Vârful creditelor neperformante abia urmează

Publicat la data de de Moise

credite blog

de Moise Guran

Fire mai strângătoare după prăpădenia asta de criză, românul și-a făcut obiceiul să pună bani la ciorap ori de câte ori îi mai pică câte o primă sau câte un venit neașteptat. Așa se și explică faptul că în ianuarie, după Crăciun, dar și după Paște, depozitele la bănci ale populației cresc. Nu s-a întâmplat asta și după paștele din 2013 și prima mea tentație a fost să zic că poate nici prime nu s-au mai dat. În același timp însă nici nu mă pot abține să nu observ că în luna mai românii s-au dus la bănci și au luat credite vreo 300 de milioane de lei dar și vreo 70 de milioane de euro. Nu e mult, dar tot e ceva. După o perioadă în care fiecare a scăpat cum a putut de datoriile la bănci dar toți s-au străduit să nu mai facă altele, o creștere de 1% a soldului creditelor într-o singură lună poate fi un semn important.

E prematur să tragi din asta concluzia că românii au reînceput să se gâdească la un televizor sau la un frigider în rate, dar acesta poate fi un punct important de întoarcere.

Presupunând că așa stau lucrurile, întrebarea de acum este dacă sunt și bancherii pregătiți pentru acest moment. Sau peste jumătate de an ne vom trezi cu ei că reîncep să crească dobânzile doar pentru că e cerere de credite? Mai în glumă mai în serios, cei de la Banca Națională le-au recomandat băncilor să își angajeze psihologi, sociologi, poate chiar și filozofi, care să facă parte din comitetele lor de aprobare a creditului. Să-l înțeleagă pe client, să-și dea seama dacă e serios sau nu, dacă are chef de muncă și vocație de reușită în viață. Că dacă n-are de ce să-i mai dai credit? În mod evident, la glumele între bancheri râd doar ei. De pe margine, noi ceilalți, am putea crede de exemplu că un psiholog e bun la o bancă și pentru terapia șefilor. Căci rata creditelor nereturnate se apropie de 20% și nici acum, la cinci ani de la declanșarea crizei nu dă semne că s-ar opri dihn creștere.

This entry was posted in MOISE. Bookmark the permalink.

Comentarii prin facebook

84 răspunsuri la Vârful creditelor neperformante abia urmează

  • tepuit
    Iulie 2, 2013 la ora 20:22

    KAIO PRESS CU EXCROACA TUDORASCU ECATERINAce avea KITTY SABELA din CONSTANTA a tepuit furnizori clienti ANAF pe toti pe comrpes a lu mazare. o excroaca KAIO PRESS SOLUTIONS CTA ATENTIE EXCROACA TUDORASCUR

    Răspunde
     
  • laurentiucat
    Iunie 30, 2013 la ora 00:20 Răspunde
     
  • sanduCu
    Iunie 29, 2013 la ora 21:18

    „Pe de o parte i injuram ca seaca resursele statului dar pe de alta parte intelegem importanta acestui lucru pentru ca asa se sustin locurile de munca si creste economia. Trebuie sa ne decidem de care parte suntem, pana la urma.
    Stat mai puternic, da, nu ar trebui decat sa nu faca atata risipa. As prefera un stat mic si-al dracu’ in locul unuia mare si bleg. Un stat eficient in locul unuia risipitor prin care misuna politrucii precum gandaceii prin beciuri. Statul cred ca e shubrezit din interior nu dinafara.”
    Nu stiu cum de mi-a scapat chestia asta, dar e tare reusita. Tragind mai departe de fir remarc, totusi citeva confuzii:
    „Principalele doua atributii ale statului sunt apararea si justitia, astea nu se pot privatiza. Bine, putem adauga si diplomatia.”
    atributie = ansamblu de sarcini identice necesare realizarii unei parti dintr-o activitate care implica responsabilitate, reclama autoritate si competenta
    Deci, or fi principale dintr-un pdv sau altul, dar sunt indisolubil legate una cu alta printr-un scop unic = rolul statului.
    statul = monopol suveran pe un anumit teritoriu
    In momentul in care privatizezi o parte dintr-un intreg, care mai este si monopol, dezorganizezi structura, dezorganizezi bunul mers al lucrurilor pe acel teritoriu.
    „se prabuseste statul sub propria greutate si trage intreaga societate dupa el”
    societate = cooperare intre oameni intr-un anumit scop
    Probabil ca statul n-are cum sa se prabuseasca, ci pur si simplu sa fie desfiintat, sa dispara ca entitate, dezintegrat. Atunci cooperarea dintre oameni poate sa continue, atita doar, trebuie atirnata o tablita: loc vacant pentru un stat, ASAP.
    La urma vin citeva citate care nu pot fi discutate separat:
    „la noi, statul nu isi poate face treaba tocmai pentru ca e prea mare in raport cu resursele de care dispune.”
    „De ce spun ca statul e prea mare ? Pentru ca se prabuseste sub propria greutate”
    „Prin marimea bugetului vad marimea staulu”
    „Cum sa-l facem mai puternic ? Sa marim taxele ? Sa ajutam statul sa se imprumute mai mult ?”
    „ce intelegi prin austeritate, reducerea cheltuielilor sau a aparatului ?”
    Ce ne intereseaza? Marimea sau puterea statului? Sunt aceste notiuni conditionat legate? Un stat mic inseamna un stat slab?
    Deci se pune problema unui obiectiv/dorinta/necesitate.
    Dupa parerea mea, Romania este o tara mijlocie in Europa, dar luind in considerare relatiile deja existente intre alte tari si faptul ca Romania nu a reusit sa si le defineasca pe ale ei cu alte tari (nu cred ca gresesc, dat find ca cam avem ceva de impartit cu toti vecinii si nici cu alte tari relatiile nu sunt clare – nu vreau sa detaliez acest aspect, pentru ca ma abat de la subiect), consider ca as putea fi indreptatit sa o consider ca pe o tara mica. Deci prin eliminare, tot ce ne intereseaza este sa capatam o tara puternica. Se observa ca am inlocuit „statul” cu „tara”, care este de fapt un conglomerat intre stat si popor.
    Resursele, care in totalitatea lor includ si bugetul, dau putere – cu cit mai mult cu atit mai bine – nu ne prabusim din asta.
    Normal ca mai multe taxe maresc resursele, iar daca sunt suficient de multe nu mai e nevoie sa fie prea mari. Nimeni nu da imprumut pentru a te ajuta sa nu te mai imprumuti – de retinut. Deci imprumutul implica o crestere mascata a cheltuielilor si anihileaza dezvoltarea. Locurile de munca combinate judicios cu resursele elimina necesitatea de a te imprumuta.
    austeritate = reducerea cheltuielilor
    Deci firesc, nu avem nevoie de austeritate DACA ne dezvoltam cu resursele si locurile noastre de munca.

    Răspunde
     
  • laurentiucat
    Iunie 29, 2013 la ora 12:00

    „nesimtitii” de la antena 3 fac misto de dl guvernator . de ce? nu conteaza! sa le fie rusine!
    pai se poate sa faca ei asa ceva cand domnia sa se sacrifica ptr tara!?
    mai ales acum cand e plecat sa-si faca partid.
    p.s.
    se pare ca e vorba de felicitari de ziua imnului national.

    Răspunde
     
    1. laurentiucat
      Iunie 29, 2013 la ora 12:05

      scuze! cred ca presedintele a ramas cu chef de la nunta robertei anastase…

      Răspunde
       
  • Constantin
    Iunie 29, 2013 la ora 07:10

    Off topic:„o stire mediatizata de un blog amarat…”_ „O tampenie mizerabila aparuta initial in „Tricolorul” şi distribuita ulterior…”_ Postarea pe acest blog a unor link-uri catre „Tricolorul”, „Romania mare” şi catre alte mizerii similare este interzisa de catre administrator.

    Răspunde
     
    1. laurentiucat
      Iunie 29, 2013 la ora 10:45

      si cine a dat link-uri de pe la tricolorul si romania mare?
      eu n-am vazut asa ceva…dvs., unde!?

      Răspunde
       
    2. Constantin
      Iunie 29, 2013 la ora 16:03

      „Postarea pe acest blog a unor link-uri catre „Tricolorul”, „Romania mare” şi catre alte mizerii similare este interzisa de catre administrator.”_Pentru cei care pricep cu dificultate: postarea pe acest blog link-urilor catre publicatiile mizerabile care au lansat gunoiul „Vila pariziana” si au distibuit-o NU este permisa de catre administrator. Aceasta inseamna cu NU vor putea fi vazute asemenea link-uri pentru ca postarea lor este imposibila, orice eventuala incercare in acest sens fiind, spre bucuria celor intregi la minte, blocata de catre echipa care administreaza blogul. Cei care sunt totusi fani ai unor jeguri precum cele amintite pot accesa direct paginile lor online si pot cauta mizeria lansata in urma cu mai bine de trei ani pe Internet (de altfel ea a circulat si in sistem viral). Pentru aceiasi, esenta comentariului meu se refera la cu totul altceva.

      Răspunde
       
      1. laurentiucat
        Iunie 29, 2013 la ora 20:49

        eu pe bune nu am auzit si niciodata nu am citit asa ceva. nici pe pagina mea de fb nu am vazut vreo distribuire in acest sens. si am destui „talibani” si de stanga si de dreapta care ar fi reactionat.

        Răspunde
         
  • laurentiucat
    Iunie 28, 2013 la ora 22:47 Răspunde
     
    1. cornel
      Iunie 28, 2013 la ora 22:58

      Cu regret iti spun ca ceea ce zice d-ul Isar pe blogul sau e cam un atac direct la adresa domnului guvernator Mugur Isarescu si de multe ori e subiectiv. Eu cred ca domnul Isarescu stapaneste termeni ca inflatia si subtilitatile inflatiei.
      Asteptam lucruri constructive de la domnul Lucian Isar prin care ne poate demonstra competenta si valoarea sa profesionala.
      Asta e parerea mea.

      Răspunde
       
      1. laurentiucat
        Iunie 28, 2013 la ora 23:02

        deci sa ne lamurim.
        isar e scolit,e de meserie,e dusmanul lui isarescu si e veninos acu…
        de ce sa nu il citesc si sa-l promovez cand fara sa stiu,aveam cele cateva pareri expuse mai jos, la fel cu ale lui?

