Ora de Business: miercuri, 14 august 2013

Publicat la data de de Biziday

economia-la-turatie-mai-mica

Emisiunea poate fi urmărită aici: http://www.tvrplus.ro/editie-ora-de-business-123708 precum și pe canalul BiziDay de pe YouTube.

This entry was posted in ÎNREGISTRĂRI. Bookmark the permalink.

Comentarii prin facebook

26 răspunsuri la Ora de Business: miercuri, 14 august 2013

  • sanduCu
    August 19, 2013 la ora 09:01

    De miine incepem sa ne pregatim de plecare, ambalam si expediem echipamentul pe care la venire l-am gasit aici. Bazinul e prea aglomerat, asa ca vad ca nu am dat atentia cuvenita emisiunii ODB di 14 august. Il vizionez si iau notite. La pronuntia lui Moise aud la sfirsit un „s” ca un „chs” desi obisnuim sa spunem sandwich. Ma uit in dictionar si vad sandvis. Moise, nota 10 la romana! Dar daca tot sunt la capitolul asta, asa de incalzire (de fapt am un termos cu mai multe sucuri reci) caut Insulele Sandwich (baronul asta era mare amator de asemenea preparate care nu luau prea mult timp, ma rog pe vremea lui nu se faceau nici cu chimicale si nici cu PIB). De insulele Malvine stiti ca au avut aceiasi soarta ca si insulele Georgia de Sud (peste Marea Scotiei de Insulele Sandwich), adica sunt teritorii britanice de peste mari (asta este formula oficiala, ca nu se mai poarta colonii).
    La munca! Aflu ca s-a terminat recesiunea europeana care dainuie de un deceniu. Inainte de recesiune, Europa era in floare. Numai Romania se zbatea intre „revolutie” si capitalism, la care in sfirsit a ajuns. Romania are +0.3%, Germania +0.7%, Franta +0.5%, celelalte fereasca Sfintul. Cresterea economiei pe prima jumatate a lui 2013 +1.7%. Moise zice ca e grozav si eu dupa el.
    Acuma vad ca trage tare pe unul Voinea si pe unul Pana, ca din cauza lor sau a unora ca ei Romania nu absoarbe afurisitele alea de miliarde de euro de fonduri europene. Ehei, asta-i groasa. Dar nici Moise nu se lasa, vine cu fata in aparatul de filmat (sau transfocatorul e de vina) si aproape in cadere (a mea) il aud : avem nevoie de oameni cinstiti care sa nu fie manipulati. Ai dreptate Moise, strig si eu dintre sucuri, dar de unde-i gasesti? Era un comentariu care zicea ca (din notitele mele) dinamica economiei este un rezultat al activitatii (intelepte) al politicienilor si (puzderia) de consilieri. Eu zic puzderie ca sa nu trec toata lista de acolo. Asociindu-ma cu Moise, care dai si dai ca sa taiem din buget, ma gindesc si eu : pentru administrarea economiei probabil ca vor fi suficienti mai putini politicieni, adica numai atit cit e necesar. Iar consilierii de inalta clasa profesionala, sa-i trimitem in consiliile de conducere al ramurilor industriale – sa dea sfaturi cind e nevoie, pe gratis.
    Moise s-a agatat de fonduri si nu le mai lasa, ba acuma si guvernul trimite bani la UE (pentru ce, aia n-au?) sa aibe aia de unde sa ne trimeata fonduri – cel putin dupa sagetele asta se vede. Bravo Moise, daca o fi sa te intreaca careva la grafice, il trimitem pe linia de montaj a lui Sandrero. Eu aveam asa o ranchiuna pe absorbtia de fonduri europene (de cind mi-am pierdut o jumate de zi sa studiez Ghidul, un foc sa-l arza. Ma rog, poate s-au mai schimbat treburile in bine si n-am bagat eu de seama. Intru la accesarea fondurilor europene pentru Romania si notez: in 82 de zile, nerambursabile, pentru tineri, pentru agricultura. Organizati, nu m-am dus pe Ghid ca mi-a fost frica. La introducere vad niste sub-puncte si le iau la rind. (citeste mai departe)

    Răspunde
     
    1. Constantin
      August 23, 2013 la ora 10:56

      „…vor fi suficienti mai putini politicieni, adica numai atit cit e necesar”_Fara indoiala, punerea in aplicare a deciziei poporului roman exprimata prin referendum de a avea un parlament cu o singura camera si un numar de 300 membri va confirma opinia dumneavoastra.

