BIZIDAY: luni, 23 septembrie 2013

Publicat la data de de Biziday

Emisiunea poate fi urmărită și aici: http://www.seenow.ro/biziday

This entry was posted in ÎNREGISTRĂRI. Bookmark the permalink.

Comentarii prin facebook

31 răspunsuri la BIZIDAY: luni, 23 septembrie 2013

  • sanduCu
    Octombrie 10, 2013 la ora 00:46

    Dl Constantin, de spice am uitat, erau si pe stema. Am fost numai la smuls usturoi, nu la seceris. Adevarat, economia este o stiinta sociala in care e greu de separat oamenii de formule si grafice – asta complica si poate crea usor perceperi diferite si nuantari. Adica nu este tocmai exacta. Am sa revin in final.

    Ati spus si inainte si acum lucruri care suscita interes si atentie, cind a m folosit matrapazlic, nu m-am referit la un mod neserios de tratare a subiectului (care dupa mine este foarte important), ci la felul cum niste teorii sunt rasucite in mintile oamenilor, creaza o impresie pe care realitatea… bruta o respinge.

    In final, in doua rinduri (sper) voi exprima foarte clar punctul meu de vedere, ca persoana tehnica care se amesteca in economie, dar si ca posesor de experienta in conducerea intreprinderilor. Acuma voi remarca doar „in lumea civilizata careia ne-am alaturat”, Este estetic dar sunt total convins ca e denaturat. Sa ma explic. Este firesc ca pentru a realiza ceva trebuie sa fii cu picioarele pe pamint, inradacinat in realitate. Daca asta se intelege prin germanizare, singura obiectie este ca i se poate spune oricum, pentru ca fiecare om detine aceasta proprietate. Romania s-a alaturat acestei lumi cind nici un traitor de astazi nu exista inca. Vorbind de multiculturalism, admiteti ca fiecare natie sa-si pastreze modul de a trai (folclor, gastronomie, munca, comportament, si tot restul), suntem deacord. Dar prin numitorul comun, sugerati schimbari si acestea pare a fi normal sa vina dinspre cel tare spre cel moale, deci e greu sa fim deacord. Nimeni nu ne face nici un serviciu ca ne accepta, din contra noi facem acest serviciu dorind sa ne asociem – in acest proces de unificare, cel putin NOI trebuie sa aratam o atitudine de pastrarea egalitatii. Asemenea rinduri trebuie scrise oricit de mult, pina vor fi intelese de toti, si de noi si de ei. O federatie de popoare inseamna o participare egala, nu o unificare cu scop de a subordona pe unii altora. Umanitatea nu este de vinzare, n-are pret. Nu exista oameni inferiori sau superiori – cel mai recent, in 1989 a curs singe tocmai pentru ecest motiv (chiar daca saracii nici n-au stiut asta, ceea ce este cel mai tragic – sa nu stii pentru ce mori). Accept o perioada de tranzitie pentru integrarea Romaniei intr-o unitate europeana EXISTENTA, REALA. Daca aceasta nu exista, atunci este perfect normal si echitabil ca toti participantii sa PARTICIPE egal la procesul de unificare simultana in toate sferele de activitate, fara discriminare functie de marime sau putere, neconditionat. Daca apar conditii, inseamna ca unii le impun iar altii se supun; daca alegem reguli pentru toti, le respectam cu totii. Exista in UE unitate administrativa? Exista in UE unitate juridica? Exista in UE unitate fiscala? Daca pina aici raspunsul este NU, atunci este absolut clar ca vorbim de o globalizare de interese concentrate in citeva miini. Cind Romania, de exemplu, nu va mai avea aproape nimic de oferit, o sa i se spuna „nu ati respectat” sau si mai simplu „ne-am razgindit”. Cind patronul nu mai are nevoie de tine (nu-i aduci PROFIT) te arunca in strada fara sentimente, fara grija fata de om (si asta este un fapt nu o condamnare), Cu somajul se spala pe cap STATUL (adica poporul), dar cu Romania aruncata din hora cine o sa se spele? Spun HORA, dar exista vreo hora? Cred ca exista numai o haita de lupi fiecare infuleca ce poate si cit poate de repede – exploatare rapida a aurului si extractia rapida a gazelor (de mediu …ce-i aia?). Vreunuia din lupi ii pasa de industria grea, industria usoara? Le pasa de suprastructura, sa aiba un transport rapid pentru ei (daca il faci cu placi de beton, inseamna ca n-o sa dureze mult, capitalul-intensiv va functiona vreo 5-10 ani si…gata). Probabil ca vom mai fi citiva care sa vedem acest ADEVAR. Dar ce faci atuncea? Te ei la harta, cu cine? Nu se vede clar ca se deschid granitele si se practica o libertate de circulatie favorizata lor si restrictiva noua? Moneda nationala dubla este o pirghie flagranta de controlare a economiei interne de catre ei! De la i ianuarie 2014 au sa-si poata achizitiona pamint romanesc la liber – PAMINT romanesc pentru rosii frantuzesti! Baza populara in orice tara este TARANUL, omul de la tara, fermierul. Pentru ca cu el s-a inceput orice economie si la el s-a apelat absolut intotdeauna la greu – pe taran nu-l joci pe degete cu scheme politice sau economice. Zice ca tine si face ca el. Cind nu va mai avea pamint, va dispare. Romanilor!!! Cui ne lasati???!!

    O structura de drum o mai poti repara sau inlocui, dar ce se strica cu interpretari economice savante este ireparabil.
    Am spus ca in final, ma voi explica in doua rinduri: asta este… Pentru unii romani plecati din tara este valabila „ochii care nu se vad se uita”, dar pentru cei mai multi „ochii care nu se vad se cauta” – ce grafic economic exista pentru asta?

    Răspunde
     
  • Constantin
    Octombrie 9, 2013 la ora 16:56

    @H-euro _Aplicarea legilor fizicii in cazul stiintelor sociale, precum Economia este discutabila. Nici incercarile de aplicare a legilor Stiintelor Naturii nu au avut mai multa relevanta practica. Admitand fara rezerve interdisciplinaritatea cercetarii in cazul anumitor domenii ale Economiei, epistemologia si metodologia Stiintelor Economice nu se pot deplasa dincolo de unele aplicatii statistice, cateva modele din Termodinamica si Legea Entropiei (practic, tot din Termodinamica). Pentru ca nu este vorba despre o stiinta exacta precum matematica, cu care pareti familiarizat, Economia NU ofera niciodata retete de succes exprimate prin relatii matematice, iar similaritatea cu Fizica, din motivele aratate, este minora.

    Răspunde
     
  • Constantin
    Octombrie 9, 2013 la ora 16:55

    H-euro _Mi-am prezentat anticipat scuzele, initial chiar nu am inteles. Cred insa, citind recenta interventie, ca doriti sa va referiti la costurile de oportunitate. Fara indoiala, fiecare bun poate avea o valoare sentimentala pentru individul care-l detine. Fenomenul apare si la scara mai mare si vorbim in acest caz despre studiul comportamentului de consum. Spre exemplu, resursele fiindu-mi limitate, atunci cand imi cumpar un baton de salam de Sibiu, renunt la o camasa, pretul (35 LEI) fiind similar. Subiectiv, consider ca este mai pretios pentru mine salamul in momentul respectiv, iar costul de oportunitate al salamului este camasa. Sau, cand se decide exploatarea Au la Rosia Montana, se renunta la alte oportunitati (legate de valori culturale, valori reprezentand mediul natural s.a.m.d.). Este de altfel si unul dintre motivele pentru care am spus la un moment dat ca valoarea de neintrebuintare a resurselor de la RM ar putea fi mai mare decat valoarea de intrebuintare in acest moment. Costul de oportunitate este prea ridicat. Prin analogie, daca pentru un individ oarecare valoarea marului pe care il doreste este mai mare (din indiferent ce motiv) decat valoarea vacii pe care o detine, el va face schimbul. Desigur, trebuie facuta distinctia intre valoare de intrebuintare si pret – valoare de schimb- (la care m-am referit eu initial si despre mecanismul de formare al caruia am vorbit in raspunsul adresat unui alt coleg), amintindu-ne totodata de paradoxul valorii enuntat de Adam Smith. Trebuie sa observ, insa, ca dupa parerea dumneavoastra preturile ar trebui sa se formeze dupa principiile economice ale Evului Mediu, enuntate de Sf. Toma in sec. al XIII-lea. „Pretul just” era cel care permitea producatorului sa traiasca acceptabil din produsul activitatii sale si care impiedica jefuirea consumatorului, iar pentru reglementarea sa mai intervenea si statul din cand in cand, dispunand biciuirea celor care cereau prea mult pe marfa vanduta. In zilele noastre, investitiile nerecuperate pot conduce firmele la faliment, ceea ce de altfel este foarte sanatos din punct de vedere economic. Despre sfarsitul istoriei, ori cel putin al economiei si limitele cresterii s-a vorbit [de] mult si bine. Inclusiv eu am scris in spatiul acestui blog. Nu va faceti griji pentru economia germana amenintata de cea chineza, va supravietui la fel de bine cum va supravietui si economia romaneasca, ba chiar mai bine. Dadeam drept exemplu in alt comentariu disparitia industriei textile din tara noastra in favoarea Chinei.