        Răspunde
         
      2. Adrian D.
        Iunie 28, 2013 la ora 23:12

        http://www.wall-street.ro/articol/Economie/150614/criza-pana-in-2022-isarescu-nu-prea-stiu-ce-urmeaza.html
        „Nu am nici timpul si nu e nici scopul meu acum, dar un lucru trebuie sa spun: ajustarea prin care a trecut Romania era inerenta”, a afirmat Isarescu
        Evident ca nu avea rost sa incerce sa argumenteze aceasta afirmatzie – fiindca nu era possibil, nu este shi nici nu va fi.
        E mai usor sa o faci, la fel cum un bun discipol al lui Goebbels shtie ca daca repetzi o miciuna suficient de mutl, ea va fi crezuta.
        deci, revenind la subiect, presupunand ca atacul dlui isar la adresa dlui isarescu este ssubiectiv – shi da, este- cu ce ii scade asta din valoare?
        un domn care spune in 2013, cu aceeashi lipsa de argumebnte din 2010, ca ajustarea structurala era inerenta… merita sa fie atacat, fie shi subiectiv. chiar daca cunoashte notziuni legate de inflatzie, shi da vian pe mpublicul care nu le cunoashte.
        publicul, cum spuneam, este intotdeauna de vina. nu factorii de decizie, manifeshti ori absconshi.

        Răspunde
         
  • laurentiucat
    Iunie 28, 2013 la ora 21:24

    cred ca de cand „activez” pe blog am avut o pozitie impotriva sistemului bancar care s-a transformat intr-o masina de spoliere a clientilor si de anularea personalitatii salariatilor si chiar de „tampire” a acestora.
    pot sustine asta cu multe comentarii facute incepand cu multi ani in urma.
    la fel si despre bnr si mugur isarescu…
    in primul rand nu e normal ca bnr sa nu greseasca niciodata intr-o tara care a luat atatea suturi din toate perspectivele… economice,financiare,etc.
    tocmai ‘zeificarea” lui isarescu si demonizarea tuturor guvernelor mi se pare ca miroase urat si ca gunoiul strans sub presul bnr e tot mai mare.
    nu am facut analize detaliate asupra politicii bnr,ptr ca nu am competenta necesara, dar incerc pe afirmatii bazate pe bunul simt sa arat ca bnr a avut partea sa imensa de vina in creditarea desantata din 2007-2008.ca bnr in loc sa stimuleze exporturile,pe care le vad singura noastra sansa de progres si dezvoltare, a pus presiune pe exportatori.faptul ca a ales sa stea domnul guvernator closca pe o gramada de bani care costa romania nu numai din punct de vedere fianciar ci si din punct al dezvoltarii economice o consider alta eroare a celor de la bnrin frunte cu mult stimatul guvernator.
    si mai am impresia( aici doar am impresia,nu stiu exact) ca a aruncat o gramada de pisici moarte in usa ministerului de finante.
    cat despre „valoarea politica” a domnului isarescu, cred ca e aproape de cea a d-lui mru, adica spre zero.
    p.s.
    eu, care ma declar o persoana cat de cat informata despre toate magariile din politica romaneasca, abia acum aud de diversiunea cu vila ebei de la paris. adica o stire mediatizata de un blog amarat e prezentata ca o campanie de presa…
    subtire!
    eu auzisem de fapt de casa aia care a tot crescut din vanzari anterioare in curtea „notaritei” iar despre eba doar ca a inceput cu luxten si a terminat ca europarlamentar….sau o sa termine,pardon!

    Răspunde
     
    1. cornel
      Iunie 28, 2013 la ora 22:51

      Nu stiu cate pisici moarte a pus Isarescu la usa ministerului de finante (sunt greu si dificil de numarat de cineva din afara) dar eu cred ca a pus ceva pisici si la usa unor guverne desi asta pare greu de crezut. In legatura cu perioada in care domnul Isarescu a condus BNR-ul eu sincer cred ca asta a fost anormal de lunga, daca e sa fiu obiectiv. O rotire si o improspatare la nivel de conducere in orice institutie /companie e binevenita. Ar trebui sa ne aminim ce a spus acum cateva zile Obama despre Bernanke – ca ar trebui sa lase locul liber pentru alt specialist pentru ca d-ul Bernanke e un mare specialist dar a stat suficient timp la conducerea FED – sper sa intelegeti mesajul si acesta sa nu fie perceput ca o executie ci ca sfarsitul unui mandat pentru un specialist valoros si respectat. E ca si limitarea de mandate de presedinte intr-o tara democrata, parerea mea. Altfel cred ca si in anul 2013 presedinte era domnul Iliescu si ma gandesc cu groaza la multe lucruri care se puteau repeta avand in vedere acest aspect (vezi aici mineriadele si simpatia d-lui presedinte Iliescu pentru activitatea lor „patriotica”). Asa cum am mai zis, tot pe aici, Isarescu are meritele sale ca guvernator al BNR la fel cum are si pacatele sale si pe care nu le poate contesta nimeni (vezi :1. perioada in care bancile dateau faliment pe capete, deponentii isi pierdeau economiile de o viata si dansul ne spunea pe la tv ca nu a existat legislatie pentru asemenea cazuri – cel putin ciudate asemenea declaratii venite chiar din partea sa; 2. colaborarea FNI cu CEC-ul si in final statul plateste ca popa pentru o escrocherie simpla si care aparea zilnic pe la tv si care spunea cetatenilor sa doarma linistiti ca FNI vegheaza pentru banii lor (sigla CEC-ului aparea de fiecare data in reclama respectiva); 3. imprumuturi externe ale statului roman pentru care s-au platit dobanzi si comisioane mai mari decat erau cele din piata in acel moment; 4. EURO-izarea economiei romanesti si consecintele negative asupra economiei prin bulversarea sa si prin saracirea incet dar sigura a populatiei ca urmare a acestei optiuni agreata de BNR; 5. clauzele abuzive ale bancilor la care BNR a inchis ochii si a spus repetat ca nu e de competenta sa rezolvarea acestei probleme si ca cine semneaza un contract cu banca cu clauze, chiar si abuzive, trebuie sa le respecte si sa plateasca, ca popa; 6. lipsa de viziune si de strategie pentru dezvoltarea economica a Romaniei si ceea ce trebuie facut si cum trebuie facut pentru ca economia romaneasca sa creasca si sa se dezvolte, o parte importanta a sa bazandu-se si fiind sustinuta de creditarea oferita de banci si exemplele pot continua).

      Răspunde
       
    2. cornel
      Iunie 28, 2013 la ora 23:09

      Sa adaug si meritele domnului guvernator Mugur Isarescu, ca sa fim corecti si obiectivi:
      1.-a marit rezerva de aur a BNR adica a cumparat aur pentru rezerva BNR intr-o perioada cand pretul international la aur era mic;
      2.-a pastrat un oarece echilibru la BNR si a ferit institutia de scandaluri adica de compromiterea acesteia ca si institutie;
      3.-a fost o garantie ca si credibilitate pentru Romania, pe plan extern pentru institutiile financiare.

      Răspunde
       
      1. cornel
        Iunie 28, 2013 la ora 23:18

        Tot la merite mai adaug:
        4.-dupa venirea crizei din 2008 si in Romania BNR a reusit o supraveghere atenta a bancilor din Romania si nici o banca nu a dat faliment si nu a avut probleme de lichiditate in relatia cu clientii sai.

        Răspunde
         
        1. laurentiucat
          Iunie 28, 2013 la ora 23:24

          da domnu! dupa cum ai citit in comentariul meu , faceam referire la faptul ca ma intriga un isarescu numai in alb.
          nu am facut referire la merite, ptr ca astea are cine sa i le cante tot timpul.
          as fi avut o stima deosebita ptr dl guvernator daca iesea si spunea:
          -aici am gresit;
          -aici trebuia sa facem invers, dar am invatat lectia.
          -am incercat sa sprijinim politica asta ptr ca altfel se intampla cutare fenomen pe care noi l-am apreciat ca mai nociv.
          -etc…

          Răspunde
           
        2. Adrian D.
          Iunie 28, 2013 la ora 23:33

          pozitzia dlui isar, bine argumentata faptic cat shi teoretic, demosntreaza – sau cel putzin pune in discutzie- tomai acest al patrulea „merit”.
          dl isar sustzine ca pozitzia dlui isarescu in 2008 a pus bancile in dificultate shi aa grabit/faavorizat venirea crizei in romania.
          daca adaugam la asta shi pozitzia mea – eu insist mereu pe faptul ca nu se vorbesghte indajuns despre rolul jucat de dl isarescu in incheierea acordului cu FMi (da, shtiu, moise ne-a spus nishte lucruri despre asta care par a indica altceva. eu nu prea pot sa le cred, fiindca realitatea indica altceva decat un guvernator neincreazator in nevoia de a face acord cu Fondul. Precizez ca nu chhestionez credibilitatea lui moise, ci credibilitatea spuselor dlui guvernator pe holurile bnr), shi tzinand cont de impactul acordului cu Fmi asupra economiei Romaniei, acord care a fost distructiv, inca din 2009 (-ce ushor am uitat de forfetar!…), cred ca acest al patrulea merit citat de dvs. se cam ridica la ceruri, prin procedeul de vaporizare.
          mai adaug la asta atenta monitorizare a dlui isarescu in ce priveshte ordionantza 50 sau aplciarea noilor coduri, shi cred ca am spus destul despre domnia sa shi banci.
          shi inca nu am spus nimic despre cele doua restituiri de RMO-uri sub secvente celor doua acorduri cu FMi, in 2009 shi 2011.
          asha ca nu va suparatzi, cornel, ca va intreb: mai are shi alte merite de acest calibru,l dl guvernator?

          Răspunde
           
        3. sanduCu
          Iunie 29, 2013 la ora 02:26

          Domnul Cornel,
          Nimic personal cu Isarescu si nici cu alti prieteni de-ai lui de-o virsta cu mine. Toate meritele lui si multe altele, chiar inca nu va venit asa o usoara banuiala ca de fapt vin de la Bruxel? Si hai sa va intreb altfel: ce se vinde mai bine o casa parasita sau o casa locuita? (adica el tot „pastreaza” si „mareste” si „supravegeaza”, iar bagajele le are facute).

