România în recesiune psihologică

Publicat la data de de Moise

de Moise Guran

Vor trece probabil ani de zile până când populația României va reveni la sentimente mai bune față de credite și față de bănci în general. În acest moment dobânzile reale la lei sunt la minimul ultimilor patru ani și probabil vor mai continua să scadă, însă la fel se va întâmpla și cu soldul creditelor. Sentimentul de țeapă încercat de românul care și-a luat fericit casă înainte de 2008 pentru a se trezi un an mai târziu cu o rată pe care nu și-o mai poate permite și cu perspectiva executării silite nu va fi uitată de această generație a celor care au acum 30-40-50 de ani. Îmi amintesc de bunica mea, care a prins și hiperinflația de după război și marea stabilizare monetară din ‘47, că îmi spunea prin ‘90, deci la peste 40 de ani distanță că nu e bine să ai de a face cu băncile căci dacă ai credite e doar o chestiune de timp până ajungi să fii executat silit.

Probabil și această generație care a trăit spaima dublării francului elvețian sau a creșterii ratei la euro s-a speriat atât de tare de credit încât este nevoie de venirea din urmă a altora mai tineri pentru ca în România să mai vezi soldul creditelor în creștere. Acum oricum nu se prea mai dau decât credite în lei, iar dobânzile sunt comparabile cu cele din 2008 la euro. Dar țineți cont de faptul că aceste dobânzi au atins un maxim al perioadei de criză abia în toamna anului trecut. Și oricât de repede ar scădea acum dobânzile, românii nu mai îndrăznesc să facă un credit nici pentru o mașină sau pentru o mobilă, darămite pentru o vacanță cum făcea lumea atunci.

Aceasta este probabil și explicația faptului că deși economia a început să crească destul de viguros, crește pe exporturi, nu pe consum. Indiferent ce ar spune cifrele oficiale despre revenire și relansare, din punct de vedere psihic românul este prizonier în recesiune.

Categoria: MOISE
Etichete: , ,

Comentarii prin facebook

50 răspunsuri la România în recesiune psihologică

  • CTL
    Iunie 14, 2013 la ora 18:55

    Articolulasta m-a pus putin pe ganduri. Sa speram ca nu va fi asa : http://www.zf.ro/opinii/romania-nu-si-mai-poate-permite-luxul-de-a-fi-o-colonie-10968934
    Avem cu ce, mai trebuie sa avem cu cine.

    Răspunde
     
  • CTL
    Iunie 14, 2013 la ora 18:42

    Bai mare la bulgari : http://www.hotnews.ro/stiri-international-15000356-scandal-urias-bulgaria-presedintele-anulat-vizita-podul-calafat-vidin-dupa-parlamentul-numit-controversat-mogul-media-sef-serviciilor-secrete.htm
    Domnul asta, as zice ca seamna mai degraba a interlop decat potential sef de serviciu secret.
    Ce zice Basescu – un mogul media la servicii, bine ca nu e la noi.
    Cel mai mare cosmar. E ca si cum ar fi Voiculescu la SRI. Vai de caciula noastra.

    Răspunde
     
  • CTL
    Iunie 14, 2013 la ora 18:36 Răspunde
     
  • micutu de la 7
    Iunie 14, 2013 la ora 15:15

    Lucru cu bancile nu e bau-bau, doar ca trebuie sa stii despre ce e vorba. Si la fel e peste tot, in US dobanda la casa e 5-6% cand dobanda FED e 0.5% deci…Lumea trebuie sa inteleaga ca riscu face parte din viata de zi cu zi, de cand te scoli pana te culci si trebuie sa-si ia masuri de protectie sau diminuare a pierderilor sau un plan B. Nici jobu nu mai e sigur, nici leafa, inclusiv aia de la stat, nici casnicia etc Si inca n-am simtit ce inseamna criza adevarata noi aici cu toate taierile si cresterile de taxe. Putea fi mult mai rau.
    PS. Ce e interesant ca e o tara in Europa despre care nu se spune nimic si nu s-a spus nimic nici in criza. Nu stii ce indicatori are, daca-i cade moneda, daca are moneda, daca are PIB, daca are datorii, acorduri cu FMI, daca vrea in UE sau nu, nu iese nimeni in strada, nu e iures, etc etc. Nimic, nimeni nu vorbeste pe nicaieri de ea. Doar ca i-a facut Bechtel o autostrada. Da, de Albania zic.

    Răspunde
     
  • laurentiucat
    Iunie 14, 2013 la ora 14:52

    pentru frizerii si cofetarii interesati…
    http://halshs.archives-ouvertes.fr/docs/00/70/04/71/PDF/2012.18.pdf
    Is High Public Debt Always Harmful to Economic Growth?
    Reinhart and Rogoff and some complex nonlinearities
    Alexandru Minea§
    and Antoine Parent#

    Răspunde
     
  • Alex
    Iunie 14, 2013 la ora 14:12

    Domnul Guran masa monetara a romaniei este neglijabila deci nu se poate vorbi de situatii inflowing ce se intimpla cu $$$ Cind citesc ce scri esti Asa de putin informat ori nu vrei sa scrii despre ce se intimpla cu adevarat in lume Daca vrei cu adevarat sa aflii citeste pe Gerald Celente si altii ca el iar pentru devertisment Wachovia legatura cu drogurile . Pe aceeasi tema poate poti explica de ce americani baga 90 bilioane pe luna bani din burta in sistem si valoarea leului nu creste in raport cu dollar ? Asta Asa ca o tema de gindire pentru tine …..

