De ce sunt mai mulţi şomeri dacă economia a crescut?

Publicat la data de de Moise

de Moise Guran

Ni se întâmplă destul de des să fim nemulțumiți de politicienii noștri, dar asta pentru că nici noi nu știm exact ce vrem de la ei și nici ei nu par a avea o idee clară despre direcția în care vor să îndrepte țara. Așa se face că deseori politicienii operează cu spaime sociale precum șomajul, sau cu împăunări abstracte precum creșterea economică, fără a le înțelege și profitând de faptul că nici oamenii nu prea le înțeleg.

 

Ca să răspund întâi la întrebarea din titlu, sincer să vă spun nu ştiu. Pot specula pe această temă, dar ceea ce mi-am propus azi este să înţelegem cu toţii câteva noţiuni şi mecanisme.

Creșterea economică reprezintă un fenomen social destul de complicat, care se poate regăsi sau nu imediat în nivelul de trai al populației. Vă spun sincer că, din experiență s-a dovedit că e mult mai sănătoasă creșterea pe care lumea nu o simte imediat, căci atunci când lumea simte creșterea se face pe un tip de cheltuială publică prin care lumea primește sub o formă sau alta bani de la stat. Așa se și explică de ce în ani electorali precum 2004 sau 2008 economia a explodat cu creșteri de peste 8%. În 2013 nu a fost an electoral și văd că mulți politicieni spun că nu înțeleg cum de a crescut economia cu 3,5%, dacă șomajul a crescut și el. Este adevărat că numărul șomerilor a crescut și el cu vreo 25 de mii de persoane, dar asta înseamnă doar că la finalul anului 2013 erau cu 25 de mii mai mulți români decât în 2012 care își căutau de lucru. La noi oamenii încă mai fac o gravă confuzie între șomeri și oamenii care nu fac nimic.

somaj blog

În această ordine de idei, aș prefera ca toți cei aproape două milioane de români majori, care nu sunt nici casnice nici pensionari, dar care nici nu își caută un loc de muncă să devină șomeri. Ținând cont de faptul că la fiecare 10 mii de locuri de muncă nou  create PIB-ul țării crește în medie cu 0,1%, presupunând printr-o minune că cineva ar crea mâine un milion de noi locuri de muncă în sectorul productiv, regula de trei simplă ne spune că atunci creșterea economică ar trebui să fie de 10%. Și totuși, lucrurile nu stau așa… Ba chiar aș spune că dacă mâine în România am avea o astfel de ofertă de muncă n-am constata imediat decât o criză de forță de muncă, asta deși avem o rezervă uriașă de adulți care nu muncesc dar nici nu sunt șomeri, apoi am constata o creștere de salarii, concomitent cu o creștere de prețuri care ar anula în mod real creșterea de salarii. Ceea ce ne putem dori în mod realist este o creștere anuală de aproximativ 100 de mii de locuri de muncă, astfel încât o dată cu schimbarea generațiilor să avem peste zece ani o creștere de un milion a populației ocupate. Vă garantez că dacă asta s-ar întâmpla, creșterea anuală n-ar fi mai mare de 3-5%, dar în zece ani economia noastră s-ar dubla și la fel și salariul real. Așadar, nu vă uitați câș la o creștere de 3,5%… Chiar dacă e tot cu cifre, economia nu are foarte multă legătură cu aritmetica.

This entry was posted in Diverse. Bookmark the permalink.

Comentarii prin facebook

74 răspunsuri la De ce sunt mai mulţi şomeri dacă economia a crescut?

  • Marius M
    Martie 10, 2014 la ora 11:33

    Intreaga tara s-ar ingrozi daca toata populatia nelucratoare ar intra in randul somerilor – statisticile ar exploda insa ar si da un semn de alarma conducatorilor.

    Impozitarea excesiva si alte manevre rapide de a scoate bani nu fac decat sa descurajeze firmele…
    Pacat

    Răspunde
     
  • doi cu stima
    Martie 3, 2014 la ora 01:19

    „in mod logic, şomajul scade atunci când economia creste”. hai sa vedem.
    Spuneti: ” Creşterea economică, adică mărirea capacităţii unei economii de a produce” , sa inteleg ca o crestere a economiei o asimilati cu o crestere a productivitatii? In continuare, aratati ca productie fara munca nu se poate – cu asta eram deacord inainte sa fi stiut de existenta teoriei „Cobb-Douglas” .Faceti abstractie de un anume „grad de elasticitate” (din moment ce nu am nevoie de asa ceva, am sa fac si eu la fel) si concluzionati: ” creşterea economică implică mărirea numărului de muncitori”, facind (din greseala) o noua abstractie fata de faptul ca o economie „in expansiune” (cum ar fi cele europene la care va referiti) este de fapt o economie bazata pe un salt economic datorat industrializarii intensive cu aportul introducerii tehnologiei avansate si competitive, care presupune o reducere a fortei de munca. Fireste, surplusul de forta de munca poate fi folosit in domenii de activitate nou create, daca are cineva interes sa le creieze – stiti, distributia pe ramuri economice este favorabila economiei dar nu si realizarii unui profit imediat si suficient. Si acuma sa ne lamurim ce inseamna grad de elaticitate raportat la factorii munca si productie. Ups! Tocmai am vorbit de asta la tehnologizarea in productie. Si astfel, eu v-am aratat (ca dvs ati omis) cum „creşterea de productivitate este limitată si din motivele obiective arătate ea nu poate susţine in mod exclusiv creşterea economică”. Nu am inteles, economia unei tari se bazeaza pe forta de munca a altei tari?
    Acuma, ceva interesant: ” Nivelul de dezvoltare economică se apreciază luând în considerare
    un sistem de indicatori dintre care cei mai semnificativi se consideră a fi:
    *produsul naţional brut pe locuitor şi dinamica lui
    *populaţia ocupată şi structura pe sectoare a acesteia
    *nivelul productivităţii muncii şi a capitalului, precum şi ritmurile lor de
    creştere.” Adica, nivelul productivitatii este un indicator al nivelului de dezvoltare economica si nu cum spuneti dvs: o crestere economica este o crestere a capacitatii de productie.
    Dar de la acest scurt paragraf, dintr-un curs de macroeconomie, vedem ca parerea dvs „creşterea economică este discutabilă, sigură fiind doar creşterea PIB, ale cărui nivel al evoluţiei si relevanţă in creşterea economică sunt după opinia mea”, nu este impartasita de universitati, care sustin ca si PIB este un indicator al dezvoltarii economice. Dar, eu sunt gata sa admit ca aceasta crestere PIB este „provenită din succesul agricol efemer” (sa zicem un fals in raportarea datelor din economie) si va impartasesc temerile privin anul urmator – daca acum nu este bine, ce dracu o sa fie la anul?
    Aaaa, era sa uit: pina la logica, practica ne omoara.

    Răspunde
     
  • lupu flamand
    Martie 1, 2014 la ora 14:47

    )))))))))) buna intrebare

    pai caracterizati si voi Natia asta si raspunsul este acolo

    Răspunde
     
  • Constantin
    Martie 1, 2014 la ora 10:46

    „Creşterea economică reprezintă un fenomen social destul de complicat, care se poate regăsi sau nu imediat în nivelul de trai al populaţiei.” _ Mă voi feri să intru in detalii plictisitoare. Intr-adevăr, creşterea economică reprezintă augmentarea capacităţii unei economii de a produce bunuri si servicii in raport cu o perioadă de referinţă. Restrângerea conceptului la mărirea valorii indicatorilor PIB sau PNB este un demers care poate conduce la erori de interpretare. Pe de o parte, relevanta sa este pusă in discuţie din pricina modalităţilor de calcul. Rezultatele obţinute la calcularea prin diferite metode diferă si convenim că este vorba despre valori aproximative. Oricum Statistica le ajustează de câteva ori. Apoi, in condiţiile in care PIB măsoară doar un flux limitat de bani, fără a reflecta disfunctionalitătile structurale ale economiei, cum poate reflecta variaţia sa creşterea sau scăderea capacităţii economiei de a produce bunuri si servicii? Pe de altă parte, neglijarea unor elemente de capital precum capitalul uman, sau capitalul natural, a căror evoluţie si potenţial ca factori de producţie sunt dificil de cuantificat, scade gradul de relevantă a variaţiei PIB ca măsură a creşterii economice.

