BIZIDAY: miercuri, 18 septembrie 2013

Publicat la data de de Biziday

Emisiunea poate fi urmărită și aici: http://www.seenow.ro

This entry was posted in ÎNREGISTRĂRI. Bookmark the permalink.

Comentarii prin facebook

26 răspunsuri la BIZIDAY: miercuri, 18 septembrie 2013

  • Prunescu C.Constantin Marius
    Septembrie 26, 2013 la ora 13:43

    *De retinut cã ;numai o organizare cu o clasificare de exceptie ,in paralel,fatã de capitalul ,ce-l reprezintã societatea,documente pe bazã de contracte comerciale ,ce o atestã „Codul Civil”,legea speciala in Codul Comercial,o activitate ,actine procesualã pasivã ,reglementatã prin normele ,actualizata de drept .
    Mecanizmul de introducere ,colereazã dinamica dezvoltãril financiare ,ce evidentiazã raportul dintre beneficiar si consumator.Metodologia stabiliri preturilor de cãtre utilizat restabileste coantumul bugetar ,prin cerere si ofertã pe piata muncii.

    Răspunde
     
  • PRUNESCU CONSTANTIN MARIUS
    Septembrie 24, 2013 la ora 10:36

    *Evaloarea capacitatii reflecta analiza ,pe baza chestionarelor introductive ,abrogate anchetei in curs estimativa regulilor juste ,a demersurilor invocate termenului anticipat.Efectul legii ,i-l coantificã contributia celui care produce scala de valori,a-l reglementãrilor controlate profesional.
    *Riscurile nu se asumeaza cu privire la un set intreg de reguli si mãsurii(criterii),in privinta taxelor si a impozitelor;predispozitiilor anterior admise dezideratelor.
    *Viata publica si cea privatã impune foarte frecvent loarea unor mãsuri,iar acestea sunt cu atât mai coerente,cu cât informatia de care dispune decidentul este mai buna mai adecvatã.
    Decidentul ultimatumului consacrat de reforma criteriilor bugetare.

    Răspunde
     
  • PRUNESCU CONSTANTIN MARIUS
    Septembrie 24, 2013 la ora 09:58

    *Sansa la viatã ,este dreptul oricãrui individ in parte;”DOCTRINEAZA ;DREPTUL SACRU LA VIATA”.
    Eu unul consider cã, solutia cea mai buna ar fi :
    1). -evaloarea patrimoniului national;
    2). -extractia zãcamântului (minereurilor);si metalelor grele din sol;
    3). -de remarcat faptul cã ;”PECETEA SI PERGAMENTUL SUN UNELTELE ISCUSINTEI SI A-LE REGATULUI „;cum prea bine sa exprimat MIHAI VITEAZU ,in anul 1.600;
    4). -aici pot adauga si este de retinut ca ;puterea banului ;mai precis ,comorile si bogatiile patrimoniale ,au o valoare inestimabila ;de acea consider ca presa ;tipografiile cu ajutorul guvernantilor si a legislatiilor in curs intrate in vigoare ,pot reglementa cu usurinta O.U.G. ;PRIN PRISMA INALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE ;IN REGIM DE URGENTA ;un proect de adoptare legislativã ;evolutiv,a evaloãrilor ,prin punerea in miscare a tirajelor ,prin tipãrirea de noi valori”capitale”;/cuvantu-l si-l spune „capitalismul”/;monarhia;
    4). -este adevarat ;ca in perioada crizei ,a reformelor ,dar si a scoaterii din recesiune ;ce atesta „Bumul” economic ,este bine venitã o astfel de conversie ,a unei noi ere progresive de proportie, „GLOBALIZATA”;/ISTORIA I-SI SPUNE CUVATUL;CODICELE/;promotia de noi idei evolutive;a noii generatii;
    *Mentionez ca o astfel de oportunitate ,este data de acordul cu U.E. SI PERMITE CU O MARE CERTITUDINE ,DE FAPT SI DE DREPT ,incadrarea legislativa a drepturilor consacrate ,la o noua lume si un trai mai bun.
    *Precizez faptul ca intr-un timp cat mai scurt vom ajunge sa exploram UNIVERSUL ,asa ca eu unul consider ca este bine venita ,aceasta sansa de-a extrage zacamant ;minereul necesar evolutiei ,de-a merge mai departe ,cu scopul de-a gasi noi lumi,pe viitor;”IN LIMITELE UNI ECHILIBRU NATURAL CAT MAI BENEFIC PROTECTIE MEDIULUI”.
    *PATRIMONIL TARII->TREZORERIA=VISTERIA=ADMINISTRATIA PUBLICA=>BANCA NATINALA A ROMANIEI,DE INVESTITII/INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE „CONSTITUTIA UNIUNII EUROPENE”,PRIN PRISMA GUVERNANTILOR->SANSA LA O LUME MAI BUNA.

