Ora de Business: luni, 12 august 2013

Publicat la data de de Biziday

excedent-2013Emisiunea poate fi urmărită aici: http://www.tvrplus.ro/editie-ora-de-business-123640 precum și pe canalul BiziDay de pe YouTube.

This entry was posted in ÎNREGISTRĂRI. Bookmark the permalink.

Comentarii prin facebook

16 răspunsuri la Ora de Business: luni, 12 august 2013

  • mustar
    August 18, 2013 la ora 15:05

    http://www.youtube.com/watch?v=v02pX-lBp0g

    documentar bbc despre ‘fracking’

    Răspunde
     
  • Constantin
    August 15, 2013 la ora 17:10

    Administratorii-patroni din patria noastra nu au ce scepticism sa manifeste fata de tinerii fara experienta care candideaza pentru o slujba temporara. Pur si simplu se gandesc ca pentru astfel de job-uri este de preferat cineva care lucreaza „la negru” si este platit sub salariul minim. Reportajele recente realizate de o televiziune comerciala demonstreaza cat se poate de clar acest lucru. Anamaria este exemplul reprezentativ pentru faptul ca tinerii absolventi accepta si slujbe sub nivelul lor de calificare si pentru salariul minim legal, doar pentru a munci si a avea un venit. Problema cu economia patriei noastre NU este legata de forta de munca, ci priveste disfunctionalitati generate de structura economiei nationale, care trebuie reformata, si de coruptie, care face posibila evaziunea fiscala. Prin urmare, cei care doresc sa munceasca cinstit cauta de lucru prin alte tari, sprijinind in acest fel economiile acestora.

    Răspunde
     
  • Constantin
    August 15, 2013 la ora 16:57

    Domnule, dupa emisiunea aceasta imi pastrez speranta ca presa din Romania nu a fost deplin distrusa de „modelul Gadea”. O prezentare echilibrata si obiectiva a faptelor si evitarea pe cat posibil a unei opinii personale care sa influenteze perceptia auditoriului. Ma astept, asadar, ca dl Vlad Ursulean sa paraseasca in cel mai scurt timp tara pentru a face presa de calitate intr-o tara in care nu exista „voiculesti”, ori „alexandresti”, ori altfel de gunoiaie. Respect, maestre!

    Răspunde
     
  • Constantin
    August 15, 2013 la ora 16:49

    Nu stiu de unde se incalta unii, dar sa crezi ca in Romania se gasesc doar chinezarii este un lucru care te obliga sa faci multe drumuri la Milano. Eu am facut un drum la Craiova pentru a ma intalni cu cineva. Si cum am ajuns in oras mai devreme, am inceput sa ma plimb si am intrat intr-o doara intr-un magazin de incaltaminte. Pantofii deosebit de frumosi m-au ademenit sa-i cercetez mai de-aproape. Cad pun man, ca sa vezi?! Made in Italy. Toti! Intreb vanzatoarea „ Frumosi pantofi, ii importati dumneavoastra din Italia?”. Amabila, imi raspunde „Nu, domnule, sunt facuti aici.”. „Aici unde, la Timisoara?” intreb eu, gandindu-ma totodata la ruta de transport sudica (pe malul Dunmarii) si la faptul ca la Timisoara s-au stabilit mai multi investitori italieni. „Nu, zice vanzatoarea, la Craiova, la intrare in oras pe partea stanga.”. Vedeam mereu cand intram in Craiova dinspre Slatina masini oprite la fabrica din Pielesti, dar ma gandeam ca nu poate fi mare lucru, pentru ca si la Bucuresti exista Antilopa, dar n-ai ce-ti cumpara. Despre Pionierul se sa spun, a avut aceeasi soarta ca toata industria usoara romaneasca din care faceau parte si Crinul si Apollo, FRB, ori Postavaria Romana. Am mers la magazinul fabricii si am gasit la mai putin de 50EUR pantofi integrali din piele, cu talpa de talpa cusuta manual. N-am mai vazut asa ceva facut in Romania din tinerete, iar ceea ce se gaseste din import costa in jur de 100EUR. In plus, la fiecare pereche cumparata se putea achizitiona a doua pereche la jumatate de pret. Doar ca cea de-a doua pereche era dintr-un lot de patofi de asemenea din piele, dar cu talpa dintr-un material sintetic. I-am cumparat fara sa clipesc. Pe toti scrie Made in Italy. Explicatia oferita de vanzatoare era una simpla si cunoscuta, de altfel. Modelele sunt ale partenerului italian si nu au drept sa le comercializeze in afara contractului. Doar ca intotdeauna comenzile se realizeaza intr-un numar mai mare cu 2%-10% pentru ca eventualele probleme de calitate descoperite la controlul final sa nu intarzie comanda. Ceea ce se fabrica in plus se poate vinde exclusiv prin magazinul propriu al intreprinderii. Ceea ce am vazut im magazinul din centrul Craiovei fusese cumparat din magazinul fabricii si erau serii scurte, de doua-trei perechi pe model. Prin urmare, se lucreaza in lohn, iar ceea ce se cere pe piata nu se poate vinde de catre fabricanti pentrru ca nu au dreptul de fabricatie asupra modelelor (chinezii le fura) si NU au designeri competitivi. Se multumesc cu comenzile externe. Simplu. Exemplu de lipsa de profesionalism. Romanii nu sunt deloc idioti pentru a preferea pantofi de o calitate inferioara, ori produse ieftine „din Asia” (de parca Asia ar fi o conditie de selectie impusa de consumatorii romani!).