    Răspunde
     
  • laurentiucat
    Iunie 14, 2013 la ora 12:34 Răspunde
     
    1. sanduCu
      Iunie 15, 2013 la ora 05:01

      deci cu 895 pe luna este in ordine?

      Răspunde
       
      1. laurentiucat
        Iunie 15, 2013 la ora 06:59

        e cat sa nu mori de foame rapid.

        Răspunde
         
        1. sanduCu
          Iunie 16, 2013 la ora 03:03

          „cit sa nu mori de foame rapid” – sugestiv, daca inteleg, nu o poti tine un an complet, te dai peste cap. Intrebam ca incerc sa inteleg mersul nivelului de trai. De exemplu, in Canada (pentru Ontario, stii ca noi aici suntem o federatie de teritorii si provincii, fiecare cu aia a masii, numai cind vine vorba de federatie vorbim aceiasi limba), plata minima oferita (ce e dupa lege nu stiu si nu ma intereseaza) este de 10.50 $/ora cind este garantat 40 ore saptaminal in angajament permanent. Asta duce la un brut lunar de 1820 $ lunar calculat ca medie anuala. Mai mult sau mai putin, cu 20% deductii, ramii curat cu 1456 $ pe luna. Diferentele intre familii provin in general din mincare, asigurari si impozitul pe proprietate (care lunar revine mai putin decit o chirie – pentru care in general multi se asociaza, ajungind cam la ce se plateste pe un impozit, si intre asociati apar probleme costisitoare dar nu acuma), la intretineri suntem cam uniformizati de spatiul pe care ni l-am ales iar chiriasii mai scutesc cu ce se mai include in chirie. Deci mai mult sau mai putin 1500 $ te tine pe linia de plutire. Daca dai somajul de 8% la oparte, ramine cam 92% din forta de munca, din care cam 55 % plutesc (adica 60% din forta de munca), 30 % dubleaza sau tripleaza adica in medie 3750 $ net lunar (adica 33% din forta de munca), si restul de 7 % sunt bogatasii (adica cam 7% din forta de munca). In forta de munca includ patronatul si conducerea superioara a firmelor/organizatiilor precum si administrativul de stat. Nu intra in forta de munca bancherii, investitorii si toti ceilalti cu peste 3 masini pe permis cu iahturi si avioane particulare – pentru astia as instaura o noua revolutie franceza.
          Deci cam pe brut avem trei categorii cu venit anual 25,000 * 60%, plus cam 70,000 pina la 100,000 pentru vreo 33%, si de la 100,000 la 200,000 pentru restul de 7%. Revine o medie ponderata a venitului brut pe forta de munca de 53,550 $ anual, inclusiv marea masa a plutitorilor.
          De la aceasta valoare si in conditiile neschimbate de pe piata (preturi, taxe) sa mearga marii economisti si sa planifice refacerea economica pentru a obtine un PIB acoperitor. Dupa aceasta, garantat totul se va salta dinamic si conjugat – vor ajunge sa fie fericiti si nefericitii.
          De exemplu in toata Canada pe 2012 PIB-ul a fost de 1,750 Bilioane USD raportat la o populatie de 34,900,000, duce la 50,143 USD/loc/an. Fata de cei 53,550 CD/participant forta de munca/an, spune ceva. Adica, daca ar fi fost ce este nevoie, nu ar mai exista nici somaj si pensionarii ar fi linistiti. Dar nu se doreste asa ceva. Se doreste salariu mic, somaj si saracie – pentru ca asta este CAPITALISM. In Romania nici capitalism nu aveti (iar daca veti ajunge iar n-o sa va placa cum nici noua nu ne place. Voi va revoltati pentru ca nu aveti ca avem noi aici, iar aici se burzuluiesc ca nu au ce ar trebui sa aibe fiecare om care munceste si trebuie ca toti sa munceasca – adica sa aibe loc de munca.
          Cum sa-ti mai spun Laurentiu, ca frecati tiparul (furt, spaga, legi, constitutie, investitori, coruptie, tradare, vinzare, shenghen, samd) pentru ceva ce nu va veni (Romania este lumea a treia, iar populatia romaneasca considerata servitorimea Europei, pe ici pe colo vi se arunca prafuri in ochi cu cite un doctor reusit la Paris sau un architect reusit la Amsterdam sau un procuror reusit la Washington sau mi se face rau), iar daca va veni (??!!??) tot nu veti fi multumiti – noi aici nu suntem multumiti (avem somaj, avem mii de muritori pe strada, avem droguri/banditism/prostitutie la scara uriasa, si coruptie/furt la nivel parlamentar cacalau. Este adevarat, suntem „civilizati” si nu ne injuram politicienii in public, asta se face in cadru organizat, iar populatia nu este implicata direct.

          Răspunde
           
          1. laurentiucat
            Iunie 16, 2013 la ora 09:54

            sanducu- io ma revolt ptr cei din jur… nu ptr mine…
            cred ca daca romania reuseste sa ajunga la un nivel ca in 2008… e binisor.

             
          2. sanduCu
            Iunie 17, 2013 la ora 10:24

            „io ma revolt ptr cei din jur… nu ptr mine…” – stii ca de fapt e acelasi lucru. Si de ce in 2008? Ca sa ajungeti iar in 2013?

             
          3. laurentiucat
            Iunie 17, 2013 la ora 11:42

            in 2013 am ajuns ptr ca am avut un 2009.
            tunici nu-ti inchipui ce a fost in romania in 2009. jaf, incompetenta, basescu a tinut romania fara guvern stabil 4 luni de zile in plina criza, deconcentratele aveau cate 2-3 sefi…
            uitasem de politica geniala a bnr care s-a imprumutat ca bancile straine sa-si traga banii inapoi.

