Când eşti prea jos ca să mai cazi…

Publicat la data de de Moise

amza isarescu

de Moise Guran

Acum 15 ani, pe când România era fix în crucea unei crize economice de mai mare amploare decât cea pe care am traversat-o recent, Mugur Isărescu, guvernator BNR a avut și atunci o revelație de tip Amza Pelea – zice, la anul pe vremea asta ieșim din recesiune. Păi de ce? Păi am căzut atât de jos că mai jos n-avem unde să mai cădem, a venit răspunsul guvernatorului. Și, într-adevăr, peste fix un an, PIB-ul a început să crească. Cum însă Dumnezeu are ironiile sale cu oltenii, peste fix un an Isărescu a fost numit prim-ministru, ca să scoată România din criză. Că nu mai era vorba să nu mai cădem, asta se întâmplase deja așa cum intuise Isărescu, era vorba să mai și creștem și nu prea mai aveam cu ce. Iar Isărescu a operat atunci o reducere simbolică de fiscalitate, doar ca să dea un semnal, o încurajare, ca să încurajeze mișcarea banilor către un viitor mai bun ce nu se știa clar când va veni. A venit după trei ani, dar deja Isărescu nu mai era premier de doi.

Revenind în zilele noastre, este destul de evident cred faptul că România a ieșit din recesiune, dar anul acesta investițiile străine s-au prăbușit la un nivel de la care nu prea mai au unde să scadă. De aceea economiștii spun că de la anul investițiile nu prea mai au variante, și deci, probabil vor începe să crească. Când eu spun investiții dumneavoastră ar trebui să înțelegeți locuri de muncă. Acolo se vede cel mai bine lipsa lor. Exporturile României ajunse în această vară la un nivel record sunt făcute pe investiții directe realizate în anii anteriori. Economia crește pe aceste exporturi, dar numărul locurilor de muncă nu. Mai rău este că această creștere maschează cel mai grav semnal de alarmă posibil pentru economiști – lipsa investițiilor direct.

Nu știu ce crede acum Isărescu despre asta și nici nu știu dacă îi rezultă de anul viitor o creștere a investițiilor. Bine ar fi să fie, dar să vă spun o chestie din experiența personală – filosofia oltenească nu s-a bazat niciodată pe axiome.

This entry was posted in MOISE. Bookmark the permalink.

Comentarii prin facebook

41 răspunsuri la Când eşti prea jos ca să mai cazi…

  • Chirita Aurelian Stefan
    Septembrie 24, 2013 la ora 20:11

    D-le Constantin secventa pe care trebuia sa o urmariti se refera la o perioada de maxim 3 luni pana la declansarea crizei, numai asa vorbim de tendinte. In postare precedenta ,D-le SanduCu ,trebuia sa scriu scaderea consumurilor ce conduce la costuri de operare mai reduse.Chiar in comentariul d-v. argumentati ca ,,publicul activ ”in economie -prin consum-sprijinit de banca nationala-scaderea dobanzilor,incurajarea consumului -si fiscalitate energica-orientrea consumului- contracareaza ineficienta relativa a privatului , pierderi ca urmarea inclusiv a linilor de credit pt investitii ce nu sunt acoperite de consum.Iata de ce consumul trebuie sa primeze ,dar el nu se poate face fara invetitii.