    Răspunde
     
  • Constantin
    August 15, 2013 la ora 16:18

    Faptul ca ISD sunt in scadere arata clar in principal faptul ca mediul investitional romanesc este neatractiv. Responsabili pentru asta sunt intotdeauna in primul rand factorii politici, atat de la centru, cat si la nivel local. Ori, daca de la centru au mai picat capete si persoane importante au mai trecut pe la DNA, baronii locali sunt cei care conduc practic Romania si ei sunt intangibili. Ori crestere economica in patria noastra NU se realizeaza din consum, oricat am face reclama produselor romanesti, ci din ISD.

    Răspunde
     
  • Constantin
    August 15, 2013 la ora 16:11

    Desertificarea este in mare masura efectul distrugerii perdelelor de protectie forestiere, cu un rol deosebit de important inclusiv in retinerea zapezii pe terenul agricol. La noi zapada este troienita peste drumuri si case, iar vara campurile arabile sunt uscate in bataia vantului si dogoarea soarelui. Au fost taiate? Ce surpriza! Cine le-a taiat? Cu ce drept? Este vorba cumva despre neaplicarea legii? Pai inseamna ca unii au furat „cu voie”, adica s-au dat niste shpagi. Acesta este unul dintre motivele pentru care nu obosesc sa tot spun „lucruri generale” cu referire la Justitie, dar si la administrarea bunurilor publice, inclusiv despre Teorema enuntata de Ronald Coase.

    Răspunde
     
  • Constantin
    August 15, 2013 la ora 16:02

    Rosiile romanesti sunt 3LEI la Carrefour, 2LEI la Penny, furnizate de aceeasi asociatie de producatori, dar nu am vazut pe nimeni cumparand nici macar o rosie. Eu cumpar din piata Obor cu 1,5LEI/kg. Mentionez iar ca NU am gasit, desi am cautat, rosiile de 0,50LEI despre care se vorbeste in emisiune.

    Răspunde
     
  • Constantin
    August 15, 2013 la ora 15:58

    Scaderea preturilor la rosii confirma prin efectele fenomenului asupra inflatiei ceea ce spune in „Eu cred” Ana Blandiana: „Eu cred ca suntem un popor vegetal./De unde linistea/În care asteptam desfrunzirea?/De unde curajul/De a ne lasa pe toboganul somnului/Pâna aproape de moarte/Cu siguranta/Ca vom mai fi în stare sa ne nastem/Din nou?/Eu cred ca suntem un popor vegetal –/Cine-a vazut vreodata /Un copac revoltându-se?” Sa nu credeti, va rog, ca m-a lovit elanul revolutionar. Dati-l naibii! Ma gandeam ca daca este atat de important pretul vegetalelor in cosul IPC trebuie ca explicatia este una singura si este aceasta. Urmeaza sa ne dezvoltam un compartiment special al stomacului, ca la rumegatoare. D-le Moise, oare cand va fluctua nivelul inflatiei in Romania in functie de cresterea sau scaderea preturilor la autoturismele Mercedes, spre exemplu?! Ori in functie de pretul la carnatii de Plescoi, macar, ca m-am saturat de rosii si cartofi?!