             
  • Stelian
    Iunie 14, 2013 la ora 11:59

    Da, toti batranii nostri au spus asta si se pare ca foarte putini dintre noi i-am crezut. Dar bancile sunt intr-o concurenta si in doneniu recuperarii creditelor, ceea ce nu le face foarte bine. Mie cu restanta la un credit pe firma mi-au fost blocate conturile personale si astfel a fost imposibil sa-mi mai platesc ratele la cateva banci. Bancile prin acest lucru se faulteaza singure, ba chiar din cauza unora sufera si celelalte.

    Răspunde
     
  • Constantin
    Iunie 14, 2013 la ora 10:58

    Nu am dubii asupra faptului ca termenul „recesiune psihologica” va ramane in uz si in dictionare. Mai este de stabilit daca va intra in uzul psihologilor si in dictionarul de psihologie, eventual ca o reprezentare a reducereii capacitatii psihologice a romanilor de acceptare a tepelor, ori in dictionarul economic, ca expresie a cresterii numarului de tepe. Pana una-alta, cei care dezbat asupra conceptului de „recesiune psihologica” pot revedea emisiunea ODB de acum doua zile, in care argumentatia necesara este oferita in intregime chiar de autorul articolului. Nesiguranta cu privire la locul de munca, reducerea puterii de cumparare si, implicit, a nivelului de trai, fac pentru concetatenii nostri imposibila contractarea unui credit. De asemenea, perspectiva economica pe termen mediu (pe termen lung asa ceva nu exista nici pentru politicieni) nu este incurajatoare – nu exista speranta de mai bine, circa 75% dintre romani apreciind ca tara se indreapta intr-o directie gresita. Si nu exista argumente credibile care sa-i contrazica. Pur si simplu, cetatenii se tem ca nu au cum sa mai ramburseze un eventul cerdit. Indiferent cat de darnice ar fi bancile, care de altfel, au adoptat la randul lor politici de prudentialitate mult mai stricte decat in perioadele de expansiune economica. Iar un alt indice interesant, cel al natalitatii, are in tara noastra pentru anii 2011 si 2012 valori mai mici decat pentru anul 2010. Asta nu arata teama romanilor de a mai face copii, ci teama ca nu vor mai avea cu ce sa-i creasca, pentru ca nivelul lor de trai este din ce in ce mai redus, chestiune care tine mai mult de realitatile economice si eficienta actului de guvernare decat de psihologie.

    Răspunde
     
    1. laurentiucat
      Iunie 14, 2013 la ora 14:23

      http://www.romanialibera.ro/actualitate/politica/sondaj-csop-topul-politicienilor-in-care-romanii-au-incredere-cine-ar-castiga-alegerile-304749.html
      ca sa deosebim sondajele reale de cele ale varanului…trebuie sa ne uitam ce estimari au avut csop si ccsb la ultimele alegeri.
      dupa aceea ne manifestam in spiritul si rigoarea unui economist… sau macar al unui frizer,cofetar, s.a.m.d. ca si la ei precizia tine tot de meserie.

      Răspunde
       
  • Constantin
    Iunie 14, 2013 la ora 10:26

    Sa iei o ciorba racita de trei luni si s-o reincalzesti inseamna sa-ti asumi riscul unui gust si al unui miros cel putin neplacute. R Sibii, cu contract la Adevarul, dator cu un articol pentru care este posibil sa fi incasat contarvaloarea in avans, risca totusi. Nu intru in amanunte legate de orientari si opinii, ca nu este treaba mea, chiar daca acestea au rolul lor in poveste. Am scris la moment si intre timp lucrurile au devenit clare inclusiv pentru cei de alte profesii pasionati de economie, cum sunt frizerii, cofetarii s.a.m.d., pentru ca economistii s-au lamurit inca de la inceput. NU elevul de colegiu T. Herndon, ci doctorandul in economie T. Herndon a descoperit (cu ceva ajutor din partea indrumatorului sau) eroarea de calcul din studiul efectuat de C. Reinhart & K. Rogoff. Mirosul de ciorba statuta a excitat deindata pe antiamericani, anarhisti, militanti anti-austeritate, stangisti, dreptaci, cativa angajati „la stat” si marea majoritate a cetatenilor, sustinatori (dupa cum arata sondajele de opinie – cele reale, nu cele manarite de Varan) ai guvernului. Asa cum am scris, starea de excitatie extatica a militantilor anti-austeritate NU este justificata, intrucat erorile comise de cei doi economisti mentionati NU influenteaza concluzia studiului. Intrucat am prezentat o data argumentele, nu revin pentru ca sa nu incalzim o alta ciorba, http://www.zerohedge.com/news/2013-04-22/guest-post-scoring-reinhart-rogoff-debate .

    Răspunde
     
    1. laurentiucat
      Iunie 14, 2013 la ora 11:05

      ” lucrurile au devenit clare inclusiv pentru cei de alte profesii pasionati de economie, cum sunt frizerii, cofetarii s.a.m.d.,”
      misto!

      Răspunde
       
      1. laurentiucat
        Iunie 14, 2013 la ora 11:58

        p.s. ai uitat sa mentionezi avocatii. sau ei intra la s.a.m.d.?

        Răspunde
         
        1. Adrian D.
          Iunie 15, 2013 la ora 02:58

          avocatzii sunt pasionatzi de bani, nu de economie, laurentziu.