    Răspunde
     
  • Dragos Dimulescu
    Septembrie 22, 2013 la ora 23:55

    Excelent…acum trebuie sa si platesc…
    De cand s-a introdus plata?

    Răspunde
     
  • sanduCu
    Septembrie 21, 2013 la ora 18:40

    Bine mentionat in comentarii, daca e sa se majoreze salariile unora, atunci sa fie o majorare generala. Altfel, discriminarea va declansa un balamuc (economic, financiar, social). Am retinut si faptul cunoscut, cresterea puterii de cumparare favorizeaza succesul afacerilor – deci favorizind salariile unui grup (social sau profesional, implicit influentezi dezvoltarea uniforma (sau cel putin normala) a afacerilor, a economieie in general.
    Spaga – ciubuc/spert sau atentie sau donatie? -vis-a-vis de mentalitatea oamenilor. Toate exista benevol, cu o anume incurajare din partea primitorului. Daca este oferit/promis inainte de primirea unui bun/serviciu, sigur capata un aspect negativ. Daca este primit dupa, poate fi acceptat ca o atentie/recompensa, deci pozitiv DAR avind in vedere puterea obisnuintei, ar fi primul pas spre… negativ. Iar daca este cerut/sugerat in mod oficial/legal, deci institutionalizat, si garantat cu deductii semnificative (functie de marimea sumei) – cum se numeste nu conteaza, dovedeste o lacuna in organizarea sistemului economic, lipsuri financiare, de cele mai multe ori necesitati stringente pentru asigurarea bunului mers al lucrurilor. Totusi cind ajungi sa cersesti pomana, cu unele exceptii (ma refer la meseria de cersetor, pe care trebuie sa n-o aprob, desi moralmente n-ar trebui sa o consider o exceptie), denota ca esti pe pragul de a incepe sa comiti ilegalitati, uneori chiar tragice. Trebuie sa precizez ca pomana, legata de traditia ortodoxa (nu am observat-o la altii), la biserica sau cu diferite ocazii, are un aspect aparte, categoric pozitiv, ce semnifica dorinta de ati ajuta aproapele si chiar (trebuie spus) o cale de spalarea pacatelor in vederea lungii calatorii. Nu am inclinatii bisericesti dar nu cred ca am gresit, sunt multi care spera intr-o usurare, si nu-i rau. Revenind la cele pamintesti, chiar si donatia are aspecte pozitive – de exemplu, fara donatia unui bogatas nu as fi avut posibilitatea de a face al doilea master, care mi-a schimbat in bine mersul vietii. Pot eu oare sa-l condamn pe respectivul ca si-ar fi salvat grosul de la o impozitare care poate ajunsa la buget ar fi ajutat mai multi doritori de cursuri universitare? Cind spun „poate”, este gresit sa am o micuta indoiala ca unele donatii sau parti din ele nu vor fi folosite exact pentru ce au fost facute?- aici poate ca gresesc un pic: de unde stiu eu cind si cum va fi mai bine de folosit? Am convingerea ca foarte multi au retinerea de a dona tocmai pentru ca nu au aceasta siguranta. Adevarat, florile nu se maninca dar pot fi jignitoare date cuiva car chiar atunci ar prefera cel putin o salata. In final, ce mentalitate dorim sa schimbam? Mentalitatea oamenilor, care este frumoasa sau mentalitatea sistemului, care este retrograda?