          Răspunde
           
      2. Adrian D.
        Iunie 28, 2013 la ora 23:25

        „1.-a marit rezerva de aur a BNR adica a cumparat aur pentru rezerva BNR intr-o perioada cand pretul international la aur era mic;” – OK. shi noua, cetatzeanul shi economiei din Romania, la ce ne-a folosit? Reamintesc ca 1/3 din PIB-ulromaniei zace in seifurile BNR. Intr-un moment in care rstul economiei nu se simte prea bine.
        „2.-a pastrat un oarece echilibru la BNR si a ferit institutia de scandaluri adica de compromiterea acesteia ca si institutie;” – OK. Dar ce inseamna scandal? Faptul ca nu s-a discutat niciodata despre comertzzul cu vin de la BNR, unde producatorul isarescu ii vinjde vin guvernatorului isarescu? faptul ca nu s-a discutat niciodata despre relatzia dintre dl Coroitoru shi dl isarescu? Faptul ca in general nu se discuta niciodata despre BNR, care actzioneaza – DACA actzioneaza – asha, ca un monstru marin, niciodata vazut? Despre faptul ca atunci cand angajatzii adevaratelor institutzii publice din Romania strangeau din dintzi, domnii de la BNR isshi vedeau salariile protejate in vreme ce dl guvernator vitupera salriile bugetarilor care erau prea mari? Faptul ca oamenii habar nu au care sunt drepturile shi obligatziile BNR? ca habar nu au cum se finantzeaza statul roman?
        Da, ii multzumesc dlui Isarescu ca a ferit BNR de asmenea scandaluri.
        „3.-a fost o garantie ca si credibilitate pentru Romania, pe plan extern pentru institutiile financiare.” – daca publicul ar cunoashte subtilitatzile relatziei dintre statul roman shi BNR – ceea ce nu e cazul, meritul BNR fiind consistent in aceasta situatzie- ar shti ca imprumuturile facuite de statul roman sunt o0 treaba, iar cele facute de bnr (cum este shi acordul cu FMI) sunt o alta treaba. iar bunele relatzii ale dlui Isarescu cu institutzii care au reformat romania pana au pus-o la pamant, precum FMI&BM&CE, sau cu institutzii despre care nu se vorbeshte mai deloc (institutzii care au facut sa cada shi sa se numeasca premieri)ma fac sa ma intreb inca o data: „da? a avut bune relatzii cu FMI-ul? shi noua la ce ne-a folosit? la constructzia a 22 de ani de dezastr economic shi politic? really?”.
        mai are shi alte merite precum acestea dl Isarescu?

        Răspunde
         
        1. cornel
          Iunie 28, 2013 la ora 23:37

          Aia cu vinul de la BNR mi se pare o rautate. In rest va cam dau dreptate.

          Răspunde
           
          1. Adrian D.
            Iunie 29, 2013 la ora 00:03

            poate ca o fi o rautaate, dar este cat se poate de reala.
            iar daca asha ceva se poate intaampla la o institutzie publica, atunci e destul de grav.
            ma gandesc de multe ori ca nu e o intamplare ca se refuza discutzzia problemelor legate de BNR – care discutzzie, dupa cum observatzi, este asimilata, in mod mistic, cu blasfemia – tocmai pentru ca ar ieshi mult prea lucruri urate de sub presh… iar noua, romanilor, asha amaratzi cum suntem, nu ne place ideea de a ne demola singuri idolul.
            La urma urmei, trebuie sa credem in ceva care ne va salva – ca e BNR, ca M.I, ca e UE, ca e FMI… trebuie sa credem in ceva.
            Orice care sa ne ajute sa nu privim realitaatea in fatza.
            E la fel ca injectarea de heroina, cu exact aceleashi efecte.

             
          2. sanduCu
            Iunie 29, 2013 la ora 02:39

            Daca e sa vorbim de realitati si pareri de rau: ce ar fi fost mai avantajos pentru romani, sa scoata singuri aur la Rosia Montana, sa-si produca singuri echipamente, sa-si produca singuri otelul, sa-si produca singuri energia electrica, sa-si dezvolte singuri agricultura sa puna aurul in banca, si toate astea cu finantarea BNR sau Rosia Montana sa fie furata de straini iar BNR sa-l cumpere de la straini?

             
          3. sanduCu
            Iunie 29, 2013 la ora 02:43

            Recent am vazut ca o platforma marina americana este mai buna (pentru ca e mai scumpa?) decit una romaneasca. Si sa nu-mi spuneti ca Isarescu nu atinge acest fir de ata pe undeva.

             
  • sanduCu
    Iunie 28, 2013 la ora 20:59

    economisire = „cheltuiala cu bun simt” mi se pare mult mai corect decit bani albi pentru zile negre (bani pusi in cont bancar care de fapt creaza bancii un fond de specula – tie o dobinda mica si altoraq imprumuturi cu dobinda 5X). Pe vremea mea era un obicei, la locul de munca organizam intre noi o „roata”: la fiecare salariu toti dadeam 100 lei si ii lua cel care venea la rind pe lista. Asta economie, nici urma de dobinda.
    faliment social = „pierde intreaga societate”, asi retusa: intreaga societate plateste pentru boroboatele citorva care se imbogatesc (nimic nu se pierde, totul se transforma = saracie intr-o parte, bogatie in cealalta parte).
    „Si asa a fost mereu in istorie, in vremuri de prosperitate oamenii s-au adunat in aglomeratii urbane, in cele de criza s-au raspandit pentru ca doar asa puteau supravietui. E un exemplu extrem dar asa e si din punct de vedere economic”. Probabil si depinde… Ca de-alungul istoriei au existat crize de tot felul si in diferite orinduiri/aranjamente sociale, iar forma sub care oamenii au facut fata poate fi comparata cu un „mod militar” de a vedea lucrurile, da. In preistorie, de exemplu, cind tribul nu mai avea vinat prin apropiere (criza), in loc de doi-trei vinatori care plecau cind si cind, acuma se organiza o gasca mare care sa plece dupa vinat mai departe (sa fie capabili sa-l aduca acasa, si chiar sa se lupte cu altii de pe acolo. Lupta de patrizani, guerila sau comando (tactici legale dar mostenite de la banditi/pirati) ramin orescum similare ca tactici, dar scopul si forma organizatorica le diferentiaza destul de mult.
    Despre criza si austeritate, mergind direct la consecinta, as zice: cind o ai pe una imlicit o capeti si pe cealalta, nu necesita provocari si nici una nu o poate solutiona pe cealalta. Iar versurile astea, sunt de pastrat: „economia murea/somajul crestea”, buna.
    Adevarat, la 28 iunie 1940 Rusia anexeaza Basarabia si Bucovina de Nord. Este ceva de condamnat. Dar ce? Ca noi i-am atacat (nu se stie cum ar fi aratat harta daca cistigam alaturi de nemti), si singura scuza este ca nu puteam sa ne opunem nemtilor, nu in contextul politico-social al momentului istoric. Sau ca ei si-au luat prada/compensatia dupa bunul plac, ca invingatori ai aliatilor nostri. Este o situatie pe atit de neplacuta pe cit este si de ambigua in ceea ce priveste corectitudinea. Imi vin iar in minte vorbele lui Spinoza: „Dreptatea excesiva poate deveni cea mai mare ne-dreptate”. Este bine sa tinem minte, un adevar istoric si poate trecutul nu se va repeta. Chestia cu spirala istoriei. Prin satele romanesti circula o vorba: „cu vecinul te certi cu el te ajuti, deci traiesti”. Daca nu s-a pomenit nimic in media, vreau sa sper ca a fost din tact.
    Seppuk = actul solemn/traditional de sinucidere al samurailor, mai popular pe la noi, hara-kiri. Dar ca un tip care am trecut prin Yoga, Judo si Karate m-as opri un pic asupra lui „hara” (in ebraica, cu exact aceiasi pronuntie sunt definite excrementele; nu, nu rideti – aproape de pestera Postoina (la malul Adriaticei) este o localitate careia noi trebuie sa-i spunem Pola, dar ei ii spun cum nu trebuie sa-i spunem noi). La japonez, hara (plexul la noi, plexul solar la egipteni) este considerat centrul vital si spiritual al fiintei noastre. Se gaseste 3 grosimi de deget sub buric. Este atit de important incit poate fi descris si ca o calitate a energiei umane. Motiv pentru care, in Judo, este considerat centrul de greutate al tuturor miscarilor (izolat sau cu oponentul in miini), am pierdut locul 3 la universitare ca am confundat centrul meu de greutate cu cel al adversarului. In Karate, toate loviturile, in momentul impactului, transmit intreaga forta direct din hara, la fel si cind preiei o lovitura, hara devine ca un scut (nealinierea spirituala la miscare duce direct la autofracturare – am si astazi semne pe nodurile degetelor). Dar foarte important si la indemina oricui este exercitiul respirator practicat in Yoga. Este vorba de o concentrare spirituala a vointei interne prin care in momentul unei inhalatii maxime (aduci peritoneul, care se gaseste la partea inferioara a cosului pieptului – la nivelul lui hara, este o distanta cam cit o lungime de palma), mentinuta cam 30 de secunde si urmata de o expiratie puternica (in fata oglinzii vei observa o gaura imensa, un vid al cavitatii pulmonare – peritoneul n-are timp sa revina iar spatiul este inlocuit de tesutul muschiular de la abdomenul superior). Repetind exercitul de 3 ori odata pe luna sau chiar la doua luni, reface spatiul alveolar al plaminilor sau iti mareste capacitatea de efort inaintea unei activitati planificate.
    Acuma am o intrebare pentru AdrianD: lasind la o parte FMI si alte banci, cind statul privatizeaza, intentia este sa-si reduca cheltuielile bugetare, si se asteapta si la o contributie din taxarea venitului firmei (care probabil va diminua profitul proprietarului). Daca aceasta orientare pare logica, atunci ce nu functioneaza? Particularul nu este suficient de capabil sa cistige pe masura asteptarilor statului sau pur si simplu proprietarul ii trage clapa statului – suge ce poate si pe urma ii arunca statului gioarsa inapoi.

    Răspunde
     
    1. Adrian D.
      Iunie 29, 2013 la ora 05:27

      Raspunsul este, in cele mai multe cazuri: „proprietarul ii trage clapa statului – suge ce poate si pe urma ii arunca statului gioarsa inapoi.”.
      In cateva alte (rare) cazuri, beneficiarul privatizarii este OK, ca shi privatizarea.