    Răspunde
     
    1. sanduCu
      Septembrie 25, 2013 la ora 00:21

      Dl. Chirita Aurelian Stefan, multumesc, imi pare bine cind invat . Ceea ce ati crezut ca e argumentul meu este de fapt ce sustine Keynes: “publicul” activ in economie sprijinit de banca nationala si de o fiscalitate energica contracareaza ineficienta relativa a “privatului”, referindu-se la domeniul de stat si la cel privat. Ce am incercat sa clarific, este sa diferentiez sursa unei investitii de sursa unui imprumut bancar, chiar daca ambele sume pot avea aparent acelasi scop, felul in care sunt folosite le deosebeste. Investitia este un fond propriu (pentru care nu datorezi nimanui nici o dobinda, daca l-ai pierdut totul se opreste aici) pe care il risti deliberat (ca la poker) pentru un profit mare si imediat. Un imprumut bancar sau linie de credit reprezinta o suma pe care banca ti-o acorda in baza unor garantii (daca pierzi, pierzi totul – in cazul unei banci private – sau nimic (se poate sterge datoria) daca banca este nationala si acoperita de buget) si platesti o dobinda (mai mare la o banca privata sau mai mica la o banca nationala). De aici se remarca ca numai o organizatie de stat (sau cu actiuni la stat) ar avea dreptul sa apeleze la serviciile bancii nationale (respectiv sa fie acoperita de la buget). Din acest motiv, nu am fost lamurit de ce in cazul lui OMV Petrom SA, folositi termenul de investitie cind ei in documentele lor folosesc termenul de linie de credit, chiar daca in problema salariatilor si a achizitiilor se comporta ca o firma privata. Daca aveti date care sa clarifice ceia ce eu doar incerc, sunt interesat sa aflu – explicatia se poate lega de multe „stergeri” sau „ne-stergeri” de datorii in faza de privatizare sau eventual de in faza de „retrocedare” catre stat al unor afaceri. Este vorba de niste reguli care acopera legal sume mari. Revenind la Keynes si la comentariul curent „trebuia sa scriu scaderea consumurilor ce conduce la costuri de operare mai reduse”, ceia ce admit ca este invers fata de cele spuse anterior: „Iesirea din criza se face ,,doar” prin consum sustinut de investitii ca efect parghie.-vezi teoria keynesiana” corelat cu „Rolul investitiior este de cresterea a capacitati de productie sau diminuarea costurilor” . In finalul comentariului curent adaugati „pierderi ca urmarea inclusiv a linilor de credit pt investitii ce nu sunt acoperite de consum.Iata de ce consumul trebuie sa primeze ,dar el nu se poate face fara invetitii”, adica – consumul /vinzarea trebuie sa fie suficient de mare sa acopere eventualele posibile pierderi datorate unor investitii insuficiente. Daca gresesc, va rog sa ma corectati, dar nu vad legatura intre investitie si consum, sau cel putin cum o investitie ar influenta consumul. Si in orice caz, Keynes spune: o economie de stat sprijinita de banca nationala (pe baza bugetului format din colectarea de taxe) poate contracara ineficienta sectorului privat, care, mai adaug si eu paie pe foc, este interesat numai de profit. In incheiere sa-mi exprim clar pdv: sunt contra investitiilor (care se practica in sectorul privat) si prefer o economie nationala sustinuta de la buget. Dpdv al economiei nationale, sectorul privat nu este de natura sa o sprijine asa cum o face sectorul de stat, care dupa lege n-are voie sa dea afara salariatii. Vedeti tambalaul curent din Washington. Revenind la Romania, este foarte adevarat ca economia nationala se cere a fi organizata sau re-organizata (si aceasta organizare nu difera intre stat si privat) pentru a fi capabila sa asigure : sanatatea gratuita, educatia gratuita, pensiile cuvenite, salariile adecvate si preturile normale. Privatul este interesat doar de profit, pe care cel mai adesea si le transfera in afara tarii, chiar daca tartorul este strain sau roman. Acuma ma duc sa-mi pregatesc rugul, dupa legea dacilor, vikingilor sau budistilor. Duhul meu va va bintui, am zis!

      Răspunde
       
  • un turist
    Septembrie 22, 2013 la ora 14:53

    Am avut ieri ocazia sa discut cu unul din cei mai mari investitori din Romania–top 20–. Din toata discutia am remarcat ca inverstitiile straine in Romania au o sansa minima spre minus sa creasca si asta nu numai 100% cauzate de politica, o mare contributie o are cauza MORALA a muncitorului in Romania. Nu s-a ajuns la ideea ca trebuie sa se opreasca FURATUL si sa fie cinstit. La o intrebare pusa unui muncitor ca de ce a furat masina de gaurit si circularul nu a avut un raspuns clar. Cind i s-a spus ca daca are nevoie de scule in probleme personale sa ceara ca va fi imprumutat fara plata bineinteles a fost iarasi un raspuns neclar.Dupa aceea a iesit la iveala ca daca am folosit aceste scule le vind si fac bani si jocul a fost ca a fost concediat nu pentru acel furt ci pentru ideea lui de a fura mai departe. S-a discutat mult despre plecarea fortei de munca din Romania. Cu toate ca acel coleg plateste salarii cu putin peste medie romaneasca meseriasii vin in numar mare si cer scuze ca dau demisia si pleaca din tara si asta fiind vorbe de mesriasi buni si oameni cinstiti. Cu ce ramine si va ramine pe viitor sint ginduri de a emigra si el cum s-a mai spus pe blog spre est. Da este obicei romanesc de a da vina undeva in stinga sau dreapta numai eu nu sint de vina. Dupa o analiza facuta am ajuns toti la concluzia ca in Romania nici nu mai sint atitia locuitori precum se spune. Un sondaj facut in interprindere arata ca cca. 30% din personalul actual are de gind sa plece din tara incepind cu anul viitor cind se da liber la piata de munca europeana pentru Romania si Bulgarie. Dar culmea.Toti care vor sa plece sint oameni de incredere, muncitori buni, cinstiti si harnici. Deci din tot acest circ DRAGA ROMANIE unde mai vrei sa cazi sau sa cobori.
    -Moise ai fost deasemenea in discutia noastra si gasit ca BUN.

    Răspunde
     
    1. vs
      Septembrie 23, 2013 la ora 16:33

      vom aduce muncitori din Ucraina, Rep. Moldova sau de mai departe.

      Răspunde
       
  • sorin
    Septembrie 22, 2013 la ora 08:05

    no…staţi liniştiţi . dacă nu mai intră caş din investiţii nu înseamnă că nu pot să se retragă de pe piaţa noastra şi cele care sunt. deci, se poate şi mai rău, domnilor.

    Răspunde
     
  • vs
    Septembrie 21, 2013 la ora 23:42

    daca acuma traim din investitiile anilor anteriori, si in ultimii ani ISD au scazut nu cred ca vom iesi din criza prea curand.
    poate doar asa, pe hartie, dar nu si in buzunarele noastre.

