Ora de Business: luni, 1 iulie 2013

Publicat la data de de Biziday

nu-exista-scoli-profesionale

Emisiunea poate fi urmărită aici: http://www.tvrplus.ro/editie-ora-de-business-114377 precum și pe canalul BiziDay de pe YouTube.

This entry was posted in ÎNREGISTRĂRI. Bookmark the permalink.

Comentarii prin facebook

28 răspunsuri la Ora de Business: luni, 1 iulie 2013

  • alex
    Iulie 2, 2013 la ora 11:38

    In cateva zile termin toate actele cu vanzarea apartamentului bunicii mele de 2 camere care l-am dat cu 25000 euro. Eu as vrea sa schimb in RON, dar as vrea sa un sfat o sa mai urce euro in lunile urmatoare sau o scada deoarece dupa ce ii schimb banii vreau sa ii adaug imediat in banca. Eu am card bancar la ING complet, dar ce ma sfatuiti sa ii adaug in contul meu bancar sau in contul de economii unde as castiga mai multi bani din dobanda.

    Răspunde
     
    1. laurentiucat
      Iulie 2, 2013 la ora 21:15

      depinde ce doresti sa faci cu ei.
      eu i-as imparti in trei,
      i-as pune in conturi de depozit lunare la 3 banci diferite si as astepta un moment favorabil pana la 30 octombrie..
      daca nu as avea nevoie de ei pe termen scurt, as cumpara 10-11 ha de teren intr-o zona fertila pe care sa o arendez cu 800-1000 de kg echivalent grau/ ha si pe an.
      asta ar aduce o renta de 7-8-9% pe an la care se adauga cresterea valorii terenului care in zece ani ar putea ajunge de la 2000-2500 de euro/ha la cifre cuprinse intre 10.000 si 20.000 de euro/ha.
      sau poti sa-i investesti inceva ce te pricepi cel mai bine sa faci.daca nu ai neaparata nevoie, nu-i baga in consum.
      asta as face eu.
      dar tu trebuie sa decizi ptr ca si castigul si pierderea sunt sau vor fi ale tale.

      Răspunde
       
  • gats
    Iulie 2, 2013 la ora 11:13

    Domnul Isarescu din pacate nu a inteles si nu intelege nimic nici acum in problema creditarii. Cei 6 mil de deponenti crede ca vor fi aparati sacrificand 400 de mii de creditati (cifrele sunt inexacte , sunt 8 mil de credite care vor cadea pe rand). Ceea ce nu intelege este ca cei 400 mii (de fapt 8 mil de credite) au imprumutat banii celorau 6 mil deci cand cei 400 mii nu mai pot da banii inapoi cei 6 mil nu-i vor mai primii. Ce nu intelege este ca dobanzile la credite sunt prea mari si nu pot fi platite. Daca dobanzile la depozite ar fi jumate din cat sunt depunatorii si-ar primii banii inapoi. Asa este un `caritas` care va sfarsi prost pentru toata lumea. Cum ne-am pricopsit cu conducatorii astia Doamne?

    Răspunde
     
  • cornel
    Iulie 2, 2013 la ora 09:29

    Un articol, de citit:
    http://www.zf.ro/business-international/guvernul-ungar-a-ieftinit-de-la-1-iulie-sase-tipuri-de-utilitati-casnice-11062370
    O diferenta asadar intre viziunea generala a guvernului maghiar si cea a guvernului roman.

    Răspunde
     
    1. laurentiucat
      Iulie 2, 2013 la ora 13:07

      vin alegerile…

      Răspunde
       
  • laurentiucat
    Iulie 2, 2013 la ora 09:07

    marți, 2 iulie 2013

    Pe creasta valului
    Suntem de mult timp pe creasta unui val demografic – el nu devine mai slab cu trecerea timpului ci dimpotrivă. Din 1987 numărul nou-născuţilor din România este în continuă scădere, an după an. În 2012 s-au născut de două ori mai puţini copii decât acum douăzeci şi cinci de ani.

    Să plasăm informaţia în context:

    În oricare din deceniile şase, şapte, opt sau nouă ale secolului trecut s-au născut între 3,6 şi 4,1 milioane de copii în România.