      Răspunde
       
      1. sanduCu
        August 23, 2013 la ora 18:25

        Nu am nimic cu 300 (a fost si un film in care macedonenii s-au aparat contra invaziei persane, poporul prin reprezentantii sai au decis sa nu-i infrunte pe invadatori, regele si-a ales 300 de viteji, s-au sacrificat in lupta demonstrind ca decizia a fost gresita)daca majoritatea poporului a decis, doar ca am citit citeva comentarii ce considerau ca sunt prea multi.

        Răspunde
         
  • sanduCu
    August 19, 2013 la ora 09:01

    1)Pentru a evalua daca proiectul este ELIGIBIL , studiati programele operationale din regiunea dvs si aici erau niste casute: de, en, fr. Chestia asta electronica nu aparea pwste tot, iar la unele numai – en. Am clicait pe ele si mi-a schimbat limbajul. Inteleg ca se adreseaza si altora, care nu stiu romaneste, adica strainilor cu bani care sa beneficieze de ajutor acordat Romaniei, sa beneficieze si de pamin ieftin si de forta de munca ieftina si de alte resurse naturale romanesti tot ieftine. Acolo unde apare numai – en, inseamna ca aia stu doar engleza (Charles o fi citit chestia asta, ca uite acuma vor sa-i scoata gazele de sub padurea lui). Ca sa fii eligibil trebuie sa te imprietenesti si cu autoritatile de gestionare, care unii lucreaza permanent iar altii din cind in cind. Tin minte ca imi spunea ceva LaurentiuCat de sarlatanii astia, dar lucrurile rele le uit, din cind in cind.
    2)Alt sub-punct, nu e vorba de dimensiunea proiectului (ca si cum asta m-ar deranja, dar probabil sa nu ma piarda de la punctu unu, ma incurajeaza), ce conteaza este valoarea adaugata (cit muncesc eu si se oglindeste in valoarea produsului), piata muncii (angajeaza ba capitalistule ca si romanii trebuie sa traiasca), caracter inovator (daca nu te duc creierii ia si tu din occident niste inovatii sau niste sapaligi mecanice), si cresterea competitivitatii (cu asta m-a facut praf, ce treaba are proiectul cu competitivitatea, nici nu poti sa o verifici pina nu incep, macar – sa insemne asta ca nu cumva sa le-o iau inainte altora de care n-am voie sa ma ating?).
    3) Fondurile finanteaza numai o parte (din ce tin minte in Ghid, greu ajungeai la 50%) din proiect, se incurajeaza (deja chiar ca este nevoie si de asta) asocierea (ca la CAP, unul cu sapaliga, altul cu toporisca si altul cu sacul – culegatorul). Nu e rau, ba chiar bine, mai multi primim mai mult (si daca in final impreuna primim la fel ca unul – nici nu mai poti sa cinti ca unde-i unu nu-i putere). Accesati informatii despre beneficiarii din regiunea dvs, si aici am numai un – en (sa consider inainte de start ca beneficiarii mei vorbesc engleza, sau ca daca eu sunt englez sunt bine-venit).
    Drept sa spun, nu sunt descurajat pentru ca stiu ce este aia o jungla capitalista. Faci un „shoping” de jur in prejur (studiu de piata): cine ma aprovizioneaza, cine e cumparatorul, cine lucreaza (eu sunt ocupat sa pun apa la flori, pentru ambianta) si cine ma taxeaza. Nu pare a fi complicat, dar cum schema asta este posibil sa se schimbe de la o luna la alta, e greu sa te decizi sa intri in galeata. La fonduri nerambursabile zice ca sa fii atent si nu mi-a placut atmosfera asta. Trec direct la fondurile pentru agricultura, unde aveau si un can-can: practica curenta pentru aeroporturile din UE – aeroportul Otopeni a luat subventii pentru pasuni. Ce inseamna sa ai imaginatie. Nici o alta „incurajare” pe aici. Pescuiesc o chestie din „ZIARE”. Fondurile europene trec intii prin banci (macar am un cuvint de spus la care banca vreau sa mi se transfere banii, sau mi-o aleg altii pe cea cu dobinda mai mare?), si aici incepe adevarata tarantela, dupa ce ai obtinut toate avizele. Nici n-apuci sa vezi fonduletul ca banca te-a si altoit de un comision, nu vezi nici „f”-ul de la fondulet si trebuie sa gajezi 110-160% pentru pentru creditarea co-finantarii, care si alea au dobinzile lor. Despre etapele in care banca (care are directiunile ei) iti pune la dispozitie proprii tai banuti, am citit in Ghid, dupa cum vad, nimic nou pe Pamint. (citeste mai departe)