          Răspunde
           
    2. Adrian D.
      Iunie 15, 2013 la ora 02:57

      Constantin, ma intrebam, zilele trecute, fara nicio legatura cu articolul din adevarul postat (ulterior) de laurentziu, „chiar, de ce nu s-au tras pana la capat consecintzele afacerii R&R. Shi de ce nu se vorbeshte despre asta (nu in presa, ca presa gandeshte altfel), ci pe blogosfera”.
      Fiindca, dupa cum am incercat sa demonstrez, consecintzele acestei „afaceri” sunt numeroase, shi cu efecte importante, in our daily life.
      Ei, shi-acum venitzi dvs shi imi spunetzi ca afacerea articolului R&R este o ciorba reincalzita. Ar fi asha… daca nu ar fi.
      Shi nu este pentru ca nu au fost inca trase toate concluziile care se impun – de pilda, cum e posibil sa treaca 3 ani pana ca un articol influent cu efecte in viatza de zi cu zi a multor oameni sa nu fie luat la puricat. Sau, din moment ce unul din autorii acestui articol a fost economist kapo pentru o institutzzie financiara etc etc, cum este posibil ca analizele facute de domnia sa nu fie luate shi ele la puricate? poate ca nishte domni shi doamne au avut de suferit fiindca dl Rogoff are o problema cu intzelegerea metodologiei de calcul?
      las o parte ca va admir pentru inside information din redactzia adevarul – lucruri pe care eu le ignor. hi ma ma bucur ca avetzi o intzelegere atat de fina shi atat de intima a lucrurilor din redactzia adevarul.
      personal, habar nu am unde e aceasta redactzie, shi mie se pare complet irelevant sa aflu ce shi cum.
      Articolul despre care discutam leaga o scurta analiza a poveshtii R&R cu un interviu luat de autor unui coleg al lui T. Herndon. Shi tot nu este o ciorba reincalzita… fiindca e foarte important ca peste afacerea R&R sa nu se puna batista pe tzambal; atat vreme cat nu au fost inca extrase concluziile – tzinand cont tocmai de gravitatea lor.
      Am citit shi linkul oferit de dvs. Cunoshteam site-ul lui „tyler durden”, shi il citesc adesea cand vreau sa ma distrez. Dupa cum probabil shtitzi, domnia sa este unul dintre nenumaratzii care canta aria hiperinflatziei, sugerand ca populatzia sa cumpere aur shi sa se pregateasca serios de o criza majora datorata numitei hiperinflatziei. Este greu sa iei un serios un asemenea domn, shi tocmai de aceea nu o fac.
      Este greu sa iei in serios un domn cu un penchant puternic spre ideologia tea-party, shi este cu atat mai greu sa o fac atunci cand imi spune ca intre o creshtere de 2,2% shi o contrractzie de 0,1% nu e mare diferentza. Asta vorbindu-se tocmai despre un articol care sugereaza ca la -0,1% incepe catastrofa…
      Ca lui Tyler durden ii place de articolul lui R&R, nu ma mir. Les grands esprits se rencontrent. Nu are nicio importantza ca dnii R&R vorbesc acolo despre date care nu sunt cunoscute decat aproximativ dar pe care ei le folosesc la precizie de mm. de pilda, R&R vorbesc despre GDP/PIB-ul USA in … 1790, shi il raporteaza la datoria publica. No, datoria publica a USA la 1790 o putem cunoashte, nu e problema asta – dar habar nu avem, altfel decat aproximativ, cat de mare era GDP-ul american la 1790 (sigur, cunoashtem cheltuielile shi veniturile federale pe acel an, dar havar nu avem care a fost nivelul investititziilor private in acel an, shi nici nu shtim – shi nici nu mai putem afla- care au fost veniturile shi cheltuielile administratziilor locale in 1790. Prin urmare, chiar shi dvs., asha incrancenat cum suntetzi, vetzi fi de acord cu mine ca GDP-ul american la 1790 este o aproximatzie, shi ca nu putem opera serios cu el intr-un tabel unde vrem sa extragem concluzi cu precizii microscopice. Iar aproximatziile de acest gen pot avea variatzii foarte mari, chiar de 8-10%, dupa cum o dovedesc datele contradictorii privind Noua Zeelanda in anii 50. Care date sunt contradictorii tocmai pentru ca se foloseau modalitatzi diferite de „reconstructzie” a GDP-ului (aici cazul pentru Noua Zeelanda http://www.bloomberg.com/news/2013-04-30/reinhart-and-rogoff-were-right-about-new-zealand.html Aparatorii lui R&R cu acest articol omit insa faptulca era datoria lui R&R sa ishi verifice datele inainte de al analiza, shi ca e jalnic sa dai vina pe o posibila eroare a lui Madison Foundation, cu atat mai mult cu cat in articolul propriu zis ei fac referire la statistici FMI, nu la Madison nu shtiu ce. In fine., ceea ce conteaza ar fi ca R&R nu au fost conshtientzi, voluntar sau invlountar, ca nu se poate opera cu aproximatzii ulterioare… shi nici nu shi-au verificat datele. Ca s ainchei cu GDP-ul american estimat pe 200 de ani, faptul ca in anii 1790 USA inca nu-shi revenisera din hiperinflatzia de dupa razboiul de independentza shi ca plateau la datorii catre Frantza shi Spania, datorii acumulate IN TIOMP{UL razboiului, nu are nicio importantza,. Shi nua re nicio importantza, daca tot vorbim de GDPul aproximat al USa, ca ani in care corelatzia R&R pare sa arate just sunt ani cu razboi (de pilda, 1812. Sau 1860)… Acu’, ce ma mir eu e de ce nu au folosit R&R shi statistici pentru Imperiul Roman? Acolo se puteau juca frumos cu aproximatzii, cu date scoase din burta atat pentru datoria publica cat shi pentru GDP. Adica exact ce la place nai mult.
      Mai sunt shi alte falacii in aceste apologii inoportune la care ma trimitetzi. De pilda, sursa de inspiratzie a lui Tyler Durden, dl FW Wiley (referintza shi linkul sunt incorporate in linkul la care trimitetzi dvs), ne spune ritos: „The fact that HAP’s average return calculations yield similar results to RR’s medians has received almost no attention in the public discussion.” – ceea ce este ridicol. Herndon a demonstrat ca socotelile lui R&R erau greshite pe „valoarea medie”. Domnii avocatzi ai RR compara media la care ajung calculele lui Herdon & alii cu… mediana lui R.R. Ori, cred ca shtitzi prea bine ca niciun statistician serios nu poate da doi lei pe genul acesta de calcule. Daca Herndorn & alii ar fi replicat calculele shi pentru valoarea mediana, rezultatele ar fi fost sensibil diferite decat cele ale lui R.&R (pentru simplul motiv ca R&R nu au tzinut seama de o buna parte din valorile cu care ei inshishi au lucrat). Ori vajnicii noshtri avocatzi compara nu merele stricate ale lui R&R cu merele bune ale lui Herndon & alii, ci perele lui R&R cu merele lui Herndon. Shi tot asha. Demersul este foarte amuzant, intrucat se aud icnete pentru a apara o pozitzie indefendabil, doar pentru placerea ca sloganul cu „austeritatea” sa ne iasa la calcul. Shi tocmai aici e problema. NU iese.