    Răspunde
     
  • amo
    Septembrie 21, 2013 la ora 17:09

    E genul de emisiune pentru care as plati abonament. Parca pana si nivelul comentariilor e mai bun. Nota 10 Moise.

    Răspunde
     
  • Constantin
    Septembrie 21, 2013 la ora 00:41

    Profesorii sunt hotarati ca incepand cu ziua in care se anunta oficial acceptul guvernamental pentru majorarea salariilor medicilor sa nu mai intre la ore.

    Răspunde
     
  • Alexandru
    Septembrie 20, 2013 la ora 21:22

    Referitor la salarizarea medicilor rezidenti.
    Este de-a dreptul hilar sa coonstat ca din cauza spagii care se practica in sistem si de care profita din plin anumiti medici, altii (stagiatii) sunt condamnati la niste salarii de mizerie. Aici gresala provine din mentalitatea oamenilor care de frica mortii dau bani cadrelor medicale in speranta ca sunt tratati mai cu atentie. Peste aceasta mentalitate se suprapune si atitudinea guvernantilor care tin cont de aceasta spaga si o considera ca un venit neimpozabil dar o tolereaza taxandu-i pe medici cu salarii mici. Ceea ce pierde statul neimpozitand venitul respectiv se rcupereaza din cuantumul salariilor. Aceasta spaga este si cauza pentru care sistemul sanitar privat are un succes nesperat de mare, omul plateste corect serviciile pe care le primeste, nu da spaga nicaieri, cel mult o floare in semn de pretuire si atat. Dar atunci de ce mai platim asigurari medicale ?!
    Medicul de la stat nu poate avea si el mandria lui din cauza retributiei mici, desi este un intelectual cu multa instruire si practica o meserie de mare demnitate si umanism. Trebuie sa stea cu mana intinsa la pacienti pentru a-si realza si el dezideratul de bunastare si sistemul nu are alternativa. Este oarecum degradant pentru un om si mai ales pentru un om instruit.
    Pe de alta parte, aceasta practica face ca medicii sa fie o categorie privilegiata ei putand sa beneficieze de „foloase necuvenite” fara sa suporte rigorile legii. Alte categorii profesionale, si aici as da exemplu jandarmii din reprtaj, sunt aspru pedepsite daca sunt prinsi ca iau spaga de la „pacientii” lor.
    Solutia corecta este revenirea la demnitate si statul trebuie sa sustina aceasta gradual si constant pentru toti fara discriminari sau favoritisme. Eu unul as fi de acord cu majorarea cu cateva procente a CASS-ului, iar fondurile astfel obtinute sa fie alocate exclusiv majorarii salariilor medicilor, concomitent cu aplicarea legislatiei referitoare la spaga. Colegiul medicilor, ar trebui sa vegheze si la prestigiul breslei si la respectarea juramantului medicilor, nu doar la acopreirea cazurilor de malpraxis. Daca jumatate din cei 500 milioane de euro care se dau anual spaga in sistem ar fi colectati prin majorarea CASS si ar fi introdusi in salariile cadrelor sanitare, am avea toti de castigat, medicii 250 milioane, iar pacientii 250. In acest caz, o majorare a taxarii ar micsora efortul populatiei cu sanatatea, ba si statul ar castiga ceva din taxarea salariilor astfel majorate.

    Răspunde
     
  • silviu
    Septembrie 19, 2013 la ora 21:59

    Anul acesta am fost in Austria si Germania,si chiar m-am uitat dupa logan,etc.Si spre surprinderea mea,chiar nu am vazut asa de multe loganuri cum spuneti dumneavoastra.Daca am vazut 10 loganuri in total este bine.Chiar nu stiu unde se duc toate masinile alea care spuneti tot timpul aici ca le cumpara nemti.