    Răspunde
     
  • sanduCu
    August 19, 2013 la ora 09:00

    Acuma il inteleg pe Moise de ce tine cind cu unul cind cu altul, „cash” (din „commercial”) e mai bun decit co-finantare sau fonduri europene. Saracii Voinea si Pana (excroci nu zic nu, uleiul saracilor), pe capul lor ca romanii n-au absorbit (la Milcov cu grabire) toate fondurile europene, cam greu. Nu zic, mai un bugetar, mai un studiu de piata, dar BANCA, care te altoieste din trei directii cu un singur foc? Duca-se pe pustii…
    Sa dea dracii daca am stiut ce-i aia drona. Ma uitam si eu la crucifixul ala si ma cruceam – sa dai 3.2 milioane euro pe 3 nazbitii de alea. Am facut si socoteala sa vad cit ar fi platit Moise , lunar unui roman. Nici mai mult, nici mai putin de 383 de euro, vreo 1650 de lei. Am vazut un comentariu care zice ca o parascovenie de aia cu greu (si cu tot ce-i trebuie) ajunge la 100,000 de euro. Nu mai zic nimic de pret. Dar vad ca sunt niste zburatoare teleghidate, ce urmeaza sa fie achizitionate in co-operare cu sirbii pentru supravegherea zonei montane a Caransebesului. O fi Moise de pe acolo, dar muntii aia nu-i cunoaste. Auzi sa trimeti un padurar. Pai dupa ce alearga pe o creasta si coboara pe o vale, nu-i mai trebuie sa cheltuiasca banutul in economia romaneasca. Nici copii nu mai face, vecinul ce alta treaba are (ca doar nu-i padurar). O spun eu ca fost tinar geolog terenist si necasatorit. Mint, ne prabuseam cu totii la circima. Dar totusi, citi padurari iti trebuie? Inainte sa arunce chestia asta, moise ai fi trebuit sa vorbesti si cu ocolul silvic. Ma rog, ca geolog faceam cam 5 profile pe kmp, asta ar reveni cam km si saptamina. Citi kmp are Caransebesul, ca totul e numai munte si de citi padurari ai nevoie … la ce? Sa alerge de colo colo ca bezmetici. Sunt convins ca n-au omorit pe nimeni. Drona e o chestie buna, una la noi, alta la sirbi si una de rezerva. Intr-o ora – o ora jumate stii care-i treaba, chiar mai bine decit un satelit. Faci cite 2 sau 3 ture de astea pe zi si gata. Eventual daca aflii de vre-un festival sau niste turisti, mai arunci un ochi si pe-acolo. Probabil ca sunt altii care le-ar da pe mai mult de 750,000 de euro, dar cu firma si atunci n-ar mai parea bani aruncati. Eu cred ca te-ai ambalat degeaba, poate ca gresec si n-a fost chiar degeaba.
    Nici stilpii cu internet din Arad nu sunt degeaba, au si camere de luat vederi. Pe linga ca e o colaborare cu ungurii, cum intri in Arad, te-ai asigurat – ai poza in toate dosarele. Sa vezi tu ca nu mai trece nimeni granita la Arad. Se duc la Cugir. Despre costul ferat sau aerian, mi se pare ca mai sigur este jumate de pret pe pamint. Pe vremea mea nu se spuneau prea multe. Aici in Canada, rata accidentelor aeriene, in timpul masuratorilor, m-a determinat sa pasez. Muntii, in general au un cimp magnetic diferit de cimpie. Vlaicu s-a prabusit la dealuri. Avioanele merg dupa busola, sunt furtuni magnetice din cauza de Luna sau Soare. Mai sunt curentii bezmetici intre munti si creste. Avioanele locale nu zboara sus. Eu merg cu trenul, are si vagon restaurant si poate ma imprietenesc si cu d-l Stoica.
    Ca in Germania la constructii se da 2,500 euro pe luna, unul din astia de aici zice ca nu.
    Gata, pregatirea de plecare, am sa zbor mai repede decit la venire. (nu mai citi)