    În anii ’90 numărul nou-născuţilor a scăzut la 2,5 milioane.

    Deceniul trecut: 2,2 milioane.

    Pe baza datelor disponibile, e greu de crezut că în acest deceniu vor fi mai mulţi de 1,9 milioane.

    Probabil că îţi spui: „OK, o fi interesant pentru sociologi, dar pe mine genul ăsta de lucruri nu mă afectează.”

    Permite-mi să-ţi sugerez că indiferent în ce domeniu lucrezi, dacă vei fi în România în anii următori vei simţi şi tu coborârea demografică pe tobogan. De fapt, deja o simţi! Câteva exemple:

    1. Dacă publicul-ţintă al domeniului în care lucrezi este compus din oamenii cu vârsta între 30 şi 50 de ani, vin ani grei şi foarte grei. Numărul lor se reduce treptat şi sigur – lupta pentru banii consumatorului va fi mai intensă, pentru că cererea este în continuă scădere.

    1b. Toate industriile care deservesc copiii şi adolescenţii se restrâng şi se vor restrânge. De exemplu, există acum mai puţini copii români în vârstă de 6 ani decât în orice an de la al doilea război mondial încoace.

    2. Părăsirea de către profesori a sistemului de învăţământ nu este şi nu va mai fi percepută drept o criză: se va considera că oricum sunt prea mulţi. Puterea sindicatelor din domeniu şi importanţa temei învăţământului de stat vor suferi o ajustare drastică.

    2b. Nu este exclus ca, precum în cazul scandalurilor anuale privind înscrierea la grădiniţe, statul să subestimeze excesiv nevoia pentru servicii de educaţie.

    3. Sistemul privat de învăţământ superior a primit un şut puternic în părţile sensibile şi nu-şi poate reveni. Acum câţiva ani se putea încă baza pe tinerii născuţi în ultimii ani ai comunismului – aproape 400 de mii pe an. Prăbuşirea demografică de după revoluţie duce la scăderea dramatică a numărului de potenţiali studenţi. Nu e exclus ca, în curând, să se ia decizia ca bacalaureatul să nu mai fie criteriu pentru intrarea la facultate – din perspectiva universităţilor private, el ar putea fi considerat un obstacol care reduce cererea şi deci dăunează profiturilor.

    4. Sistemul de pensii va slăbi din ce în ce mai mult. Raportul dintre contributori şi beneficiari va căpăta o dinamică nefericită, şocul major urmând să intervină după 2030 (pentru o viziune mai optimistă în legătură cu subiectul sistemului de pensii, uită-te aici. Am impresia că puţine din afirmaţiile de acolo vor fi aplicabile în România următorilor 15 ani).

    4b. Sistemul de sănătate va deveni din ce în ce mai scump şi mai *necesar*. Decreţeii încep să se apropie de vârsta la care asistenţa medicală devine un subiect important. Imaginea-tip a deceniilor următoare: părinte în vârstă (născut între 1967 şi 1972) tratat de medic azer sau african, în timp ce fiul său în vârstă de 30 şi ceva de ani (născut după 1990) stă în coridor, cu capul între palme, înjurând CASS. „5,5%” va fi o amintire frumoasă, aproape neverosimilă.

    5. Scăderea importanţei României ca piaţă de desfacere şi ca factor politic în UE. Nouă ţări din UE au un spor negativ al populaţiei – al nostru e cel mai… rău. Ca element simbolic, numărul europarlamentarilor români va scădea şi mai mult (35 în 2007, 33 în 2009, 32 anul viitor, etc).

    6. Având în vedere scăderea accentuată a numărului plătitorilor de taxe, dimensiunile aparatului administrativ naţional şi local:
    – se vor diminua semnificativ
    – vor rămâne identice dar impozitele vor creşte semnificativ, gonind investitori şi cetăţeni în afara graniţelor (şi deci nerezolvând problema)
    – vor rămâne identice dar salariile birocraţilor se vor reduce în termeni reali (inflaţie consistentă).