      Răspunde
       
  • Constantin
    Iunie 28, 2013 la ora 16:27

    Mi-am reamintit recent de vila Elenei Basescu din Paris. O tampenie mizerabila aparuta initial in „Tricolorul” şi distribuita ulterior de politrucii josnici ai fostei Opozitii, actuala Putere. De la 90.000EUR, pretul imobilului a crescut la 900.000EUR, pentru ca mai tarziu sa urce la 9.000.000EUR, apoi la 90.000.000EUR şi sa se opreasca pe undeva pe la 900.000.000EUR (http://sonialorena.wordpress.com/2011/02/23/de-unde-a-avut-elena-basescu-900-de-milioane-de-euro-ca-sa-cumpere-casa-la-paris/) . Ar fi putut sa fie adevarat, vila atat de amanuntit descrisa sa se afle in proprietatea EB, iar pretul sa fi fost din diverse motive gresit. Doar ca adresa respectiva pur şi simplu NU exista. Este o manipulare josnica şi a fost demontata deindata ce primul curios sa afle detalii a accesat Google Maps. Dar a prins la pensionarele fara acces la Internet. (Apropos, stiati ca in era digitala, cand copiii patriei noastre se nasc cu calculatorul in casa, cu conexiunea de Internet la usa şi dorm cu tableta sub perna, din totalul celor prezenti la evaluarea competentelor digitale pentru Bac, 832 de elevi (0,60%) au fost evaluati „fara calificativ”, 17.113 (12,35%) au obtinut calificativul „incepator”, 38.352 (27,68%) au obtinut calificativul „mediu”, 36.659 (26,46%) au obtinut calificativul „avansat” şi numai 41.078 (29,65%) calificativul „experimentat”?! Adica, vreo 13-14% n-au nicio treaba cu computerul!) Exista, asadar, o masa de manevra care poate fi manipulata şi aceasta este relativ consistenta. In ultima vreme observ ca se desfasoara o campanie impotriva Guvernatorului M. Isarescu şi a BNR. Un fel de „Scrisoare nigeriana” care nu urmareste un prejudiciu financiar, ci unul de imagine, asemenea „Vilei pariziene”. Dupa ce dl. Isar a fost debarcat dintr-un consiliu de administratie in care se spune ca nu avea ce sa caute, asa precum dl. B. Olteanu nu avea ce sa caute in functia de viceguvernator, reia intr-o exprimare extrem de „colorata” ideile analistului economic F. Cazzu. Acesta din urma, care s-a vazut concediat de la ING, a ramas marcat de „momentul 2008” şi, in consecinta, un critic permanent al BNR, indiferent care au fost directiile de actiune ale acesteia. Şi amandoi reiau subiectul şi il pritocesc, ceea ce in presa reprezinta un semnal suficient de clar pentru o campanie dirijata. Cand am citit prima data articolul lui F.C. referitor la inflatia din tara noastra in perioada 1991- 2012 mi s-a parut atat de idiot, incat nici nu i-am dat importanta. BNR i-a raspuns totusi. Rezultatele initiale indicau o inflatie medie anuala de 60%, pentru ca adunase cifrele din 23 de ani. Despre algoritmul de calcul nu are sens sa discutam, atat timp cat nu se intelege de ce, daca eventual s-ar fi considerat ca are sens un astfel de calcul, ar fi trebuit utilizata media geometrica a valorilor anuale şi nu cea aritmetica. Doar ca, dincolo de caracterul social complex al inflatiei si de aspectul monetar vazut in mod exclusiv de catre autor (desi inca din facultate studiul inflatiei este asociat cu cel al somajului şi intotdeauna contextual), calculul mediei in sine pentru cei 22 de ani este absurd. Cum poate un economist rational sa nu tina seama de faptul ca in anii 1990 a existat hiperinflatia pentru care guvernele acelor ani au fost in determinanta masura responsabile. Putem sa ne amintim cu usurinta de masurile de restructurare a economiei romanesti, cu zeci de mii de lucratori disponibilizati, cu indexari ale veniturilor lunare şi salarii compensatorii platite pe ani de zile, de cresterea exploziva a nivelului datoriei publice, cu furturi fabuloase acoperite de la Buget s.a.m.d. Apoi, BNR a avut in vedere tinta de inflatie abia dupa anul 2005. Iar faptul ca fixarea ei in mentalul public urmareste in mare masura un efect psihologic, prin urmare, presupunandu-se inca de la inceput ca va fi depasita, este cat se poate de evident. Atunci, ce rost are tot baletul acesta al celor doi analisti? Unul dintre primele raspunsuri ar putea fi „subordonarea BNR de catre guvern” (schimbarea statutului, numirea guvernatorului de catre guvern, introducerea unor posibilitati de finantare directa a deficitelor etc.), dar noua Constitutie [cu o data de revizuire recent amanata] consfinteste independenta BNR şi adoptarea EUR. Un alt raspuns ar putea duce catre posibile presiuni pe care economistii obedienti unor ideologii (s-a discutat indelung aici despre pericolul ideologizarii economiei) sau grupuri de interese cu influenta in cadrul Puterii le-ar face pentru a determina BNR sa intreprinda actiuni favorabile Guvernului (cu privire la politica monetara, nivelul inflatiei, cursul de schimb etc.). Ori, poate vreunul dintre ei se vede Doamne fereste! Guvernator. Sunt ipoteze improbabile in contextul european actual. Şi totusi, ce anume s-ar putea reprosa de catre economisti, chiar daca au pozitii partizane (sau de catre cei mai putin priceputi intr-ale economiei, care contestau pana de curand existenta inflatiei in tara noastra) BNR, ale carei contributii la procesul dezinflationist au fost vadite? Pai, asa cum spuneam, este o situatie similara „Vilei pariziene”. Din ce in ce mai mult se vorbeste despre o posibila participare a lui M. Isarescu la cursa pentru alegerile prezidentiale. Este o persoana care s-a bucurat in mod constant de o cota ridicata de incredere din partea publicului şi este vazut de multa lume drept un tehnocrat, fara orientare ideologica, capabil sa atraga in jurul sau forte politice eterogene. Adica, inclusiv de la USL (cat mai exista din ea). Prin urmare, odata cu apropierea datei alegerilor M Isarescu devine o amenintare tot mai clara pentru varfurile USL care viseaza la functia prezidentiala, iar distrugerea imaginii sale devine un obiectiv prioritar. Cum politica destructiva se sfarseste de cele mai multe ori prost, conform proverbului cu sapatul gropii, cei doi prieteni economisti s-au apucat de o afacere mizerabila in care şi-au frant propriile gaturi. Doar ca, dupa parerea mea, M Isarescu este o tinta falsa. Daca vreunul dintre ei se gandeste la functii inalte in BNR, este greu de crezut ca acest lucru va fi posibil atunci cand ai privirea inteligenta a lui GW Bush, ori cand ai ramas cu frustrarile „anului 2008”. Criticile pe care cei doi le aduc d-lui L. Croitoru sunt ridicole şi-i imbraca in penibil in egala masura cu „analiza” economica referitoare la inflatie. Cat priveste alegerile prezidentiale, eu sunt convins ca dl. M. Isarescu NU va candida şi exista numeroase argumente relevante in sustinerea opiniei mele. Dar acesta este deja un alt subiect. In cazul celor doi catei pusi de stapanul lor sa latre la Guvernator, intrebarea „Nestiinta sau rea vointa?” nu-şi mai indeplineste functia retorica, chestiunea fiind lipsita de substanta. Un eventual raspuns este „amandoua”. Personal, astept un nou studiu, utilizandu-se de data aceasta calculul econometric, care sa demonstreze responsabilitatea BNR pentru nivelul inflatiei din timpul Marii Depresii, sau, mai relevant, sa se calculeze media anuala a inflatiei in Romania din timpul Vrancioaei şi pana astazi, considerand spatiul geografic şi intervalul de timp unitare şi omogene, iar in urma rezultatelor sa fie facute recomandari riguros fundamentate catre Banca Nationala. Aferim, neicusorule!