    Răspunde
     
  • Constantin
    August 15, 2013 la ora 15:47

    Stiu foarte bine ca rata de inactivitate nu este acelasi lucru cu somajul, dar pana la urma, desi nu este relevat acest lucru in statistici, persoanele inactive creeaza presiune pe piata fortei de munca. Pana la urma despre ce vorbim? 40% sunt casnice intretinute de consortii bogati?! Nu, este vorba pe langa someri, hoti, casnice etc. despre persoane care traiesc din ceea ce muncesc ocazional pe salarii mai mici decat cele oficiale si care pot oricand ocupa un post daca acesta li se ofera, chiar daca ei declara ca nu-l cauta.

    Răspunde
     
  • sanduCu
    August 13, 2013 la ora 21:46

    Dl Moise, referitor la studentii straini la facultati de medicina in Romania, asta este o chestie de intors pe toate fetele. Nu pot trece peste „cei care nu reusesc admiterea la ei, reusesc in Romania” si mai spuneti ca „nu e rusinos” – ba este si osa vina o vreme cind ziarele lor vor comenta asta, in detrimentul universitatilor romanesti. N-are rost sa mai fac caz, fiecare isi spala pantalonii cum poate.
    Am sa incerc sa ma organizez.
    1) Ca Romania nu are un program de necesar de absolventi pe economie, asta se stie – fiecare facultate incearca sa inghita cit poate si cind poate (afacerea trebuie sa fie sustinuta si profitoria, de tip capitalist, ce mama dracului); dar frantuzii, de exemplu, au locuri limitate – atit de limitate ca gaurile si le umplu cu medici din emigratie (pe care tot ii mai sug pina sa-i lase in piine – mai un test, mai un certificat, mai o recunoastere, mai o aprobare, mai o practica – ca medicii nostri nu sunt tocmai bine pregatiti, „parerea” lor nu a mea;
    2) Spuneati ca taxele pe care le platesc strainii sunt mai ridicate decit ale romanilor. Nici pe vremuri nu se facea vilva pe tema asta, dar acuma cind suntem in UE si cerem si oferim drepturi „egale”? Nu, nu ma deranjeaza cam deloc (cum se spunea intr-un film american: „si asa nu-i plac”), atita doar ca daca tot ii taxam „cum se cuvine” – la urma urmei e economie libera de piata capitalista, macar cind avem si noi de vinzare ceva ce se cere sa ridicam pretul (cind griul nostru scade pe da-moaca ei il tin sus, cind rosiile de gradina se vind cu un leu cele de sera straina se vind in malluri cu trei lei – pai da cum Tanase?). Din diferenta mai putem si noi sa-i subsidiem pe cei care renunta la facultate din lipsa de bani. Corect?
    3) Pe viitor (apropiat sau indepartat), ei au sa aibe citi medici au nevoie pe cap de locuitor. Astialaltii pe care ii producem noi si nu le mai trebuie nici lor (romani sau de-ai lor) ne ramin noua sa ne spalam pe cap cu ei. SCUZE!!! Am vrut doar sa atrag atentia. Ce salarii le oferim astora (straini si romani), salarii „romanesti” sau „UE”? Daca vor fi „romanesti” au sa ne faca cu totii albie de porci (poate chiar la propriu). Intrevad o posibilitate ROZA: o sa le majoram salariile cu bani europeni! Excelent, acuma-i ALBASTRA: la ajutoarele astea vom plati dobinzi din cascavalul nostru, si asa cam uscat. S-a gindit cineva despre ce bani e vorba (personal marit, dotatii, asigurari), sau suntem obisnuiti cu bulele?
    Despre desertul oltenesc si imbutelierea energiei, il astept pe Danut.