    Răspunde
     
    1. un turist
      Septembrie 19, 2013 la ora 22:15

      Silviu:Loganul limusina nu se mai vinde in Germania in afara de MCV si cred ca aveti ochii legati sau a-ti fost undeva numai in locuinta. Pe strada mea sint 2 MCV,4 Sandero 3 Duster 2 Stepway 1 Logi si la toamna undeva primeste si sotia un Sandero.Nu se poate compara cu VW care produce 10 millioane pe an si Dacia cu productia ei, desigur sint mai putine Dacii pe drum decit autoturisme autohtone.

      Răspunde
       
  • cristi
    Septembrie 19, 2013 la ora 21:23

    Intrebare pentru Moise.
    Vreau sa ajut la audienta, pentru ca e o emisiune buna.
    Daca nu ma uit la TV , pe tvr1 si ma uit pe net la inregistrari, il ajut pe Moise sau nu?
    As vrea sa stiu cum il pot ajuta mai mult.
    Daca e mai ok sa ma uit live( in direct), atunci o sa renunt la inregistrari si o sa astept emisiunea de la 19:00

    Răspunde
     
  • Constantin
    Septembrie 19, 2013 la ora 20:31

    Medicii traiesc intr-adevar foarte bine din shpaga. Acest lucru eset posibil datorita faptului ca este exploatata frica de moarte a populatiei, ceea ce se intampla inclusiv in cuprinsul emisiunii. Manipularea functioneaza in mod eficient. In realitate sunt extrem de putini medici care lucreaza efectiv in situatii de viata si de moarte (ATI, SMURD, etc.). Este remarcabil, insa, faptul ca medicii rezidenti castiga substantial mai mult decat un profesor debutant. Iar profesorul debutant NU are nicio sursa de a-si majora venitul, spre exemplu, el nu poate face „garzi” care sunt platite cu 120LEI/zi. De ce platesc parintii „toate cele” doar pentru medici si NU platesc si pentru profesori? De ce medicilor debutanti nu le ajung cei 1000 LEI pentru a se intretine, iar profesorilor debutanti le ajung mai putin de 900 LEI? Andra arata bine si este imbracata frumos. Ati privit catre profesori sa vedeti cat de modest sunt imbracati? Este jenant sa observati ca in fata lor se afla elevi la fel de frumosi si bine imbracati ca Andra, in timp ce ei se gandesc ce vor pune pe masa.

    Răspunde
     
  • Constantin
    Septembrie 19, 2013 la ora 20:31

    A fost ales pentru a fi prezentat publicului un caz particular de la care au pornit premisele, fortandu-se generalizarea concluziilor, altfel spus, o eroare logica al carei efect este manipularea prin presa. Daca Andra este din Constanta si a ales o specializare care exista numai in Bucuresti, nu se poate trage concluzia generala ca toti medicii din tara isi fac specializarile la Bucuresti si trebuie sa plateasca chiriile din Capitala. Faptul ca Andra selecteaza spre comparatie unele categorii profesionale mai bine remunerate decat medicii stagiari este de asemenea o manipulare. Andra s-ar putea compara in mod obiectiv cu un profesor debutant, ori cu un functionar public, dar ea alege jandarmii. Pe de alta parte, Andra neglijeaza faptul ca in scurt timp, in urma dezvoltarii carierei sale, va obtine venituri pe care jandarmul la care face referire nici nu le va visa vreodata. De asemenea, nu putem uita de shpaga. Andra va primi o shpaga pe parcursul intregii sale activitati profesionale pe care un profesor, ori jandarmul respectiv NU o vor primi niciodata. Si asta mai ales pentru ca despre shpaga Andrei NIMENI nu va avea voie sa vorbeasca, in timp ce in cazul unui profesor, dar mai ales in cazul unui functionar public/ jandarm, o asemenea fapta este sanctionata extrem de aspru. Andra, la fel ca si realizatorii materialului, stie aceste lucruri, dar le ignora pentru a manipula mai eficient publicul.