    Răspunde
     
  • sanduCu
    Septembrie 21, 2013 la ora 20:08

    Trecind peste povestioara cu Isarescu (din care as retine doar „a operat atunci o reducere simbolică de fiscalitate, doar ca să dea un semnal, o încurajare, ca să încurajeze mișcarea banilor către un viitor mai bun”), am sa revin asupra naturii investitiei. De fapt niciodata n-am agreat investitia straina pentru simplu fapt ca prefer o investitie de stat in acele sectoare economice unde se cer si la momentul oportun desfasurarii nefragmentate a fluxului economic. Iar daca trebuie sa fie folosita o sursa externa, aceea sa fie un imprumut – cu dobinda si termene de plata negociate clar si acceptate – nimic mai mult (adica fara conditii si pretentii impuse – sub acoperire – care vedem cu totii astazi in ce fel si cit de mult submineaza economia nationala).
    „investițiile străine s-au prăbușit la un nivel de la care nu prea mai au unde să scadă”, nu are asta un iz de mina intinsa spre pomana cu tendinta de aservire? Adica: da-mi si fac tot ce vrei. Sunt multi care pun in prim plan „ajutorul” strain ca o solutie pentru crearea de locuri de munca, De fapt, nici un ajutor nu va veni pentru asa ceva. Chiar si statul cind va investi (din bugetul lui, ca asa-i normal) o va face pentru locuri unde este nevoie de munca. Daca statul va fi capabil sa stabileasca acest amanunt (unde este nevoie de munca) inseamna ca a depasit deja o intreaga serie de atributii pe care nu si le respecta fata de popor. Si deci, realmente, tara nu va mai avea nevoie de straini spre a se reface economic. Notiunea de „investitii directe”, sa o inteleg ca o investitie utila productiei (produse si servicii) si deci nu una „generala” care ar include si suportul unor locuri de munca neproductive?
    „Exporturile României ajunse în această vară la un nivel record”, ramin constant opiniei mele ca treaba asta suna frumos dar mascheaza o pierdere multiplicata a resurselor tarii. Din inechitatea export – import (nu ma refer numai la „balanta”, care nu reflecta pe bune prea mult) se poate constata in mod real volumul si calitatea pierderilor din resursele (forta de munca, materiale si financiare) tarii – preturi la export, preturi la import, preturile produselor autohtone, competitia excrecabila (expresie destul de folosita pe vremea mea, are o origine legata de excremente, nu o vad nici in dictionar si nici pe google) la care este supusa economia si productia autohtona – adica revoltator (la cer nu mai strigam). Incurajind acest „export”, se distruge viitorul chiar daca aparent prezentul poate parea stralucit. Pe de alta parte, descurajind acest „export”, topim bruma de „crestere” economica iluzorie care prin sperante desarte ne taie aripile/vointa de a ne reface cu adevarat – ceia ce inseamna sa ne mobilizam, sa ne automotivam pentru o munca grea si apriga si dureroasa. Este foarte usor de inteles care este prima si cea mai comoda alegere. Daca tu nu-ti faci singur curatenie in casa, probabil ca va trebui sa angajezi pe cineva sa munceasca pentru asta si care, poate (deci posibil), odata intrat te va da afara din propria casa – ca tot nu faci nimic. Sa fie vorba de strainii care vin sa munceasca in tara?
    Ieri vad o stire: Blackberry pierde un bilion si pentru a stavili prabusirea, creiaza 4,500 de disponibilitati (cam 40% din forta de munca in lume). In general in HighTech s-au pierdut cam 7,000 locuri de munca (probabil verticala si orizontala fructelor de padure). Asta ca sa intelegeti ce inseamna sa lucrezi la strain. Vad deasemenea cit de vitala sau fatala a fost distrugerea Siriei pentru economia americana. Stirile romanesti probabil ca si-au pus ochelari de soare (America de astazi e mai orbitoare ca oricind). Nici eu nu ma bucur, avem multe in comun, deci ce va fi rau la ei se poate molipsi. In orice caz, liberalii (si o parte din democrati) desi nu doresc acel „shutdown” al guvernului, opunindu-se subventionarii/sustinerii solutiei „Obama-care”, se va ajunge la o criza politica. Vedeti ce inseamna diferenta de opinie intre poleitii cu aur ai societatii – unii vor sa se imbogateasca pe cheltuiala celorlalti (cind nu mai ai ce fura de la popor, furi si de la vecinul care are, folosind puterea politica – asta-i ce ai invatat).

    Răspunde
     
  • Constantin
    Septembrie 21, 2013 la ora 10:05

    @Chirita Aurelian Stefan_In perioada anterioara crizei au crescut ambele. Cresterea PIB in perioada 2004-2208 cu valori care au ajuns pana la 8,4%, cand se vorbea despre supraincalzirea economiei romanesti, s-a datorat intr-o mare masura cresterii investitiilor, iar sectorul constructiilor a fost unul dintre principalii beneficiari. In anii de criza (si trebuie tinut cont de faptul ca influenta factorilor externi a fost semnificativa), nu doar ca investitiile s-au redus drastic, dar toate sectoarele economiei (poate cu particularitati discutabile in cazul celui financiar) au inregistrat scaderi abrupte, relevand totodata gravele dezechilibre structurale. Ceea ce spuneti dumneavoastra este adevarat. In procesul de refacere a echilibrelor masurile agentilor economici au vizat cresterea valorii adaugate brute, ceea ce a condus treptat la evolutii ale ponderilor diferitelor ramuri ale economiei nationale la formarea PIB si la crestera acestuia (s-a vazut, bunaoara, ca in industrie revenirea a fost mult mai rapida decat in agricultura). Dar, ceea ce ignorati dumneavoastra, stimate domn, este faptul ca in aceeasi perioada 2004-2008 balanta comerciala a tarii noastre a cunoscut un deficit progresiv, astfel ca in anul 2008 s-a inregistrat un excedent al importurilor de aproximativ 25 miliarde de EUR. Concluzia este una simpla si evidenta: cresterea consumului in tara noastra nu determina dezvoltarea economica, ci marirea importurilor.