    Răspunde
     
  • ioan
    August 16, 2013 la ora 00:39

    am citit un articol foarte interesant care m-a uimit pround. Stiam de Olanda ca sunt producatori mari agrari si exporta foarte multe produse in afara…..insa ca sunt dupa SUA al doilea producator agrar.
    Tara asta are o suprafata de 40.000km². Ro este cam de 5x mai mare. Olandezii exporta cam de vreo 75mld de €. Jumatate din PIB-ul Romaniei, daca nu ma insel.
    Cum dracu, cu sprafata agricola existenta in RO nu suntem in stare sa o punem pe picioare si sa ne taiem si noi o bucata din „tortul” agricol daca nu mondial, cel putin european.
    Nu sunt in strare politicienii astia sa organizeze niste schimburi de experienta cu olandezii, sa faca niste vizite de lucru sa vada ce fac astia bine si sa aplice si in Romania.
    De cand am fost adolescent am spus ca Romania are nevoie de pus pe picioare 2 ramuri importante ale economiei: INfrastructura si agricultura. Din veniturile pe care le genereaza aceste 2 ramuri, pot profita restul domeniilor….turism, educatia, sanatatea etc.
    Topic: Drone
    Am ramas ca d-l Guran perplex cand am auzit cu cat vor cheltuiasca astia pe drone. Ce mama dracului vor sa supraveheze astia? Sunt producatori germani care produc drone foarte bune de dimensiuni mici care costa intre 2000-10000€..utilate cu camere de luat vederi foarte performante….INsa mai trebuie si omul/oamenii instruiti care sa ghideze aceste drone.

    Răspunde
     
    1. Constantin
      August 16, 2013 la ora 03:17

      Olanda este al doilea exportator de produse agricole, dupa SUA, in functie de valoarea produselor exportate. Asta pentru ca exporta flori, produse agricole cu valoare ridicata, acoperind doua treimi din cererea mondiala. De asemenea, Olanda are o buna productie de tomate si ardei, dupa stiinta mea, dar nu cred sa fie al doilea producator agricol mondial, tocmai datorita suprafetei cultivabile relativ reduse in raport cu a altor state, dar si din cauza climei. Va rog sa specificati articolul-sursa.

      Răspunde
       
      1. ioan
        August 16, 2013 la ora 11:19

        Buna Constantin,

        trebuie sa verific. Nu a fost on-line ci editie printata: Bloomberg Business, Fortune sau Wirtschaftswoche (una die revistele economice germane de prestigiu

        Răspunde
         
        1. Constantin
          August 17, 2013 la ora 08:58

          Stistica FAO, spre exemplu, ne spune despre olanda ca ar avea cea mai buna performanta la productia de canepa(lucru pe care-l banuim de altfel), situandu-se la acest capitol pe locul patru mondial (http://faostat.fao.org/site/339/default.aspx , selectie „Country rank in the world, by commodity”, apoi Netherlands). Nu este exclus ca articolul citit de dumneavoastra sa se refere la exporturi, precum am spus, ceea ce este confirmat de datele prezentate aici:
          http://www.investopedia.com/financial-edge/0712/top-agricultural-producing-countries.aspx
          Daca puteti, indicati va rog alte surse care sprijina cele scrise de dumneavoastra, nu neaparat publicatiile germane. Dar, repet, este forte posibil ca referirea sa se fi facut la exporturi, iar acesta sa fie proponderent reprezentat de flori. Cum Romania nu are traditie in cultivarea lalelelor, poate vom exporta stanjenei, sau mai bine, Crini si Viorei…

          Răspunde
           
        2. Constantin
          August 17, 2013 la ora 09:00

          Stistica FAO, spre exemplu, ne spune despre olanda ca ar avea cea mai buna performanta la productia de canepa(lucru pe care-l banuim de altfel), situandu-se la acest capitol pe locul patru mondial (http://faostat.fao.org/site/339/default.aspx , selectie „Country rank in the world, by commodity”, apoi Netherlands).