    Răspunde
     
  • Constantin
    Septembrie 19, 2013 la ora 20:30

    Ce credit poate primi de la banca acum, dupa eliminarea practic creditelor in valuta, un profesor debutant? Dar un profesor nu putea nici inainte sa-si permita un credit. Cat, unde si ce poate manca Andra astfel incat mancarea sa depaseasca lunar salariul? Andra ar trebui sa cunoasca viata unei familii de profesori cu doi copii inainte de a se plange, pentru a face o scurta comparatie ale bugetelor. In mod evident, venitul pe cap de familie, inclusiv sumele alocate pentru hrana, fac ca situatia financiara a unei familii de profesori sa fie extrem de complicata in comparatie cu a sa. In acest context, se pune in mod firesc intrebarea: salariile profesorilor cand se vor mari macar cu 20% (procent pe care rezidentii nu-l accepta), pentru ca ei nu cer dublarea, precum medicii?!

    Răspunde
     
  • Constantin
    Septembrie 19, 2013 la ora 20:30

    De ce nici un medic nu poate supravietui fara ajutorul rudelor, iar profesorii pot si nu-i pasa nimanui de felul in care reusesc, fara sa poata face garzi, fara shpaga si fara sa aiba macar posibilitatea de a da meditatii. Dupa 12 ani de profesie Clara are probabil venituri bunicele. Ea a terminat rezidentiatul. Salariile in sistemul sanitar privit in ansamblu NU sunt mici catusi de putin, prin comparatie cu salariile din economia nationala. Pentru dezvotarea economica ar fi absolut necesar ca cel putin in aceeasi masura sa fie majorat bugetul alocat Educatiei, care conform legii adoptate in 2011 ar fi trebuit sa fie de 6% din PIB, dar aplicarea prevederii a fost in mod repetat si ilegal amanata, iar sanatatea a primit 6,2 miliarde EUR, in timp ce educatia cu tot cu cercetare (inclusiv in domeniul medical) a primit 4,4 miliarde EUR. Adica aproximativ 3% din PIB, cu jumatate de procent mai putin decat Sanatatea, care la rectificarea bugetara a mai primit 250 milioane EUR. Statele care au cunoscut o dezvoltare sustinuta au alocat pentru Educatie sume care au depasit la un moment dat 10% din PIB.

    Răspunde
     
  • Constantin
    Septembrie 19, 2013 la ora 20:29

    Medicii, asa cum spune dl. Moise, au la halate tot timpul buzunarele alea mari, largi si incredibil de adanci. Profesorii nu au astfel de buzunare. Camerele de luat vederi cu care sunt supravegheati elevii ii supravegheaza in egala masura si pe profesori. Nu cred ca i-a trecut macar prin cap cuiva ca ar putea fi muntate camere de supraveghere pentru a se urmari comportamentul onest al medicilor. Iar daca gresesc, Colegiul Medicilor nu-i va sanctiona decat in cazuri rarisime, in timp ce profesorii din mediul rural, spre exemplu, pot fi umiliti de catre orice primar de comuna. La fel, de directorii care se schimba in functie de Inspectorat si, desigur, de guvern. In plus, lucrul cu copiii in clase supranumerice face ca bolile psihice sa fie in cazul cadrelor didactice boli profesionale. Ei bine, nimeni nu baga bani in buzunarele profesorilor precum in cele ale medicilor.

    Răspunde
     
  • Constantin
    Septembrie 19, 2013 la ora 20:28

    M-am mirat foarte de rezultatele „studiului” realizat de dl. Razvan Amariei si l-am citit cu atentie. In felul acesta mi-am data seama ca el nu este de fapt un studiu, ci un articol oarecare de presa. Dar ideea mi s-a parut interesanta si am zabovit mai mult asupra acestui material pentru a intelege cum s-a ajuns la concluzii atat de surprinzatoare. Din ceea ce se observa, NU se bazeaza pe cercetari de piata, nu se foloseste de analize sociologice, nu este vorba despre un demers stiintific, ci porneste de la fapte diverse preluate din presa internationala: „O chelnerită din Canada a primit 10.000 de dolari de la un client fidel care tocmai mâncase o pizza, în timp ce un tânăr ospătar din Statele Unite s-a trezit că la o notă de plată de 15 dolari primeste un bacsis de 200 de ori mai mare, pentru a-si îndeplini visul de a ajunge în Europa.”. Daca am nimerit din greseala la alt articolash si nu la „studiul” despre care se vorbeste in emisiune imi cer inca de pe acum scuze.