    Răspunde
     
    1. sanduCu
      Septembrie 21, 2013 la ora 23:22

      Unii ii spun balanta comerciala deficitara, dar deficit progressiv, suna mai frumos, mai dinamic. Definitia sau cauza: „cresterea consumului in tara noastra nu determina dezvoltarea economica, ci marirea importurilor”, fara cusur. Cind spuneti „in industrie revenirea a fost mult mai rapida decat in agricultura”, va referiti la industriereprezentata in mod special de servicii? Nu de alta dar cam asta e ce domina INDUSTRIA romaneasca prezenta. Nu de alta dar cind spuneti „supraincalzirea economiei romanesti, s-a datorat intr-o mare masura cresterii investitiilor, iar sectorul constructiilor a fost unul dintre principalii beneficiari”, sigur va referiti la latura civila a constructiilor, care firesc necorelata cu latura industriala nu poate reprezenta un suport economic stabil. Aici se leaga cu cresterea consumului de importuri, masini si echipamente dar nu fabrici si uzine (eventual astea detinute majoritar de straini, cind nu vor mai merita sa fie transportate acasa, unde se transfera in prezent profitul) si deci de ce economia s-a facut un fum.

      Răspunde
       
  • Catalin ( CTL )
    Septembrie 21, 2013 la ora 07:36

    @ Adrian D.

    Cred ca o sa gusti asta : http://www.youtube.com/watch?v=HT7lb0MOyTY
    .

    Răspunde
     
  • Chirita Aurelian Stefan
    Septembrie 20, 2013 la ora 20:55

    D-le Constantin, in perioda antecedenta crizei se dimunau investitiile sau consumul?Rolul investitiior este de cresterea a capacitati de productie sau diminuarea costurilor ori un efect benefic al celor doua (Petrom a aplicat reducerea capacitati de productie prin investitia de la PetroBrazi ,dar cu scaderearea costului de productie diminuand forta investitiei spre deosebire de Petromidia)prin aceastea compania isi imbunatatste competitivitatea..Iesirea din criza se face ,,doar” prin consum sustinut de investitii ca efect parghie.-vezi teoria keynesiana si ,,aplicarea ei” cu 130 de ani mai devreme de catre Napoleon Bonaparte.

    Răspunde
     
    1. sanduCu
      Septembrie 22, 2013 la ora 13:31

      Dl. Chirita Aurelian Stefan, comentariul este nitel confuz. John Maynard Keynes in teoria lui („Teoria generala a acoperirii fortei de munca, a dobinzii si a banilor, 1936) sustine ca „publicul” activ in economie sprijinit de banca nationala si de o fiscalitate energica contracareaza ineficienta relativa a „privatului”. Dvs. spuneti ca prin „prin consum sustinut de investitii” se poate ajunge la o „cresterea a capacitati de productie sau diminuarea costurilor”. Prin investitie intelegem fonduri proprii si aducatoare de profit. Exemplificind cu OMV Petrom SA nu aveti sansa sa adeveriti keynesianismul. Compania este privata, se foloseste de imprumuturi de la banci private (liniile de credit nu pot fi tratate ca investitii), si nu este interesata de ocuparea fortelor de munca (de exemplu cind pentru petrochimia Arges a achizitionat Aprechim de la Oltchim, a preluat numai activitatea iar pesonalul de peste 700 salariati i-a lasat lui Oltchim sa se spele pe cap). Atitudinea strict concurentiala (de dragul suprematiei, adica a monopolului) este vadita de sirul de achizitii si vinzari de portofolii dealungul intregii sale exostente, in care nu-i pasa cu cine se asociaza sau pe cine inghite, atita timp cit nimeni nu-i sta in cale. Deci vremelnicele „imbunatatiri competitive” (care or fi alea? – reducerea costurilor?) nu cred sa fie capabile sa sustina „teoria keynesiana”.
      Cind Dl Constantin se refera la „mediul investitional romanesc” care „ramane deosebit de neatractiv”, asta se datoreste faptului ca domeniul privat nu este capabil sa asigure un profit un profit suficient si imediat iar domeniul public nu este capabil sa se preocupe indeajuns de ocuparea fortei de munca (nu exista o preocupare pentru crearea unui program de dezvoltare national – se arunca totul pe seama sectorului privat, caruia exact de asta ii titie fundul). Nu se poate pune problema lipsei de bani (investitii pentru privat sau imprumuturi pentru public), ci a celei de lipsa de interes. In rest, cele relatate de dl Constantin sunt perfect demonstrate de ce se intimpla in Romania. Daca am dori sa-l dovedim pe Dl Constantin ca ar fi anti-keyneanist, ne putem referi la dorinta dumnealui de a se crea un „mediul investitional mai atractiv” prin „masuri guvernamentale in domeniul politicilor publice”, adica statul/publicul sa-si desfaca bratele si sa creeze conditii neputinciosului privat de a invada cu scopul declarat de a profita din exploatare.