    Răspunde
     
  • Constantin
    Octombrie 9, 2013 la ora 16:52

    @H-euro _De ce schimburile economice nu sunt morale? De ce se face schimb de marfuri intre SUA si Siria (mai putin acum, probabil), spre exemplu? Va vine sa credeti, sau nu, globalizarea si liberalizarea comertului (iar WTO are o imensa contributie) sunt factori de democratizare. Am sa ma limitez doar la un exemplu: in vremea „impuscatului” SUA au putut obtine din partea Romaniei anumite gesturi democratice prin acordarea Clauzei natiunii cele mai favorizate. A fost sprijinita economia lui Ceausescu, dar efectele in favoarea democratiei in tara noastra au fost mai mari decat pierderile economice ale SUA. Atunci, de ce au fost facute astfel de demersuri? Pentru ca in concertul economic global este mai profitabil sa colaborezi cu state predictibile, conduse de regimuri politice deschise, democratice. Este singura cale spre prosperitate. Nu numai bunastarea face bine democratiei, dar deschiderea democratica este o conditie pentru dezvoltare economica. Acesta este motivul principal pentru care o intrebare des intalnita printre economisti este „cand se va schimba regimul politic in China?”. Nu daca, ci cand.

    Răspunde
     
  • Constantin
    Octombrie 9, 2013 la ora 15:25

    @sanduCu_Ati scris mult si cu numeroase erori de interpretare a celor spuse de mine. N-as fi raspuns, dar din pretuire pentru dumneavoastra am sa semnalez unele pe scurt. Am scris despre lucruri importante, nu despre matrapazlacuri. „A spicui” vine de la „spic”, „a culege spice”. „ne imbogatim cultura cu pragmatismul si eficacitatea germanice” inseamna ca nu putem fi cum vrem, ci, in lumea civilizata careia ne-am alaturat, trebuie sa fim pragmatici si eficace. (In paranteza, multiculturalismul nu numai ca este la moda, dar este si deosebit de interesant.) „Uniformizarea” (zisa dumneavoastra) este (in acceptiunea mea) gasirea numitorului comun pe care toate statele membre ale unei federatii l-au identificat pentru a se putea dezvolta armonios impreuna. Suprematia Statului de drept si suveranitatea Justitiei sunt puncte asupra carora suntem de acord. Colectarea deficitara a taxelor are in vedere latura sudica a continentului, numita „latina” inaintea mea de dl. Moise (daca ati urmarit emisiunea). Omul nu trebuie tratat ca o formula economica, desi Economia este o stiinta sociala, dar in Stiintele Economice au fost identificate principii a caror eludare provoaca tocmai neajunsurile despre care vorbiti. Asupra responsabilitatii factorilor politici in aceasta privinta suntem de acord. Convingerile dumneavoastra cu privire la competitivitate, concurenta pe piata fortei de munca, sau cu privire la cauzele inflatiei si somajului si raportul dintre acestea NU le discut. Daca eu nu indraznesc sa va contrazic asupra proportiei de bitum in mixturile asfaltice pentru ca ma veti trimite in mod justificat la manual, trebuie sa va spun ca si chestiunile de mai sus sunt tratate in manualele de economie si, repet, din respect pentru dumneavoastra nu le discut. Competitia contribuie la cresterea somajului, adevarat. Munca la negru nu va contribui la buget, adevarat. Cu privire la RM am identificat intr-un alt thread cel putin cinci categorii de obiectii. „Capitalismul n-are treaba cu grija fata de om!” este mai degraba o sentinta filosofica. Privita o lecuta mai serios, poate constitui tema unei teze de doctorat („ Politica social-economica in societatile capitaliste – studiu de caz Burkina Faso”, spre exemplu). Putem vorbi pana saptamana viitoare despre asta. Mediul investitional inseamna, spre un singur ipotetic si elocvent exemplu, ca primarul localitatii X permite investitorului Daimler sa-si construiasca fabrica de autobuze pe terenul comunei numai daca primeste si el un milion de euroi. Pentru ca nemtii nu-s tocmai nebuni, asa cum s-a aratat in prima parte a comentariului, nu marca banu’ si prin urmare, „ciuciu” locuri de munca. V-am spus ca economia nu-i greu de inteles. „Si Clinton si Obama au practicat aceeasi metoda de fiscalitate”_ vedeti dumneavoastra, de aia tin eu cu republicanii. Despre managementul resurselor umane in SUA am spus in principiu acelasi lucru ca si dumneavoastra, doar ca opinia mea este ca modelul acela este unul care stimuleaza economia. In Romania poti fi concediat [aproape] la fel de usor ca in SUA, dar esti angajat la fel de greu ca in Franta. Alt subiect care admite o dezbatere lunga (exista numeroase studii legate de aceasta tema, de la Dominique Groux si Eric Maurin, la Paul Krugman sau Angus Maddisson). Libera circulatie amarfurilor, persoanelor si capitalului in cadrul UE este o realitate. Despre formarea preturilor, moneda si bani, salarii si inflatie scriu manualele de economie. Desi marturisesc ca mi-ar face placere, explicarea pe larg a acestor concepte este imposibila in spatiul prezentului blog, asa cum este imposibil de explicat in amanunt constructia unui tronson de autostrada. Prin urmare, daca nu vreti sa ma credeti pe cuvant (si va inteleg perfect) gasiti demostratia aici http://www.amazon.com/Economics-Fourth-Edition-Joseph-Stiglitz/dp/0393168174 .

    Răspunde
     
  • sanduCu
    Octombrie 9, 2013 la ora 12:25

    Dl Constantin, citesc si ma minunez. Normal ca ma straduiesc sa si invat cit de bine stiti sa teoretizati niste matrapazlicuri cu care in alte conjuncturi, chiar dvs nu sunteti deacord. Nu voi spune ca uneori sunteti contradictoriu, ci numai ca asa cum pina acuma am invatat (ca multi altii) sa fiu precaut cu folosirea datelor statisice, va trebui sa fiu atent si cu interpretarile economistilor.
    Cred ca am spicuit (probabil ca vine de la „speak”)cele mai interesante afirmatii/deductii/expresii/convingeri si am incercat sa redau spiritul in care au fost folosite, pentru ca apoi sa le raportez la ceea ce cred ca se petrece in realitate. Le iau la rind, in ordinea in care le-am citit si mi-au atras atentia.