    7. Ponderea şi importanţa pensionarilor va creşte, în special în plan politic. Dacă acum ai impresia că partidele nu sunt interesate de votul tinerilor, mai aşteaptă puţin. Peste 10-15 ani vizitatori obiectivi care vor studia discursurile şi liniile de comunicare politică vor crede că în România dreptul de vot se obţine odată cu talonul de pensie.

    8. Începând cu anii 2017-2018 va deveni din ce în ce mai greu pentru un bărbat tânăr să-şi găsească o nevastă. Această situaţie va dura cel puţin două decenii (cine e interesat în detaliu de mecanism poate citi faimosul articol al lui Sebastian Lăzăroiu de aici). Societatea va da un test interesant, pentru că am mai avut o situaţie similară la începutul anilor ’80. Atunci sistemul a rezistat, frustările au fost canalizate la nivel individual. Din perspectiva mea vin epoci bune pentru populismul dur, justiţiar, poate cu nuanţe de stânga, anti-capitaliste.
    Publicat de Barbu Mateescu

    Răspunde
     
    1. dan onofrei
      Iulie 2, 2013 la ora 20:11

      da stimate laurentiucat -este mare tragedie a Europei -sintem intre timp(Am erodat asa incet ,lin fara sa ne dam seama tot alergind numai dupa munca si averi) O SOCIETATE de majoritar babalici sau familii cu un singur copil daca si ala!!!E tragic rau de tot dar e adevarat
      iar vboiitorul sistzemelor sociale este real lovit.Chair cvciteam azi iN Deer Spiegel ca GEWrmnani se pregateste la o mcampanie nputernica sa aduca tineret in tara mai ales calificati.DEci latii sucomba si nbopi le luam oamenii ca decenii la rind ne-a biciuit industria numai la munca si la familie pe planul 2 sau 3:Deviza a fost aici familia mea e firma si acum e deviza si mai apriga obligind tineretul majoritar sa ramina single :E clar ca sintem definitiv sub forma actuala o societate acut periculozitata de autodistrugere.

      Răspunde
       
  • laurentiucat
    Iulie 2, 2013 la ora 08:59

    @moise- ai putea face o stire despre invatamantul agricol impreuna cu vreun departament specializat de la tvr in educatie. de fapt ai putea sa ai mai multe colaborari din astea, din care tu sa-ti extragi cateva minute de stiri cu profil economic.
    sa revenim la agronomie:
    -admiterea se face pe baza de interviu;
    -in facultati nu se invata nimic si se uita
    si ce aveau habar inainte.
    -examenele se trec cu copiat si cu plicuri sau eventual cu sacosa.
    -absolventii sunt jalnici. nu au habar de absolut nimic. se stie ca invatamantul romanesc e slab la capitolul practica. aici e jale si la teorie.
    nu am niciun interes sa denigrez institutul agronomic dar in ultimii 10 ani niciun individ absolvent de agronomie, pe care l-am intalnit,nu mi-a starnit intai decat rasul si dupa aceea groaza.
    respectivii aveau numai 9 si 10, asa ca i-am studiat mai de aproape sa le verific, eu sau prin prietenii mei, cunostintele.
    aici nu e vorba de spiru haret si tocmai de aceea sunt siderat ca o institutie de invatamant de stat a putut ajunge in asa hal.
    daca doresti pot sa-ti dau si exemple la care am asistat personal. unde o spaga de 500 de euro a tinut loc de dizertatie sau
    unu care abia leaga predicatul de gard , nu de subiect, ca aia e mai complicat, e acum domnu inginer.cunosc vreo 4-5 studenti in exercitiu la agronomie care doamne feri, iti vine sa te accidentezi cu autobuzu in muntenegru decat sa-i asculti vorbind despre agricultura, etc,etc…
    te rog sa faci asta ptr ca poate aude naibii cineva si ia vreo masura.
    ptr ca fara invatamt performant de specialitate, toate planurile,proiectele si dezvoltarea romaniei se vor duce …pe apa sambetei.
    mai ales ca orice drum incepe cu primul pas. ori la noi acest pas este educatia. e singura noastra sansa de a creste productivitatea si veniturile. ptr ca pe termen lung,bunastarea noastra,pensiile noastre,santatea si vietile noastre vor depinde de ce stiu si ce vor face generatiile tinere.