      Răspunde
       
  • micutu de la 7
    Septembrie 20, 2013 la ora 13:21

    Si apropo de cat de jos poti sa cazi, Stolojan spunea ca nu exista limita, poti sa cazi oricat, statu nu poate sa intre in insolventa 😀

    Răspunde
     
  • micutu de la 7
    Septembrie 20, 2013 la ora 13:20

    Si investitiile astea straine au un nivel de normalitate, depinde cu ce comparam si in ce context ca nu in fiecare an iti vine Nokia Ford Renault sa faca fabrici aici. Guvernu a taiat la greu din investitii, romanii nu mai trimit bani acasa ca pe vremuri deci de unde? Europa inca isi linge ranile si pana nu incepe vestu sa miste, noi cum sa miscam? Dar sunt semne de dezmorteala si la noi.

    Răspunde
     
    1. sanduCu
      Septembrie 21, 2013 la ora 22:31

      Vineeee, vestul cu dezmorteala in Romania si romanii vor incepe sa plateasca dobinzi pe hectare frantuzesti sau spaniole.

      Răspunde
       
  • Ion
    Septembrie 20, 2013 la ora 11:43

    Habar nu am despre ce vorbiti voi acolo, dar eu abia de acum ma rostogolesc mai abitir la vale. Cand treci de 10 metri nu mai conteaza inaltimea de unde cazi, ca-i 20 sau 100 de metri, rezultatul e acelasi, crapi. Sa nu spui hop pana nu ai trecut parleazul. Imi aduc aminte de un amic care se lamenta ca e la pamant si mai rau de atat nu se poate, pierduse locul de munca, banca i-a luat casa, si trebuia sa faca si o operatie. Dupa vreo 2 saptamani l-a parasit si nevasta. Eu zic ca asta e de rau desi uneori e de bine. 🙂

    Răspunde
     
  • Florentina
    Septembrie 20, 2013 la ora 10:21

    Ador emisiunea asta!Imi da o stare de normalitate,de speranta.O urmaresc cu sufletul la gura. Sunt la serviciu acum, nu pot scrie prea multe aici. Mult succes in continuare..

    Răspunde
     
    1. sanduCu
      Septembrie 21, 2013 la ora 22:19

      Lucrati o ochii la emisiune? Succes in munca!

      Răspunde
       
  • Cosmin
    Septembrie 20, 2013 la ora 07:12

    Parerea mea este ca abia suntem pe la jumatatea crizei si ca ea nu s-a incheiat.
    Pana acum am iesit din criza cu ajutorul creionului guvernului,ceva de genul:
    -nu cheltuim(a se intelege nu investim)-deci nu avem deficit
    -limitam masa monetara(cashul din piata)-deci nu avem inflatie
    -exporturile si domeniul privat au tras greul,deci avem crestere economica
    Primele 2 masuri au generat un somaj mare si o lipsa a investitiilor in domeniul privat(straine,romanesti,etc),scaderea consumului,evaziune.
    Cum ziceam,acum suntem pe la jumatatea crizei pt ca nu prea mai poti sa o faci sa dispara din creion atat timp cat consumul e jos,nu ai investitii si ca stat te-ai trezit peste noapte si cu o multime de someri la care trebuie sa platesti ajutoarele sociale,deci adio crestere economica.
    Moise am dreptate?

    Răspunde
     
    1. sanduCu
      Septembrie 21, 2013 la ora 22:13

      Moise spune:”Revenind în zilele noastre, este destul de evident cred faptul că România a ieșit din recesiune”, iar dvs: „acum suntem pe la jumatatea crizei”. Cine are dreptate? Daca e sa luam un pahar, Moise spune ca e plin cu aer iar dvs, la jumatate plin cu vid. Chestia este ca se fac interpretari pe date false sau cel putin foarte eronate.

      Răspunde
       
  • mihaela
    Septembrie 20, 2013 la ora 00:51

    chestia cu cresterea investitiilor poate fi reala, pentru ca incepand cu 01.01.2014 , cetatenii straini au permisiunea sa cumpere suprafete de teren in Romania in nume propriu pana in 100 ha si pe societate peste 100 ha. simultan, cresc impozitele pe terenuri si cladiri in functie de destinatia acestora, se introduce taxa forfetara in functie de activitatea desfasurata etc. Ei… imi imaginez ce taxe si impozite baga astia de se asteapta ca vanzarile de terenuri , cladiri si afaceri la cheie sa explodeze. probabil o sa fie ceva investitii si in constructii si echipamente agricole. in plus, dat fiind ca guvernantii actuali sunt comisionari, mai introduc ei niste programe si niste obligatii pentru societati , care evident o genereze profituri cuiva, ma indoiesc ca ajunge ceva in PIB. cat despre locurile de munca, no chance.

    Răspunde
     
    1. sanduCu
      Septembrie 21, 2013 la ora 21:56

      chestia cu hectarele romanesti, este o alta varianta de Rosia Montana. Dar asta daca se popularizeaza, va curge singe, nu imediat dar mai incolo…

      Răspunde
       
  • Cris
    Septembrie 20, 2013 la ora 00:17

    Autostrada BRASOV – SIBIU intra in planurile Guvernului! CNADNR estimeaza finalizarea constructiei pentru anul 2020!