          Răspunde
           
          1. Constantin
            August 17, 2013 la ora 09:02

            Nu este exclus ca articolul citit de dumneavoastra sa se refere la exporturi, precum am spus, ceea ce este confirmat de datele prezentate aici:
            http://www.investopedia.com/financial-edge/0712/top-agricultural-producing-countries.aspx
            Daca puteti, indicati va rog alte surse care sprijina cele scrise de dumneavoastra, nu neaparat publicatiile germane. Dar, repet, este forte posibil ca referirea sa se fi facut la exporturi, iar acesta sa fie proponderent reprezentat de flori. Cum Romania nu are traditie in cultivarea lalelelor, poate vom exporta stanjenei, sau mai bine, Crini si Viorei…

             
        3. Constantin
          August 17, 2013 la ora 09:01

          Statistica FAO, spre exemplu, ne spune despre olanda ca ar avea cea mai buna performanta la productia de canepa(lucru pe care-l banuim de altfel), situandu-se la acest capitol pe locul patru mondial (http://faostat.fao.org/site/339/default.aspx , selectie „Country rank in the world, by commodity”, apoi Netherlands).

          Răspunde
           
      2. AndreiM
        August 16, 2013 la ora 11:45

        Inclin sa ii dau dreptate, asta iarna majoritatea legumelor din supermarket erau de provenienta olandeza. Si nu conteaza suprafata cultivabila pentru ca acum sunt cultivate pe apa (cultura hidroponica)

        Răspunde
         
  • Constantin
    August 15, 2013 la ora 20:56

    Pai, daca este in functie de performanata, de ce mai exista un salariu minim? Si de ce acesta sa fie mai mare „la stat” decat „la privat”? Sunt mai performanti lucratorii „la stat”? Sunt foarte multe posturi „la stat” libere si premierul doreste sa le faca mai atractive? Pai, nu sunt mai multe, mai ales ca investitiile publice au pierdut o parte insemnata din fonduri la rectificarea bugetara. Atunci, care este explicatia? Se doreste ca posturile din sectorul public sa fie mai ravnite pentru ca numirea in aceste posturi este controlata de factorii politici si in acest fel sunt controlati implicit cei care le ocupa (fie prin spaga, fie prin relatiile de subordonare).

    Răspunde
     
  • Constantin
    August 15, 2013 la ora 20:44

    Dar cum sa nu stim noi ce sunt acelea drone, ca le vedem tot mai des la TV? Pana la urma, ideea din CS nu este rea, iar daca pretul de achizitie este unul corect, s-ar putea ca o viat asalvata cu ajutorul lor sa valoreze mai mult decat banii cheltuiti. Faptul ca sprijinim [indirect] statul sarb vecin, ori pe cel moldovean, este unul laudabil, iar beneficiul ar putea veni pe termen lung. Daca vorbim in context de saracia CS, cred ca poate fi interesat de prezentat modul in care au fost taiate padurile Carasului. Pilda cu padurarul care cumpara vodca de la chioşc si mai plateste astfel inca un salariu este asemenea parabolei cu cel care sparge geamul si da de lucru geamgiului s.a.m.d. Ea se impotmoleste pe drumul dintre distrugerea produselor vechi de catre cele noi, teorie propusa de A. Greenspan, si distrugerea creativa privita drept motorul progresului de catre J. Schumpeter, strecurandu-se cu dificultate printre curbele de indiferenta trasate de Pigou si impiedicandu-se de pragurile de eficienta relevate de Pareto. Unii sustin ca padurarul n-ar fi cumparat vodca de la chioşc, ci tigari de contrabanda.