    Răspunde
     
  • sanduCu
    August 13, 2013 la ora 21:01

    Dl Moise, in legatura cu gazul de sist, este interesant ca un ziarist tinar (25)se duce in America sa se documenteze la fata locului si sa prezinte publicului roman o situatie de fapt. Situatia de fapt, este o treaba deosebit de importanta pentru Romania si financiar si de mediu. Ce concluzie se poate trage din acest interviu? Nici una, pe baza carora sa bazezi solutionarea celor doua probleme financiar si de mediu. Un ziarist ia un interviu unui ziarist… Daca in paralel ai fi avut si un specialist care sa comenteze „observatiile” la fata locului, ar fi fost altceva. In orice caz, mi-a placut atitudinea lui Vlad Ursulean, nu s-a lasat ambalat, desi l-ati cam „impins” spre o tinta. Am citeva aspecte de clarificat. Intr-un alt comentariu, adresat lui LaurentiuCat, explicam ceva despre calitatea gazului de sist. Aratam ca este de calitatea cea mai inferioara posibila, urmare, pentru a fi utilizat la incalzire domestica s-ar cere unele modificari de instalatie. Folosit la o termocentrala, aspectul se simplifica – atita doar ca acolo ar apare mult prea evident ineficienta produsului. Omul poate sa-l primeasca la teava si sa se spele la cap cu el. Scuzati atitudinea, dar cineva ar trebui sa ma contrazica sau cel putin sa verifice, inainte de brambureala. Alt aspect, din observatiile dl Vlad, a observat ca sunt multe forajele, printre gospodariile si terenurile oamenilor. In primul rind nu este de natura sa bucure pe nimeni chiar daca nu se spune, trebuie inteles (nu stiu care sunt subventiile practicate in America, si nu am auzit nici o sugestie pentru romani). Dar ce e mai important de pus in evidenta este ca toate documentatiile prezentate si la TVR si pe internet (in roz) descriu o schema de un foraj la minimum 10kmp, ba chiar se sugereaza si maximum de un foraj la 49 kmp. Vorbim aici de foraj orizontal de maximum 3500 m. Faptul ca le vezi atit de dese, denota ca au fost impuse de structura subterana „descoperita” cam tirziu. Sub minimum admis, metoda nu mai e rentabila. Cine pierde acolo? Nu este cazul sa mai precizez ca pentru un singur foraj, initial ai nevoie de 150*150 mp, teren care este absolut scos din uz, chiar daca iti ei fiarele si lasi doar 2mp la gura forajului. Alta, daca a-ti retinut, americanul acela plinut (eu stiu cum arata un america multumit, asta nu era) povestea de niste emanatii de gaze din pamint. Upsy! Fracturarea s-a facut prea aproape de suprafata, si nu prea controlata (raportata la rezistenta terenului din acoperire) – ori tehnica este de doua parale ori specialistii sunt agiamii. Nu ma intereseaza sa aflu atita timp cit posibilul freatic a fost infestat de hidrocarburi, adica permanet distrus. Si nu mai pomenesc nimic despre 50% fluid (apa, nisip, 2% chimicale – unele acide) care se recupereaza (?) si trebuie tratat inainte de a fi redat naturii (tratat unde? pe 150*150 mp? sa fim seriosi). Dvs l-ati tot intrebat pe dl Vlad, va intreb eu pe dvs, ca neprofesionist: v-ati lasa ciobanestii carpatieni sa se plimbe prin namolul din jur in timp ca paziti tigaia o juma de ora pentru doua ochiuri?

    Răspunde
     
  • Adrian D.
    August 13, 2013 la ora 20:01

    Acum, cat despre gazele de shist: ca shi in cazul privatizarilor de obiective strategice, nu e nimic de negociat aici. Cata vreme nu exista o garantzie caz nu va emxista un dezatsru de mediu (ba dimpotriva, ocurentzele din teren arata cu totul altceva – shi asta dupa doart catziva ani de forare), cata vreme nu shtim ce se va intampla cu apa de fracturare (asta in conditziile in care Romania are lucruri mai bune de facut de cu apa ei decat sa o umple cu subt5sntze chimic – parca dvs vorbeatzi azi de Sahara din Oltenia, nu?????)… chiar daca redeventza ar fi de 1000% , shi tot nu ar fi nimic de negociat aici.
    cat despre povestea asta cu independentza energetica… no, cata vreme exista o companie care exploateaza gazul in Romania cu o0 redeventza de doi lei, il vinde inapoi tot romanilor (la un pretz liberalizat de UE, remember????) etc etc … cuvamntul „independentza” ishi pierde sensul. Vorbimn de fapt despre noi care ii platim pe altzi sa ne vanda scump gazul shi sa ne faca praf mediul.
    Sorry, Moise, dar asta e realitatea, nu alta…. shi nu e NIMIC de negociat.
    Tot ce se poate negocia este un NO, THANKS, CHERVRON, FRACK yourself and save the money.
    Vom putea vorbi despre indepenbdnetz aenergetica shi gaze de shist in momentul, in care tehnologia va fi safe, toate punctele negre acoperite shi respectivele gaze exploatate de o companie roamneasca (de stat, evident – altfel, ne imbatam cu apa rece).
    Pana atunci insa, dupa cum se vede, totul e cam taman pe dos.