    Răspunde
     
    1. Adrian D.
      Iunie 28, 2013 la ora 22:57

      Cana am vazut prima oara ca era corba despre vila EBA-ei, mi-am zambit in barba shi mi-am zis: „ei, iar constantin shi barfele lui politice”. am citit mai departe shi m-a umflat rasul: vila la Paris cu 90k de euro? Pai cu banii ashtia nu gaseshti nici macar o garsoniera intr-un HLM intr-un cartier marginash cu criminalitate ridicata.
      apoi am dat peste elevii care shtiu/nu shtiu sa se joace cu calcultorul, shi aveam senzatzia ca ratacesc intr-un deshert. „ei, nu-i nimic, e deshertul judecatzii lui constantin”, mi-am zis, shi am trecut mai departe.
      pe la jumatate am inceput sa pricep ca era vorba despre opinia lui constantin pe marginea linkului pus de mine de pe blogul dlui isar.
      aha, mi-am zis, voila ce que je voulais savoir. m-am chinuit sa leg vila EBA-ei de elevi shi calculator shi toarte acestea cu un articol polemic despre dl isarescu, dar marturisesc ca mi-a fost peste poate cu resursele intelectuyale limitate de care dispun.
      shi ce aflu mai departe?
      ca dl Croitoru – unul din ultimii shi singularii admiratori ai dlui Greenspan – ar fi dat uin raspuns corent dlui isar cu privire la povestea din 2008. tiens, tiens, mi-am zis. constantin este un fan al lui ginerica. o fi aici legaatura cu vila eba-ei?
      apoi am descoperit suspiciunile lui constantin cum ca Unul dintre primele raspunsuri ar putea fi „subordonarea BNR de catre guvern” (schimbarea statutului, numirea guvernatorului de catre guvern, introducerea unor posibilitati de finantare directa a deficitelor etc.),”. constantin ignora fara indoiala ca ambii autori pe care ii ia in tarbaca sunt anti-etaatishti care s-ar zvarcoli pe jos daca ar afla ca statul a mai (re)cashtigat o putere fireasca. in plus, constantin ignora flagarant ca revenirea la o situatzie normala (subordobarea BNR fatza de stat – fiindca asta e normalitatea, de asta a fost creata BNR, ca oricare alta banca centrala, mai putzin al patrulea Fed) este imposibila in actualul context (inter)natzional. de altfel, adaug en passant, este imposibil sa aduci un argument serios in favoarea independentzei Bancii Centrale, shi tocmai de aceea aceasta independentza nu se discuta, nu s-a discutat niciodata, shi nici nu se va discuta. ca orice dementza, ea continua prin simplu fapt al autoiluzionarii. cam asha cum hitler visa in buncarul lui ca va incheia o pace separata shi onorabila cu succesorul lui roosevelt.
      dupa care am aflat ca dl isarescu este o victima politica a doi complotishti (dl Isar shi dl Citu – realitatea arata ca e de fapt cam invers, dar, in fine, de ce sa ne mai impiedicam de realitae? fanteziile sunt atat de frumoase, iar propaganda inca shi mai shi), shi ca se urmareshte discreditarea sa ijn vederea viitorei curse prezidentziale. sigur, nu are nicio importantza ca exista impedimente serioase privind posibila candidatura a dlui Isarescu la o unctzie publica (de pilda, o spun en passant, trebuie sa primeasca binecuvantarea colegilor sai trilaterali. nu ma credetzi? intratzi pe site-ul trilateralei shi cititzi statutul… odata cu lista de membri). nu are nicio importantza nici faptul ca dl isarescu fiind un tejhnocrat, el aar putea candida foarte bine fie de partea PDL-ului (de care se simte mai legaat, e adevarat, fiindca les grands esprits se rassemblent), dar shi de partea USL-ului (ei, aroma ciolanului e tentanta oricum, indiferent de ideologia afishata. iar usl-ul a dovedit bine ca s-a dat pe brazda neoloberala, asha ca ce mare branza sa mergi cu ei la vot? doar acolo te cheama interesul patriotic, nu? bashca, repet, ciolanul).
      am mai aflat ca trebuie sa ii banuiesc pe dnii Isar shi Citu de aspiratzii la functzzia – sacrosancta- de guvernator al BNR, ceea ce e fara indoiala absurd, dar cine mai sta sa mai socoteasca acest lucru. Nici unul din aceshti doi potentziali guvernatori nu ar trece vreodata de consiliul de administratzie al bancii, shi nici de parlament, shi ei o shtiu prea bine. dar, inca o data, ce importanzta are realitatea, cand propaganda shi insinuarile a la Vadim sunt asha de delicioase.
      Din toata lunga poveste inshirata de constantin, am pastrat analiza despre calculul inflatziei „medii”, pe care o gasesc.
      ca lovitura de pedeapsa, constantin ar face maai bien sa lase cautarea vilei EBA-ei pe google earth shi sa ceteasca tot miezul problemei dintre L.I & F.C. pe de o parte,. shi M.I. & BNR pe de alta. ar mai invatza ceva, intre timp, shi ar descoperi ca adevarurile primite de-a gata nu au facut bine nimanui.
      dar, daca tot am ajuns aici, reducand totul la absurdd, de dragul demonstratziei, presupunand ca tot ce spun dnii Isar & citu e absurd… chir asha… de ce sa nu7 discutam despre BNR? De ce sa nu fim informatzi despre politica ei shi deciziile? De ce sa nu ii punem in discutzie statututl? etc etc etc
      S-a transformat cumva peste noapte BNR in imaculata fecioara, despre care nu se poate spune decat de bine, deaca eshti un bun creshtin? Ultima oara cand m-am uitat la ea, BNR se prefacea ca este institutzie publica. Asta inseamna ca eu cetatzeanul am tot dreptul sa o discut, sa spun prostii despre ea, de ce nu, ca sa ii pot intzelege mai bine modul de functzionare shi activitatzuile.
      am acest drept in ce-l priveshte pe preshedinte, am acest drept in ce-l priveshte pe prim ministru, am acest drept in ce priveshte parlamentul… de ce sa nu il am in ce priveshte BNR-ul?
      Ah, da, am uitat ca Constantin apreciaza o Europa care tocmai limiteza drepturile jurnalishtilor de a discuta despre „institutzii publice”.
      Asha ca da, despre BNR un mare shhhhhsh, cu majuscule, sa nu cumva sa doamne fereshte s-o trezim din somnul ei. dogmatic shi endepandant.

      Răspunde
       
  • laurentiucat
    Iunie 28, 2013 la ora 14:54

    @ctl-„Mugur Isarescu azi : „Trebuie sa facem o analiza a vedem daca abordarea noastra a crizei a fost cea mai buna” (sursa Hotnews) ”
    ctl- deci ai fost ofiter de credite si ai ajuns sa imprastii pliante din alea cu:” azi un leu la cec depui, maine el va scoate pui!”? misto!!!
    pai atunci poti sa-ti inchipui ca asa e tot sectorul bancar in diferitele sale compartimente. adica populat cu „martori de-ai lui iehova”, asa le zic eu la astia de recita „poezii” si care vand „produse” si „garda veche”…cei ca tine, care se pricep la una, alta, dar sunt legati de maini si de picioare de politica bancii…
    previziune: boala lunga,moarte sigura…
    p.s.
    tradu-mi si mie te rog ce vrea sa zica domnul guvernator.
    ori vrea sa-si faca sepukku!?

    Răspunde
     
    1. laurentiucat
      Iunie 28, 2013 la ora 14:56

      erata- „seppuku”in loc de balaria pe care am scris-o.

      Răspunde
       
    2. Catalin ( CTL )
      Iunie 29, 2013 la ora 08:15 Răspunde
       
    3. Catalin ( CTL )
      Iunie 29, 2013 la ora 10:24

      Isarescu e pus pe ganduri acuma dupa ce s-a intros de la intalnirea Buildenberg. Nu stie exact ce a fost, ce e si ce va fi. Dar daca nu se revine la principii economice sanatoase sigur nu va fi bine. In viata exista doua tipuri de suferinta ( exceptand-o pe cea fizica ), cea a disciplinei si cea a regretelor. Cea a regretelor e mult mai rea.

      Răspunde
       
  • theo
    Iunie 28, 2013 la ora 13:40

    http://unimedia.info/stiri/video-28-iunie-1940-rusia-sovietica-anexeaza-basarabia-si-bucovina-de-nord-62601.html

    nu am citit nimic in presa din ro despre ziua de azi. lasa ca e bine asa vindem tara asta bucata cu bucata.

    Răspunde
     
  • Adrian D.
    Iunie 28, 2013 la ora 10:54

    CTL : „nu vad ce legatura are cu faptul ca o banca centrala e sau nu independenta.” – ma mira ca nu vezi. legatura e simpla: incapabil sa se finaantzeze direct de la Banca lui centrala (fiindca de asta au fost create bancile centrale, nu de altceva), statul este obligat sa se finantzeze la bancile private. da shtiu, ai sa imi spui ca sursa principala de enit a statului ar trebui sa fie impozitele. insa ea nu tzine… unul dintre motive fiind shi discursul statului minimal, aplicat din anii 80 incoace.
    „Si de aici -cheltuieli sociale nesustenabile = faliment social. ” – nu cheltuielile sociale au dus statl la faliment, ci exact povestea cu independentza bancii centrale sghi cu statul minimal.
    „sunt care pierd si sunt care castiga, si prin cei care castiga poate renaste economia.” – pana una alta, cei care cashtiga – shi slava domnului, sunt destui – o fac mai ales pe seama statu;ui. adica a noastra. vezi bancile.
    „and ziceam de mic si al dracu ma gandeam la comparatia intre un lamborghini si un utilaj greoi nu la un chuaua si un ciobanesc german.” – din pacate, statul mic, ala pe care il descrii tu, nu are cum sa fie un lamborghini, ciu doar un amarat de chihuahua.
    stat mic shi al dracului – e o contradictzie in termeni. statul mic e doar un catzel pleoshtit, shi atat.
    PS „n cazul asta ar trebui sa intreb ce intelegi prin austeritate, reducerea cheltuielilor sau a aparatului ? ” – austeritatea in vremuri de criza are o singura definitzie, CTL, cu un singur cuvant – idiotzenie. sau tampenie.
    mi-ai tot dat exemplul american. cand america a facut ce ai vrut tu sa faca, a fost nashpa. foarte nashpa. economia murea, shomajul creshtea etc. fiindca asta e efectul austeritatzii, nu altul.
    acum, shi cu asta termin, creshterea cheltuielilor statului se intampla in paralel cu scaderea cheltuielilor pentru funcztionarea aparatului de stat – prin umflarea unor cheltuieli aiurite, legate mai ales de serviciul datoriei publice (exemplul grec – 30% din buget se duce acolo. adica cat armata, salariile shi pensiile), ori pe cateva razboaie semi-privatizate (cazul american). ori p[e cadouri facute FMI. De pilda, in era Sarkozy, Frantza a economisit cateva miliarde taind din aparatul de stat… shi a cotizat cateva zeci de md al FMI. sau pe ranfluarea bancilor. etc etc etc
    asta in vreme ce statul, prion privatizarile tembele pe care le-a facut (sunt inca indulgent) a pierdut surse considerabile de venit. exemplul clasic – in epoca Chirac, frantza a vandut monopolul pe tiutiun, deshi aducea profit. apoi s-au apucat de privatizat autostrazi (idem). shi dupa aia s-au mirat ca le-au scazut veniturile shi au trebuit sa se imprumute… de la banci.
    efectiv, discursul statului minimal deturneaza venbituri de la cetatzean shi statul sau spre „cashtigatorii” aia de care vorbeau. care „cashtigatori” insa nu intorc nimic societatzii, ci ishi trimit profiturile in … paradis.
    poate ca hayek nu a aproximat prea bine efectele discursului despre statul mnimal. insa friedman sunt convins ca da, shi ca asta shi-a dorit. fiindca se fac bani frumoshi din minimizarea statului, in caz ca nu ai observat.

    Răspunde
     
  • bmc
    Iunie 28, 2013 la ora 04:04

    ce mai zice profesorul….bai frate voi nu vedeti ca suntem in pragul unei schimbari…

    Răspunde
     
  • Catalin ( CTL )
    Iunie 27, 2013 la ora 23:02

    Ce e interesant e cat de neglijat a devenit cuvantul economisire. ECONOMISIREEE !!! Cand aud ganditorii nostri contamporani intr-ale economiei de cuvantul asta in vremurile astea, reactioneaza ca in cazul in care ai spune diavol intr-o biserica.
    Adevarul e ca economisirea e CEL PUTIN la fel de importanta precum creditarea pentru o economie. Din pacate ganditorii nostri sunt atat de pierduti in negura asta a crizei incat nu mai stiu nici principiile de baza. O economie sanatoasa se bazeaza pe economisire, economii care se transforma in investitii fie direct fie prin imprumut, adica creditare. Fara economii nu exista credit. Cine crede ca o banca centrala se poate substitui economisirii fara sa apara consecinte, se insala.

    Răspunde
     
    1. laurentiucat
      Iunie 28, 2013 la ora 14:42

      cataline- ejti varza! economisirea e un consum amanat, nu?
      adica acum cand se restrange consumul tu vrei asta si mai mult?
      te inseli! nu trebuie economisire cu orice preti ci doar bun simt in cheltuieli.