    Răspunde
     
  • dan onofrei
    August 15, 2013 la ora 19:42

    buna seara -stiamte domnule Guran -la stirea cu dronele de prin meleagurile Caransebesene hai ca ati fost incendiar.Deci la saracie lucie dai milioane pe drone !!!si paralel ii obligi probabil pe salvamontisti si padurari sa isi dea demisia.Nu ca si-au pierdut ratiunea si pamintul de sub picioare !!!!primarii .In afara de asta sint solutii semiprofesionale pe care studentii de la electronica -informatica robotica le pot adapta in solutii profesionals cu sume extrem de mici si invat ceva util.Inteleg drone pentru cei la aparare sau studentii de la informatica -electronica (pentru laboratoare si experimente de a le mari performanta ) dar acolo la atita saracie de capital sint multe mai prioritare.

    Răspunde
     
  • Constantin
    August 15, 2013 la ora 18:51

    Cum sa nu stim ce sunt alea „Fonduri europene”?! Sunt aceleaa cu care se construiesc poduri si acolo unde nu exista nici drumuri nici case, pentru ca sa iasa la socoteala si sa coste cat mai mult realizarea lor. Ori sunt acelea din care se cumpara ulei pentruromanii nevoiasi? Dom’le nici eu nu mai sunt sigur.

    Răspunde
     
    1. dan onofrei
      August 15, 2013 la ora 21:29

      Costica draga -nu fi baiat rau-las ca-s bune si podurile alea _Sti tu ce misto e sa vezi o blonda oxigenata care sta la cap de pod si iti flutura din mina surizator!!!:Uite chiar imi aduc aminte cum la UNguri dupa deschiderea est-west stateau blondele la cap de pod si le faceau semne disperate la camikonagii turci(Eu ce as mai fi oprit si eu da eramn cu baba linga mine si eram si terminat de drumm).Acum inchipuieti si tu unde ar fi stat dinsele daca ianos KAdar nu ar fi investit din timp in poduri????
      Cit despre ulei sa sti ca si ala e imnportant:Asa de importasnt ca la noi a crescut pretul in ultimul an la marii ALdi si LIDL la 1,5 Euro/l nu vorbesc de ulei de calitate ecologica care nu poti ca om normal sa il platesti deci vorbim der cel extrarafinat stors de toate substantele bune sanatatii:Asta apropo ca domnu Guran spunea de curind ca nu a mai crescut inflatia??!!!DA, poate la Bucuresti sa mai viziteze si Germania!!!(sau se referea la inflatia la TV -LED care nu mai au vinzare sa vorbim de inflatie la ceea ce consumam zilnic -alimentele!!!)DA sa revenim la ulei si importanta sa in viatza cotidiana :Prin anii 80 circula unnbanc in Romanica :Cica o biata fata rurala (Adica mai pe romaneste de la tara de la noi faat din Bo-bor) era risa in sat -se ducea mereu la masa si se plingea uite muica (parc asa zic oltenasii la mama!!!???) ma ride satul -imi tot zic Ilenuta fara putza…LAs ca o rezolv eu ,a zis muiicasa si s-a dus la popa satului care i-a zis :Ia sa imi aduci matale pe iLenuta miine seara cu un sac cu paie si o sticla de ulei(da de floarae curat si finant cu founds EU).
      Zis si facut la care dupa procedura o intreba muica pe Ilenutza :E ilenutza si cum o fost??LA care ea ii spune ca o fost cum o fost cind i-o zis sa se puna cu capul la perete si sa bage capul in sac dar cind o si strochit-o cu ulei ii venea sa manince tatii pailii din sac:Ei uite vezi Iloenutza acu nu o sa te mai rida nimenea in sat.Deci si uleiul face minuni deci se merita nu exista dubii.Deci se aproba si apostileaza

      Răspunde
       
  • Constantin
    August 15, 2013 la ora 18:48

    Dinamica economiei nu este intotdeauna inteleasa de politicieni, fara indoiala, de aceea ei isi apropie consilieri foarte priceputi. Atunci cand am spus (cu mai mult timp in urma ) ca d-nii V. Vosganian, L. Voinea, I Blanculescu, R Soviani s.a.m.d. vor avea diverse functii in legatura cu banii mei, iar acest lucru ma ingrijoreaza, spusele mele au fost privite cu oarecare raceala.

