15 afișări

Restructurarea şefilor

de Moise Guran

Nu vreau să sune nici ca o laudă, nici ca o critică, dar guvernul face prima restructurare de personal cât de cât gândită. Va da afară aproape 3.000 de bugetari din structurile centrale și va desființa cam 60 de mii de posturi neocupate. Asta e știrea. Partea deșteaptă este că, în același timp va plafona la maximum 12% numărul de șefi. Și acum să vă explic cum vine treaba cu șefii ăștia de la stat… La mai bine de un an de când conduce România, Ponta nu a reușit să afle câți șefi, șefuți, directori, coordonatori și cum le-o mai spune are în apartul de stat.

Am întrebat și eu pe la sindicate… nimeni nu știe. Deși sporurile de conducere tot de la buget se plătesc și bănuiala mea este că aparatul se protejează astfel nefăcând publică cifra exactă a șefilor din România bugetară. Știm cu toții că șefia este de regulă impusă pe linie de partid și că, în numeroase cazuri, ajung pe posturi de conducere în instituțiile publice niște politruci de mâna a doua care fie au lipit afișe în campanie, fie au dezertat de la adversari într-un moment critic. Acești șefi sunt în fapt pârghii în mâna partidului și nu a cetățeanului contributor, așa cum ar trebui.

Partea proastă e că atunci când vine ordin de sus de restructurare, ați ghicit, șefii sunt cei care fac listele. Funcționarul de meserie, cel care chiar ține în spate instituția publică are prima șansă să zboare. Acum, dacă Guvernul limitează la 12% numărul șefilor dintr-o instituție unii dintre acești politruci vor avea două șanse – fie să se întoarcă în cloaca politică de unde au aterizat în instituția publică, fie să nu mai fie șefi, ci să muncească, să țină adică ei locul funcționarului profesionist care va fi disponibilizat. Credeți-mă, vor prefera prima variantă. Dacă pierd șefia pierd și sprijinul politic căci nu mai au nicio utilitate.