    „..este necesar sa se faca mai mult in spiritul integrarii si masurile spre care ne indeamna Germania sa privim nu reprezinta in mod neaparat „germanizare” ci mai degraba luciditate imperativa. Avem nevoie sa ne imbogatim cultura cu pragmatismul si eficacitatea germanice (nordice) pentru ca sa ne dezvoltam.” Eu recunosc, sunt germanofil (cel putin asa cred), dar nu vad chiar nimic imperativ in a ne imbogati cultura latina cu cea germana, chiar daca pragmatismul ei i-a ajutat sa se dezvolte. Putem sa ne integram in UE si fara indemnurile Germaniei, ne vom dezvolta in felul nostru romanesc. Cine ne place ne va accepta asa cum suntem. Sunt contra unei uniformizari nationale de orice tip. Iar in particular, de ce sa joc eu dupa cum cinta altul. Situatia de delasare prezenta stim cu totii ca se datoreaza derbedeilor de sus, pe care i-as da cu multa placere pe mina teutonilor. Urasc sa lovim in noi, mai ales cind stiu ca am fos tiriti aici. Ati spus frumos dar suna urit.

    „Sa obtii venituri la Buget […]reprezinta in buna masura cresterea eficientei colectarii (care in „latura latina a Europei” este deficitara), in fond, cresterea eficientei actului de guvernare. Asta este problema! Trebuie sa reducem coruptia, iar asta nu ne place defel!” O colectare deficitara sau imperfecta nu este latineasca, recunoasteti ca este exagerat spus, iar impreuna cu coruptia tin de guvernare. Amindoua, colectarea deficitara si coruptia sunt efecte ale unei guvernari necorespunzatoare, daca doriti un vinovat, il aveti – alegatorii. Dar daca realmente doriti o imbunatatire, nu o veti obtine nici harachirisindu-i pe guvernanti si nici batjocorind alegatorii – cu totii sunt oameni. Un sistem de guvernare in puterea poporului va face sa dispara toate neajunsurile – omul trebuie tratat ca atare nu ca o formula economica.

    „Pentru economia nationala, ei (lucratorii „la negru”) reprezinta intr-adevar o resursa. O resursa nefructificata, prin urmare, nu reprezinta un potential de forta de munca, ci o resursa irosita. Explicatia NU se afla in capitalismul salbatic in care trebuie sa ne zbatem pentru a supravietui, ci in lipsa de competitivitate a economiei romanesti. Daca in alte tari, unele cu un nivel ridicat al somajului, viteza de rotatie a fortei de munca este ridicata, in Romania somajul tinde sa se cronicizeze. Crearea de noi locuri de munca este dificila in absenta investitiilor, iar mediul investitional romanesc este profund neatractiv, guvernul procedand chiar la reducerea investitiilor publice.” De ce trebuie sa dam vina pe lipsa de competitivitate a economiei, cind este evident ca instabilitatea locului de munca (sau mai estetic spus: viteza de rotatie ridicata) este capul rautatilor. De fapt inca nimeni si nimic nu a reusit inca sa ma convinga ca pentru a trai civilizat trebuie sa ma iau la intrecere cu careva. „Omul potrivit la locul potrivit” este o lege care le rezolva pe toate, si asta-i problema sefului, ca de aia e sef. Intotdeauna am sustinut ca competitia este de fapt o irosire de resurse (ca sa folosesc vorbele dvs) inutila – mai multi competitori fac pe dracu sa produca mai multe produse de acelasi fel (daca sunt diferite nu mai e competitie) si in final (practica a dovedit-o) oferta depaseste cererea, incit acuma am vazut chiar una noua – cumpara 1 si primesti 3 gratis, este vorba de costume de haine. Ce inseamna asta? Ori pina atuncea te-a sarlatanit vinzind prea scump, ori ti se vind ciurucuri defecte/expirate, deci tot sarlatanie. Dar si intr-un caz si intr-altul, patronul isi recupereaza pierderea (datorata competitiei) aruncind oameni in strada. Gresesc daca sustin ca competitia contribuie la cresterea somajului? Adevarat munca la negru nu va contribui la buget, dar stiti de ce? Din munca asta abia se traieste, nu-ti poti permite nici un plan in viata (azi o ai miine pa si pusi). Chiar astazi, la TVR a fost o noua intilnire intre pro si contra proiectului Rosia Montana si unul „contra” (un cercetator chimist/preparator), referindu-se la „grija RMGC pentru om”, nu s-a mai abtinut si a trintit-o: „Stiti ce, capitalismul n-are treaba cu grija fata de om!”, n-a avut nici o replica. Dar asta este chiar suparatoare, sa fie conditionata crearea locurilor de munca, de atractivitatea mediului investitional! In sectorul privat, investitia este o suma de bani care trebuie sa aduca in mod sigur un profit mare si imediat. In sectorul public/de stat, se numeste finantare de la buget si are rolul de a mentine locurile de munca. Ce spune statistica? Unde este rata somajului mai mare la stat sau la privat? Nu dau doi bani pe nici o investitie daca saracia e mare. Dar asta nu inseamna de loc ca fiecare la locul lui de munca nu trebuie sa-si vada de treaba, dar asta-i treba sefului, ca de aia e sef.

    Am sa rezum: Pentru o crestere economica consolidata, privita din prisma componentei ciclice (probabil ca are treaba cu salturile calitative), sunt necesare reforme structurale, masuri profunde de care sarlatanii (asta-i de la mine) de guvernanti nu sunt instare. Nimic de comentat. M-am catarat pe aceiasi baricada. Iar cind spuneti „Practic, acest tip de politica fiscala (adica majorarea taxelor) a avut drept efect inhibarea cresterii economice si crearea de diverse distorsiuni in economie cu efecte perverse”, nu pot sa nu dau un exemplu. Si Clinton si Obama au practicat aceiasi metoda de fiscalitate „mascata” pentru refacerea bugetelor: programul de sanatate obligatorie, perversa chestie dar la care oamenii ripostau „daca e obligatorie sa fie gratis”. O sa mai auzim de asta.

    „presiunea (adica conditiile materiale precare) pe piata fortei de munca a crescut in ultimul timp, iar ca rezultat se inregistreaza o cretsere a calitatii personalului angajat”, nu sunt deacord sa vad in asta un fapt pozitiv si am sa va intreb: daca ajungi sa depinzi de un amarit de salariu (din care nu poti trai civilizat) pina intr-atit incit sa te umilesti (daca nu cunoasteti asta inseamna ca ati fost norocos), pentru ca asta nu este politete, garantat – altfel lumea pe strada ar fi fost mai vesela. Vad la TVR mereu…o masca ride, o masca plinge…

    „cei care chiar daca au o calificare cauta si nu-si gasesc un loc de munca, sunt dispusi sa accepte joburi sub nivelul calificarii lor. Mai ales daca exista o perspectiva de dezvoltare individuala pe termen lung”, daca va referiti la perspectiva unei avansari sau recunoasteri profesionale, care iti da putere sa te lasi exploatat (asta este angajarea unui supracalificat), in majoritatea zdrobitoare a cazurilor, gresiti. La interviu, poti sa le ai pe toate, daca nu arati supunere si umilinta…altul la rind. Un exemplu: eram la un interviu, mi-a spus ca mai are un candidat asa ca ma ia sa-mi arate fabrica (era un post de sef operativ, am inteles deja ca nu ma ia); cind am iesit, urmatorul care astepta nu stia cine sunt – s-a aplecat in fata mea pina la pamint, 90 de grade fara exagerare, si era canadian. Eu nu pot sa fac asa ceva. Vorbiti de adoptarea in Romania a „o viziune de tipul liberalismului american, care odata cu simplificarea concedierii [..] ar promova si o usurinta a angajarii, fara ca somajul sa fie privit ca excludere sociala”? Va rog sa ma scuzati, dar nu stiti ce vorbiti sau luati de bune niste aiureli dintr-o carticica – viata reala este foarte simpla. Ei te incurajeaza sa refuzi operarea unui echipament in conditii posibil periculoase, o faci si in citeva zile esti pe liber pentru ca vorbesti in timpul lucrului si asta nu e „safe”. Daca vreti ceva pervers si legal: concediere colectiva – voi ii spuneti somaj tehnic – dupa 13 saptamini de lasare la vatra (in care astepti sperind sa te recheme din somaj partial, adica 60% din salariu fata de 80% cit este in general, primesti o scrisorica ca dupa lege daca au trecut 13 saptamini nu te mai poate reangaja. Si ei pun posturile la vinzare pe salarii mai mici – imi spuneti mie ca se cauta munca calificata, ca te intreaba ce stii sa faci (daca nu stii nimic esti perfect, te invata cum l-a invatat pe altul inaintea ta). Cu asta „Sunt cautati candidatii care raspund cel mai bine conditiilor contextuale, intr-o perpectiva extrem de ingusta, pe termen scurt”, v-ati spalat pacatele.