    Răspunde
     
  • robert
    August 15, 2013 la ora 14:12

    Referitor la subiectul despre calatoria cu trenul sau avionul,spuneati ca singurul avantaj al mersului cu trenul il reprezinta
    pretul mai redus al biletului.
    Opinia mea e ca la calatoria cu trenul mai exista un avantaj major fata de cea cu avionul,si anume ca in cazul unui accident feroviar,cat de cat mai sunt sanse de supravietuire ( mai ales la vitezele cu care circula trenurile in Romania )pe cand in cazul unui accident aviatic posibilitatea de a scapa cu viata este aproape nula.
    Parerea mea este ca cele doua avantaje cumulate ale calatoriei cu trenul va face ca intotdeauna acest mijloc de transport sa fie preferat de catre majoritatea romanilor in fata alternativei de deplasare cu avionul ( chiar daca calatoria dureaza cu cateva ore in plus fata de cea aeriana ).

    Răspunde
     
    1. dan onofrei
      August 15, 2013 la ora 19:26

      stimate domnule robert -pe linga avantajul principal ,al unei sigurante mult mai mari pe sina decit in aer,poate e bine sa vdedem si trista realitate a ultimilor decenii de dupa ww2 unde flotila globala imensa de avioane a avut si are un rol major la distrugerea globala a climei :Asta nu poate sa o conteste nimeni.Calewa ferat ramine pentru toti in lume cel mai curat si eficient mijloc de transport egal ca de persoane sau marfuri

      Răspunde
       
  • silviu
    August 15, 2013 la ora 12:53

    Excelenta emisiune.Poate o vad si cativa politicieni,si poate se mai trezeste vreo unu din somnul adanc in care sunt.Bravo

    Răspunde
     
  • Arici Pogonici
    August 15, 2013 la ora 09:56

    Bravo,Moise!
    Te urmaresc de mult timp si pot sa spun ca faci o treaba buna.Ar mai fi si Stelian Muscalu de la Digi24 cu o emisiune asemanatoare.Cu ajutorul vostru ce mai afla oamenii lucruri interesante,caci in rest,ca in economie, vorba multa,fapte putine.
    Long life Biziday!,cum ar zice englezul.
    Despre faptul ca a calatori cu avionul este o alternativa la calatoria cu trenul,discutabil.
    In materialul tau nu ai pomenit de inconvenientul deplasarii de la aeroport in oras,care reprezinta uneori o frumoasa solicitare nervoasa si un cost suplimentar uneori consistent,in functie de cine s-a angajat sa-ti faca acest serviciu.
    Nu e mai putin adevarat si faptul ca din cauza caniculei trenurile au restrictii de viteza mai dese ca de obicei, ceea ce duce la timp suplimentar de deplasare si nervi in plus.
    Cine are suficienti bani va calatori cu avionul,cine nu-si permite va calatori cu trenul,la fel ca si pana acum.Ramane valabila zicala:”Domnia se plateste”.

    Răspunde
     
  • Dragos
    August 15, 2013 la ora 01:48

    Legat de dronele in valoare de 2.3 milioane cred ca este un pret mult peste cel real. Pot sa va spun, cu siguranta, ca o astfel de drona cu tot ce are nevoie pentru a survola o zona ( camere termice, camere infrarosu, componente care ar fi cele mai scumpe, etc.) nu poate ajunge mai scumpa de 100.000 de euro, si spun acest lucru deoarece am vazut cu ochii mei asa ceva si pretul era mult mai mic decat cel specificat mai sus.

    Răspunde
     
    1. cornel
      August 23, 2013 la ora 11:12

      Cred ca eram de 2,3 milioane de ori mai castigati daca banii astia erau investiti in construirea unei scoli, de la zero, cu predare in limba germana.

      Răspunde
       
  • gedeus
    August 14, 2013 la ora 23:36

    foarte buna emisiune Moise… si abordarea privind locurile de munca.. Felicitari!

    Răspunde
     
 
 
Adaugă comentariul
 
 

Emailul nu va fi făcut public. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Nume: *
Adresa de email: *
Pagină web
Comentariul*
 caractere rămase