      M-a amuzat pasajul acesta al dvs: „Mirosul de ciorba statuta a excitat deindata pe antiamericani, anarhisti, militanti anti-austeritate, stangisti, dreptaci, cativa angajati „la stat” si marea majoritate a cetatenilor, sustinatori (dupa cum arata sondajele de opinie – cele reale, nu cele manarite de Varan) ai guvernului.”. sigur, in gura dvs aceste apelative au rolul de injuratura. Mai mult, simpla lor enumerare arata de ce spunetzi atat de des traznai: pentru ca poe dvs nu va intereseaza argumentele interlocutorului./ Nu va intereseaza ce spun aceshti „antiamericani, anarhisti, militanti anti-austeritate, stangisti, dreptaci, cativa angajati „la stat” si marea majoritate a cetatenilor, sustinatori […] ai guvernului.”. Va intereseaza ca ei sunt „”antiamericani, anarhisti, militanti anti-austeritate, stangisti, dreptaci, cativa angajati „la stat” si marea majoritate a cetatenilor, sustinatori […] ai guvernului.” Aceshti „oameni” (dar chiar, in opinia dvs. potzi fi „om” shi „antiamerican” in acelashi timp?> Nu cumva a fi antiamerican inseamna ca eshti Untermensch?) nu pot spune nimic corent, chiar shi atunci cand au dreptate. Daca insa mesajul contrar vine neargumentat sau prost argumentat de la pro-americani, critici ai guvernului, anti-stangishti, partizani ai austeritatzii, atunci e bine. Nu conteaza ca argumentul e shchiop. Nu conteaza ca teza e in mod vizibil aiurita – daca vine din partea acestora din urma, e bine. SHi mi-atzi demonstrat-o de nenumarate ori. Cand FMI-ul vine shi spune ca e bine sa se faca asha, imediat saritzi: e bine” cand FMI-ul insushi, intr-un moment de ratacire, admite ca a dat-o in bara, e „gresheala unui funcztionar”, sa nu mai vorbim despre ea. Daca piatra unghiulara a teoriei austeritatzii e dovedita ca dusa cu pluta, imi9 spunetzi ca sa nu folosim ciorbe reincalzite shi ca asta nu poate sa-i excite decat pe anti-americani etc etc etc, shi nu pe oameni serioshi, asha ca Tyler Durden sau dvs, care nu tzin cont de nciun argument, ci doar de slogan.
      Dar nu am priceput, de ce atzi pus in ghilimele angajati „la stat”? la ce sau la cine va referatzi? shi care este problema daca angajatzii „la stat” se „excita” la gtandul ca a aparut o a milioana dovada ca nu necesar sa shi nici indicat sa li se faca ce li s-a facut? sau, in opinia dvs, antiamericnaii shi angajatzii la stat nu au dreptul sa aiba opinii,. cu atat mai mult cand sunt shi bine fundamentate? shi cine, ma rog, este antiamerican? Dl Herndon, cumva? sau studentzii romani de la Amherst? etc etc etc
      In final, tzin sa va felicit pentru faptul ca „Am scris la moment si intre timp lucrurile au devenit clare inclusiv pentru cei de alte profesii pasionati de economie, cum sunt frizerii, cofetarii s.a.m.d., ” Da, atzi predicat unde trebuie, iar daca atzi folosit sofiseme shi articole apologetice precum cele lui Durden & Wiley, in mod sigur atzi avut succes. Continuatzi, ashadar, sa facetzi economie la nivelul de frizer, cofetar, samd. Va sta bine, din toate punctele de vedere, inclusiv al exprimarii.
      No, shi cu asta inchei, postarea dvs. este in cel mai pour stil Constantin: plina de apelative, plina de parti-pris-uri pe nerasuflate… shi perfect irelevanta.
      cat despre articolul R&R shi problemele create de el, inca nu s-a vorbit destul. Shi, in ciuda a ceea ce spune „Tyler Durden” al dvs., „opera” doamnei shi domnului R&R trebuie luata la puricat shi pusa sub semnul intrebarii, intrucat domniile lor se pricep bine sa faca analize pe date prost asimiliate, neverificate shi prost intzelese.
      PS Da, avetzi dreptate in aceea ca Herndon este doctorand in anul III… insa MARE ATENTZIE MARE! Cand eu am spus ca e „masterand” (la un moment dat), am greshit, nu zic nu, insa a fost pentru ca domnia sa fost descris in multe articole – ca un exemplu, acesta http www businessinsider com / herndon-responds-to-reinhart-rogoff-2013-4 – ca „graduate student”, deci absolvent (cum nu se preciza daca era sau nu doctorand, in unele articole, am dedus ca era masterand). Este o denumire care in lumea anglo-saxona ii desemneaza – generic- pe masteranzi, dar shi poe doctoranzi (aceshtia mai fiind „doctoral students”, PhD stuydents, PhD candidates etc). Ashijderea, „college” in limba engleza nu inseamna ce inseamna colegiul sfantul sava in limba romana, deci liceu, ci „facultate”. Anglo-saxonii mai numesc aceasta entitate shi „departament” sau chiar „school”. Faculty in engleza desemneaza corpul profesoral. Deci, cand scrietzi „NU elevul de colegiu T. Herndon, ci doctorandul in economie T. Herndon a descoperit (cu ceva ajutor din partea indrumatorului sau) eroarea de calcul din studiul efectuat de C. Reinhart & K. Rogoff. „, iar lovitzi in gol. Chiar daca am greshit, inspirandu-ma din alte articole, scriind ca Herndon era masterand (e.g. „incatpana shi un masterana da fost in stare sa il prinda cu ocaua mica.”), nu am scris ca era „elev de colegiu”. Insa asta nu schimba cu nimic lucrurile – ca a fost identificata de un masterand sau de un doctorand, gafa ditai economistului de la FMi shi profului la Harvard, alde Rogoff, tot gogomanie de imensa iashte, geaba o dau unii pitit pe dupa copaci ca 2 procente nu conteaza, ca asha shi pe dincolo, sau ca daca luam mediana shi nu media shi apoi o comparam cu media recalibrata, ieshea bine.
      Actualmente, repet, aceasta afacere este un prilej excelent pentru a vedea ce nu merge in lumea economishtilor care se inspira din ideologia p(r)ost-austriaca. Shi har domnului, nu merg destule, spre nefericirea noastra.