    Răspunde
     
    1. mihaix
      Iulie 2, 2013 la ora 10:25

      Eu cunosc 3 oameni care au facut institutul de agronomie din Bucuresti.
      Din astia 3 toti au dat la agronomie pt ca nu au intrat altundeva si dupa ce au terminat au facut cu totul altceva fata de agricultura.
      Acum nu stiu daca toti se duc acolo doar pt ca se intra doar pe baza de diploma de bac, si ca sa aiba o facultate, dar parerea mea este ca prima schimbare ar trebui sa fie adaugarea unui examen care sa cuprinda termeni de agricultura, biologie, geografie , etc.
      Macar baza de selectie sa nu mai fie formata din viitori ITisti, contabili sau vanzatori.
      Pt ca acesti oameni de care vorbesc au facut degeaba acea facultate , doar pt diploma, ori locul lor putea fi luat de oameni care sa fie interesati de domeniu.

      Legat de cursuri, se pare ca ceva , ceva faceau, dar era multa teorie,si parca prin anul 3 aveau si ceva practica (de fapt mai mult practica de petrecere). Daca imi mai aduc aminte ce a facut institutul cu terenurile si cum le-a vandut lui Popoviciu, si cum au distrus acele livezi de pomi, stau si ma intreb , oare ce mai invata acum acei studenti.
      O alta idee ar fi de scoala profesionala in acest domeniu, daca la facultate tot avem specialisti toba de carte, macar sa avem tehnicieni de la scoala profesionala 🙂

      Răspunde
       
      1. laurentiucat
        Iulie 2, 2013 la ora 14:19

        ptr suprafete mici merge si o scoala profesionala. dar e nevoie si de ingineri macar la centrele regionale, la care sa vina micii fermieri dupa un sfat/solutie. ptr ca in agricultura daca intarzii/gresesti un tratament doua-trei zile, poti sa-i spui pa culturii si implicit si banilor.

        Răspunde
         
  • Chirita Aurelian Stefan
    Iulie 2, 2013 la ora 08:39

    In agricultura, statul va semna contracte- prin intermediul ADS- cu detinatori de terenuri pt cultivare procurand seminte de calitate,ierbicide etc la preturi mici iar plata prestatorilor de servici (arat ,semanat etc)se facea dupa un instructaj si verificarea calitatii prestatiei (2 transe de plata ,prima fixa 60% din valorea medie, a doua 20-40% dupa calitatea lucrari, dupa o inspectie a productiei atat de catre propietar cat si de A.P.I.A ) prin A.PI.A.Plata de catre propietar se va face din pensie, salariu(6-12 rate lunare),depuneri bancare sau chiar garantarea cu terenul agricol..Nu se va mai acorda plata in bani pe suprafata agricola ci se va introduce vouchere cu discount diferit cu atat mai mare cu cat fermierul aplica tehnologia ( ingrasaminte ,ierbicide, fungicide etc) incurajand profesionalizarea populatiei agricole( crearea fermierilor).In stabilirea soiurilor si intregi tehnologii pt diverse regiuni ale tarii se va implica Academia Romana prin sectia de Sectia de Stiinte Agricole si Silvice.
    aplica tehnologia ( ingrasaminte ,ierbicide, fungicide etc) incurajand profesionalizarea populatiei agricole( crearea fermierilor).
    Avantaje : 1)Reducerea consumului de carburant si implicit a poluari.
    2)Executarea la timp a lucararilor agricole -plus de productie.
    3)Intrdoucerea criterilor de calitate si cantitate in contract cu repercursiuni in cantitatea si calitatea productiei.
    4)Reducerea cheltuielilor pe unitatea de suprafata (ha) datorita achizitionari en-gros de produse sau servicii.
    Cu stima ,
    Chirita Aurelian Stefan

    Răspunde
     
  • laurentiucat
    Iulie 2, 2013 la ora 08:36

    ideea e ca in viitorul nu prea indepartat, silozurile pentru cereale vor fi mai importante decat silozurile de rachete nucleare.