      Răspunde
       
      1. Catalin ( CTL )
        Iunie 28, 2013 la ora 22:44

        ok

        Răspunde
         
        1. laurentiucat
          Iunie 29, 2013 la ora 10:56

          sper ca nu te-ai suparat…am facut o gluma.

          Răspunde
           
          1. Catalin ( CTL )
            Iunie 29, 2013 la ora 14:24

            nup, nu m-am suparat : )))

             
  • dan onofrei
    Iunie 27, 2013 la ora 22:20

    deci atita timp cit banii mei care stau pe un cont curent la Postbank in Germania pot sta cu miile si nu imi daqu dobinzi nici 1% iar dinsii daca intru in minus ma taxeaza cu 13,5% iar daca intru in permisul Dispokredit ( La mine 6000Euro) in minus ma taxeaza cu 17 % ce sa mai discutam ???E clar ca ne frig de nu ne vedem :DAca sintem neatenti si intram in minus :DE aia sa lasam mai bine sotiile sa administreze conturele,dinsele sint mai prudente si nici nu se duc la curve care este more much expensive.
    In alta ordine de idei un opic mnai serioasa -e normala definitia impusa actual de banci de a verifica investitia mai ales la investitii mari in performanta creditului:Dupa catastrofa actuala inca netrecuta toti sufla si in iaurt.
    DE fapt sint si ei ca si inginerii:DAca din experienta unor ingineri in rezistaenta materialelor vor fi avut neplaceri la anume solicitari dinamice iau coeficienti de siguranta sporiti la uramatoarea constructie desi o fac supradimensionata sau redundanta in cazulo munei comenzi.Luati exemplul cailor ferate germane DB cu constructia primei serii de ICE cind in 1998 dintr-o constructie idioata a unei banale parti de rulare ,bandajul rotii au nenorocit un tren intreg unic in istoria pina atunci supersigura a cailor ferate germane:Deci e normal ca bancherii sa se supradimensioneue in pretentiile fata de noi saracanii,clientii lor.Exista si mai mult tendinat clara de viitor dee specializare a bancilor si separarea abancilor specialiozate -de xedmplu banca agricola de speculatii de riosc:Si asat e f.pozitiv vad eu.Deci in banci sa fie specialisti pe domeniu care nu sa caute sa controleze clientul in chiloti si sa poata avea imaginea de ansamblu a reusitei afacerii creditate.Clar un risc exista oricind si oriounde dar de aceea se fac asigurari la risc.

    Răspunde
     
  • Adrian D.
    Iunie 27, 2013 la ora 22:09

    cre’ ca nici eu nu puteam sa o zic mai bine (desi nu sunt de acord cu cateva detalii – de pilda, povestea cu inflatzia):
    http://lucianisar.com/general/tupeu-de-guvernator-bnr-publicul-nu-intelege-subtilitatile-unei-inflatii-medii-de-455-pe-an/
    Yup, publicul e de vina, ca nu pricepe.
    🙂

    Răspunde
     
    1. Catalin ( CTL )
      Iunie 27, 2013 la ora 22:50

      de ce nu esti de acord cu partea aia ?

      Răspunde
       
      1. Adrian D.
        Iunie 27, 2013 la ora 23:43

        fiindca, in general, folosirea „mediei” este o cestie periculoasa, care nu serveshte adevarului, ci discursului (mai ales propagandistic). Probabil ca inflatzia „medie” din 91 incoace este de 45,5% pe an, numai ca… lucrurile s-au schimbat radical din 2004.
        Am mai zis de o mie de ori,k ce e INAINTE de independentza BNr este o treaba, ce e DUPA e o alta treaba.
        Nu putem vorbi despre prezent cu picioarele ancorate intr-un trecut care u mai are consecintze.
        Sau, ca sa itzi ofer o analogie, sclavagismul este abolit in ziua de azi. No, sa presupunem ca am cunoashte numarul de sclavi existent pe teritoriul Romaniei din epoca bronzului shi pana la abolirea robiei tziganilo0r. Shi apoi am face media shi am zice asha: in romania, avem, o medie anuala de x sclavi/pe cap de locuitor din 5000 B.C. shi pana acum.
        ???
        Cu ce ne=-ar ajuta o asemenea judecata? Ne-ar servi, fara indoiala, sa fim condamnatazi la ONU pentru o culpa inexistenta, dar nu la altceva.
        Asha shi cu inflatzia.
        Tarele domnului guvernator ssunt altele, nu inflatzia din ziua de azi, care, orice mi-ai spunek, e quashi-inexistenta.
        Shi acesta e un simptom foarte grav al unei boleshnitze profunde a lumii occidentale.

        Răspunde
         
        1. Catalin ( CTL )
          Iunie 28, 2013 la ora 05:28

          A, da, intr-adevar. Eu credeam ca nu esti de acord cu faptul ca inflatia medie ar fi fost X %. Cred , totusi, ca autorul vrea sa-i aminteasca guvernatorului ca nu a uitat anii dinaintea lui 2004.

          Răspunde
           
  • dan onofrei
    Iunie 27, 2013 la ora 21:55

    @CTL-stimate dle-CTL-mai inti salutari la ORadea -apoi bun bancul dvs.Noi astia .mai batrini ca mine si SAndu du CAnada ne aducem aminte de un alt banc de pe timpul tovarasilor -se spunea –
    de citi militieni ai nevoie ca sa insurubezi un bec ?-raspunsul corect era:De doi militieni -unul catarat pe scaun tine becul in mina si –al doilea invirte scaunul_Ca sa vedeti cum se schimba bancuriloe ca si militienii -atunci militieni acum mindri politisti .
    Deci atunci prostul era al doilea militian care invirtea scaunul acum la capitalsimul salbatec cu caracter dimboviteano otoman prostii sintem, noi ,pe care ii invirt ei (Bancherii ) cum se poate mai bine sa curga zeama de dolarasi:O sear buna si vedeti ca domnul Guran a dat o stire minunata ca la Cluj se deschide un centru de comüpetentza tehnologica (emisia din 25 iunie)Asa trebuie sa functioneuze iar dsv Oradenii trebuie sa afceti cu Clujenii o mare zona metropolitana care sa se intinda SATU_MAre -Oradea _Cluj_ARAD unde sa munciti in marile centre si sa traiti in zonele imdediat adiacente rurale la aer curat si liniste:Deci veti avea un viitor stralucit pace sa fie

    Răspunde
     
    1. Catalin ( CTL )
      Iunie 27, 2013 la ora 22:38

      In ultima vreme nu apuc sa vad emisiunea, din pacate. Sunt tot pe drumuri de dimineata pana seara. Nu stiu despre care companie vorbea dumnealui dar e o companie care fabrica componente care se va muta din Cluj in Oradea.

      Răspunde
       
    2. Catalin ( CTL )
      Iunie 27, 2013 la ora 22:49

      Am inteles acum , domnul Guran vorbea de un centru pentru dezvoltarea competentelor in domeniu. Eu m-as bucura ca intreaga Romanie sa fie in centru de excelenta in cat mai multe domenii.
      Mi-as dori ca in sensul asta sa urmam exemplul Israeului. Am fost surprins sa aflu ca in Israel sunt cei mai multi ingineri si specialisti in domeniu industrial si tehnologic pe cap de locuitor din lume. Doar in 2012 au avut peste 1500 de brevede de inventie, mai multe ca Germania. Eu cred ca romanii sunt cel putin la fl de inteligenti si inovatori.

      Răspunde
       
  • sanduCu
    Iunie 27, 2013 la ora 21:52

    Vorbind de credite neperformante, de venituri care vin si pleaca, mi se pare interesant nu numai cum este ales un angajat, dar si cum ne alegem jobul/pozitia/postul.
    Trec peste artera cea mai de succes: angajarea prin relatii (network) si ma voi referi la popularele pubblicari de posturi. Acestea, in general au trei parti: pregatire si experienta, atributii, si nu cel din urma, iscusinte si indeminari. Asa cum ei citesc printre rindurile tale (Resume si Cover letter), la fel si tu ai putea sa descifrez cite ceva din anuntul publicat. Deci poti sa ai o apreciere a sanselor dar ai si posibilitatea sa-ti alegi un sef care sa-ti convina (rar aceste postari sunt redactate de cei de la HR). Agentiile nu intra in discutie, ele fac un ghiveci intreg (sa se acopere) iar cind ajungi la angajator poti avea surprize sau sa fii angajat cu toptanul (adica in cursul primei luni zboara 90%, iar dupa 3 luni ramin numai cei de care au nevoie).
    Nu vreau sa diminuez importanta celor scrise. La prima vedere, volumul textelor este semnificativ: se pune accentul pe pregatire – seful are nevoie de un profesional (o fi el mai slab pregatit sau nu are timp, cert e ca tu ii vei spune ce e de facut); se pune accentul pe indeminare, pricepere – au nevoie de careva mai putin pregatit dar care sa invete din mers si sa fie flexibil la orice (aici poti avea surpriza unei perioade de selectie mascata); cind accentul este pe atributii – nu e loc de intors, seful stie ce vrea, nu simti ca poti satisface fiecare punct, degeaba te duci (aici odata acceptat, esti singur pe picioarele tale, se asteapta rezultate). Inca o chestie, descrierea din postare este de fapt descrierea pozitiei (ultima versiune este pastrata la HR) pe baza careia ti se stabileste remunerarea. Din punct de vedere legal, orice cerinta suplimentara trebuie sa vina cu o majorare corespunzatoare a platii sau a drepturilor (concediu mai mare, asigurare medicala mai extinsa, cursuri gratuite de perfectionare, samd). Deci totul se negociaza inteligent fara valuri, ca pierzi totul. Am trecut prin astea de pe ambele pozitii. Interesant este de exemplu care este prima intrebare pe care ti-o pune un timid fata de unul sigur de el. Nu pot sa dau exemple, nu am un pool statistic suficient, dar de cit sa intrebi o timpenie mai bine nu intrebi nimic. Sunt unii angajatori parsivi, care i-ti sugereaza raspunsurile in intrebari si pe urma te miri de ce ai fost respins – de multe ori pina la interviul tau alesul este deja stiut – se mai continua din obligatie sau „hai ca cine stie”. Niciodata sa nu vorbesti de rau de fostul patron sau afacerea sa (chiar daca e vorba de concurenta). Loialitatea nu este ceruta, e subinteleasa.

    Răspunde
     
  • Catalin ( CTL )
    Iunie 27, 2013 la ora 20:27

    Intrebare: „De cati economisti ai bancii centrale ai nevoie pentru a insuruba un bec?”