    Răspunde
     
  • Constantin
    Septembrie 19, 2013 la ora 20:28

    Ideea cu care continua modestul articol este cel al fiscalizarii foloaselor necuvenite primite de diferiti lucratori. (In paranteza fie spus, o ineptie mare „cat China”- fiscalizarea veniturilor obtinute ilegal stimuleaza cresterea acestora, masura optima social fiind aplicarea legii si pedepsirea infractorilor.) Subtitlul „Criza schimba obiceiurile” m-a facut sa cred ca autorul va aborda problema coruptiei (si, implicit, a primirii de foloase necuvenite) din perspectiva economica si va evidentia efectele [externe] negative in plan social (inclusiv cu privire la sumele pe care societatea le pierde). Razvan Amariei continua insa cu un scurt periplu in istoria linvistica si prezinta etimologia romantata a cuvintelor „bacsis” si „ciubuc”. In aceasta consta precizarile conceptuale. Urmeaza o trecere in revista a unor domenii de activitate unde conform opiniei autorului se primesc foloase necuvenite. Situatiile prezentate par sa fie desprinse din experienta proprie, ori poate a apropiatilor domniei sale, insa nu exista o prezentare a conditiilor in care au fost contactate persoanele la care se face referire, la criteriile de selectie a acestora s.a.m.d. de fapt lipseste cadrul unei cercetari stiintifice, asa dupa cum am mentionat mai inainte, fiind vorba despre o documentare de presa sprijinita pe o investigatie jurnalistica sumara si pe unele observatii empirice. Desi se face in cateva randuri referire la „calculele Capital.ro”, nu sunt prezentate sursele datelor utilizate si modul in care au fost obtinute si, de asemenea, nu au fost prezentati nici algoritmii de calcul. In loc de condamnarea primirii de foloase necuvenite, autorul ofera o concluzie provizorie absurda: „institutia bacsisului va rămâne încă mult timp un pilon de bază al economiei autohtone”, dupa care face o incursiune in „cultura si obiceiurile popoarelor” parca pentru a justifica ilegalitatea din patria noastra, atat timp cat ea este prezenta si pe alte meridiane. Dupa care vine concluzia finala : cei „dependenti de ciubuc” sunt 130.000 angajati HORECA, 50.000 taximetristi, 10.000 „coafeze”, 40.000 lucratori in domeniul auto, 40.000 postasi, 300.000 cadre sanitare, 250.000 de cadre didactice. Trebuie sa spun ca o prostie mai mare rar mi-a fost dat sa citesc.

    Răspunde
     
  • Constantin
    Septembrie 19, 2013 la ora 20:27

    Nu am reusit sa inteleg care este diferenta intre medici si cadrele didactice in functie de „accesul la bacsis”, desi ar fi trebuit „sa vedem imediat”. Meseria de profesor „depinde de bacsis”??? La ce folosase necuvenite primite de profesori se face referire? La flori?! Ele sunt oferite cadrelor didactice la inceput de an scolar. Tocmai a inceput scoala. Am vazut cu totii, cei care au copii de varsta scolara au vazut chiar mai bine, profesorii plecand cu flori de la locurile lor de munca. Au primit intre un 0(zero) si 6 buchete. Dar NUMAI profesoarele. Rar am vazut un barbat profesor primind flori, iar cei care primesc le daruiesc colegelor profesoare, ori personal nedidactic. Prin urmare, media per total personal didactic este de 1,5 buchete/persoana. Un buchet are in medie 5 flori, iar acum, pentru ca cererea este mare, floraresele au vandut trandafirii cu 8LEI firul. Pentru ca nu toate florile sunt la fel de scumpe, valoarea medie a florilor (foloaselor necuvenite) primite de un cadru didactic din invatamantul preuniversitar este de 30 LEI. Dar asta este valabil in Bucuresti. La Cuca profesorul primeste „ciuciu” la inceput de an scolar. La prima sedinta cu parintii mai primesc in medie cate 3/8 (trei optimi)trandafiri. Ah, sa nu uit! Dupa stiinta mea nici un profesor care a incercat sa negocieze cu administratorul de imobil plata intretinerii in flori primite pe 15 septembrie nu a reusit pana in prezent. Si florile nici nu sunt hranitoare, iar unele nici macar comestibile. Parca este mai avantajoasa meseria de medic!