    Răspunde
     
  • DEMETER DANIEL
    August 13, 2013 la ora 19:59

    Felicitari domnule Guran pentru ora de business. Este singura emisiune de stiri ce o urmaresc si care are consistenta. Va incurajez sa continuati in aceeasi linie jurnalistica; veti avea mare succes.

    Răspunde
     
  • Chirita Aurelian Stefan
    August 13, 2013 la ora 19:49

    Dezbaterea ,,serioasa” despre fracturarea hidraulica a gasit raspunsuri in cateva emisiuni ale O.D.B.
    1) Nu exista harti detagliate ale apei de adancime in regiunilor cu potential energetic-vezi interventia unui academician iar raspunsul la ,,nemultumit” pe d-l Moise Guran pt ca specialistul nu dadea,,asigurari clare”.Oare era posibil?!
    2) Companiile vor exploata gazul in tarile emergente(Polonia,Romania) unde vor utiliza tehnologii poluante pt crestera profitului ,intre timp pretul gazului va scadea in Europa ,iar tari ca Germania si Franta vor benefiica de ultima tehnologie cu un grad ridicat de protectie a mediului si preturi ridicate ale gazelor -vezi necesarul de alimente al planetei.Bulgaria a inteles jocul si vrea sa intre in linia a doua-favorizata de taxarea muncii.
    3) Romania insista atat pe resurse energetice, deoarece nu are un proiect de tara si nu acorda cea mai mare importanta resursei umane -vezi nivelul calitativ al invatamantului.
    4) Peste 30 de ani Romania se va alege, probabil ,cu regiuni poluate si un decalaj mai ridicat fata de tarile dezvoltate .
    5) Intr-o tara in care Banca Centrala a devalorizat moneda stiind ca va conduce la intrarea in imposibilitate de plata a celor cu credite imobiliare ce s-au fundamentat planul de afaceri pe un curs de schimb chiar de 3,1 lei /euro,iar astazi este 4,42 lei si nu intervine ca in Ungaria asumandu-si greseli trecutului ,sperantele de un trai mai bun par ,,vanare de vant”.
    P.S. Nu va astepati la o demisie a Guvenatorului.Singura deosebire dintre domnia sa si Mitica Dragomir o constituie nr de informatii retinute si prelucrate.Profilul moral este indentic-amandoi considera o mare sansa pt Romania prezenta lor in fruntea institutiilor ce le conduc.

    Răspunde
     
  • Adrian D.
    August 13, 2013 la ora 19:48

    Moise, catev cuvinte se impun. No, ca eu nu va impartashesc simpatia pentru dl gruia Stoica sau convingerea ca s-ar putea negocia in legatura cu gaazele de shist, asta e o treaba, shi putem – sau nu – discuta despre asta (dialog presupune shi replica, intre altele).
    Dar… rebuie sa felicit pentru excelentul debut al acestui nou sezon din ora de business. ca sunt sau nu de acord cu concluziile dvs, repet, asta e o treaba. dar ca atzi procedat just, ca jurnalisst, shi mi-atzi oferit doua interviuri importantepe un post de mainstream (cel cu Gruia Stoica shi cel cu dl Ursuleanu), asta e cu totul alta treaba, shi trebuie sa o observ.
    Felicitari, Moise – shi sa o tzinetzi tot asha. avem nevoie de audiatur et altera pars, azi, mai mult decat oricand. Shi e bine ca exista MACAR un jurnalist care intzelege sa ishi faca treaba de a ma informa cat mai corect cu putrintza, indiferent daca ii impartashesc sau nu opiniile.
    Felicitari, igitur.

    Răspunde
     
  • Gigi
    August 13, 2013 la ora 12:38

    De ce nu se mai difuzează emisiunea în reluare , dimineaţa ?

    Răspunde
     
 
 
Adaugă comentariul
 
 

Emailul nu va fi făcut public. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Nume: *
Adresa de email: *
Pagină web
Comentariul*
 caractere rămase