    Raspuns: „Doar de unul: el tine becul si tot pamantul se invarte in jurul lui”.

    Răspunde
     
    1. sanduCu
      Iunie 27, 2013 la ora 21:05

      …probabil ca daca becul este in strada si suspendat de cer…

      Răspunde
       
      1. Catalin ( CTL )
        Iunie 27, 2013 la ora 22:36

        bancherii invart lumea oriunde ar fi

        Răspunde
         
        1. sanduCu
          Iunie 27, 2013 la ora 22:39

          …nota 10.

          Răspunde
           
        2. cornel
          Iunie 28, 2013 la ora 00:23

          …sau o pot distruge.
          Corect e cam asa : vanzatorii fac ca lumea sa se miste. Fara ei nu ar exista nimic.
          (imagineaza-ti o intreprindere care fabrica un produs dar cei care se ocupa de vanzari/comenzi nu sunt in stare sa vanda nimic. Rezultatul e unul singur si sigur : FALIMENTUL acelei intreprinderi).
          Bancherii sunt doar niste camatari legali, nimic mai mult.

          Răspunde
           
      2. Catalin ( CTL )
        Iunie 27, 2013 la ora 22:41

        si nu prea ma bucura asta

        Răspunde
         
        1. Adrian D.
          Iunie 27, 2013 la ora 22:46

          … shi tocmai de aia nu vrei stat minimal, de fapt, CTL.
          Vrei un stat care sa poata sa ishi faca treaba, intre altele (shi mai ales, in primul rand) in raport cu bancile.
          iar un stat minimal e prin definitzie un stat crony, incapabil sa ishi faca treaba. Dovada?
          Uita-te in jur.
          Ce vezi nu e fiindca statul e prea mare, ci fiindca e tot mai mic, mai paild, mai dependent de banci (iar independentza bancii centrale nu e pentru putzin lucru in povestea asta…)

          Răspunde
           
          1. Catalin ( CTL )
            Iunie 28, 2013 la ora 05:59

            @ Adrian D.
            Eu vad lucrurile putin altfel, Adrian. De exemplu, la noi, statul nu isi poate face treaba tocmai pentru ca e prea mare in raport cu resursele de care dispune. Treaba principala nu e cu bancile, din punctul meu de vedere. Poate sa le reglementeze, da cam atat.Sau poate sa le nationalizeze pe toate dar sigur bani din afara nu mai vin, ca banca mama o sa fie statul. Principalele doua atributii ale statului sunt apararea si justitia, astea nu se pot privatiza. Bine, putem adauga si diplomatia.
            De ce spun ca statul e prea mare ? Pentru ca se prabuseste sub propria greutate. Sitemul de sanatate e preponderent de stat si nu poate fi sustinut in forma actuala, cel de pensii la fel, invatamantul si, din pacate, armata, nu mai zic.Cum sa-l facem mai puternic ? Sa marim taxele ? Sa ajutam statul sa se imprumute mai mult ?
            Laurentiucat a pus in link despre cum Polonia confisca pensiile private, adica da de ales cetatenilor – fie platesc in plus fie se muta cu pensia la stat. In Ungaria a fost la fel. E , daca vrem un stat mai mare atunci ar trebui sa fim fericiti sa platim mai mult. Cand in Romania, un cetatean din clasa de mijloc da cam 80% din venit inapoi statului eu cred ca e de ajuns. Incluzand toate taxele cu salarul, TVA-ul la alimente, accizele la combustibili s.a.m.d.
            In Franta, nucleul luptei europene anti-austeritate, Hollande a propus un buget mai mic decat cel precedent pentru prima data in ultimii 50 de ani. Si-a dat seama ca nu mai merge si ca statul nu mai are ce si pe cine taxa. A incercat cu bogatii da a fost mai mult o masura populista.
            Paradigma asta cu privatii care sunt sustinuti prin contracte cu statul, nu e neoliberalism ci neokeynesism. Pe de o parte i injuram ca seaca resursele statului dar pe de alta parte intelegem importanta acestui lucru pentru ca asa se sustin locurile de munca si creste economia. Trebuie sa ne decidem de care parte suntem, pana la urma.
            Stat mai puternic, da, nu ar trebui decat sa nu faca atata risipa. As prefera un stat mic si-al dracu’ in locul unuia mare si bleg. Un stat eficient in locul unuia risipitor prin care misuna politrucii precum gandaceii prin beciuri. Statul cred ca e shubrezit din interior nu dinafara.

             
          2. Adrian D.
            Iunie 28, 2013 la ora 07:38

            CTL, nu shtiu de unde ai dedus tu ca eu ash vrea un stat mai mare. Nu, nu vreau un stat MAI MIC.
            De ce?
            Fiindca ideea asta cu statul mic shi al dracului imi evoca un pechinez sau un chihuahua. E mic, shi e al dracului. Shi e incapabil sa se apere atat pe sine, cat shi pe stapani.
            La fel shi statul mic… shi „al dracului”. E incapabil sa se apere pe sine shi pe cetatzeni. shi taman de aia se intampla ce se intampla in ultimii 30 de ani, in lumea occidentala, cu punctul culminant in anul 2008. nu e nicio intamplare ca e asha: de la hayek via thatcher and reagan cetire, statul a devenit mai mic. Nu te lasa inshelat de creshterea bugetelor shi a cheltuielilor publice. Tot din anii aia a crescut anual shi gradual serviciciul datoriei publice, fiindca, ce sa vezi, de prin anii 70 am primit genul acesta de banca centrala pe care o avem. Cum bine remarca un frantzuz inteligent, din anii Chirac incoace se tot taie cheltuielile cu aparatul de stat…. shi a dracu’ cestie, creshte datoria publica. Shi asta cam asha shi e.
            Statul nu a devenit mai mare – pur shi simplu banii pe care ii scuipa catre bancile privaate au devenit mai multzi.
            Shio tocmai de aia, itzi spunb, nu itzi doreshtim,de fapt, un stat mai mic.
            Ideologia statului „mic shi nal draculuyi” ne-a adus aici.
            Fiindca in loc sa dea un ciobanesc german, am primit un pechinez.

             
          3. Adrian D.
            Iunie 28, 2013 la ora 07:42

            PS „Principalele doua atributii ale statului sunt apararea si justitia, astea nu se pot privatiza. Bine, putem adauga si diplomatia.” – itzi amintesc ca am avut un asemenea stat. Cam asha aratau statele premoderne, iar rezultatele nu au fost prea stralucite.
            Cam asha, ca venise vorba, arata shi statul roman inainte de Cuza/Carol I. Cu exact acelashi comentariu.
            Asta itzi doreshti?

             
          4. Catalin ( CTL )
            Iunie 28, 2013 la ora 09:21

            @ Adrian D.
            Eu tocmai la cheltuieli ma refer. Prin marimea bugetului vad marimea staului sau ponderea lui in economie. Am inteles, tu te referi la aparatul de stat. In cazul asta ar trebui sa intreb ce intelegi prin austeritate, reducerea cheltuielilor sau a aparatului ? In ultimii 30 de ani cheltuielile statelor au tot crescut, si nu vad ce legatura are cu faptul ca o banca centrala e sau nu independenta. Ce s-a intamplat in anii 70 e ca s-a renuntat la aur. Cheltuielile pur si simplu au crescut mai rapid decat a fost cresterea economica, la fel si taxele in acesti ultimi 30 de ani.
            Nu e ca imi doresc sa ma intorc in secolul XIX dar nu pot sa nu observ ca traiectoria pe care sunt acum statele cu cheltuielile nu e cea buna.
            Incerc sa ma explic mai bine. In primul rand un stat puternic nu poate exista fara o economie puternica. Cum spuneai, inainte nu existau cheltuieli sociale sau servicii publice. Ele au aparut pe masura ce dezvoltarea economica a permis asta. Problema e ca oamenii au devenit dependenti de stat si se astapta ca statul sa faca minuni. Presiunea asta pe stat il face sa se intinda mai mult decat il tine plapuma cu cheltuielile, pentru ca asta e vazut ca fiind rolul lui. Si de aici -cheltuieli sociale nesustenabile = faliment social. Cand pierde, pierde intreaga societate. Si acum intreb si eu daca asta ne dorim. In cazul economiei private, sunt care pierd si sunt care castiga, si prin cei care castiga poate renaste economia.
            E ca intr-un razboi, cand lucrurile incep sa mearga prost si te confrunti cu un inamic mai puternic rupi randurile si incepi un razboi de ” gherila „, inamicului i este mai greu sa te prinda pentru ca grupuri mici sunt peste tot, daca armata ar sta intr-un bloc ar fi usor de depistat si anihilat. Asa e si cu inamicul numit criza.
            Si asa a fost mereu in istorie, in vremuri de prosperitate oamenii s-au adunat in aglomeratii urbane, in cele de criza s-au raspandit pentru ca doar asa puteau supravietui. E un exemplu extrem dar asa e si din punct de vedere economic.
            Si de aceea se mirau rusii de cat de rezistanta era economia americana, americanii au avut vreo 5 depresii in istorie daca nu ma insel si cate o recesiune la fiecare 4 ani si cu toate astea au prosperat, blocului comunist i-a trebuit doar una ca sa se prabusasca.
            Cand ziceam de mic si al dracu ma gandeam la comparatia intre un lamborghini si un utilaj greoi nu la un chuaua si un ciobanesc german.
            Am citit ce ai scris despre Hitler ca strateg militar si eroarea lui cand a declarat razboi americanilor. Chiar tu ai punctat ca americanii nu aveau nu stiu ce armata dar aveau o industire extrem de puternica care le-a permis sa-si faca acea armata. Americanii si-au putut intari statul pentru ca aveau economia in spate.

             
          5. Catalin ( CTL )
            Iunie 28, 2013 la ora 09:29

            PS: Nici eu nu stiu de unde ai dedus ca vreau un stat slab :)) Se pare ca nu suntem intr-o contradictie atat de mare pana la urma. Eu doar nu vreau sa se ajunga la situatia in care se prabuseste statul sub propria greutate si trage intreaga societate dupa el.

             
  • Cris
    Iunie 27, 2013 la ora 17:43

    Este o batjocura si o minciuna folosirea notiunii de „credit neperformant” in Romania. Banca isi recuperaza banii si daca esti somer, ajungi handicapat sau mori. Nu ma asteptam la asemenea minciuni din partea dumneavoastra.