      Răspunde
       
  • Xulescu
    Iunie 14, 2013 la ora 09:30

    Sunt mai multe cauze: cei care puteau lua credite in 2006-2008 si doreau… au luat; dintre cei care termina creditele acelea nu se mai arunca la credite mari (masini sh, imbunatatiri ale locuitelor); cei „noi”, fie nu isi permit, fie nu doresc (schimbarea de mentalitate legata de posesiunea unei locuinte vs. chirie), fie ezita din cauza bancilor (francul elvetian, comisioane de administrare si alte costuri „ascunse” care au iesit la suprafata)…

    Răspunde
     
  • CP
    Iunie 14, 2013 la ora 08:36

    teoria asta suna ca tampenia aia cu „PIATA IRATIONALA”. Sa tineti minte o treaba simpla: PIATA ARE INTOTDEAUNA DREPTATE! Bancherii nu dau credite pentru ca NU POT SA DEA CREDITE, nu pentru ca nu le vrea niumeni. Ei nu pot iesi la TV sa spuna nu pot da credite, ca eu sunt de fapt falimentari, ei ies si spun pot sa-ti dau credit la urmatorul pret. evident ca spun un pret la care nu se ingesuie nimeni. Asta e economia de piata.

    Răspunde
     
    1. redboy
      Iunie 14, 2013 la ora 12:47

      este greau sa vorbesti despre piata a bancilor in Romania…mai corect ar fi sa vorbim desprea clica mafiota a bancilor din Romania.
      De aici si eroarea…ca bancile ar vrea sau nu sa dea credite…nu…bancile vor doar sa isi perpetueze practicile mafiote.
      Este oare prea mult sa cerem guvernului sa reglementeze piata…asa cum este si afara in vest?

      Răspunde
       
  • dan onofrei
    Iunie 14, 2013 la ora 01:25

    @CTL-stimate CTL -daca bunica mai traieste sa ii spuntei ca are mare dreptate .nimic nu se schimba ci numai se repeta in mod periodic .Este exact ca la doamne pina la menopauza .si atunci se spune -vai a venit criza!!!! .SAu ca la domni cu andropauza sa ne fereasca
    Cel de e Sus !!!

    Răspunde
     
  • dan onofrei
    Iunie 14, 2013 la ora 01:21

    buna seara la toata lumea !
    stimate dle.tiberiuC.-minunat comentariu!
    Doar cu o remarca -spuneti:citez-da ,din pacate bancile fac in acest moment camatarie!!
    Pot,…. sa ma sacuzati sa va corectez??Pai banciloe au facut si vor face mereu camatarie(asart ce prin traditie de definitie existenta lor !!!)De cind un nebun saltimbanc venezian a vazut ca e mai simplu sa dea cu umpreumut hirtii frumos colorate fara acoperire in aur ca si credit(ulterior latii mult mai inteligentiu au inlaturat multicolorul in favorea unicolorulöui verde -in GOd we trust) deja s- a inventat camataria care in decursul istoriilor a luat forme mai crase sau mai putin crase dupa cum le-a indicat busola :Important a fost ca prostii (Adica noi care luam credite sa semnam contractele cit mai repede ca primarul si pe o perioada cit mai indelungata!!!) :Baietii (Bancile ) si asa sint tari dee tot si au spate :Dar spatze nui gluma :Iar nopi sintem – wax daca nu sint eu sinteti dvs.la rind s.a.m.d….deci sa nu ii invatam pe ovreiasi sa faca afaceri stiu dinsii cum se dospeste afacerea pe durata!!!