    agricultura olandei face 80 de miliarde de euro. si noi putem face tot pe atat,daca nu mai multi ptr ca suprafata noastra agricola e de 4-5 ori mai mare decat a lor. iar in judetele din sud se pot obtine doua recolte pe an.
    asta e strategia de dezvoltare: irigatii, perdele de protectie,zootehnie si industrie alimentara.
    http://dli.ro/agricultura-olandeza-secretul-performantei.html
    si ei au pamantul divizat in ferme familiale ca si la noi,existand o multime de ferme mici de cateva ha.
    cat despre programul lui basescu ptr agricultura, s-a nascut mort tocmai ptr ca e al lui.
    nu vad pe nimeni care sa-l continue, atat timp cat va exista vreo legatura intre dl guvernator. asta realist vorbind.
    p.s.
    am uitat ceva important in acest plan.
    educatia in domeniul agricol. e la pamant.

    Răspunde
     
  • Chirita Aurelian Stefan
    Iulie 2, 2013 la ora 08:31

    Fara a cunoaste documentul intocmit de comisia prezidentiala, sunt convins ca autorii au facut cateva greseli elementare in efectuare studiului.Prima greseala nu au tinut cont de cererea globala de cereale,produse derivate si carne la nivel mondial.A doua gresela nu au anticipat cresterea de productivitate in tarile dezvoltate si cele cu productivitate scazuta (Rusia producea 61,74 milioane(2009) tone cu o productivitate medie la hectar de 2.318 kg).Daca Rusia ar atinge media chineza din acel an (4.739kg/ha) sporul de productie al Rusiei ar fi de 64,83 milioane tone adica o pondere de 9,4% din productia mondiala(2009).Dupa aceasta faza se intocmesc eventual debusee externe -mai mult ca sigur nu exista in strategia prezidentiala Cea de a treia greseala si cea mai importanta -nivelul competitivitati -nu au tinut cont de subventiile in agricultura -Rusia poate asigura datorita petrolului si gazelor, preturi mici la ingrasaminte si motorina utilizata in agricultura care adaugate la canalele navigabile va face graul rusesc competitiv.Vom cunoste inca un document ,,bun de tipar” ,dar inutil in practica.Singura institutie ce putea efectua un asemenea studiu era Academia de Stiinte Agricole.
    P.S. Sa intocmeasca un personaj ,fara realizari tehnice deosebite ,startegii nu difera de incantatiile paparudelor si venirea mult asteptatelor averse(Anvers)..

    Răspunde
     
  • dan onofrei
    Iulie 2, 2013 la ora 02:01

    Felicitari pentru emisie stimate domnule Guran.

    Cum ziceam din ce in ce mai bine:Domnule nu conteaza unii cistiga mai mult altii mai putin ,asa e peste tot nu ma poate plati firma mea de 350 salariati cum isi plateste concernul Siemens salariatii desi ca inginer ma fac mai praf cu comenzile lor decit se fac oamenii lor care sint constant calificati anual.Fiecare isi are locul ,important este sa se formeze meseriasi calificati caci sudura nu mai e de mult cea a anilor 80 la fel in orice meserie:Lucrurile sint deosebit de complexe :DAr e important sa se miste ceva nu sa se bata pasul pe loc si bine ca s.a inteles ce importanta este agricultura:Au trebuit 20 de ani ca se reinvenbtezue roata la caruta???!!!PArca seamana a sabotaj!!!!

    Răspunde
     
  • VictorL
    Iulie 2, 2013 la ora 00:25

    @Moise.Intimplarea face ca in firma unui prieten de-al meu se dau teste pentru sudorii autorizati.Toti cei care trec testele pleaca in afara…Asadar,apreciez calitatea informarilor pe care se bazeaza trupa ODB.Despre macaragii vorbim mai multe dupa 1 ianuarie…Deocamdata ce pot sa spun este doar ca sunt platiti mai prost in ultima vreme in afara, dar totusi sunt niste scoruri mari pentru cei de top.Comparatia cu inginerii e cu doua taisuri pentru ca inginerii care nu sunt pe meserie intr-adevar, au salarii mult mai mici.In tara e diferita situtia insa iarasi depinde de omul respectiv…La cei mai multi li s-au taiat drastic salariile dar la unii, nu s-a putut, sau din contra au crescut.Vorba romaneasca;,,nu toate mustele fac miere…”.Constat ca ODB isi pastreaza blazonul.Bravo!