    Răspunde
     
  • unu analfabetul si fara bun simt
    Februarie 27, 2014 la ora 14:30

    Nato, este ca un tampon, ca sa aibe timp ceilalti sa actioneze.
    Si da Cu petrolul este delicata problema.
    Dar credeti ca AMERICA SI ANGLIA au nevoie de noi?
    Nici comercial, nici tactic, in nici un fel

    Răspunde
     
    1. VictorL
      Februarie 27, 2014 la ora 14:56

      @Analfabetul.NATO are parteneriat strategic cu Ukraina.In baza parteneriatului este asigurata integritatea tarii dar tot in baza tratatului Ukraina a beneficiat de investitii straine.Ukraina are datorii si la Rusia vreo 6,5% din total dar si la USA cam 80% din total.Daca Rusia ataca Ukraina,indiferent ca asta se intimpla in Crimeea sau in alta parte va fi stat agresor.E clar ca Ukraina se va apara si de aici se pot intimpla multe insa vad ca Rusia a fost avertizata sa nu atace Ukraina si la modul oficial nu doar la telefon,in urechea lui Putin.Putin poate fi un nou Hiter insa asta nu surprinde pe nimeni la Bruxelles.

      Răspunde
       
      1. acelasi
        Februarie 28, 2014 la ora 00:22

        „‘Retrogradarea reflectă opinia noastră că escaladarea semnificativă a tensiunilor politice în Ucraina face ca sprijinul financiar promis de Rusia să fie mai puţin sigur dacă Guvernul condus de preşedintele Ianukovici va cădea’, se arată în comunicatul S&P.”
        „Marţi, (28 IANUARIE, 2014) Vladimir Putin a declarat că Rusia nu va revizui condiţiile împrumutului acordat Ucrainei sau reducerea preţului la gaze. Putin a precizat că Guvernul de la Moscova îşi va onora obligaţia de a împrumuta 15 miliarde de dolari Ucrainei chiar dacă următorul Guvern va fi unul al opoziţiei.”
        „În 2013, Produsul Intern Brut al Ucrainei a fost de 1.444 miliarde hryvna (180,7 miliarde de dolari).”
        „La sfârşitul anului 2013, datoria externă a Ucrainei a atins cifra de $140 de miliarde sau 80% din PIB, inclusiv datoria pe termen scurt de $65 de miliarde, se spune în programul Guvernului Ucrainei, aprobat şi publicat joi.’
        „In present (4 dec, 2013), datoria de stat a Kievului constituie 26 de miliarde de dolari, iar experţii susţin că, fără susţinere financiară din afară, ţara ar putea să se confrunte cu o criză economică majoră. [..] volumul datoriei ucrainene răscumpărate de Franklin Templeton până în prezent este de 6 miliarde de dolari, adică mai exact aproximativ 40% din totalul datoriei externe a Ucrainei.”

        Răspunde
         
  • unu analfabetul si fara bun simt
    Februarie 26, 2014 la ora 19:50

    Eu sunt din Galati, acum cativa ani mergeam prin Republica Moldova, iar la CAP, la 5km de granita, gardul era facut din pontoane, adica in cateva ore aveau cateva zeci de poduri peste PRUT, pe care puteau sa ne invadeze Rusia.
    UITE CE SPUNE GENERALUL LEBED:

    „Generalul Lebed, comandantul Grupului Operațional Rus (ROG, fost Armată a 14-a) începând cu iunie 1992, s-a purtat deseori ca un politician transnistrean și a declarat că armata sa ar putea să ajungă la București în două ore.” CU TOATE CA DE LA GALATI LA BUCURESTI FACI CEL PUTIN 3 ORE. Noroc ca a murit generalul.

    Pe 2 septembrie 1990 a fost proclamată Republica Moldovenească Nistreană. La 25 august 1991 Sovietul suprem al RMN a adoptat declarația de independență a noii republici. Pe 27 august 1991 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Declarația de Independență a Republicii Moldova, al cărei teritoriu cuprindea și raioanele din stânga Nistrului. Parlamentul moldovenesc a cerut guvernului URSS „să înceapă negocierile cu guvernul moldovenesc cu privire la ocupația ilegală a Republicii Moldova și retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul moldovenesc”.
    După ce Moldova a primit statul de membru al ONU (2 martie 1992), președintele moldovean Mircea Snegur a autorizat o intervenție militară împotriva forțelor rebele care atacaseră posturi de poliție loiale Chișinăului de pe malul estic al Nistrului. Rebelii, ajutați de trupele sovietice, și-au consolidat controlul peste cea mai mare parte din zona disputată.
    La 21 iulie 1992 Republica Moldova și Federația Rusă au semnată o [Convenție cu privire la principiile reglementării pașnice a conflictului armat din zona nistreană a Republicii Moldova].

    Când cele două tabere au început lupta, războiul a fost unul cu totul neobișnuit.[7] Înșiși combatanții aveau să-l numească „razboiul bețivilor”, întrucât ofițerii din ambele tabere, după ce ziua se luptau aprig, noaptea se strecurau unii în tranșeele celorlalți, într-un armistițiu ad-hoc și tacit și beau până dimineața vodcă.[7] Desigur, a doua zi luptele se reluau, cu și mai multă dârzenie, iar seara, chefurile se încingeau, cei rămași bând în memoria celor uciși.[7]

    Chiar și după încetarea focului, Rusia a continuat să ofere regimului separatist sprijin militar, politic și economic, permițându-i să supraviețuiască și conferindu-i un anumit grad de autonomie vis-à-vis de Moldova. Generalul Lebed, comandantul Grupului Operațional Rus (ROG, fost Armată a 14-a) începând cu iunie 1992, s-a purtat deseori ca un politician transnistrean și a declarat că armata sa ar putea să ajungă la București în două ore.
    OSCE are deja de mulți ani o misiune de observație la fața locului și încearcă să ghideze negocierile privind rezolvarea conflictului. Trupele rusești staționează în continuare pe teritoriul moldovenesc, în pofida obligațiilor asumate de Rusia la summit-urile OSCE din 1999 și 2001.

    Răspunde
     
    1. acelasi
      Februarie 27, 2014 la ora 09:05

      „razboiul betivilor” nu-i o chestier noua. A fost un film (comedie) mai demult, cu muschetari, o lupa intre doua cetati. Dar mai modern, filmul „Doi colonei”, in Italia (un American si un Italian). O duceau foarte bine, ocupau pe rind si la nesfirsit acelasi oras, pina a venit neamtul si le-a stricat jucaria. Apropo, pe Prut, la Stinca-Costesti, am avut eu proiectul de diploma cu barajul de greutate. Am umblat pe ambele maluri fara problem. De fapt la fel mi s-a intimplat si pe valea Iordanului – noi la ei si ei la noi.

      Răspunde
       
  • unu analfabetul si fara bun simt
    Februarie 26, 2014 la ora 19:33

    Pe langa toate astea mai tin cont si de ONU si OSCE.
    Asa ca daca esti sau nu in NATO, nu esti chiar de capul tau, faci ce vrei, cand vrei cum vrei.
    Romania este doar in gard, pe care Rusia il poate sari oricand.