    Răspunde
     
  • mihaix
    Iunie 14, 2013 la ora 01:15

    Moise pun si eu o intrebare pt bancheri. ce s-ar face daca ar intra in vigoare o lege a falimentului personal pe langa legea din noul cod privind eliminarea clauzelor abuzive? Isi dau seama acesti pseudo manageri ca ori isi regandesc si schimba sistemul , ori intr-o zi vor inceta sa mai existe pe o piata matura????

    Răspunde
     
  • CTL
    Iunie 13, 2013 la ora 22:58

    Buffett zicea despre datorii : ” Daca esti destept nu ai nevoie, daca esti prost nu ai ce cauta”.
    Recesiunea , in sine, nu e un lucru rau, excesul care a precedat-o e rau. Recesiunea e o revenire spre normalitate. E ca durerea de cap dupa betie, rea da necesara, de nedorit da inevitabila . La fel ca melancolia in psihologie, cand vine dupa un exces foarte mare se poate transforma intr-o depresie, ceea ce e foarte rau. Ca sa evite caderea in depresie, statele si bancile centrale au luat rolul de „dealeri”, mai pompeaza niste licori in vene( stimuleaza ) sa nu cumva sa se ajunga la sevraj, doar ca asta nu vindeca ci agraveaza starea.
    Deci, ce se intampla e natural si normal si asa a fost si va fi mereu cu ciclurile economice.
    E incredibil cata munca depun acum si cat trebuie sa merg pe teren pana sa gasesc un client. Mi-ar placea sa dau pe IMM-uri da majoritatea is pe pierdere, suspectez ca asa au ales. Le e frica ( eixsta o clauza de fidejusiune pe care o semneaza administratorul – adica garanteaza cu bunuri personale ), nu vor sa auda, nu au incredere.
    Cel mai mare rau pe care si l-au facut bancile au fost cardurile astea de credit si cumparaturi, deis sunt priftabile. Sunt produse sofisticate si lumea nu era pregatita pentru ele. Multi au intarzaieri de cateva zeci de lei pentru un amarat de card si nu mai pot lua credit vreo 5 ani cat raman in Biroul de credit. Asa, bancile si-au dat cu stangu’n dreptu. Acum ele nu le mai pot da credit acelor clienti. Iar ei, din cauza problemelor cu Biroul de credit, si-au pierdut increderea.
    Ma straduiesc foarte mult sa gasesc clienti, da in sufletul meu imi si doresc sa nu faca vreo prostie cu banii si sa nu mai poata plati apoi.
    Eu cred ca datoria e o sabie cu doua taisuri. Daca e cu dobanda fixa si in lei esti cam protejat de fluctuatiile de pe pietele financiare. Apoi, inflatia e un aliat excelent pentru cine datoreaza bani.
    La o inflatie medie de 4% pe 5 ani banii isi pierd cam 17% din valoare. Deci, 17% din datorie ti se sterge, sau o plateste inflatia, indiferent cum vrem sa privim. Dobanzile acum la nevoi personale sunt intre 10 si 15 %, la o medie de 13 % pe 5 ani i da la banca cam 60% in plus. Din astia 60% , 17% se sterg, deci nu e asa rau. ( am cunoscut pe cineva care a luat unu apartament cu 600.000 lei dupa revolutie cu dobanda fixa, dupa vreo 15 ani acei 600.000 nu mai valorau cat mobilierul din bucatarie ).Important e ce face omul cu acei bani, investeste in ceva productiv sau in bunuri de consum ?
    Si mie imi povesteau bunicii cum era pe vremuri ca venea banca sa le ia pamantul oamenilor. Imi ziceau „- nu vindem pamantul , daca nu il lucram sta el acolo, daca ai vandut, banii se duc sau isi pierd valoarea si ramai fara nimic.” Bunicul meu era in Caransebes cand zicea ca s-au schimbat banii. Chiar peste noapte, a doua zi nu mai puteai lua nimic de ei.
    Traim vremuri asemanatoare, si vor mai veni. Bunica mea imi zicea „- ce e a mai fost, cea a fost va mai fi.” Imi zice si acum ca traieste.
    Au atatea de povestit, imi placea sa stiu cum era economia pe vremea lor, nu existau pensii, oamenii vindeau vaca sa mearga la doctor. In Oradea era o comunitate evreiasca importanta, multi comercianti, era un spital evreiesc. Oamenii mai faceau comert si asa castigau bani, de sarbatori copii isi puteau lua cate un cub de zahar de la magazinul evreiesc din sat. Da nu erau nici asa obsedati de bani, se ajutau mult intre ei, cand un satean isi facea casa toti veneau si ajutau. Iarna se vizitau si stateau de vorba la gura sobei, femeile torceau lana. Nu aveau atatea priviliegii, adica daca unu se imbolnavea nu venea nici o salvare, nu aveau telefon, masina, electricitate sau alte minuni, da nici nu erau asa stresati si neincrezatori unul in altul.

    Răspunde
     
    1. CTL
      Iunie 13, 2013 la ora 23:10

      Erata, bunica imi zicea : „ce e, a mai fost, cea a fost va mai fi „.