    Răspunde
     
    1. sanduCu
      Iulie 2, 2013 la ora 01:11

      ..chiar daca ar face mustele asa ceva, sa si-o tie.

      Răspunde
       
    2. laurentiucat
      Iulie 2, 2013 la ora 09:08 Răspunde
       
  • cornel
    Iulie 2, 2013 la ora 00:07 Răspunde
     
  • cornel
    Iulie 1, 2013 la ora 23:10

    Referitor la incheierea unui nou acord intre Romania si FMI unii sunt de parere ca acest acord este necesar (in special cei aflati acum la putere sau la guvernare) in timp de altii sunt impotriva, asa cum e si normal.
    Eu sunt pentru incheierea unui nou acord intre Romania si FMI daca acesta nu blocheaza dezvoltarea economica a Romaniei (vezi aici masurile pe care Romania care trebuie sa le ia pentru stimularea economiei si care vor conduce la crestere economica si dezvoltarea economiei romanesti – reducerea TVA de la 24% la 19%, reducerea TVA la alimentele de baza la 9%, reducerea taxelor pe munca, dublarea salariilor medicilor rezidenti, dublarea salariilor profesorilor debutanti, etc) si se urmareste rentabilizarea companiilor de stat, nu vanzarea lor, prin oprirea/micsorarea furtului si introducerea unui management eficient la nivel de conducere. Altfel Romania nu poate lua masurile necesare care sa duca la dezvoltarea economiei romanesti iar peste cativa ani, atunci cand UE nu va mai acorda fonduri nerambursabile pentru dezvoltarea economica a Romaniei, vom constata ca avem o economie romaneasca in „pioneze”, adica prea putin dezvoltata si prea putin competitiva in comparatie cu economiile celorlalte tari din UE, dar suntem de gat cu FMI si sa vedem atunci ce masuri va propune FMI sa adopte guvernantii romani. Imi este groaza sa ma gandesc la acele masuri si la rezultatele lor pentru economia romaneasca si cetatenii romani.
    Atat am avut de spus pe acest subiect.

    Răspunde
     
    1. Adrian D.
      Iulie 1, 2013 la ora 23:57

      cornel, „Eu sunt pentru incheierea unui nou acord intre Romania si FMI daca acesta nu blocheaza dezvoltarea economica a Romaniei (vezi aici masurile pe care Romania care trebuie sa le ia pentru stimularea economiei si care vor conduce la crestere economica si dezvoltarea economiei romanesti – reducerea TVA de la 24% la 19%, reducerea TVA la alimentele de baza la 9%, reducerea taxelor pe munca, dublarea salariilor medicilor rezidenti, dublarea salariilor profesorilor debutanti, etc) si se urmareste rentabilizarea companiilor de stat, nu vanzarea lor, prin oprirea/micsorarea furtului si introducerea unui management eficient la nivel de conducere.” – atunci suntetzi IMPOTRIVA incheierii unui acord cu FMI, fiindca experientza practica a demonstrat ca in fapte, lucrurile dorite de dvs sunt exact inversul a ceea ce se obtzine in urma unui acoerd cu FMi.
      e ca shi cum atzi spune: au nu am nimic sa ma insor cu o dama care nu shtie sa gateasca nici cartofi prajitzi, fiindca imi place sa mananc bine.
      🙂

      Răspunde
       
  • laurentiucat
    Iulie 1, 2013 la ora 21:09

    singurele merite incontestabile al bnr/isarescu sunt stabilitatea si predictibilitatea.