    „piata comuna reprezentata de UE presupune libera circulatie a marfurilor si persoanelor”, vorbe frumoase de adormit copii – sunt tot mai multi care se conving de asta. Asa este, balanta comerciala controleaza cursul valutar, dar „Valoarea marfurilor exportate depinde, asa cum am aratat, de nivelul de performanta al economiei nationale”, unde ati aratat spuneti: „preturile si salariile nu pot fi mari, tot asa cum, din ratiuni economice, nu pot fi mari nici raportate unele la celelalte, intrucat reprezinta elemente ale unei stari de echilibru economic”. Cam intortocheata expunerea – performante, ratiuni, echilibru – care cu toata sofisticarea se reduce la faptul ca celui mic i se impun conditii dezavantajoase de schimb. Mai mult, prin pirghii politice si bancare sunt dictate si preturile interne. Chestia este cunoscuta si nici o demonstratie economica nu mai poate demonstra ce nu este de demonstrat. Si dati singur un exemplu mai mult decit ideal, cind vorbiti de paradoxul lui Leontiev si bunurile capital-intensive. „exporturile Statelor Unite sunt formate, in principal, din marfuri produse cu mare consum de munca, in timp ce importurile sunt constituite din bunuri capital-intensive. Ceea ce este, prin urmare, remarcabil este calitatea muncii inglobate in produsele respective”, spus pretentios dar sa o luam usurel. Ce inseamna capital-intensiv = o investitie initiala mare, urmata de o vinzare exploziva a unor produse cu inalt risc de depreciere. Mai pe romaneste, spunem ca „mergem la marea ciupeala”. Afacerile celor mari in tarile celor mici sunt mereu pe acelasi calapod (cei mari au grija sa nu se schimbe nimic pe piata libera): se aduc echipamente scumpe (intre timp ti-au distrus orice posibilitate sa ti le produci singur) si folosesc materia prima bruta si forta de munca ieftina. Nimic nou in sarlatania asta concurentiala libera.

    Dl Constantin, in meseria mea nu cred nimic pina nu verific, si este meseria pe care am invatat-o si o stiu. Nu am cerut nimanui sa-mi accepte concluziile, din contra i-am cerut sa le demonstreze pe ale lui. Economia este o stiinta interesanta si practica, atunci cind este folosita ne- tendentios.

    Răspunde
     
  • Constantin
    Octombrie 8, 2013 la ora 13:01

    Ideea ca fiscalitatea ar putea contribui la reducerea somajului este contrazisa de teoria si practica economica. Mult mai eficienta s-ar putea dovedi „germanizarea” , cu o rata de separare ridicata, dar si o rata de absorbtie la fel de ridicata, despre care se vorbea intr-un alt thread. Adica, adoptarea unei viziuni germanice in elaborarea politicilor economice din patria noastra, carevasazica, o chestiune culturala. Ori, o viziune de tipul liberalismului american, care odata cu simplificarea concedierii (stabilita in Romania prin noul Cod al Muncii) ar promova si o usurinta a angajarii, fara ca somajul sa fie privit ca excludere sociala. In timp ce in patria noastra candidatul este intrebat la interviul de angajare de ce a parasit un loc de munca cu 4-5 ani in urma, in SUA este intrebat ce stie si poate sa faca. Este o chestiune eminamente legata de cultura asupra muncii, de relatiile sociale s.a.m.d. romanii (ca si alti europeni „latini”) punand accent pe aspecte care au relevanta redusa in eficienta activitatii propriu-zise. In acest context, ideea ca angajatorii cauta persoane cu multa experienta este falsa. Sunt cautati candidatii care raspund cel mai bine conditiilor contextuale, intr-o perpectiva extrem de ingusta, pe termen scurt (mai rar, dar inclusiv in cazul unor multinationale), astfel incat sa depaseasca o stare economica caracterizata in principal prin incertitudine.

    Răspunde
     
    1. H-euro
      Octombrie 8, 2013 la ora 13:52

      Pot sa sper ca iti dai seama ca de fapt atunci cand ai salarii mari dublate de preturi la fel scopul este doar sa ii tii „afara” pe cei care nu tiparesc banul respectiv. Vechea zicala „cine-mparte parte-si face” se aplica si la Euro foarte bine.
      Exemplu: X are un mar, Y are o para, Z are o vaca. Daca X si Y se inteleg intre ei, pot schimba marul pe para, in schimb daca Z, care este in afara intelegerii, vrea si el sa faca afaceri cu cei doi, acestia ii pot spune ca vaca lui costa fie un mar, fie o para. In principiu, pretul fictiv este cel corect, al „pietei” pe care a incercat sa intre Z, pentru ca X si Y nu au alte bunuri si tin la pret. Practic este o mare escrocherie…
      Aici ii dau (cateodata) dreptate lui Moise: poate ca solutia sa intram in Zona Euro cu capul sus ar fi sa ne crestem artificial preturile si implicit salariile. Asta daca putem. Presupun ca nu am fi lasati sa facem asta, stapanii vestici au nevoie de sclavii estici, contrar declaratiilor electorale sforaitoare impotriva migratiei. Plus ca suntem (din nou) teritoriu tampon in fata „barbarilor” si „navalitorilor” din Estul de mai la est de noi…

      Răspunde
       
      1. Constantin
        Octombrie 8, 2013 la ora 15:10

        Iertati-ma, dar risc sa va dezamagesc spunandu-va ca sperantele dumneavoastra nu s-au implinit. Imi pot da seama despre ce ati vrut sa spuneti doar daca raportati „preturile mari” si „salariile mari” la unele de referinta, altfel, in raport cu ele insele, preturile si salariile nu pot fi mari, tot asa cum, din ratiuni economice, nu pot fi mari nici raportate unele la celelalte, intrucat reprezinta elemente ale unei stari de echilibru economic. Prin urmare, va rog sa ma scuzati daca gresesc in interpretarea celor scrise in comentariul dumneavoastra. Inteleg din exemplul de schimb pe care l-ati propus ca faceti cateva erori cu privire la natura si valoarea marfurilor schimbate intre Romania si tarile membre UE. In primul rand, trebuie sa aveti in vedere ca piata comuna reprezentata de UE presupune libera circulatie a marfurilor si persoanelor. Apoi, as indrazni sa observ trei chestiuni care se pot desprinde din exemplul dat. Prima este legata de caracterul schimburilor comerciale intre Est si Vest, Nord-Sud etc. A doua, este cu privire la cursul valutar al monedei nationale in raport cu EUR. A treia chestiune pare a fi in legatura cu migratia fortei de munca. (Cred ca mai sunt si altele, dar cer scuze daca nu le-am identificat ca atare si nu m-am referit in detaliu la ele.) (1) Ideea ca tarile bogate exporta in tarile sarace produse care contin o mare cantitate de munca calificata si importa din tarile sarace produse care contin munca necalificata este falsa, dupa cum a demonstrat-o paradoxul lui Leontief, prin care a fost pusa sub semnul intrebarii teoria Heckscher-Ohlin privitoare la comertul international si la structurile acestuia. Spre exemplu, Leontief a ajuns la concluzia ca exporturile Statelor Unite sunt formate, in principal, din marfuri produse cu mare consum de munca, in timp ce importurile sunt constituite din bunuri capital-intensive. Ceea ce este, prin urmare, remarcabil este calitatea muncii inglobate in produsele respective, iar necesitatea cresterii gradului de educatie in patria noastra reprezinta un lait-motiv in comentariile mele. (2) Moneda aflata in circulatie are acoperire in bunuri, altfel inflatia are grija ca lucrurile sa se petreaca asa. Constrangerile impuse statelor europene reduc capacitatea acestora de a-si finanta deficitul prin emiterea de moneda si inflatie. Asadar, balanta comerciala este cea care genereaza excedente sau deficite de valuta si variatii ale cursului de schimb. Valoarea marfurilor exportate depinde, asa cum am aratat, de nivelul de performanta al economiei nationale. Variatiile pe tremen scurt ale cursului de schimb sunt datorate pietei de capital. (3) In cadrul UE migratia fortei de munca are loc in contextul liberei circulatii despre care am scris. Nivelul salariilor este in directa dependenta cu productivitatea muncii si performanta economica pe termen lung, iar pe termen scurt variaza in functie de cererea si oferta pe piata locala a fortei de munca. „Barbarii din est” ar putea constitui o sursa de forta de munca calificata pentru Romania, asa cum romanii sunt pentru Germania. Din pacate, Romania nu este atractiva pentru imigratie, prin urmare, imigrantii in Romania tot in Germania doresc sa ajunga.