    Răspunde
     
  • Constantin
    Septembrie 19, 2013 la ora 20:27

    Am privit cu atentie la „studiul” evocat pentru a vedea „care sunt cei mai bine platiti pe baza de bacsis profesionisti din Romania” cu adevarat. In materialul prezentat „bacsisul” nu este privit nici ca „pourboire”, nici ca supliment la un tarif pentru un serviciu, nici ca procent la o factura dintr-o achizitie etc. dar in acelasi timp este vazut ca toate acestea amestecate la un loc, intr-un nedefinit melanj al unor categorii profesionale radical diferite cu trasaturi foarte distincte si ale caror venituri se constituie in moduri cu totul particulare. Ce legatura are taximetristul de la Pelicanul cu profesorul de geografie de la Petrosani? Ce legatura are spalatorul auto din Novaci cu medicul SMURD din Constanta? Dar, ceea ce eset revoltator este ca din „studiu” lipseste o categorie importanta de shpagari din Romania: politistii. Nu cred ca exista conducator auto care sa nu fi dat shpaga (nu se pun angajatii la Guvern si lucratorii MI). Dl R. Amariei se teme de politisti, sau care sa fie explicatia? Ei oare pe ce loc se plaseaza in Top? Se afla inaintea medicilor, sau dupa? Dar judecatorii? Pai, doamna V, Carstoiu primea pentru un singur caz 1.500.000(un milion cincisute de mii) EUR. Iar ca domnia sa mai sunt 49 de cazuri de magistrati cercetati (in urma denuntului sau). Or mai fi si alte categorii de shpagari, dar este deja evident ca „studiul” nu merita nicio atentie. In cat timp primeste un profesor flori in valoare de 1.500.000 EUR (6.750.000LEI)? Raspuns corect: in 421.875 ani! Asa ca dl. R. Amariei poate sa-si ia „studiul” si sa-l citeasca in serile in care-l apuca insomniile, in loc sa numere oi.

    Răspunde
     
  • Constantin
    Septembrie 19, 2013 la ora 13:44

    „nu doar medicii au cele mai mici salalrii…”_Cele mai mici sunt cele mai mici. Este vorba despre superlativ. Prin urmare, doar unii le au „cele mai mici”. Daca vorbim despre salarii, manipularea prin presa continua. NU medicii au cele mai mici salarii din sistemul bugetar, ci lucratorii in administratia publica. O alta categorie profesionala extrem de importanta pentru dezvoltarea unui stat si a unei natiuni ale carei salarii sunt, de asemenea, mai mici decat ale medicilor sunt profesorii. se intampla sa am in familie si medici si profesori, cunosc indeajuns de bine ambele categorii profesionale. Voi spune doar atat: doctorul din familia mea isi terminase de construit casa in ajunul cricei, cam prin 2007. De la debutul crizei si-a mai construit o casa. Materialele de constructie sunt mai ieftine acum. Iar el are doi copii. Profesorul a contractat in aceeasi perioada datorii de aproximativ 8.000LEI. Cheltuieste lunar mai mult decat castiga. Si el are tot doi copii. Daca sunt persoane care nu cunosc medici si cadre didactice, isi pot forma o parere privind in curtile spitalelor si ale unitatilor de invatamant la masinile parcate.