    Studiul de fezabilitate, care va costa cat autostrada, va fi gata achitat in cateva luni…

    Dupa care prostii vor astepta inca o autostrada… Pana atunci, poate ajunge omul pe Marte.

    Răspunde
     
    1. sanduCu
      Septembrie 21, 2013 la ora 21:51

      Intelegeti acuma de ce forta de munca in Romania este exorbitant de mica? Pentru ca un studiu de fezabilitate coasta cit o autostrada, cind de fapt autostrada ar trebui sa coste cam de 20 de ori studiul. De ce am pus in ordinea asta? Foarte buna intrebare. Eu mi-am pus-o. Pentru ca proiectantul stie care este valoarea muncii sale, muncitorul nu. V-ati pus intrebarea ca de fapt taraganeala romaneasca creeaza confuzii in mintile europene? Miine, poimiine au sa creada ca din pretul unui kg de cartofi se poate construi un vapor in Romania. Si sa stiti ca sunt sucarit la modul serios cind spun asta.

      Răspunde
       
  • Cris
    Septembrie 20, 2013 la ora 00:07

    Niciodata nu o sa inteleg de ce, in Romania – cea mai africana tara din UE – mancarea trebuie sa contina TVA 24%. Ce, e poleita cu aur, sau ce? Cum naiba sa dai pe mancare – 24% TVA ??? Daca te duci la hipermarket si pui mai multe in cos sa-ti ajunga o saptamana – doua, nu umpli o jumatate de carucior cu alimente si bonul sare de 300 de lei, din care 60 de lei e numai TVA.

    Daca te-ar pune cineva sa platesti o data la doua saptamani un impozit de 60 de lei, deci 120 lei pe luna, adica 1500 de lei pe an, ai spumega de furie si ai intra in greva foamei.

    In plus, daca te uiti mai cu atentie in cosul de produse, pe ce ai dat 300 de lei si calculezi cate proteine, vitamine, minerale, etc ai pus in cos, iti dai seama ca ai luat o tzeapa si ca ceea ce ai cumparat nu valoreaza mai mult de 150 lei, ca valoare nutritiva.

    Iar Ponta si gasca se tot crucesc cum de nu incaseaza TVA. Pai cum naiba sa incaseze cand omul si-a pus limitari la toate si nu mai cumpara? De unde sa incaseze TVA cand omul nu mai merge la service ci schimba filtrele in parcare? De unde TVA daca omul are limitari financiare majore la buzunar, de a consuma din sistemul fiscalizat???

    Eu cand ii vad pe alde Ponta, Chitzoiu si Voinea, imi dau seama, clar, ca nu ii duce capul.. nu gandesc mai mult de propria ograda, sunt prizonierii cifrelor “macro” pe care le invart zi de zi… nu vad padurea din cauza copacilor.

    Au micsorat TVA-ul la paine si se asteapta sa explodeze incasarile. Unde ati mai vazut voi oameni care sa-si dubleze consumul de paine cand pretul scade cu 5% (cam atata e influenta reala in pret)???? De une au astia asteptari sa le creasca incasarile din TVA???

    Răspunde
     
    1. sanduCu
      Septembrie 21, 2013 la ora 21:34

      Dl Cris, imi pare bine ca mai vad si cifre rupte din viata. Dvs spuneti: (150*52*24%)/4.4 = 425Euro/an TVA pe mincare. In Canada, eu as zice: 80*52*13% = 540 CD/an taxa pe mincare. Aici nu se face greva foamei pentru asta. Deci, cred eu, adevarata problema nu este aceasta taxa de 24% (care procentual este intr-adevar cam exagerat), ci ci salariile extrem de mici. In America, mai zilele trecute se spunea ca salariul mediu ar fi cam 50,000 USD anual, nu stiu ce medie e asta dar in Canada cu un salariu de 3,500 CD lunar (deci cam 40,000 CD anual) poti trai onorabil – sa nu te poata acuza nimeni ca traiesti pe spinarea altora. Sper ca cifrele sunt edificatoare si ar sugera ca un salariu onorabil in Romania ar fi de 2,600 Euro lunar si n-ati mai face greva foamei nici pentru un TVA de 24% – care totusi reprezinta o sursa la buget care ar trebui sa acopere niste obligatii. Acuma ca ne-am lamurit ca buba este salariul si nu TVA (care inca odata precizez ca il vad cam exagerat, dar si necesar), va fi foarte complicat de a stabili bazele de calcul al salariului romanesc. Asta in principal faptului ca romanii accepta sarlatania de a trai cu DOUA monezi. Hotariti-va, ori cu una ori cu alta – tranzitia asta va distruge. Nu pentru ca sunteti fraieri, ci pentru ca nu stiti ce vreti. Ca sa va parafrazez, intr-un fel: nu vedeti tepele din cauza unei tepe. Si sa nu omitem ca pentru un salariu lunar de 11,400 Lei lunar, omul trebuie sa munceasca si din cind in cind sa mai iasa in strada sa-i strige premierului Guran: ba mai da TVA-ul ala mai jos!!!!

      Răspunde
       
    2. vs
      Septembrie 21, 2013 la ora 23:47

      si cand te gandesti ca mergi la piata si cumperi, fara sa primesti bon fiscal, la acelasi pret ca la hypermarket….
      parca mai nu-ti mai vine sa mergi la piata, macar daca platesti TVA la hypermarket, poate se intampla ceva bun cu banii aia.