        Răspunde
         
        1. H-euro
          Octombrie 9, 2013 la ora 12:23

          Cuvantul cheie in „piata comuna reprezentata de UE presupune libera circulatie a marfurilor si persoanelor” este „presupune”. Chiar de aici imi pot da seama ca sunteti constient de faptul ca, pe langa relatiile strict matematice, in economie actioneaza mai multi factori subiectivi, cum ar fi natura umana, interesele politice si de grup, si altele asemenea, care influenteaza uneori in mai mare masura chiar decat realitatile fizice modul cum este perceput un bun si valoarea acestuia. Referirea stricta la legile macroeconomice este similara fizicii teoretice in care se apeleaza des la „conditiile ideale” de desfasurare a unui proces, doar pentru a putea observa un anumit aspect izolat. Problema apare in acest caz datorita ruperii de context si faptului ca, aplicat intr-un caz real de viata, tinde sa devina incoerent si neconcludent…
          Ca sa fac o paralela tot cu fizica si in economie se poate vorbi de „accidente” care prin natura lor se presupune ca sunt neprevazute. Si totusi, cum zice agentul de circulatie, exista factori care predispun la accidente, cum ar fi condusul in stare de ebrietate mai mult sau mai putin accentuata sau vitezomania. La fel si aici, poti prevedea, macroeconomic, faptul ca se pregateste o bula urmata de o criza. Insa nu poti prevedea exact MOMENTUL in care aceasta se produce. Sau DACA se va produce pana la urma, existand in fiecare moment sansa (chiar infima) ca acele conditii de declansare sa se schimbe.
          Ce legatura are cu raspunsul dumneavoastra de mai sus? Faptul ca ati apelat la niste teorii economice care sunt frumoase la nivel academic, dar au putin sau deloc corespondent in viata reala. Imi pare rau ca trebuie sa o spun asa direct, dar asta este realitatea…

          Chiar CRED ca ati inteles ce am vrut sa spun relativ la salarii/costuri mari privind „germanizarea” noastra. Se referea doar la faptul ca perceptia unui grup asupra importantei si valorii lui este un factor subiectiv si tine mai mult de puterea si vointa acelui grup de a-si impune imaginea dorita asupra altora mai slabi, mai putin numerosi sau mai nepregatiti, care nu formeaza un grup de lobby sau de opinie. Lucruri care nu apar ca atare decat ca anecdota in teoriile economice…

          Dau iar un exemplu, ca sa fie mai clar: un apartament cu X camere, construit de aceeasi firma, cu aceeasi echipa si cu aceleasi costuri, intr-un oras mic de provincie, are cu totul alt pret de vanzare decat unul construit in buricul Capitalei. De ce? Raspunsul economic este: pentru ca se poate. Pentru ca, pe langa costurile stricte de constructie, se vinde si ceva imaterial, dar care are efecte materiale: un vad. Vad catre educatie mai buna, securitate economica, distractie mai variata, s.a.m.d.

          Sunt aceste adaosuri intotdeauna atat de utile si de apreciate la adevarata lor valoare ca sa justifice cresterea preturilor? De multe ori nu. Si nu o zic ca un expert in asta, la urma-urmei nu imi aduc aminte sa fi vrut sau sa fi putut cuantifica vreun economist toate aceste avantaje colaterale. Si nici dezavantajele, pentru ca sunt si ele extrem de multe. De obicei economistul, la fel ca si fizicianul, scapa de „complicatii” apeland la sintagma „pretul este stabilit de piata”. Si gata, a scapat de o belea…

          Dar o spune bunul simt, cel care vede ca se ajunge la cresteri exorbitante ale unor preturi, moment in care din ce in ce mai multi jucatori din piata se trezesc la realitate si pur si simplu ies din joc. Pentru ca devine evident ca niciodata investitia nu se va recupera.

          Personal nu ii vad bine pe „germani”. Si aici includ mai toate tarile nordice plus englezii. Toate bune si frumoase pentru ei pana acum. Insa au descoperit deja ca si-au cam masacrat clientii vechi din Europa. Si au norocul, limitat in timp zic eu, ca se ridica piata chineza si asiaticii in general, care sunt multi si avizi de lux.

          Vad cel putin doua riscuri aici, unul economic si celalalt politic.

          Cel economic: clienti multi, care incep sa o duca din ce in ce mai bine, la un moment dat vor deveni pretentiosi si pot sa iti intoarca spatele masiv si in mod organizat. Si ajungi in situatia unei tari bananiere care se zbate sa vanda marfa de calitate cat mai buna la orice pret.

          Cel politic: nu am putut niciodata sa inteleg cum naiba se impaca leadershipul democratic al Vestului cu sprijinirea economica directa a unor puteri total antidemocratice cum este cea chineza, rusa sau altele asemenea lor asiatice sau de aiurea. De la „cumparati masini americane” la „ne mutam toate fabricile in Asia” e un drum atat de lung economic si politic si atat de scurt ca timp ca e uneori incredibil, ca un cosmar cu ochii deschisi. Stiu ca a existat teoria ca bunastarea economica face mai mult bine democratiei decat forta armelor, dar in practica efectele nu se vad: crizele financiare, sociale, lipsa sigurantei si somajul exista si sunt in crestere in lumea „democratica”, iar nerespectarea drepturilor omului si rezilienta la democratie sunt la fel prezente la „ceilalti”. Ba chiar ultimele primesc si legitimitate prin suportul pe care il dau direct sau indirect democratiile occidentale mutandu-si operatiunile acolo…

          Spune ceva vreo teorie economica despre asta? Cand vine timpul cand vom primi ce meritam, cu varf si indesat? 🙂

          Răspunde
           
  • Constantin
    Octombrie 8, 2013 la ora 12:43

    Si numerosi pensionari lucreaza, chiar daca statistica ii exclude dintre cei aflati in cautarea unui loc de munca, plasandu-i printre inactivi. Prin urmare, presiunea pe piata fortei de munca a crescut in ultimul timp, iar ca rezultat se inregistreaza o cretsere a calitatii personalului angajat. Am intalnit instalatori dintre tinerii absolventi care nu au gasit un job mai bun, care nu mai vin bauti sa lucreze si pot sa te intrebe civilizat ce probleme ai cu robinetii, sau angajati Mc Donalds cu mult mai politicosi decat in urma cu 7-8 ani, spre exemplu. Desigur, Total Reward System are patru componente, din care veniturile salariale reprezinta doar una, iar dezvoltarea individuala o alta, dar trebuie remarcat si un alt aspect al fenomenului. Durata medie petrecuta in somaj este mare in patria noastra prin comparatie cu alte tari. Pe de alta parte nivelul resurselor materiale (rezervele) necesare intretinerii este scazut, mai ales in contextul crizei economice prelungite, prin urmare, presiunea pentru a cauta un loc de munca este din ce in ce mai mare; tot incerc sa fac inteles acest lucru de mai multa vreme in spatiul prezentului blog. Asadar, cei care chiar daca au o calificare cauta si nu-si gasesc un loc de munca, sunt dispusi sa accepte joburi sub nivelul calificarii lor. Mai ales daca exista o perspectiva de dezvoltare individuala pe termen lung.