    Răspunde
     
  • unu analfabetul si fara bun simt
    Februarie 26, 2014 la ora 19:30

    Adevarat nu sunt membri dar au un cuvant greu de spus prin delegati, fara drept de vot.
    Iar NATO este defensiv. Intai esti atacat, daca tu ataci, NATO nu te apara, pentru ca esti agresor.
    NATO are 257 membri (titulari, cu drept de vot), din parlamentele celor 28 de ţări membre NATO şi 66 delegaţi,(fără drept de vot) din parlamentele a 14 state asociate (Federaţia Rusă, Ucraina, Austria, Azerbaidjan, Suedia, Elveţia, Georgia, Armenia, R. Moldova, Macedonia, Bosnia şi Herţegovina, Finlanda, Serbia si Muntenegru). La reuniuni participă si parlamentari din ţări cu statut de observator precum Japonia şi Kazakstan, reprezentanţi ai Parlamentului European, ai Adunării Parlamentare a OSCE şi ai Adunării Uniunii Europei Occidentale, ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei si ai delegaţiilor mediteraneene asociate (Algeria, Israel, Iordania, Mauritania şi Maroc).
    La constituirea ei, ideea de baza a alianței, menținută timp de peste 50 de ani, era aceea a realizării unei apărări comune, credibile și eficiente. În acest sens, în articolul 5 al Tratatului se specifica: „Partile convin ca un atac armat impotriva uneia sau a mai multora dintre ele in Europa sau in America de Nord va fi considerat ca un atac impotriva tuturor si, in consecinta, daca se va produce un asemenea atac armat, fiecare dintre ele, exercitand dreptul sau individual sau colectiv la autoaparare, recunoscut de articolul 51 al Cartei Natiunilor Unite, va da asistenta Partii sau Partilor atacate, prin luarea in consecinta, individual si concertat cu celelalte parti, a acelor masuri ce vor fi considerate necesare, inclusiv folosirea fortei armate, pentru a restaura si a mentine securitatea zonei Nord-Atlantice.”
    Această frază s-a referit la început la cazul în care URSS ar fi lansat un atac împotriva aliațiilor europeni ai Statelor Unite, în urma căruia SUA ar fi trebuit să trateze Uniunea Sovietică ca și cum ar fi fost atacată ea însăși. Totuși temuta invazie sovietică din Europa nu a mai venit. În schimb, fraza a fost folosită pentru prima dată în istoria tratatului la 12 septembrie 2001 drept răspuns la Atentatele din 11 septembrie 2001.
    Dupa primul avion nu au actionat, abia dupa ce al doilea avion a lovit a fost instiintat presedintele George Bush jr, dupa al treilea avion s-au ridicat 2 F16 in aer, dupa al 4 avion au inceput sa intre in stare de alerta.
    Este defensiv sau nu?

    Răspunde
     
    1. acelasi
      Februarie 27, 2014 la ora 08:48

      Dl. Unu, asa este, tot ce ati enumerate este component Adunarii Parlamentare NATO. Dar tarile member NATO, tot alea 28 ramin. Acuma, „cuvint greu de spus” – ce sa va spun? Nu este greu de loc, americanii fac ce vor si fitilesc ba pe unul ba pe altul sa mearga cu ei. Niciodata n-au mers singuri. Treaba asta este demonstrate si-i pacat de timp. Dar vreau doar sa va amintesc de Insulele Malvine/Falkland. Argentinienii I-au „atacat” pe englezi si NATO n-a zis nici „pis” – englezii si-au facut treaba singuri. Referitor la „fraza” si „atacul 9/11”, unde a fost NATO? s-a condamnat la TV si cu asta basta. De fapt, cine a trebuit sa stie a stiut totul de la inceput. Acuma mai stiu si altii, ca transpire lucrurile. Si ca intotdeauna, cine afla ultimul? Poporul American, iar zilele acestea s-a desecretizat documentele secrete ale lui Bill Clinton in legatura cu Bin Laden si 9/11 – daca in documente era asa cum au spus cu gura mare, de ce au tinut secret hirtiile alea? A fost o provocare ticaloasa asupra propriului popor ca sa justifice … iesirea la pescuit dupa petrolul arabesc. Sa va mai spun ca tarile member in NATO vind armament organizatiilor „teroriste”? Stiti cumva vreo tara araba care produce arme? Altceva decit cea nucleara sau chimica, pe ici pe colo. Pusti, pistoale, grenade, bazooka, si altele – toate astea sunt de productie … orice dar nu araba. Pe scurt: NATO s-a infiintat ca o contrabalansare a Tratatului de la Varsovia, iar cind acesta s-a dizolvat, normal era ca si NATO sa se dizolve. Dar de atunci a continuat sa existe si sa acopere matrapazlicurile cind ale unuia cind ale altuia.

      Răspunde
       
  • unu analfabetul si fara bun simt
    Februarie 26, 2014 la ora 19:14

    Pentru @Cosmin MOISE
    PFA, de obicei este mic.
    De exemplu la domeniu meu, Tamplarie. Clientul cumpara pal, pe banii lui, factura pe banii lui, iar eu PFA taxez doar manopera, si castig 24% fata de societate.
    Plus pot sa fac si dumping, sub pretul societatii daca las 10%, raman cu 14%, corect?
    Taxiuri, PFA, nu are TVA. Societatile unele cu tVA, altece fara.CAstiga 24%?Hai sa spunem ca bonu de benzina contine 24% si ceva pensie dar restu?
    Sau Olaru PFA, materie prima din natura, nu da TVAcorect?
    Pe cand firma chiar daca i-a materia prima din natura, tot plateste TVA, Corect?
    Si exemplele continua, sunt cu miiiiiillllllllllleeeeeeeeeee.

    Răspunde
     
  • Cris
    Februarie 26, 2014 la ora 15:14

    Cifrele oficiale referitoare la somajul din Romania nu spun mare lucru. Avem o carutza de oameni care lucreaza in agricultura de subzistenta si care nu apar in nicio statistica, apoi avem o carutza de frecatori de duda care nu sunt someri ca nu au muncit niciodata, apoi avem oameni care nu s-au inregistrat la somaj dupa pierderea locului de munca considerand pierdere de vreme.

    Daca toti acesti oameni ar fi inregistrati in evidente Romania ar avea o rata a somajului „huge” – intre 30% si 40% iar rezultatele macro ale Guvernului Ponta nu ar mai valora nici doi bani. Nu ca in prezent valoreaza mai mult…

    Răspunde
     
    1. acelasi
      Februarie 27, 2014 la ora 07:57

      Daca pina acuma nici macar o evidenta a populatiei ca lumea nu exista in Romania, atunci aveti nevoie de dictatura.

      Răspunde
       
  • unu analfabetul si fara bun simt
    Februarie 26, 2014 la ora 14:49

    Inainte la electrica sau firmele de constructii, ca sa sapi un sant aveai nevoie de 100 de oameni acum cu 3 oameni si un ecavator, sapi acelasi sant in jumate din timpul celor 100.
    Lumea evolueaza iar noi ne intoarcem in timp.
    Romanii in loc sa se emancipeze se TIGANIZEAZA, sa traiasca de pe azi pe maine, iar maine vom vedea noi ce facem, unde dormim, ce mancam, unde ne mutam.

    Răspunde
     
  • unu analfabetul si fara bun simt
    Februarie 26, 2014 la ora 14:43

    Pentru ca NATO este defensiv, comanda rachetelor de la DEVESELU, nu vor fi in mana autoritatilor romane, care sunt asa cum sunt.
    Iar baza Deveselu va deveni cel mai bine pazit imobil din Romania, mai bine ca Cotroceni sau palatul Victoria.

    Răspunde
     
    1. acelasi
      Februarie 27, 2014 la ora 07:48

      Despre NATO, Victoras are dreptate. Despre „baza Deveselu va deveni cel mai bine pazit imobil din Romania” – pot sa va asigur ca doar va imaginati. Tot ce vor americanii este sa le tina rusilor scobitoarea in ochii. Chiar credeti ca daca Deveselul ar fi fost ceva, mai era astazi vreo caramida acolo? Uitati-va la reactia rusilor cu Ucraina. Stiti ca rusiibatusera palma cu americanii pentru petrol arctic? Dupa asta americanii si-au luat nasul la purtare (Africa de nord si Orientul mijlociu) si atunci rusii i-a matrasit din Arctica de nu s-a mai auzit nimic de ei.
      In legatura cu tehnologia … avansata de la Deveselu (o aiureala pe care nici Polonia nu a vrut-o), trebuie sa va spun ca eram in Israel cind Sadam tragea in noi si din intimplare (ca nu avea nici el nici o precizie) a troncanit o baterie antiracheta Americana. Va spun ca daca Irakul avea ceva mai de doamne ajuta, avioanele noastre plecau si faceau ce trebuia facut. Asa cum americanii au platit Israelul sa nu intre in Damasc, la fel acuma, au platit sa-i lase sa experimenteze … cacatul.
      „Leon Panetta, a fost recent (ianuarie 2010) în vizită în Israel şi că a avut întrevederi cu premierul israelian şi ministrul apărării, dar şi cu şeful Mossadului, în legătură cu problema iraniană.” Israelul nici nu mai vrea sa auda de aiurelile astea. „este vorba de sistemul Patriot îmbunătăţit, amplasat în ţări din zona Golfului Persic”. Japonia si-a instalat si ea radar AEGIS si „Întrebat dacă ştie dacă activităţile serviciilor de informaţii efectuate împreună cu Statele Unite au permis sau nu detectarea de semnale specifice cu câteva ore sau minute înaintea lansării, Morimoto a refuzat orice răspuns” – ati inteles?