      Răspunde
       
      1. sanduCu
        Septembrie 22, 2013 la ora 13:54

        Eu nu ma duc prea des la piata din comoditate (e prea departe) si nici la ferme (sunt citeva prin apropiere, au niste preturi de jacmaneala) – deci aprozarul/alimentara si guvernul cistiga. Eri primarul de Montreal a fost prins cu coruptia in pregatirea de alegeri – probabil puscarie ca s-a intins la TVA-ul meu.

        Răspunde
         
  • Sandulescu Mircea Adrian
    Septembrie 19, 2013 la ora 23:37

    Lucrez in proiectare si am facut multe proiecte pe fonduri europene si incep sa imi fie frica sa le recomand clientilor accesarea acestor fonduri.Am urmarit evolutia proiectelor mele si m am ingrozit de ce ii asteapta pe beneficiari din punct de vedere al hartiilor.In majoritatea institutiilor sunt oameni care nu reusesc sa priveasca avizarea si din punctul de vede al investitorului.Se cer enorm de multe avize (culmea sa te duci pentru a lua o negatie de la o institutie) fara sa se tina cont de domeniu investitiei.Cer aviz de la Ordinul Arhitectiilor pentru extindere iluminat public intr un sat.
    Sunt optimist din fire dar nu se imbunatateste nimic in Romania pana nu mai multi MOISE GURAN ajung in pozitii de decizie.
    Felicitari pentru emisiune in general dar in special pentru interviul de pe tvr 1.
    Chiar daca acum poate nu te intereseaza subiectul sa stii ca daca ai intra in politica ai fii uimit de cati te-am urma.

    Răspunde
     
    1. abhora ratio
      Septembrie 20, 2013 la ora 09:43

      Adrian, asta ma ingrijoreaza si pe mine din ce in ce mai tare ! Si nu neaparat incompetenta la inceputul proiectului, cat faptul ca si dupa ce s-au dus si si-au obtinut toate avizele si au inceput lucrarea – se trezesc cu intarzieri mari la decontare ! Asta inseamna ca nu doar contractorul sufera ci si cei implicati in proiecte (de la proiectare pana la furnizorii de materiale si utilaje si muncitori !!)

      Răspunde
       
    2. sanduCu
      Septembrie 21, 2013 la ora 20:49

      Ca orice proiectant, obisnuiti sa va urmariti lucrarea pina la darea in folosinta. Deci furnizor – proiectant – beneficiar este un lant indistructibil. Nu este un apropo la „m am ingrozit de ce ii asteapta pe beneficiari” ci la „mai multi MOISE GURAN ajung in pozitii de decizie”, adica omul e om si se comporta „omeneste” oricind si oriunde. Romania nu duce lipsa de cine este cocotat pe para-trasnet, ci de sirmulite (comunicarea cu pamintul de unde a venit).

      Răspunde
       
  • Adrian D
    Septembrie 19, 2013 la ora 23:13

    Moiise, „a anul pe vremea asta ieșim din recesiune. Păi de ce? Păi am căzut atât de jos că mai jos n-avem unde să mai cădem, a venit răspunsul guvernatorului. Și, într-adevăr, peste fix un an, PIB-ul a început să crească.” – no, nu e dl Isarescu niciun fel de Amza Pellea.
    Ce spunea el nu are, evident, nicio legatura cu fatul ca in anul 2000 a reushit sa o lasae mai moale cu politicile mde austeritate pe care FMI-ul le bafase pe gat guvernelor Ciorbea shi vasile. Evident niciuna.
    Shi evident, nici nu are rost ca daca NU s-ar fi implementat acele politici – pe care in mod paradoxal, dl isarescu le-a sustzinut mereu ca guvernator, dar nu le-a aplicat ca prim ministru [e-adevarat, aveau shi alegeri in anul ala, sa nu uitam…] – Romania nu ar fi dat in halul ala cu fundul de pamant.
    Shi sigur ca da, tzaranishtii saracii nici azi nu au intzeles unde au greshit, dupa cum nu a intzeles nici PDL-ul, dupa cum nu intzeleg nici USL-ul.
    Dl Isarescu insa…
    E trist fiindca el shtia ce trebuie de fapt de facut (a shi facut o parte, ca prim ministru), dar, repet, a sprijinit mereu politicile recesioniste ale FMI-ului.
    Shi acum, cica, art fi „un happenining”, ar fi ca cazusem prea jos etc.
    Nu, nimic din acestea.
    A fost ca dupa 4 ani de aplicare deliberata a unor politici imbecile, sprijinite de dl guvernator Isarescu, ditr-o data, shi in eletcoral, dl premier Isarescu a aplicat nishte politici cat de cat normale.
    asta e tot.
    Dar dl Ponta, vaz io, ca shi ceilaltzi domni de dinaintea lui, nu prea pricepe.
    Iar dl Isarescu nu ii spune.
    Shi nu din intamplare. shi asta pentru ca azi, ca shi atunci, dlui0 Isarescu tot p[olitciile FMI-ului ii plac. Mult.

    Răspunde
     
  • Cris
    Septembrie 19, 2013 la ora 22:53

    Pe mine ma ingrijoreaza excedentul ala comercial. E semn de saracie pura. Romanii cumpara din ce in ce mai putin, importurile s-au prabusit. Nu cred ca e un semn bun. Nu mai cumparam nici mijloace de productie… nimic.