    Răspunde
     
  • Constantin
    Octombrie 8, 2013 la ora 12:17

    Modificarea taxarii muncii, sau a „taxarii in general”, nu este suficienta. Este nevoie de reforme structurale in intreaga economie pentru a deveni mai competitiva. Ceea ce este reprezentat statistic drept crestere economica nu este suficient, mai ales daca privim din perspectiva componentei ciclice a acesteia, ca sa privim linistiti. Pentru ca sa existe o crestere consolidata sunt necesare masuri mai profunde pe care politicienii nu sunt in masura sa si le asume in prezent. Singura politica fiscala in care guvernantii au demonstrat mobilitate a fost aceea de a majora o taxa, ori de a introduce una noua atunci cand veniturile la Buget au fost amenintate. Practic, acest tip de politica fiscala a avut drept efect inhibarea cresterii economice si crearea de diverse distorsiuni in economie cu efecte perverse.

    Răspunde
     
  • Constantin
    Octombrie 8, 2013 la ora 12:03

    Lucratorii „la negru” au, cei mai multi dintre ei, slujbe ocazionale. Pe de alta parte, „negru”, daca inseamna tot ceea ce nu este pe deplin legal, include si munca „la gri” (cu diversele forme de eludare a prevederilor legale). O parte importanta dintre acestia se pot considera la fel de bine inactivi, pentru ca pot declara in sondaje ca nu au un loc de munca stabil, dar nici nu se afla in cautarea unuia, pentru ca beneficiaza de veniturile muncii ocazionale. La fel de bine cei care sunt inactivi conform statisticii desfasoara diverse activitati nefiscalizate, lucrand practic „la negru”, prin urmare nu se uita la televizor „poate le da cineva de lucru”, ci chiar lucreaza pentru a se putea intretine. Pentru economia nationala, ei reprezinta intr-adevar o resursa. O resursa nefructificata, prin urmare, nu reprezinta un potential de forta de munca, ci o resursa irosita. Explicatia NU se afla in capitalismul salbatic in care trebuie sa ne zbatem pentru a supravietui, ci in lipsa de competitivitate a economiei romanesti. Daca in alte tari, unele cu un nivel ridicat al somajului, viteza de rotatie a fortei de munca este ridicata, in Romania somajul tinde sa se cronicizeze. Crearea de noi locuri de munca este dificila in absenta investitiilor, iar mediul investitional romanesc este profund neatractiv, guvernul procedand chiar la reducerea investitiilor publice.

    Răspunde
     
  • Constantin
    Octombrie 8, 2013 la ora 11:37

    Cele mai multe accidente rutiere se finalizeaza doar cu pagube materiale, nu cu traume care au nevoie de ingrijiri medicale de urgenta precum spune intr-un mod neadevarat dl. ministru. Domnia sa minte asemenea altor colegi din guvern, pentru a atinge in acest fel obiective care nu puteau fi atinse altcumva din lipsa de profesionalism si competenta manageriala. Daca se va invoca necesitatea reformei sistemului de sanatate, dupa 520 de zile de guvernare prim-ministrul ar fi putut sa o faca, in loc sa apara zilnic in talk show-uri televizate. Scumpirea RCA este o prostie. Asa cum bine observa dl. Moise Guran, efectele externe ale unei asemenea masuri ar fi mai costisitoare din punct de vedere social.

    Răspunde
     
  • Constantin
    Octombrie 8, 2013 la ora 11:23

    „Sudura monedei unice” este o metafora expresiva, dar de fapt este vorba despre impedimentul reprezentat in aceasta etapa a integrarii de faptul ca Uniunea Europeana este inca o zona monetara suboptima. Sa obtii venituri la Buget din taxe precum Germania, nu inseamana neaparat un nivel al taxarii mai mare (Romania este campioana la acest capitol), ci reprezinta in buna masura cresterea eficientei colectarii (care in „latura latina a Europei” este deficitara), in fond, cresterea eficientei actului de guvernare. Asta este problema! Trebuie sa reducem coruptia, iar asta nu ne place defel!

    Răspunde
     
  • Constantin
    Octombrie 8, 2013 la ora 10:59

    Daca nu este vorba despre o influenta culturala, „germanizarea” nu poate fi eficienta. Este tabu sa te gandesti la proces altfel decat din perpectiva financiara sau fiscala (nici asa nu sunt foarte multi adepti ai „germanizarii”), pentru ca apar deindata voci care striga din stal Bismark, Hitler! Doar ca, fara a intra in demonstratii cu argumentari obositoare, caracterul social al Stiintelor Economice face ca reformele politice necesare sa aiba un profund caracter cultural. Imbogatirea sau saracirea culturilor nationale si a celei europene „y compris”, prin germanizare este un lucru care va fi dezbatut mult si bine in viitor, dar acum(!) este necesar sa se faca mai mult in spiritul integrarii si masurile spre care ne indeamna Germania sa privim nu reprezinta in mod neaparat „germanizare” ci mai degraba luciditate imperativa. Avem nevoie sa ne imbogatim cultura cu pragmatismul si eficacitatea germanice (nordice) pentru ca sa ne dezvoltam.

    Răspunde
     
  • alexman
    Septembrie 25, 2013 la ora 17:44

    Felicitari pt emisiune.Ma regasesc intre cei ce nu lucreazaaa iar acest lucru se intampla din cauza taxelor prea ridicate.Am ceva bani pe care i-as putea investi si sa deschid o afacere,daca mediul din tara noastra ar fi propice pentru asta.Cum statul te jupoaie, prefer sa stau deoparte si sa ii cheltui singur…..cam asta e profilul celui care nu face nimic, adica nu lucreaza.In schimb citeste,se plimba se bucura de viata-si cel mai important lucru:NU MAI ESTE ROB AL UNUI SISTEM MAFIOT…..

    Răspunde
     
  • Tudii
    Septembrie 25, 2013 la ora 13:19

    Moise, taxa la Medicina in Bucuresti a crescut cu 3000 de lei, de la 6000 la 9000 lei pe an.

    Răspunde
     
  • Alin
    Septembrie 25, 2013 la ora 12:05

    Buna ziua, eu nu inteleg un lucru de ce tot zice Moise que 2,6 milioane de inactivi peste 15 ani. Oare elevii de la 15 la 19 ani si studentii de la 19 la 23 nu reprezinta o parte importanta din 2,6 milioane? Multumesc

    Răspunde
     
    1. Tudii
      Septembrie 25, 2013 la ora 13:29

      Am vrut sa pun si eu aceasta problema. Sunt vreo 180.000-200.000 de elevi pe generatie rezulta ca sunt cam 1 milion doar cei care sunt doar la liceu! din 2.6 milioane. fara sa-i mai punem pe cei din facultati. Restul pana la 2.6 milioane, cred ca cea mai mare parte a lor sunt, cum a zis si Moise, oamenii mai in varsta, care nu sunt nici pensionari dar nici nu-i mai angajeaza nimeni.

      Răspunde
       
  • Cris
    Septembrie 25, 2013 la ora 08:36

    Sunt avocatul „frecatorilor de duda” care nu se incadreaza in definitia americana a „somerului”.

    Un „frecator de duda” cu studii superioare din Romania, daca si-a pierdut jobul, nu-si mai gaseste altul in veci dintr-un motiv simplu – economia e pe chituci, iar firmele care inca mai functioneaza cauta sclavi tineri, cu creierul spalat, dispusi sa munceasca ore multe pe bani putini.

    Dilema frecatorului de duda cu studii superioare nu este daca sa mearga sau nu la munca – ar face acest lucru in secunda doi, daca ar gasi ceva de lucru, ci faptul ca nimeni nu e dispus sa-l angajeze nici chiar pe salarii de mizerie (700-800 lei) care sunt destul de frecvente in Romania.