      Răspunde
       
  • unu analfabetul si fara bun simt
    Februarie 26, 2014 la ora 14:41

    Pentru @acelasi.
    Pentru cultura ta generala NATO este defensiv, adica intai esti atacat dupa care daca trece rezolutia raspunzi.
    Iar Rusia si China au cuvant greu de spus in NATO, chiar daca te sustine America si tot UE-ul.

    Răspunde
     
    1. VictorL
      Februarie 26, 2014 la ora 15:04

      @Analfabetul.Rusia si China nu sunt in NATO.Dealtfel nici Ucraina nu este ca altfel acum nu se miscau vapoarele prin Marea Neagra.Rolul NATO nu este doar defensiv.Acum se discuta la Bruxelles situatia Ucrainei.In orice caz anexarea Crimeei de catre Rusia e ilegala cum ar fi si daca Romania ar anexa Basarabia.

      Răspunde
       
      1. acelasi
        Februarie 27, 2014 la ora 07:01

        VictorL, cu NATO ca este si asa si asa, ai dreptate. Cu anexarea Crimeei, nu ai nimerit-o. Nu se anexeaza nimic. Dupa ce se linistesc spiritele, totul revine (territorial) la normal. Rusii doar le-au taiat macaroana americanilor, sa nu-si bage coada unde nu le fierbe oala. Daca este vorba de ilegalitate, atunci ce au cautat CIA si i-au intaritat pe citiva nazisti? La fel au facut in Libia si in Egipt si acuma este brambureala acolo, cine stie cit timp inca. Americanii astia nu se astimpara – ii huiduie lumea acasa si ei umbla sa destabilizeze lumea. Treaba cu democratia si libertatea este o cioaca rasuflata, nici macar nu sunt capabili sa vina cu ceva mai nou. Romanii ar trebui sa fie multumiti de miscarea facuta la Marea Neagra – daca ajungeau americanii inainte, acuma erati in razboi. UE chiar daca economic nu prea sunt deacord cu rusii, inteleg si le recunosc gestul de a salva Europa de la cine stie ce – americanii ventileaza aerul degeaba pe la Bruxel.

        Răspunde
         
        1. VictorL
          Februarie 28, 2014 la ora 08:18

          @SanduCu.Nu stiu ce se intimpla de la voi nu ajung informatiile.Americanii sunt deja in Marea Neagra dar asta nu face sa fim in razboi.La Soci in larg sunt vase americane care ii ajuta pe rusi in lupta antiterorista.La Constanta vin ca la ei acasa oricind si mai fac si cite o aplicatie cu fregatele noastre si ale altora…Asta fac si rusii acum,isi arata muschii dar daca te uiti bine pe harta Marea Neagra nu mai e lac rusesc cum nici baza din Siria nu mai foloseste la nimic in mediterana.Nu rusii sunt problema Americii,cit timp stau la ei acasa,ci Fundamentalismul Islamic.Amenintarea asta nu are trupe regulate cu care sa te bati dar ameninta America la ea acasa si nu numai America ci si Europa.De Israel nu mai scriu ca se stie ca sunt in capul listei.La Sevastopol e Flota Marii Negre dar sta si rugineste ca nu are unde pleca si nici nimeni n-o ataca.Face agitatie doar pentru filmare insa nu sperie pe nimeni.Daca Putin crede ca NATO e prea aproape de Rusia nu are decit sa stea la el acasa altfel va fi si mai aproape.Afara de asta ce s-a intimplat la Kiev se poate intimpla si la Moscova,ca si acolo sunt multi fomisti carora le ajunge cutitul la os intr-o buna zi.Se vede treaba ca in aia nu poti trage cu rachete.

          Răspunde
           
  • unu analfabetul si fara bun simt
    Februarie 26, 2014 la ora 14:33

    Am avut client un gipsy, care a dorit o scara interioara.
    Dar sa aibe incorporate niste capete de leu gen cele de la Armani.
    Un meserias cu cel putin 15 ani vechine face aceasta lucrare in cel putin 15 minute/cap.
    Un var, fost student Automatica Bucuresti, a realizat un fel de strung pentru lemn cu 10000lei. Acest utilaj face un astfel de cap intr-un minut(60 de secunde).
    Aceasta scara avea 300 de capete, adica 4500 de minute de munca, adica 75 de ore fara intrerupere, iar utilajul cu reglaj cu tot le-a facut intr-o zi.
    Plus, la om nu toate capetele erau la fel, aceasi dimensiune. Pe cand la utilaj erau identice si setarile puteau fi folosite si pentse 3 ani, 10, 100.
    Material mai putin stricat, pierderi mai putine, cu 10 bucati reglai utilajul.
    Pe cand omul avea nevoie de 100 de bucati plus ceva timp sa-si regleze mana.

    Răspunde
     
    1. Mister Chew Chew
      Februarie 27, 2014 la ora 10:59

      Va rog puneti un link sa vad cum arata capetele de leu Armani, oricare nu neaparat facute de varu, ca poate imi pun si eu.

      Răspunde
       
      1. acelasi
        Februarie 28, 2014 la ora 01:59

        Răspunde
         
        1. Mister Chew Chew
          Februarie 28, 2014 la ora 10:20

          Multumesc. Din film se intelege ca Vulturul Armnani a fost mancat de Leul MGM. Si totusi, strungul pe unde intra in scena?

          Răspunde
           
  • unu analfabetul si fara bun simt
    Februarie 26, 2014 la ora 14:27

    Ai dreptate @Marian Andone, un PFA are mai putine taxe, iar la unele activitati PFA nu are TVA si este o concurenta neloiala.
    Asa ca angajatii de la societati vor deveni PFA.
    Am un atelier de tamplarie eu platesc TVA, pe cand un PFA pe manopera nu plateste TVA, deci castiga cu 24% mai mult ca mine.
    CU toate ca PFA ESTE MAI SCUMP CA MINE.
    COrect? Eu sunt mai scump pentru ca trebuie sa dau si 24% TVA, pe cand el marea majoritate ii baga in buzunar. Pentru ca el trimite, sau merge cu clientul, cumpara materia prima pe banii clientului pentru pal, realizeaza mobila si incaseaza banii pe manopera. Este mai greu pentru cei care muncesc in lemn brut.

    Răspunde
     
    1. Cosmin Moise
      Februarie 26, 2014 la ora 15:23

      Un PFA nu plateste TVA la o cifra de afaceri de 65000 de euro! Daca ai sub 65000 de euro poti renunta sa fii platitor de TVA. E valabil pentru toata lumea, chiar si pentru persoanele fizice care obtin venituri din chirii, arenda, etc. Salariatii nu se pot transforma in PFA-uri pentru ca este considerata activitate dependenta si vor fi taxati precum salriatii si societatile comerciale!

      Răspunde
       
      1. Cosmin Moise
        Februarie 26, 2014 la ora 15:25

        Scuze „de pana la 65000 de euro”. Asa ca nu te obliga nimeni sa fii platitor de tva. Si apropo, neplatitorii de TVA nu-si pot deduce TVA din facturile furnizorilor. Nu-i asa ca iei materialele cu 19.35% mai ieftin decat neplatitorii de TVA??