    Răspunde
     
  • abhora ratio
    Septembrie 19, 2013 la ora 21:27

    Eu mai observ un fenomen pe care nu stiu daca sunt singura care il observa… Firma la care lucrez furnizeaza echipamente. Majoritatea proiectelor pe care le-am avut in anii trecuti au fost cu constructori care au desfasurat lucrari pe fonduri europene. Anul acesta – mai rau chiar ca in anii anteriori de criza – cu toate ca ceva licitatii atribuite au mai fost, nu s-au facut achizitii. Daca inainte firmele de constructii luau cate 2-3 proiecte mari pe an, acum abia daca reusesc sa finalizeze unul singur. Senzatia generala este ca toti asteapta ceva (???) si ca acel ceva nu se mai intampla… Initial am zis ca a fost din cauza schimbarii PDL cu USL (pana isi pun oamenii in functii, pana se dumiresc despre ce e vb., etc). Dar uite ca a trecut un an si lucrarile sunt blocate in acelasi punct.
    Dar noi muncim… Adica de un an muncim pe rupte si nu se intampla nimic. De ca si cum am avea un covrig agatat de un bat in fata si tot alergam dupa el fara sa ajungem sa il prindem.
    Imi explica si mie cineva de unde vine aceasta situatie ??
    Sa fie acesta motivul pentru care nume mari si cu experienta din afara Romaniei au ales sa isi inchida sucursalele ? Sau sa le reduca la minimum activitatea ?

    Răspunde
     
    1. Cris
      Septembrie 19, 2013 la ora 22:45

      Proiectele europene, care au ca beneficiari Primarii si autoritati de stat (CNADNR de ex) merg greu – hartzogarie multa, decontare in etape (de regula la Pastele Cailor), controale, nu poti sa umfli valorile din contracte, etc. De aceea toti se feres de ele si toata lumea … asteapta sa vina americanii. Cand primariile contracteaza direct lucrarile se intampla cu viteza sunetului, pentru ca Primaria plateste, iar aia lucreaza zi si noapte sa incaseze. De asta nu are ursul coada.

      O sa ne tot crucim si in anii urmatori cu gradul de absorbtie. Primarii sunt pusi acolo sa spele niste bani – sute de milioane de euro – in tacere in timp ce lumea se agita cu maidanezi si cianuri..

      Răspunde
       
      1. abhora ratio
        Septembrie 20, 2013 la ora 09:39

        asa este ! dar pana anul asta, de bine de rau, lucrurile mergeau. Acum doar se fac a merge… in rest e o liniste mormantala… 😐

        Răspunde
         
      2. sanduCu
        Septembrie 21, 2013 la ora 20:31

        Absorbtia asta, de fonduri europene (spalate sau nespalate, cui ii mai pasa), se mai da inapoi sau fondurile sunt cu destinatie obligatoriu de urmat? Ca din Ghid se cam intelege c-ar fi posibil si una si alta.

        Răspunde
         
    2. sanduCu
      Septembrie 21, 2013 la ora 20:22

      Eeeh, era o vreme cind era agatat polonezi (ca era cirnat sau covrig in forma de 8, nu stiu sa spun) – utati-va, Polonia ce bine merge), dar acuma spuneti ca-i un covrig. Bine ca nu-i un colac de parastas.

      Răspunde
       
  • cristi
    Septembrie 19, 2013 la ora 21:23

    Intrebare pentru Moise.
    Vreau sa ajut la audienta, pentru ca e o emisiune buna.
    Daca nu ma uit la TV , pe tvr1 si ma uit pe net la inregistrari, il ajut pe Moise sau nu?
    As vrea sa stiu cum il pot ajuta mai mult.
    Daca e mai ok sa ma uit live( in direct), atunci o sa renunt la inregistrari si o sa astept emisiunea de la 19:00

    Răspunde
     
    1. Moise
      Septembrie 19, 2013 la ora 22:00

      🙂 uitati-va doar cand aveti dvs chef si unde doriti. noi incercam sa monetizam si netul, chiar daca e mai greu. multumesc, oricum!

      Răspunde
       
  • Constantin
    Septembrie 19, 2013 la ora 20:46

    Ca nu avem unde sa cadem mai jos este una, ca vor creste investitiile este alta. Daca economistii (neprecizati) vorbesc despre ISD, trebuie subliniat faptul ca mediul investitional romanesc ramane deosebit de neatractiv. Daca se vorbeste despre cele interne, pentru cele private nu sunt bani, iar pentru cele guvernamentale nu este chef (adica tot bani, care sunt folositi la altceva). Reducerea dobanzilor nu este un semnal suficiennt. Cresterea economica modesta nu reprezinta un stimulent pentru investitii, ci tocmai viceversa. Povestea cu cresterea economica prin stimularea consumului NU functioneaza in Romania din motive pe care le-am mentionat cu alte prilejuri. Asadar, pentru a face mediul investitional mai atractiv NU este suficient sa spunem noi ca investitiile vor creste (ca un soi de wishful thinking) ci sunt necesare masuri guvernamentale in domeniul politicilor publice.

    Răspunde
     
 
 
Adaugă comentariul
 
 

Emailul nu va fi făcut public. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Nume: *
Adresa de email: *
Pagină web
Comentariul*
 caractere rămase