    Apare astfel problmea „esti supracalificat” adica, in traducere, „ai prea multe studii si experienta pentru cati bani sunt dispus eu sa-ti dau ca sa lucrezi 12 ore pentru mine”…

    Si atunci „frecatorul de duda” roman, inceteaza sa mai caute pentru ca stie sigur ca cauta degeaba. Si incepe sa se descurce, ca alti 40% din populatie, la mica ciupeala – un ciubuc, o prestare de servicii, o specula, chestii marunte, te talcioc.

    Partea proasta e ca „frecatorii de duda” au cam invatat sa se descurce singuri in toate si nu genereaza consum. Doar subzista. Statul nu incaseaza de pe urma lor mai nimic ca taxe si impozite… dar nici nu le plateste nimic in schimb – se face ca nu-i vede.

    Solutia nu sunt ajutoarele sau pomenile de stat cu reducerea masiva a impozitelor si cresterea urgenta a puterii de cumparare. Intr-un mediu economic functional (nu e cazul Romaniei) afacerile generatoare de locuri de munca apar si se dezvolta de la sine, nu au nevoie de pomenile lui Ponta.

    Răspunde
     
    1. sanduCu
      Septembrie 25, 2013 la ora 09:58

      Dl Cris, ati descris cit se poate de sugestiv chestia cu „duda” (in treacat fie spus, ati baut vreodata dudata?), dar cind vad la sfirsit ce spuneti „afacerile generatoare de locuri de munca apar si se dezvolta de la sine, nu au nevoie de pomenile lui Ponta”, v-as da dreptate si nu. Chiar credeti, pe bune, ca romanasii astia din guvern, cu totii sunt idioti? N-or fi grozavi dar nici sa mergi contra, doar vad si ei, aud si ei ce se intimpla… jos. Daca ei inca mai freaca tambalul sa vinda Rosia Montana, inseamna ca nu sunt de capul lor. Daca nu sunt de capul lor, inseamna ca nici nu au vre-un interes sa se refaca tara – ei executa ce li se cere, sunt „deja cumparati gata”, cum spunea Bahus. Vorbiti de subzistenta. Pacat. Ginditi-va, cei care subzista astazi din ce pensie vor trai miine? Sau ginditiva ce fac pensionarii de astazi daca mai apuca ziua de miine. O vorba olteneasca zice: mai aproape mi-e camasa decit haina, altfel spus: mai aproape mi-e tara decit Europa. Intelegeti?

      Răspunde
       
  • dan onofrei
    Septembrie 25, 2013 la ora 00:55

    buna seara-multumim pentru emisie stimate dle Guran de faPt dsv .cit si colegilor cu care o realizati.
    Dle Guran -RCA -ul deci care e obligatoriu este obligatoriu altfel nu se conduce masina sau daca este prins ca circuloa la negru dar asta nu trebuie sa fie posibil caci nu se poate ingregistra o masina la politie inainte ca sa ii fie platita si inregistrata Societatea de asigurarae care trebuie sa fie serioasa deci omologata :Dle va suparati chiar a ajuns Romania tara nimanui adica se circula fara asigurarea sau cu asigurarea in Bulgaria care nu este SERrioasa?????Dle inseamna ca daca e asa tre sa emigrati cu totii sa ramina doar dl:Ponta cu prezideentul in tara!!!!Deci chiar atit chaos nu este posibil fara asigurare nu se circula 1 metru!!!!E la fel de grav ca aia cu 1 biet copil muscat mortal de ciini in parc bucurestean!!!
    -DAr acele taxe ce ii lipsesc miniostrului sanatatii pot fi compensate de marirea RABIAta SI raDICALA a amenzilor !!!!Adica daca pe 7 august intre Sebes si Sibiou pe bnada continua si drum extrem de periculos sint deepasit de masina cu numar B-101-MAE!!!???CE legi mai functioneaza in acea tara?????Deci cum sa nu faca accidente daca circula toti extrem de violent/riscant si nu respecta mai nmimeni regulile de baza la depasiri si viteza??Deci unde se duc aceste AMENZI si cit dee mari sint??:DE exemplu o deepasire pe dunga continua as taxa-o cu cel putin 1000 Euro ca in caz de accfident urmarile pot fi extrem de grave(cu costuri si piewrderi imense pentru societate).LA fe si la depasiri de viteza de la 250 Euro in sus :Nu vor sa platerasca sau nu pot sa li se confiste averea personala fara discutii!!Deci daca vorbim de modelos germanos atunci germanos sa fie!!!ORDINE si DISCILINA.
    -KFC ???ca mare patron -da istoria va va arata adecvarul-in loc sa mincati sanatos cum au mincat stramosii vostri mincati fast-food-uri si bucurati-va de viitoare diabete preprogramate :DAr deh sinteti in pas cu moda ,e in regula numai sa va descurcati la batrinete pe picioare nu in spitale.(de fapt intrebarea se va pune pentru aceste viitoare generatii cine va finata spitalele ???in acele peste vtreo 3 decenii?)
    -ca studentilor li se ridica taxele la studii -nu e nici o problema (e de fapt mai bine ca se ridica decit sa nu se ridice!”),sint tineri si sa munceasca in vacante ASa fac si experieneta de viata:Dar am, intelesw ca intre timp vor sa invete si meserii:Sau mai deeparte vor toti sa fie doar medici si avocati???Si asta e bine dar cineva tre sa faca si munca reala in industrie si mai alaes in agricultura:SE pare ca nimnei nu vrea sa isi mai murdareaswca minutile firavioare antrenate cu degetelul pe iphone (degetel, in suis -deegetel in jos ce frumoasa este viata cu iphoneul dimineata).Asa zisa munca de jos a fost probabil complet abolita in Romanica(precum ziceau comunistii de monarhie) de intelectualul somer.DA e si asta o solutie.DAr nu de viitor sau cel putin nu unul robust cu bataie lunga .
    -Pot crede ca o asociatie Petrom si Romgaz cu americanii petrolisti poate fi de bun augur caci acestia sint dintre cei mai experimentati petrolisti mondiali.IAr Petrom este intradevar o societate care cred este serioasa :Am pus benzina Efix in concediou si am fost f.multumit de calitate.DEci asemenea societati pot face onoare Romaniei ca si DAcia cu Renault-ul.
    -de fapt multe ar fi bune in Romania stiamte dle Gurana dar este prea mult chaos ,lipsa de organizare serioasa de santiere si planuri de perspectiva nu care sa se schimbe de la o zi la alta.Si in GErmania ,tara relativ puternica se ajunge la blamari la nivel inalt daca se lucreaza in chaos si fara un concept initial care sa fie strict urmarit ca in cazul marelui aeroport de la BErlin .Cu atit mai mult la o tara mica precum Romanica trebuie o disciplina de fier(da nu din la moale) _NU are de a face cu garda de fier .
    Vorbeam cu dl.Adrian D de eficienta acum 2 seri:Sigur ca nu poti vorbi de eficienta daca Dumnezeu iti da un an bun la cereale dar tu din lipsa de industrie zootehnica nu cresti suficiente animale la asa o tara sa te scalzi in carne ecologica si iti vinzi cerealele la un pret de nimic dictat de speculanti!!!Nici nu poti numni eficienta(DEZ) organizarea unui blestem de saNTIER ca cel de pe centura ARADULUI(care este intimplator oglinda de intrare a turistilor straini dinspre VEST in Romania(adica sa te stampileze de la inceput ca IREMEDIABIL IDIOT)UNDE ZICI CA TE AFLI PE LUNA DUPA BOMBARDAMENT SI TOATE DIVERSELE MATERIALE S-AU AMESTECAT AIUREA .
    Altfel sint si excemple pozitive cu carul iar oamenii(majoritatea) sint de buna credinta(ca si nin GErmania ) ,prietenosi(multb dar mult mai m ulöt dfecit in Germania si in gteneral in west-ul imbicsit) ,cu suflet si destul de harnici(NU mai putin harnici ca noi germanii in nici un caz ba poate ceva mai harnici mai ales cind string recolte de pe parcela straina avecinului ) dar MIZERABIL (poate cel mai mizerabuil din Europa)platiti la costurile de viata pe care le au:NU le poti pretinde la onmanei sa faca 2 si 3 joburi ca sa supravietuisaca!!!!NU este corect pe durata le ruinezi sanatatea si ai probleme cu costurile sanitare in citeva decenii.SAu asta se doreste ,pe durata sa se imbogateasca doar medici in Romanica ???