        Răspunde
         
  • unu analfabetul si fara bun simt
    Februarie 26, 2014 la ora 14:21

    Cati din someri sunt cu varsta peste 27 de ani, adica sa fi terminat liceul si facultatea. Cei mai multi someri sunt absolventii.

    Si ma repet inca odata, glia tarii este parloaga. De munca este dar munca este grea.

    Răspunde
     
  • Marian Androne
    Februarie 26, 2014 la ora 14:08

    O intrebare existentiala, cu raspuns prompt. Taxarea salbatica. La un profit operational de 12% pe zona servicii, am avut 6 angajati, au ramas 2. La cheltuieli cu salariile de 15000 lei, plateam inca vreo 13000 taxe lunar. Mi-am dat seama ca e mai ieftin sa externalizez unele activitati, cu ingineri PFA. Eu castigam, clientii mei la fel.

    Răspunde
     
  • unu analfabetul si fara bun simt
    Februarie 26, 2014 la ora 14:05

    A

    Răspunde
     
  • Mister Chew Chew
    Februarie 26, 2014 la ora 12:13

    Pe mine ma incalzeste, pentru ca angajatii multinationalelor cu salarii mari cumpara bascheti chinezesti. O parte din bani merg la lucratoarele din RPC, dar o parte raman in Romania.

    Răspunde
     
  • Cosmin Moise
    Februarie 26, 2014 la ora 11:14

    Economia a crescut, daca a crescut, pe seama recoltei agricole si pe seama exporturilor auto. Recolta nu produce locuri noi de munca iar industria auto are roboti. Restul lumii a dat oameni afara pentru evitarea pierderilor si ramanerea pe linia de plutire – profit 0. ASta este. Iar statistica spune ce vrea ponta sa spuna! Cred ca nr. de someri e mai mare (dupa cozile de la somaj, din decembrie, din Prahova)

    Răspunde
     
  • acelasi
    Februarie 26, 2014 la ora 10:27

    Exodul tinerilor romani la scoli straine continua. Unele tari fac programme de studii oferite special gratuity. Nu pentru ai lor, pentru ai altora. Universitatea gratis si intretinerea pe banii tai – dau c-o mina, iau cu alta. Astia afaceristi. Cum se va face redistribuirea banutilor, e bucataria lor. Dar nu asta este noutatea. Si nici „exportul romanesc de manageri” nu mi se pare o descoperire. In fond, in Romania s-au perindat 2.000 de soli ai pacii (voluntarii aceia, de care Alina se indoia, in zeflemea „voi nu sunteti spioni”), sa simta pulsul poporului. De fapt au practicat limba romana. Baiatul acela cam slabut, dar fetita cu nume polonez si cetatenie Americana (venise din Cehoslovacia – n-or mai fi vrut-o aia sau acolo torta fusese deja taiata – direct intre Carpati), da, ea vorbea chiar foarte bine. Miine-poimiine intra cu pasaport romanesc, juri ca-i maramureseanca. Deci daca toate-s vechi ce este nou? Aaaa da, „cum facem sa aducem managerii in tara? ca avem nevoie de ei. ce le oferim?” Romania are nevoie de „manageri”? Pina acuma, are deja ministrii si membri de partied cu studii ce n-a vazut … Parisul. Ca veni vorba de manageri, am vazut atitia contractori, fara pregatire manageriala si isi conduceau afacerile la … firfirica. Cind se ajungea la partea tehnica, aveau oamenii lor. Deci asta-i ce-i lipseste Romaniei: vatafi scoliti printre straini. Normal ca nu fiecare reuseste sa fie performant. Uite, moldoveanca („Romania nu este pregatita pentru noi”), aproape ca a ramas repetenta (chiar dac a strabatut vreo 4 tari), si cu dor sau fara dor de ai ei, nu s-a dus la Iasi, a ramas la Bucuresti sa-i invete si pe altii cum si unde sa mearga sa „studieze”. Dar astialalti doi, pe care ni I-a prezentat Moise, astia da. Unsi, ii simti de la o posta ca-s premianti. Uite, stau si ma intreb: De ce nu l-am simtit pe Catalin (CTL) ca este vindut? A fost in Anglia, a lucrat la o banca, pregatire are (nu a cutreirat 4 tari sa-si culeaga diplome si certificate – plus „training” – stim ca asa ceva costa si daca nu esti „co-ordonat”, e greu), dar a venit si-si vede de treaba lui. Nu l-a facut nimeni nici ministru, nici secretar de partid. Nici macar la TVR nu l-a invitat nimeni. Intelegeti care este diferenta, dragii mei compatrioti? Si pe urma nu intelegeti de ce nu puteti accesa fonduri europene nerefundabile (parca banul se da pe gratis), iar daca da – numai unde are interes UE sau FMI sau USA, in nici un caz unde simte romanul ca-i trebuie Romaniei.

    Răspunde
     
  • ion
    Februarie 26, 2014 la ora 10:24

    Cu riscul de fi plictisitor vă prezint un caz:o micro-intreprindere cu cifra de afaceri 210 000 lei/an profit brut 63000 lei/an din care 18000 lei/an cheltuieli(chirii telefoane etc) cheltuieli cu 2 angajați 37800 lei / an,impozitul de 3 le sută pe micro- intreprindere 6300 lei hai să adunăm = 62100 lei. Concluzie NU POȚI SĂ TE DEZVOLȚI CA SĂ CREȘTI PROFITUL SAU CIFRA DE AFACERI. Trebuie inițial să scazi cheltuielile și prima și cea mai sigură este să scazi cheltuielile cu angajați (adică dai în șomaj) odată ce ai dat în șomaj (să nu- ți bați joc de om)nu mai poți 2 ani de zile să angajezi pe același post.
    Și nu uitați de cele mai multe ori angajatul este și administrator la astfel de firme . Cât plătește administratorul pentru cei 900 care îi ia în mână 6300 lei +8100 lei = 14 400 lei/an adică 1200 lei / lună și cănd iasă la pensie nu va avea nici măcar un punct de pensie. Dacă vrea pensie mai mare își mărește salariul să zicem 1500 lei net plătește la stat 20736 lei / an (adică 1728 lei/ lună). Și tot așa, este un cerc vicios, pentru că nu se face un impact al măsurilor luate , lipsește luciditatea SUNTEM TRATAȚI CA NIȘTE CIFRE CA SĂ LE DEA BINE LOR BUGETUL.ASISTĂM LA SUPRIMAREA SPIRITULUI ȘI A DREPTULUI LA VIAȚĂ CONTRAZICEȚI-MĂ ….VĂ ROG.

    Răspunde
     
    1. acelasi
      Februarie 26, 2014 la ora 12:13

      Dl. Ion, cum ati obtinut profitul brut?

      Răspunde
       
      1. Mister Chew Chew
        Februarie 26, 2014 la ora 13:40

        A scazut din venitul total cheltuielile de functionare. Sau asa trebuia sa faca.

        Răspunde
         
    2. Cris
      Februarie 26, 2014 la ora 15:10

      N-ai facut calculele cum trebuie. Daca totusi ai o marja de 30% (caz rar) iesi mai bine in varianta impozitului de 3% calculat la venituri. Profitul net il calculezi abia dupa ce ai calculat profitul brut si impozitul aferent. Asa se face. Nu te apuci si scazi ianinte la gramada. Daca cifrele prezentate sunt reale (lucru de care ma indoiesc) esti un om de afaceri fericit – chiar iti merge business-ul. Restul de 98% au dat faliment de mult.