    Răspunde
     
    1. sanduCu
      Iunie 27, 2013 la ora 21:00

      …nu cred ca e vorba de minciuna, dar si dvs. aveti dreptate. In Canada, bancile iti trimit portareii si-ti pun cutiile cu efectivele strict personale in strada (cine sta cu chirie, e cam indoielnic sa primeasca vre-un credit, poate doar daca gireaza… tata), iar cartile de credit apeleaza la faimoasele servicii de „colectori”, am lucrat la asa ceva (e palpitant daca ai singe de politist, altfel pare cam meschin – marea majoritate care incearca sa se faca nevazuti sunt nevoiasii, fug de gratii in speranta sa faca ceva si sa achite datoriile – nimeni nu scapa. Poate doar asa, sa te retragi pe malul unui lac si sa traiesti cu peste.

      Răspunde
       
      1. un turist
        Iunie 27, 2013 la ora 21:09

        Sa nu uitam ca s-au platit multe dobinzi pina s-a ajuns la faliment sau concurs cum se mai spune si dupa aceea este preluat totul si vindut la licitatie unde se mai scoate ceva. Ca atare banca recupereaza imobilul plus o suma de dobinzi pe o perioada si daca nu ajunge atunci mai ramii cu datorii care sint impartite lunar dupa posibilitati. Mai sint poate si asigurari de viata care sint ipotecate si pe urma preluate de banca. Deci pierderea bancilor nu este asa dramatica cum se arata.

        Răspunde
         
        1. sanduCu
          Iunie 27, 2013 la ora 22:46

          Asa este. Si sunt si sarlatani care au de vindut ceva, de inchiriat (o masina, un apartament, o casa, o polita de asigurare, un credit bancar, samd) si te angajeaza ca dupa aceia sa-ti insinueze o oferta. Ai semnat, esti bun de plata, iar el nu are nici o obligatie sa te mai tina in job, altul la rind. O porcarie legala tare la moda. Statul, care este chipurile garantorul suprem, ii tine pe toti sub protectia legii – ai semnat esti bun de plata.

          Răspunde
           
      2. Cris
        Iunie 27, 2013 la ora 22:16

        In toate tarile civilizate exista faliment personal. In Romania platesti evaluarea ta, a imobilului, asigurare de viata si de imobil, iar la sfarsit banca te urmaresti si dupa ce mori si isi recupereaza profitul, ce sa mai zic de suma initiala. Astfel incat nu exista credit neperformant in Romania, mintiti poporul cu televizorul.

        Răspunde
         
        1. dan onofrei
          Iunie 27, 2013 la ora 22:24

          exact ca in GErmania .-stimate domnule -nu te iarta nici mort -de altfel cred ca de aici s-a importat si la dvs.ca sa fiti Europipieni convinsi pina in maduva oaselor.DEviza e una singura in lumea CAPITALISTA-ba F–I F–I DA SI MAI SI platesti

          Răspunde
           
        2. sanduCu
          Iunie 27, 2013 la ora 22:50

          …faliment personal? Probabil, atunci Canada nu este o tara civilizata si va dau dreptate.

          Răspunde
           
      3. Cris
        Iunie 27, 2013 la ora 22:19

        O mare diferenta exista faliment personal, plus statul care a recuperat mii de miliarde de la banci pentru populatie pentru rea intentie sau evaluare defectuoasa. In Romania n-o sa existe in veci.

        Răspunde
         
    2. sanduCu
      Iunie 27, 2013 la ora 21:03

      Scuze, nu „efective” ci „efecte”.

      Răspunde
       
  • Catalin ( CTL )
    Iunie 27, 2013 la ora 13:36

    Mi se pare interesant. Au decis cine plateste cand da faliment o banca. No, ia sa vedem : http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/s-a-decis-cine-plateste-in-cazul-prabusirii-unei-banci-183617.html

    Răspunde
     
  • Catalin ( CTL )
    Iunie 27, 2013 la ora 13:26

    Wai ce dor imi e de vechiul meu loc de munca. Noi faceam si un interviu cu clinetul, ma simteam mai ceva ca un procuror, i tineam in interviu si cate o ora. Ne interesam de locul de munca, de ce a plecat de la vechiul, daca e descurcaret, scriam in sumar daca a fost deschis si comunicativ, daca arata semne de nervozitate daca credem ca e responsabil sau nu. Lucrurile astea contau. Unora li se aproba mai mult altora mai putin pe baza a ceea ce scriam noi despre ei. Incercam sa fiu cat mai obiectiv si sa nu tin cont de preferintele personale, desi in cateva randuri mai bine tineam.
    Stiam foarte multe lucruri despre clienti, si era normal sa fie asa. Oricum, ce ni se spunea ramanea intre cei 4 pereti, secretul bancar e secret bancar.
    Va las, ca trebuie sa merg la o fabrica sa le impart pliante angajatilor. Vedem cati ma suna.

    Răspunde
     
    1. sanduCu
      Iunie 27, 2013 la ora 20:49

      …pe la noi bancile nu se pierd in amanunte: se stie cit primesti, de unde primesti, cind primesti. Deasemenea daca iti achiti datoriile (pardon, obligatiile) la timp. Tot ce te mai intreba, cind te duci tu la ei (e clar ca prea putin se omoara sa raspunda la ofertele lor telefonice sau televizate) te intreaba cit vrei, iar tu stii conditiile (ca de aia esti acolo si nu in alta parte). Asta e ce admir la bancile noastre: pragmatismul…

      Răspunde
       
  • Adrian
    Iunie 27, 2013 la ora 12:07

    Nu este posibil ca in Ungaria sa gasesti case decente, fara carpe si pungi agitate prin curte, racordate la toate utilitatile – la 5000 – 7000 e, iar cum intri in prahova orice bojdeunca de paianta care sta sa se topeasca este de la 20000 e in sus… Preturile la case scad cotinu, doar cei cu complexe rezidentiale sunt interesati sa pastreze preturile sus, sus, cat mai sus… asa cum este si in campina, o zona a romaniei lipsita de turism, industrie,, toti isi vand intre ei lucruri,, aia este economia de acolo.. dar,, preturile la case.. mmm,, scuze, suntem in prahova.. 🙂

    Răspunde
     
    1. bogdan
      Iunie 27, 2013 la ora 17:06

      Case cu curte racordate la utilitati cu 5000 de euro? Hai ma, ca nu suntem la pescuit. Cu 5000 de euro mai pui 1000 si-ti iei un logan entry level, nu casa…

      Răspunde
       
      1. cornel
        Iunie 28, 2013 la ora 00:46

        Documenteaza-te/informeaza-te si vei descoperi ca asa e. Mai e un aspect : faci o mare greseala atunci cand compari pretul unei case cu pretul unei masini. Sunt masini care costa lejer 200.000-300.000 de EURO. La fel sunt ceasuri de mana cu preturi de 40.000 de EURO. La fel gasesti si pulover de 5.000 de EURO. Faci o mare confuzie cu aceste comparatii – tocmai v-am dat niste exemple. Casa, daca nu stii, e ceva absolut necesara oricarui om de pe acest pamant care vrea sa traiasca civilizat, adica nu pe canapea in parc sau in boscheti sau in pestera. Acel om poate fi chirias sau proprietar. El decide lucrul asta. Pretul unei case depinde foarte mult de locatia ei (in centrul unui oras mare, la periferia unui oras mare sau intr-un sat sau comuna, adica la tara). De regula pretul corect al acelei case este in stransa legatura cu venitul salarial ce se poate obtine in acea locatie geografica. Sunt si exceptii – vezi cazul Rosia Montana. Daca esti interesat un raport corect este cel din Germania, parerea mea – vezi acolo pretul caselor si nivelul salariilor.
        Sper ca v-am lamurit.

        Răspunde
         
  • gica
    Iunie 27, 2013 la ora 10:40

    ce fel de credite sunt neperformante? cele luate in 2006,7,8 pe 10 ani(ca altele s-au incheiat)? pai deja s-au platit mai mult de jumatate din perioada deci nu e nici o pierdere(nu e profit dar asta e alta poveste). despre creditele imobiliare numai de bine pentru ca pretul caselor va tot scadea inca 10 ani dupa tendintele demografice actuale.

    Răspunde
     
    1. bogdan
      Iunie 27, 2013 la ora 17:22

      Nu-i chiar asha…
      Banca nu sta pe un purcoi de bani pe care-i imprumuta ba la unul, ba la altul. Banca atrage bani de la deponenti, carora le da domabda de, sa zicem, 2.5%. Dupa care la orice credit depune la BNR 20% din suma ca rezerve minime obligatorii (pinan-n 2009 era chiar 40%). Dupa aia mai plateste angajatii, sediile, utilitatile, etc. Si abia dupa aia vine profitul. Nu-i chiar asha de simplu in afaceri cum cred unii care sparg seminte pe margine …

      Răspunde
       
      1. sanduCu
        Iunie 27, 2013 la ora 20:28

        … n-am inteles de unde vine profitul in cazul creditelor nereturnate, de care Moise spune ca este in continua crestere…

        Răspunde
         
    2. sanduCu
      Iunie 27, 2013 la ora 20:39

      … cind e vorba de parale, numai cine nu le are isi poate permite sa spuna „..asta e alta poveste”. Intr-un raport/prezentare financiara nu e loc de hiat-uri.
      Cind vorbiti de preturile caselor care vor scadea, va referiti la case noi care se vor construi desi, inteleg ca sunt destule in „stoc” nevindute inca, care se vor deprecia calitativ si valoric – in acest caz aveti dreptate. Altfel pentru cineva care poate avea previziuni referitoare la pretul caselor peste 10 ani, puteti fi de invidiat.

      Răspunde
       
      1. un turist
        Iunie 27, 2013 la ora 20:50

        SanduCu. Aveti dreptate case si locuinte sint multe in asteptare de cumparatori. Cunosc personal investor din Brasov care sta pe mai multe obiecte. Poporul Roman este in general ff indatorat la banci si de unde credite pentru noi obiecte??

        Răspunde
         
        1. sanduCu
          Iunie 27, 2013 la ora 22:08

          …sunt multi care au ceva de vinzare sau inchiriat (masini, mobila, case, apartamente, polite de asigurare, credite bancare, samd) si ofera joburi. Dupa ce te-ai vazut in piine, poti refuza o oferta insinuata? Ai semnat, dintr-un motiv sau altul… altul la rind. Murdaria asta legala este o practica curenta.

          Răspunde
           
 
 
Adaugă comentariul
 
 

Emailul nu va fi făcut public. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Nume: *
Adresa de email: *
Pagină web
Comentariul*
 caractere rămase