântat (desi era doar el p-acolo). Dar acum era sef. Inainte de a spune ca omul doar s-a lasat pacalit, mai am un graunte de informatie: intr-o tara nordica (Danemarca, daca nu ma insel, nu am datele la indemana) s-a pus problema imigratiei in urma cu 15 ani si s-au solicitat metode de intimpinare a problemei. Solutia aleasa a fost nu suplimentarea fortelor de granita(nu sunt in UE respectivii), nici a politiei sau inasprirea legistaltiei, ci au privit problema, cred eu, realist: imigrantii vor veni si vor intra oricum. Deci, au investit in instruirea propriilor ceteateni pentru ca acestia sa aiba notiuni mai aprofundate de management. La ora actuala, desi au un numar similar de imigranti comparabil cu vecinii lor, nu au aceleasi probleme. Imi plac emisiunile d-lui Guran deoarece sunt echilibrate. Dar pot spune aceasta prin prisma experientelor mele atit in tara cit si in strainatate. Acum 10 ani as fi gindit mai mult ca tine. Gindeste-te ce vrei, gindeste-te ce poti si apoi alege. Toti avem momente de slabicine, dar faptele raman de pe urma noastra. Social vorbind, suntem definiti mai mult de ceea ce facem, decat de ceea ce gandim.

        Răspunde
         
  • LuS
    Martie 8, 2014 la ora 20:07

    Oare cati bani sa castigi ca sa mergi 200km pe zi la servici ? mai ales pe drumurile noastre…

    Răspunde
     
    1. Constantin
      Martie 8, 2014 la ora 20:53

      O buna perioada am parcurs zilnic 60km in drum spre si dinspre serviciu. De altfel, am un prieten care face si acum aproximativ 150km. Problema nu era distanta, ci faptul ca o parcurgeam in mai mult de 3(trei) ore. Ajunsesem sa citesc presa in trafic la volan. Este foarte probabil ca cei 200km ai eroului filmului sa fie parcursi in numai doua ore.

      Răspunde
       
  • pentru ca exista femei care muncesc destul de mult,destul de greu
    Martie 8, 2014 la ora 19:25

    Tututor doamnelor cele mai sincere felicitări, multă sănătate, fericire şi împliniri alături de cei dragi, împreună cu tradiţionalul “La mulţi ani!”

    O zi frumoasă!8 MARTIE 2014

    Răspunde
     
  • Daniel
    Martie 8, 2014 la ora 18:45

    Legat de plata salariului,DA,este corect!Si din pacate majoritatea oamenilor nu cunosc si nu inteleg asta.Aici consider ca este si vina angajatorilor pentru ca nu stiu sa explice si sa formeze mentalitati.
    Din pacate mai exista si cazurile in care unii dintre patroni au o alta optica.Aceea a exploatarii angajatilor,inselarii lor.Iar cand angajatul respectiv nu mai tolereaza este inlocuit cu un altul,nou angajat.

    Răspunde
     
  • din germania
    Martie 8, 2014 la ora 13:07

    AMIN!

    Adevar graiesti d-le Moise, dar si mai frumos ar fi sa le povestesti romanilor despre mentalitatea nemtilor.
    Nu cea de a face lucrul bine – ar fi plictisitor, se stie deja. Cea de a cumpara lucruri nemtesti, oricat de proaste sunt comparativ cu importurile.

    Luati exemplul alimentelor. Un neamt va prefera intotdeauna ceva crescut in Germania (bio sau nu) pe langa ceva importat.

    Care este insa problema lor? Ei habar nu au cum arata un aliment natural pentru ca la ei nu creste nimic. Noi in schimb avem tot ce ne trebuie, niste clustere bine consolidate care sa castige increderea consumatorului si care sa il si educe la fel cum incercati voi sa educati forta de munca, ar fi de dorit.

    Daca ar reusi acele clustere sa colaboreze si cu centrele universitare sa directioneze/subventioneze cercetarea in avantajul clusterelor, sigur s-ar imbunatati lucrurile.

    Răspunde
     
    1. Constantin
      Martie 8, 2014 la ora 14:35

      „Nu cea de a face lucrul bine – ar fi plictisitor, se stie deja. Cea de a cumpara lucruri nemtesti, oricat de proaste sunt comparativ cu importurile.” _ Nu este o contradictie in ceea ce spuneti?! Pai, daca le fac bine, inseamna ca NU sunt proaste in comparatie cu cele facute de altii (importurile). Romanii spun la fel: daca produsele facute de germani sunt bune, de ce sa nu le folosim si noi, mai ales in vreme de criza, cand se spune ca „sunt prea sarac ca sa cumpar un lucru atat de ieftin”.

      Răspunde
       
  • Tudii
    Martie 8, 2014 la ora 12:55

    Ma bucur ca ati trecut la Vimeo. Claritatea, atat video cat si a sunetului, sunt net superioare celor de la seenow. Mai ales sunetul.

    Totusi, de ce nu ati optat pentru youtube? Playerul youtube suporta rezolutii 4k, deci calitatea nu ar fi o problema. Plus ca veti avea venituri din publicitatea Google.

    Răspunde
     
    1. emanuel
      Martie 14, 2014 la ora 01:47

      TVR 1 emite in standard PAL (720×576) asa ca rezolutia 4k e total inutila. Politica de publicitate a Google nu corespunde deocamdata cu politica de publicitate Biziday.

      Răspunde
       
 
 
Adaugă comentariul
 
 

Emailul nu va fi făcut public. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Nume: *
Adresa de email: *
Pagină web
Comentariul*
 caractere rămase