      Răspunde
       
  • MAIDANRO
    Februarie 26, 2014 la ora 10:04

    nationalizarea averilor ilicite ! marii corupti la reeducare dupa #########

    Răspunde
     
  • acelasi
    Februarie 26, 2014 la ora 09:32

    Deja nu mai credeam ca se va mai intimpla mare lucru in Ucraina, dar acum ca rusii si-au adus vaporasele in Marea Neagra, cred ca a lamurit pe toata lumea cum sta treaba. Nu cred intr-o sciziune si nici n-o doresc. Din contra, daca este vorba de reunificare, vreau Basarabia si Bucovina inapoi. Dar cu forta, asa ceva nu se va intimpla. In caz ca americanii ar mai fi avut intentia sa vina la Constanta, ce credeti ca s-ar fi intimplat ca doua vaporase sa treaca unul pe linga celelalt? Care din ele si-ar fi lut riscul sa traga al doilea, numai ca sa dovedeasca lumii ca nu el a tras primul? Este foarte adevarat, ca daca, DACA vaporul American – teoretic vorbind – ar fi tras din apele teritoriale romanesti (de la Constanta la Sevastopol), ar fi fost nasoleala mare. NATO – NATO, dar la asa ceva nici UE nu se baga. Atgunci sa fi vazut sciziunea Principatelor romane – una tie, una mie. Pentru asta au venit. Ca doar nu pentru Crimeea.

    Răspunde
     
  • acelasi
    Februarie 26, 2014 la ora 09:03

    In USA, religia este sub atac. Initial a pornit de la unisxisti – casatoria … neconventionala nu este legalizata dar este tolerate (in acte se vorbeste de partenerul de viata). Acuma ei vor sa aibe si oficiere religioasa, iar biserica nu poate tolera asta. Dar de aici, s-a ajuns la rabufniri neo-naziste. Dar ce contrariaza este ca Obama s-ar fi exprimat in public „America nu este crestina” si „the great contributions of Islam to America.” Tensiunea creste.

    Răspunde
     
    1. olteanul.com
      Februarie 26, 2014 la ora 09:29

      @ acelasi:

      te simti bine?

      Răspunde
       
      1. acelasi
        Februarie 26, 2014 la ora 10:31

        cine spune ca trebuie sa fiu crezut pe cuvint?

        Răspunde
         
  • olteanul.com
    Februarie 26, 2014 la ora 08:03

    Moise, poti sa ai tu o crestere de 900% cu somaj 90%.

    Daca acea crestere economica este data de multinationale care isi exporta banii in off-shore-uri si produc numai cu roboti, pe noi nu prea ne incalzeste.

    Răspunde
     
  • Catalin ( CTL )
    Februarie 26, 2014 la ora 07:34

    Aseara vorbeam cu un amic despre salile lui Nastase. Nu mai bine cheltuia banii construid autostrazi, cat o fi iesit de banii aia. Acum multe din acele 400 de sali stau parasite prin cine stie ce sate unde daca mai gasesti 10% din populatie. NU e pacat sa risipim banii intr-un mod atat de absurd ?

    Răspunde
     
    1. Silviu
      Februarie 26, 2014 la ora 11:13

      Am vaga senzatie ca o parte din banii aceia cu care s-au construit salile respective nu au ajuns neaparat in materile de constructie si firmele care au efectuat lucrarile. >:)

      Răspunde
       
      1. acelasi
        Februarie 26, 2014 la ora 11:50

        Heee, nu se poate…

        Răspunde
         
  • Catalin ( CTL )
    Februarie 26, 2014 la ora 07:12

    Chiar zilele astea ma miram si eu. Ieri vorbisem cu directorul de sucursala al unei banci si imi spunea ca e jale. un domn care are o saormerie mi-a spus ca iarna asta a fost cea mai grea de cand face el comert, si are saormeria de 5 ani iar in comert e de 20 de ani.
    Ma chinui de 10 ori mai mult sa gasesc un client care sa vrea credit si sa si fie eligibil. Despre un client PJ , : )) Vise.
    Afacerile care se mai deschid sunt farmacii si case de amanet.
    Poate fenomenul asta poate fi explicat si uitandu-ne la ce spuneau cei de la BRD cand au anuntat pierderea record de peste 300 mil, anume ca au fost surprinsi de numarul mare de insolvente.
    Cred ca in afara exportatorilor, sectorul privat nu s-a simtit prea bine.
    Dar daca continuam cu indicatorii economici buni, indubitabil o sa se simta si in buzunare si in numarul somerilor sau al celor care nu sunt ocupati.

    Răspunde
     
    1. Catalin ( CTL )
      Februarie 26, 2014 la ora 07:15

      Mi exact companiile care se bazau pe consumul intern nu au dus-o prea bine, din pacate. Plus ca infrastructura nu se mai face si asa avem someri.

      Răspunde
       
  • acelasi
    Februarie 26, 2014 la ora 01:09

    Somajul creste odata cu economia si din pacate, uneori, are si o explicatie: se reduc cheltuielile pe seam celor care isi pierd locurile de munca si deci, „cresterea economica” nu inseamna neaparat o crestere a nivelului de trai, fara nici o legatura cu calitatea de somer. Faptul ca in anii „electorali” se fac cheltuieli „publice” nu l-as echivala cu o dovada de crestere economica. Cresterea salariilor s-ar putea datora crizei de forta de munca, dar nu fac legatura cu cu cresterea preturilor: criza fortei de munca ar sugera ca salariatii isi cumpara propriile produse. Asa o fi? Aritmetica de la sfirsit este corecta, dar practica ne omoara – de ce economiile pline de succese ajung in criza? Pentru ca atunci cind toata lumea este multumita, se dubleaza profiturile, nu salariile (care din contra incep sa scada (inflatie, sau dau afara un salariu mare si angajez un salariu mic) si pe urma vine iar criza.

    Răspunde
     
    1. Constantin
      Martie 1, 2014 la ora 11:15

      „Şomajul creste odată cu economia” _ Creşterea economică, adică mărirea capacităţii unei economii de a produce bunuri si servicii, include atât o latură intensivă, cat si una extensivă. Cum din funcţia de producţie Cobb-Douglas, spre exemplu, factorul „muncă” nu poate lipsi, indiferent de gradul de elasticitate dintre factori, creşterea economică implică mărirea numărului de muncitori. Cum creşterea de productivitate este limitată si din motivele obiective arătate ea nu poate susţine in mod exclusiv creşterea economică, lipsa de personal duce in anumite economii (a se vedea, spre exemplu, economiile europene aflate in această perioadă in expansiune) la nevoia de imigraţie. Prin urmare, in mod logic, şomajul scade atunci când economia creste. In cazul concret supus dezbaterii, creşterea economică este discutabilă, sigură fiind doar creşterea PIB, ale cărui nivel al evoluţiei si relevanţă in creşterea economică sunt după opinia mea incerte. Această mărire a PIB (chiar cu o valoare reală inferioară celei comunicate, ori provenită din succesul agricol efemer) poate reprezenta un bun argument pentru o creştere economică ce poate fi consolidată. Mă tem, insă, că oportunitatea va fi ratată, iar anul agricol următor va fi un dezastru cu reflectare directă in PIB.

      Răspunde
       
  • Iulian
    Februarie 25, 2014 la ora 22:26

    Cred ca situatia era intradevar anormala si intrebarea necesita o analiza mai amanuntita intr-o economie care ar functiona atat in sectorul privat cat si cel public dupa regulile economiei de piata.
    In Romania de fapt avem doua economii: una a banilor publicii (ce are ca reglementator suprem „parandaratul” si una a banilor privati. Valoric ambii indicatori sau modificat fara insa a vre-o legatura de cauzalitate intre ei, si anume:
    – cresterea economica s-a datorat in totalitate sectorului privat atat pe fondul unor factori interni (dificultatea in gasirea unui nou loc de munca si criza economica a motivat angajatii sa devina mai productivii) cat si externi (conjunctura economiei europene care a favorizat fie exportul produselor romanesti mai ieftine decat cele europene).
    – cat priveste somajul tind insa sa cred ca, majoritatea acestor someri provin din societaile care, intr-un fel sau altul erau alimentate la bugetul public unde, pana nu demult nici nu erau analizate costurile sau productivitate angajatilor. De regula in aceste societati se practica adaptarea veniturile la costuri prin devize de lucrari suplimentare si nu optimizarea costurilor la nivelul veniturilor.
    Sa nu fiu inteles gresit ca, ar fi crescut cumva cerintele de pret/calitate la acordarea banilor publici, insa odata cu scaderea drastica a consumului privat tot mai multe firme s-au indreptat spre banul public. Cu cat a crescut mai mult numarul pretendentilor la lucrarile publice cu atat a crescut si puterea de negociere a parandaratului de cei in „pixul” carora sta acordarea „corecta” fara dedicatie a licitatiilor. Odata cu creste parandaratului ce sa faca si marii oameni de afaceri ai lucrarilor publice: sa renunte la schimbarea anuala a S-class-ului sau sa reduca din personal: daca din trei cu mapa si unul cu lopata se concediaza unul cu mapa, somajul a crescut fara insa sa influenteze negativ cresterea economica.