    Răspunde
     
    1. Adrian D.
      Iulie 1, 2013 la ora 21:57

      … shi stalin a fost stabil shi predictibil (cu excepotzia momentelor in care nu a fost, shi aici e clenciul 🙂 )

      Răspunde
       
      1. Adrian D.
        Iulie 1, 2013 la ora 23:48

        cornel, datzi-0mi voie sa il parafrazez pe bernanke: „I am sorry , but I don’t buy your premises” 🙂
        [bernanke a spus asta la TV, cand l-au anuntzat aia ca e recesiune iar el a zis ca nu e. era :)]

        Răspunde
         
    2. cornel
      Iulie 1, 2013 la ora 22:40

      Hai sa fim seriosi si … obiectivi.
      Daca e sa vorbim de perioada 2000 -2012 putem sa vorbim de stabilitate. In rest … Dumnezeu cu mila (vezi aici falimentele bancilor si escrocheriile financiare si cum deponentii si-au pierdut economiile de-o viata, legal).
      Daca e sa vorbim de predictibilitate e greu sa vorbim de acest termen, strict matematic si nu filozofic, pe perioada ultimilor 23 de ani insa aici vina e impartita cu guvernele aflate la guvernare, in aceasta perioada.

      Răspunde
       
    3. cornel
      Iulie 1, 2013 la ora 22:43

      Asa ca … mai usor cu stabilitatea si predictibilitatea, merite incontestabile ale BNR/Isarescu.

      Răspunde
       
      1. Adrian D.
        Iulie 1, 2013 la ora 23:54

        cornel „ai usor cu stabilitatea si predictibilitatea, merite incontestabile ale BNR/Isarescu.” – dar nu contesc acete merite: shi Jack the Ripper era cu stabilitatea shi predictibilitatea. omora intotdeauna acelashi gen de femei, shi cu o anumita frceventza, shi cam prina acelashi loc.
        ce vreu sa zic e: da, stabilitate shgi predictibilitate, o fi, nu zic nu. dar in ce?
        de pilda,a fost foarte stabil shi foarte predictibil cand, din trei in luni, semna o scrisoare de intentzie cu Fmi.
        sau tot la fel de stabil shi predictibil e in fiecare septembrie, cand se face poza cursului valuitar pentru accize, shi el duce cursul in sus.
        etc etc etc
        eu nu am zis ca nu era stabil shi predictibil. cum spuneam, stabili shi rpedictibili erau shi stalin, shi jack the ripper.

        Răspunde
         
    4. mihaix
      Iulie 2, 2013 la ora 00:15

      Stabilitatea si predictibilitatea a ce, sau spre ce , si mai ales in dauna cui ?

      Tare ma tem ca BNRul , alaturi de guvernele Romaniei, si de FMI au dus tara usor usor spre predictibilitatea unei colonii. Stabila si total dependenta de cine trebuie.
      Si noi suntem la fel de stabili si predictibili precum erau sclavii din latifundiile americane. Diferenta e doar de lanturi.

      Am vazut azi ca salariul mediu al unei tari care a intrat in UE este de 700 de euro. Am fost si eu acolo acum vreo 5 ani cu un proiect, si sincer ei nu prea vroiau sa intre in UE, fiind constienti de probleme. Oricum erau mult peste noi, avand si industrie (de ex tramvaiele erau facute de ei , nu cumparate de la firme gen Siemens 🙂 )si agricultura si mai ales turism. Anul trecut i-am ratat pt ca am avut nunta, dar din ce inteleg de la amicul meu de munca croat, nu o duc deloc rau, dar nici nu sunt multumiti de intrare. Sper sa nu se grabeasca cu adoptarea euro, mai ales ca ei nu au o economie asa de euroizata ca a noastra.

      Răspunde
       
      1. sanduCu
        Iulie 2, 2013 la ora 01:07

        Nu stiu cum e cu tramvaiul, dar la turism, jos palaria (au ce arata, e drept pe plaja e bolovanis, dar si la Soci e la fel), gemul de prune se vinde iarasi bine, si nu sunt departe de Malta.

        Răspunde
         
 
 
Adaugă comentariul
 
 

Emailul nu va fi făcut public. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Nume: *
Adresa de email: *
Pagină web
Comentariul*
 caractere rămase