    Răspunde
     
  • TiberiuC
    Septembrie 19, 2013 la ora 12:25

    Chestia cu „ipocrizia romanilor” este putin falsa. Pentru nemti, masina chiar este o necesitate. Neamtul este comod iar pentru el conteaza foarte mult daca iti pierzi sau nu timp in service-ul de masini si atunci prefera ceva nou. Neamtul nu face economii 3 ani de zile ca sa-si cumpere un Logan nou ^^ sau, daca cumpara cu credit, rata la un Logan nou nu este o povara. In fine, comparam mere cu pere.
    Problema cu medicii, da, este jenant si umilitor sa ai un astfel de salariu. Eu lucrez la multi oameni in casa (sisteme de securitate etc) de vreo 5 ani, si credeti-ma, toti medicii sunt mult peste media din Romania chiar si cu acest sistem…(ceea ce nu este rau:)). E greu la inceput, dar odata trecut acel hop de inceput, se vor descurca binisor. In orice meserie este greu la inceput… mai ales la noi 🙂

    Răspunde
     
  • Lae
    Septembrie 19, 2013 la ora 12:20

    Singura stire de interes maxim din emisiune, dezvoltata mai mult de 30 de secunde:
    http://www.zf.ro/opinii/de-doi-ani-urmaresc-proiectul-ceo-privat-la-stat-aproape-ca-am-scris-o-carte-despre-un-esec-11354780

    PS: Cum se impaca noua ora de difuzare a emisiunii cu meciurile din Champion League?

    Răspunde
     
  • tutu
    Septembrie 19, 2013 la ora 10:18

    Sa stiti ca nu doar medicii au cele mai mici salalrii dintre bugetarii tineri cu studii superioare. Si un asistent universitar cu doctorat are 1300 lei net. de asemenea un sef lucrari cu doctorat de la universitate are 1400 lei net.
    Si probabil ca sunt si alte categorii care nu dau vina pe salariu atunci cand motiveaza ca vor sa plece din tara dupa ce aceasta tara i-a scolarizat gratuit.
    Poate n-ar fi rau sa faceti o statistica reala a acestor salarii sa stie tot romanul ca nu toti bugetarii au salarii peste salariul mediu.

    Răspunde
     
  • PRUNESCU C. CONSTANTIN MARIUS
    Septembrie 19, 2013 la ora 09:58

    *Prognoza Economica ,cat si deficitul se rezuma la debitorii creditati ,ce-l reprezinta axa bugetara in constructia statala,pe temeiul stabilitatii fiscale.Colapsul economic ,se bazeaza(stabileste) pe instrumentul garantiilor de stat,(garantare,contragarantare),dar mai cu seama pe investitii a firmelor mici si mijloci ,in(microeconomie) macroeconomie,ce-l scoate in evidenta indicatorul P.I.B.
    *Succesul in afacerea propusa ,este plauzibil ,numai daca puterea de cumparare in tara cu pricina ,are o politica de guvernare,bine determinata ,fata de taxe ,impozite,accize,impozit pe venit(profit),sa dea dovada de o rezonabilitate fata de puterea de cumparare.
    *CONSTRANGEREA STATALA;PROGRESUL INOVATIV;CERCETAREA;EVOLUTIA;O ERA PROGRESIVA IN DOMENIUL ELECTROMECANICII/CIBERNETICII SI MEDICINEI->AGROZOOTEHNIE////ELECTROTEHNICA DE ULTIMA GENERATIE->DORINTA DE A MERGE MAI DEPARTE ;FARA BARIERE ,FARA LIMITE;INTR-O CONTINUA EXPLORARE A UNIVERSULUI,CU SCOPUL DE-A AJUNGE LA APOGEU.

    Răspunde
     
 
 
Adaugă comentariul
 
 

Emailul nu va fi făcut public. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Nume: *
Adresa de email: *
Pagină web
Comentariul*
 caractere rămase