    Pe scurt (ca v-am plictisit destul) si in ceea ce priveste realitatile macroeconomice Romaniei, i se potriveste de minune sloganul auto-admiratoarei de la radio „Romania mereu surprinzatoare”.

    Răspunde
     
    1. acelasi
      Februarie 26, 2014 la ora 02:27

      „cresterea economica s-a datorat in totalitate sectorului privat” – pai sigur, succesele sunt ale privatului, iar insuccesele ale statului. Daca statul n-ar exista, ce ar face privatul?
      „conjunctura economiei europene”, este de fapt POLITICA economica europeana care dirijeaza pe cei mici sa se supuna celor mari, si care tine pina cind … numai tine.
      „bugetul public unde, pana nu demult nici nu erau analizate costurile sau productivitate angajatilor” – dl. Iulian, ati lucrat vreodata la stat?
      „devize” – deviz inseamna evaluare/estimare, devize inseamna moneda straina, devise (in engleza) inseamna a produce si uneori a planifica. Presupun ca acesta este intelesul pe care l-ati dorit, si atunci imi permiteti: optimizarea costurilor si in present, rareori se realizeaza prin productivitatea angajatilor, ci prin cresterea productiei prost platite. Pacat sa teoretizati fara sa stit ce se intimpla in … hala.
      „parandaratul” = para-ndarat – la barbut semnifica „cu banii la ultima” sau „banii jos” la ultima aruncare a zarurilor; recuperarea banilor pierduti sau restituirea banilor cistigati; impozit pe bogatie. Nu va suparati, stiti ce-i aia „ciordeala”?
      Incerc sa nu va inteleg gresit, dar totusi: „ar fi crescut cumva cerintele de pret/calitate”, calitatea este fires sa fie ceruta sa cresca, dar … pretul? Chiar le puneti impreuna?
      Deh …

      Răspunde
       
      1. Constantin
        Martie 1, 2014 la ora 11:21

        „calitatea este firesc sa fie ceruta sa cresca, dar …pretul? Chiar le puneti impreuna?” _ Da, atunci cand actioneaza Zana cea buna din Economie („mana invizibila”) cu bagheta sa magica numita Concurenta. Astfel, tinandu-se impreuna de manute, Calitatea creste, iar Pretul scade.

        Răspunde
         
        1. doi cu stima
          Martie 3, 2014 la ora 01:41

          Pentru edificare: „ar fi crescut cumva cerintele de pret/calitate la acordarea banilor”. Deci ” tinandu-se impreuna de manute, Calitatea creste, iar Pretul scade” si ne-tinindu-se de minute, intr-o concurenta minima spre zero (monopol) pretul creste cu calitatea (atunci cind este cerere si vinzare) sau calitatea scade cu pretul (atunci cind economia intra in criza) si atunci nu ne mai scapa nici „Zana cea buna din Economie (“mana invizibila”) cu bagheta sa magica numita Concurenta”. Acuma este clar.

          Răspunde
           
    2. acelasi
      Februarie 26, 2014 la ora 02:29

      Am cerut ajutorul cuiva de pe alt blog:
      VictorCh

      Hm! Un cuvant argotic PRIN DEFINITIE este creat DOAR “prin uz”, nu “in mod stiintific”. Utilizarea (relativ) mai larga a expresiei in ALTE contexte decat cel initial (prea “ingust” pt a merita sa fie “prins” intr-un dictionar “de cultura generala”, eventual DOAR intr-unul “de specialitate” – fie de argou, fie de jocuri de noroc) este MULT prea recenta pt a fi apucat sa fie cuprins in editia tiparita a unui dictionar “serios” – si probabil ca este SI (inca) prea redusa (CEL PUTIN in scris, ca in limbajul oral se pare ca a cam intrat) pt a fi existat macar INTENTIA de a fi inclus acolo. Da’ nu-i exclus sa fie cuprins in viitor, DACA se va dovedi “durabil”, nu doar o “moda” trecatoare – si in aceasta situatie nu este imposibil ca forma sub care va fi cuprins acolo sa fie cea deja intrata in uz majoritar, iar in acest ultim caz INCLUSIV acest articol si-ar putea aduce aportul.

      Răspunde
       
      1. acelasi
        Februarie 26, 2014 la ora 02:30

        este vorba de „parandarat”

        Răspunde
         
  • cornel
    Februarie 25, 2014 la ora 22:21

    Un posibil raspuns la intrebarea din titlu : „E posibil ca agricultura sa fie de vina, in sens pozitiv, dar eu cred ca am asistat la o eficientizare ca si costuri in economie pe baza investitiilor realizate in anii anteriori dar si acum (vezi restructurarile din sistemul bancar dar si din alte domenii de activitate.)”

    Răspunde
     
  • cornel
    Februarie 25, 2014 la ora 22:16

    Si eu sunt de parere ca o crestere economica sanatoasa nu se vede imediat in cresterea nivelului de trai, adica in mai putin de 1 an.

    Răspunde
     
    1. acelasi
      Februarie 26, 2014 la ora 11:40

      Pe de alta parte un investitor, daca nu-si vede profitul mare si imediat, isi ia jucariile si pleaca. Nu asteapta un an, ca doar nu-i timpit.

      Răspunde
       
  • Nico
    Februarie 25, 2014 la ora 22:14

    Si in alte tari a fost crestere economica , dar ce-i drept de 1%, cazul pe care il stiu eu si totusi nr. somerilor creste vartos.
    Explicatia aici e ca e o crestere prea firava , firmele nu au incredere ca trendul o sa tina , ca sa riste sa faca noi angajari. Si in Romania sunt o gramada de firme , care produc pt. intern si care nu o duc mai bine ca inainte . Consumul nu a crescut .

    Răspunde
     
    1. Constantin
      Martie 1, 2014 la ora 13:00

      Nu cresterea somajului in sine este pusa in discutie (cu toate ca avem una dintre cele mai mici rate a somajului din UE si totodata cel mai mare procent de forta de munca inactiva), ci o aparenta contradictie a Legii lui Arthur Okun.

      Răspunde
       
  • Ionus Copac
    Februarie 25, 2014 la ora 21:48

    Cica crestere economica?! Nus de ce dar iarna care vine o sa iasa la iveala ca a fost un dezastru. Alta mai buna: daca salariul minim pe economie s-ar face 1000 de coco peste noapte atunci somajul v-a fi de 80%. Nici nu imi vine sa cred ca cineva intreg la minte si-ar pune intrebari existentiale vis-a-vis de factorul economic in oricare tare din UE. Poti sa spui: ‘redistribuirea averilor’? Se zice des la un canal tv numit ‘RT’.

    Răspunde
     
  • Constantin
    Februarie 25, 2014 la ora 21:10

    Nu speculez nici eu cu privire la întrebarea din titlu. Dar, deşi apostrofat de un coleg, comentariul d-lui Stelica are după opinia mea in mare măsură justeţe (exprimarea domniei sale este oarecum neclară, ce-i drept). Arhitectura si dinamica economiei romaneşti oferă explicaţiile pentru creşterea şomajului [inclusiv] in perioadele de expansiune economică. Bunaoară, situaţia agriculturii româneşti si a populaţiei din mediul rural in general explică intr-o măsură consistentă atât creşterea economică (după cum dă Dumnezeu ploaie), cât si dinamica şomajului sezonier (in absenta serelor, spre exemplu).

    Răspunde
     
  • silviu
    Februarie 25, 2014 la ora 20:58

    BUNA SEARA.DESPRE CE ECONOMIE VB IN ROMANIA CAND CEI CARE AR TREBUI SA MUNCEASCA IN ROMANIA MUNCESC PRIN ALTE TARI,IAR CEILALTI FAC VIDEOCHAT ACASA.