    Răspunde
     
  • dan onofrei
    Septembrie 24, 2013 la ora 23:55

    buna seara-multumim pentru emisie stimate dle Guran de fpat dsv .cit si colegilor cu care o realizati.
    Dle Guran -RCA -ul deci cadea e obligatoriu ester obligatoriu latfel nu se conduce masina sau daca este prins ca circuloa la negru dar asat nu trebuie sa fie posibil caci nu se poate ingregistra o masina la üpolitie inainte sa ii fie platita si inregistrata Socie3tatea de asigurrae:Dle nu te supara chiatr aajuns Romania tra animanui adica se circula fara asigurarea sau cu asigurarea in Bulgaria care nu este SERrioasa?????Dle inseamkna ca daca e asas tre sa emigrati cu totii swaramina dopar dl:Ponta cu prezideentul in tara!!!!Deci chiar atit chaos nu este posibil fara asigurare nu se circula 1 metru!!!!E Cla fel de grav ca aiai cu 1biet copil muscat mortal de cini in parc bucuresteana!!!
    -DAr caele taxe ce ioi lipsesc miniostrului sanatatii üpotz fi compensate de marirea RABIAta SI raDICALA a amenzilor !!!!Adica daca pe 7 august intre Sebes si Sibiou pe bnada continua si drum extrem dee periculos sint deepasit dee masinja aMAE!!!???CE legi mai functioneaza in ac ea tara?????Deci cum sa nu faca accidente daca circula toti extzrem de violent si nmu nr4espüecta mai nmimeni regulile dee baza la deüpasirisi viteza??Deci unde se duc aceste AMENZI si cit dee mari sint:DE exemplu op deepasire pe dunga continu aswa taxa-o cu

    Răspunde
     
  • ANGELA MURESAN
    Septembrie 24, 2013 la ora 21:03

    Va felicit pentru emisiunile foarte interesante si tot odata foarte bune.Referitor la emisiunea de aseara cu oameni activi/inactivi vi se pare corect ca un muncitor sa mearga sa munceasca si patronul sa nu il plateasca si cind ceri salarul pentru munca sa te ameninte ca de de in judecata ca nu i-ai terminat lucrarea e vorba de constructii.Pe patroni astia nu-i ia nimeni la rost pe linga,ce tin muncitori la munca la negru.Va multumesc si succes in continuare.

    Răspunde
     
  • Cris
    Septembrie 24, 2013 la ora 19:00

    omnule Guran,

    Am urmarit pledoaria (corecta) cu privire la numarul impresionant al „frecatorilor de duda” din Romania, care nu sunt nici someri (in sensul definitiei americane), nici pensionari, nici agricultori inregistrati la fisc. Sunt „casnici”, prestand diverse servicii pe langa casa pentru personal (inca) salariat.

    E tot o forma de evaziune fiscala sau de furatul caciulii de ambele parti si o sa ma explic:

    Statul impune niste taxe babane pe salarii, angajatorul (de regula o companie straina) evita aceste taxe si plateste legal UN SINGUR SCLAV IN LOC DE DOI, TREI, pentru un volum de munca extins (10-12 ore/zi) dar nu ofera acelui sclav un salariu dublu sau triplu, conform muncii prestate ci ofera, in cele mai bune cazuri, un spor de 30% fata de cat ar costa munca normata pentru acel post. In acest fel sclavul se bucura ca are un job si poate plati niste rate, iar corporatia isi acopera, in termeni de costuri, cu un singur om un volum de munca dublu sau triplu, pentru care, angajand doi sau trei oameni ar plati taxe extrem de babane la stat. In felul asta, la un angajat cocosat de munca avem alti doi pe margine care freaca duda si care nu apar in statistici ca si „cautand activ un loc de munca”.

    Ce fac aia care freaca duda? Presteaza diverse „servicii casince” pentru salariati care nu mai au timp nici sa moara si care pica latzi dupa ce ajung acasa, de pe plantatie. E nevoie de cineva sa cumpere alimente, sa le gateasca, sa plateasca facturile, sa faca curatenie, sa plimbe copiii sau animalele de casa, etc. Salariatii numiti sclavi in loc sa cumpere niste servicii de la terti, platind TVA, le „cumpara” de la rude, neplatind nimic.

    Ce face statul? Calculeaza niste statistici, se face ca nu intelege fenomenul descris mai sus si rateaza sa incaseze niste taxe, plangandu-se mereu de deficite. Unde sunt salariile virtuale ale celor care stau pe margine? Am spus mai sus – 10% in buzunarul acelor salariati cocosati de munca, 20% in conturile bancilor la care sclavii au rate, restul in buzunarele companiilor, zero in buzunarul statului.

    Toata lumea tzipa ca Romania are o productivitate de 3 ori mai redusa ca media UE dar are salarii de 7 ori mai reduse ca media UE. Unde se afla diferenta? In profiturile companiilor care ne umfla statisticile nationale.

    Statul roman ar trebui sa inteleaga ca, pentru fiecare om care sta pe margine, ne-cautand activ un loc de munca (in sensul definitiei americane) rateaza sa incaseze nu numai taxele pe munca de la acel om ci, mult mai important, TVA-ul aferent serviciilor pe care salariatii (cei cu job) ar trebui sa le cumpere din sistemul oficial, fiscalizat si pe care nu le mai cumpara, pentru ca au altenative.

    Care ar fi solutia? Reducerea masiva a taxelor si simplificarea MAJORA a birocratiei astfel incat prestatorii de servicii, de pe langa salariati sa intre in piata oficiala, fiscalizata si sa faca un profit acolo. La ora actuala nu e posibil.

    Iobagia e supra-taxata, la ora actuala, in Romania.
    Ori esti salariat, ori te apuci de un mic business esti din start cocosat de taxe, inainte sa ajungi sa intelegi ceva din activitatea pe care o desfasori.

    Răspunde
     
    1. Alex T
      Septembrie 24, 2013 la ora 22:03

      Foarte mare dreptate aveti d-le Cris. As avea o singura mentiune, oamenii aceia care aleg sa nu-si caute de lucru o fac si pentru ca ori nu le convine sa lucreze 1 luna intreaga pentru o suma care le ajunge doar 20 de zile, ori fiindca efectiv prefera sa emigreze decat sa se chinuie cu un salariu de 800-1000 lei.

      Răspunde
       
  • Lucian
    Septembrie 24, 2013 la ora 18:51

    Am incercat sa urmaresc Biziday pe seenow dar nu exista campul freezone pe iPadurile inregistrate in straitatate (Elvetia). Puteti solutiona aceasta problema ?

    Răspunde
     
  • Alex
    Septembrie 24, 2013 la ora 18:19

    Salut, Moise,

    Am o intrebare legata de populatia activa/inactiva. In datele expuse in emisiune, tinerii de peste 15 ani care sunt in scoala/facultate, sunt trecuti la populatie activa, inactiva, sau nu sunt inclusi in statistica?

    Mersi,
    Alex

    Răspunde
     
  • Bardita Marius
    Septembrie 24, 2013 la ora 17:34

    felicitari pentru emisiunea BIZIDAY dar in acelasi timp trebuie sa subliniez faptul ca aveti cel mai bun moderator.

    Răspunde
     
 
 
Adaugă comentariul
 
 

Emailul nu va fi făcut public. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Nume: *
Adresa de email: *
Pagină web
Comentariul*
 caractere rămase