    Răspunde
     
    1. acelasi
      Februarie 26, 2014 la ora 11:35

      Cind lucrezi la stapin, el nu vrea sa te vada ca stai – te plateste sa te misti. Daca nu ai treaba (fara vina, astepti material, s-a stricat ceva si se repara), este obisnuit si bun inteles ca faci curatenie (dai cu matura si deci te misti) si toata lumea e multumita. Dar cind seful incepe „muta astea acolo” pe urma „ada-le inapoi” si tot asa – nu-ti sare tandara? Asa-i si cu cei ramasi in tara, seful fiind … guvernul.

      Răspunde
       
  • Constantin
    Februarie 25, 2014 la ora 20:56

    Aş îndrăzni să spun că nemulţumirea cetăţenească cu privire la politicieni NU provine în primul rând din neştiinţa publică a ceea ce se doreşte de la ei, ci din nepăsarea politicienilor faţă de cerinţele cetăţenilor. Bălmăjelile politicienilor cu privire la subiecte despre care n-au habar nu se explică neapărat prin lipsa viziunii pe termen foarte lung cu privire la direcţia în care vor să îndrepte ţara, ci prin raţiuni mult mai puţin complicate. Prima explicaţie este că majoritatea sunt absolut incompetenţi şi au ajuns în funcţii în urma unor aranjamente de partid. „Deputatul auto” este un bun exemplu, dar nu trebuie uitat faptul că dl. G Becali, absolvent de liceu, a făcut parte din Comisia Juridică a Camerei. Iar de acolo a mers direct la pârnaie. De altfel, 15 (cincisprezece) miniştri ai Guvernului Ponta (şi aici ajungem la a doua explicaţie) au fost schimbaţi în mai puţin de doi ani din cauza a diverse probleme cu legea, unii dintre ei ajungând, de asemenea, din Executiv direct la pârnaie. Altfel spus, nu problemele de strategie [economică] naţională îi frământă pe politicienii noştri, ci identificarea modalităţilor cele mai eficiente de a scăpa de condamnări pentru infracţiunile pe care le-au înfăptuit. În consecinţă, utilizarea unor termeni precum „creştere economică”, „şomaj” etc. are loc în două situaţii precise: pe parcursul campaniilor electorale şi atunci când sunt încolţiţi de presă şi trebuie să spună cât de cât ceva în faţa electoratului cu privire la activitatea lor. Nenorocirea este că deşi lor nu le pasă câtuşi de puţin că folosesc expresii pe care nu le înţeleg, oamenii cărora li se adresează le înţeleg mult mai bine, dacă nu ştiinţific, măcar intuitiv, pentru că ei sunt subiecţii proceselor social-economice la care se face referire.

    Răspunde
     
  • alex
    Februarie 25, 2014 la ora 20:41

    Prea putine IMM-uri, prea multe contracte cu statul, prea multa birocratie. Cuantumul general al taxelor nu e exorbitant. Dar plimbatul pe la ghisee, confuzia T.V.A( sa platesti/ sa nu platesti. Cand da, cand nu, nu e prea clar. Cine are voie si cine, e ambiguitatea secolului) sifonatul de bani publici, si cheltuielile aiurea( panselute, in loc de materiale didactice pt scoli sau statui in loc de medicamente in spitale) fac tara un mediu economic mega-ostil. Ca sa nu mai spun de batalia politica pe ciolan si ca singura noastra sansa, justitia se misca mult prea incet pentru a pedepsi abuzurile statului si infractiunile de tip protectionist cu caracter economic. Un articol, ceva mai vechi, dar care explica foarte bine, de ce la altii se poate. Si e vorba de oameni care au iesit din aceeasi mocirla ca noi. Diferenta fiind, ca ei au iesit: http://www.economist.com/blogs/economist-explains/2013/07/economist-explains-21?zid=307&ah=5e80419d1bc9821ebe173f4f0f060a07

    Răspunde
     
    1. acelasi
      Februarie 26, 2014 la ora 11:23

      Am citit „primii 4 pasi” din ghidul accesarii fondurilor europene si dupa ce ti se explica „clar” ce trebuie facut, ti se recomanda calduros o … consultatie. Pe undeva, am retinut ca, desi proiectul cu pricina este aprobat cu support financiar annual (poate 2, poate 3 ani), vei fi sprijinit pina la epuizarea sumei allocate pentru acel tip de proiecte. Adica ai inceput proiectul, pui baza pe niste parale si poti ramine cu degetel-n ochi. Si raspunderea e a ta in toate si in tot, dar daca nu respecti angajamentul, esti bun de plata si dobinzi si penalizari. Se spunea ca prin mai 2013 fusesera accesate 8% din fonduri, iar in decembrie s-a ajuns la vreo 35%. Daca am considera ca limita minima pentru ca un program sa fie considerat reusit, ar fi 80%, ce calificativ se poate da unui asemenea program? Toata filiera proictului este aprobata de experti, conform directivelor europene. De ce nu se ajunge la un minim de 80 % de accesare? Sau hai sa intreb altfel: Daca acest program nu este bun, de ce se mai continua cu el? Poate ca este bun, ba chiar banos – daca nu dai , iei.

      Răspunde
       
  • mariaCRISTINA
    Februarie 25, 2014 la ora 20:29

    Moise exista o selectie ,oricat ai vrea sa negi acest fapt. exista o monitorizare stricta a populatiei pe acest teritoriu,ROMANIA!Azi vorbeai la radio despre parinti si copii.Habar nu ai tu cat de mult inseamna parintii pentru noi.FARA EI AZI NOI NU AM FI EXISTAT,FARA SPRIJINUL LOR MORAL SI MATERIAL ERAM MORTI.Mai presus de orice sunt copiii mei,nepotii lor!!!NU DEVIN PATETICA,NU VREAU !Dar maine sunt gata sa dau pretul vietii mele
    pt.EI(COPIII SI PARINTII MEI)ASTA NU INTELEG RAHATII
    DE POLITICIENI ROMANI!Cine a riscat o data,de doua ori,va risca si pentru a mia oara!

    Răspunde
     
  • stan
    Februarie 25, 2014 la ora 20:02

    este normal sa creasca si economia si nr de someri in criza firmele au dat afara oameni pt a supravietui si au produs la fel cu nr de oameni redus adica a crescut productivitatea per angajat iar cheltuielile firmei respective au scazut odata cu scaderea nr de angajati (mai putini angajati mai putine dari la stat) deci firma a crescut iar economia a crescut
    intelegi ce zic ? mai putini angajati=productivitate aceasi cu angajati mai putini=profit mai mare pt firma=someri mai multi
    ce nu intelegi?

    Răspunde
     
  • Stelica
    Februarie 25, 2014 la ora 19:38

    Fiindca sunt mai multi oameni decat poate economia Romaniei sa ofere!

    Citez de pe ejobs:
    Locuri de munca : 14418 posturi (3968 joburi)
    (toate orasele, toate domeniile)

    Bestjobs (dupa toate nivelurile de cariera, cred ca include si strainatatea) : 8224 locuri de munca.

    ANOFM: 10507 locuri de muncă vacante în data de 25 februarie 2014.

    Total? 33149 de locuri de munca.

    Haideti sa presupunem ca toate aceste posturi vor fi ocupate.

    Cati oameni (capabili de a munci) ar ramane pe dinafara?

    2 chestiuni: 1- Cum facem sa integram oamenii pe posturile oferite? (plus sa fie si constante, sa nu isi schimbe jobul dupa 2-3 luni ca apoi iarasi sa se intoarca la cautarea altui job etc etc).
    2- Cum facem sa atragem mai multe locuri.

    Problema e atat de stufoasa, incat nici nu stiu cum sa inchei acest mesaj.

    Răspunde
     
    1. sula-n coaste
      Februarie 25, 2014 la ora 20:38

      stelica nene nu mai posta ineptii!

      Răspunde
       
 
 
Adaugă comentariul
 
 

Emailul nu va fi făcut public. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Nume: *
Adresa de email: *
Pagină web
Comentariul*
 caractere rămase