      Răspunde
       
      1. laurentiucat
        Iunie 14, 2013 la ora 00:15 Răspunde
         
        1. Adrian D.
          Iunie 14, 2013 la ora 02:16

          sorry, dar cand am vorbit despre asta prima oara aici pe blog, acum vreo luna, cred, am expus tot dosarul chestiunii articolului reinhart & rogoff.
          articolul pus de tine il reia in limba romana, shi adauga un dragutz interviu al unui doctorand roman de la UMass.
          Eu cunosc cazul – problema nu e ca trebuie sa il cunosc eu.
          Problema e ca trebuie sa il cunoasca altzii, mai ales cei care iau ideile bune de-a gata, pem nemestecate. Sau cei care cred in autoritatzi shtiintzifice cu picioare de lut.
          Chestiunea Reinhart & Rogoff e cu atat mai interesanta pentru noi romanii cu cat alde Rogoff a fost economist la FMI. Omul asta, incapabil sa faca nishte calcule elementare, care a scris un articol cu o bibliografie din 5 titluri… omul asta a facut „analize” shi „prognoze” shi a recomandat „strategii” ultr-geniilor de la FMI.
          Nu e de mirare ca FMi are rata de sujcces de 0,01% (am fost indulgent. Daca eram corect, scriam 0,00%) – cum altfel, daca startegiile sale sunt gandite de alde Rogoff, care iese pe piatza cu o tampenie, shi aia scris la nivel de „master”, atat de groasa… incatpana shi un masterana da fost in stare sa il prinda cu ocaua mica.
          No, in conditziile astea, cum sa nu razi cand alde Croitoru, ginerica, de, tot schelalaie prin presa ca vrea acord cu FMi (aviz celor care ishiu imagineaza ca BNR e impotriva acordului: cum sa fie, daca Croitoru le doineshte asha de duios din fluierash de os, ca el vrea strategii cretine gandite de un domn care nu shtie sa faca o analiza ca alde Rogoff???).
          Shi nu ar fi rau ca la cestiunea asta sa mediteze shi dl Ponta, ca shi el tot cu planuri de reforme gandite de alde rogoff-i vrea.

          Răspunde
           
  • Milu
    Iunie 13, 2013 la ora 22:50

    De ce s-ar înghesui românii la credite, când regimul fiscal este unul prea mult împovărat? Asta ucide inițiativa antreprenorială.
    Alta la mână : cine a luat o teapa la banci/leasing, nu va da buzna să mai ia încă una, își va măsura cu mai multa atenție lungul nasului.

    Răspunde
     
  • TiberiuC
    Iunie 13, 2013 la ora 22:02

    Adevarul e ca suntem cam fara sperante 🙂 Si eu am 30 de ani, am un credit de 9000E pe 4 ani (deja 1 an si 3 luni s-au dus).. atat mi-au mai trebuit pt apartament. Noroc ca nu am avut nesansa sa fac credit pe 30 de ani ca altii. Nu va gandit ca sunt cu bani, practic am despagubit o ruda, ca altfel trebuia un credit ipotecar pe min 25 de ani…
    Da, din pacate bancile in acest moment practic fac camatarie 🙁

    Răspunde
     
  • Alex M
    Iunie 13, 2013 la ora 21:50

    Buna ziua,

    Domnule Moise Guran va rog mult sa puneti pe site si inregistrarea din ziua 12.06.2013.

    Eu din pacate numai pe net va pot vedea deoarece nu sunt acasa la ora cand aveti emisiune.

    Cu stima,

    Alex M

    Răspunde
     
    1. Moise Guran
      Iunie 14, 2013 la ora 01:11

      Alex, multumesc pentru interes dar pe 12 nu am avut emisie. A fost o transmisie sportiva.

      Răspunde
       
  • laurentiucat
    Iunie 13, 2013 la ora 21:34 Răspunde
     
  • laurentiucat
    Iunie 13, 2013 la ora 21:26 Răspunde
     
  • Timis
    Iunie 13, 2013 la ora 20:01

    Cred ca ar fi necesara o reglementare a fali-mentului individual,sa platesti dar sa poti si sa traiesti.Banca te streseaza cu xecuta-rea,te streseaza angajatii bancii cu amenin-tari si uite asa te inbolnavesti,te certi cu familia si se da totul peste cap.Nu mai poti gandi nu mai poti munci nu mai poti face nimic.Sper sa fie bine!

    Răspunde
     
    1. C.
      Iunie 13, 2013 la ora 20:06

      si ce s-ar intampla daca toata lumea care are dificultati financiare si-ar declara falimentul. Ce s-ar inampla cu institutiile de credit in aceasta situatie???

      Răspunde
       
    2. Cristina Mihailescu
      Iunie 13, 2013 la ora 20:27

      Nu ar fi procentul atat de mare al persoanelor intrate in incapacitate de a-si plati creditul sau de a-l plati la timp daca in banci nu ar functiona ca peste tot dealtfel,coruptia…Agentul cosultant de credite ar trebui sa analizeze foarte riguros ,la sange cum se spune,posibilitatile REALE de plata ale clientului contractant pe termen mediu si lung si nu pe termen scurt cum se procedeaza de obicei incalcand regulile iar clientul isi asuma aceasta vina din dorinta de a isi obtine neconditionat creditul,neluind in calcul ca se pacaleste singur,isi da cu stangul i dreptul,se minte singur ca este in stare sa suporte pe termen lung o povara de credit…Bancile nu cauta orice clienti pentru a acorda un credit ci DOAR acei clienti care pot duce fara probleme pana la capat un credit.Din pacate nu toti functionarii bancilor sunt si profesionisti si corecti in acelasi timp…Politica bancilor nu este sa pagubeasca clientul dar …politica angajatilor lasa in schimb de dorit…managementul prost,lipsa de profesionalism si corectitudine uneori si-a spus cuvantul in anii anteriori ducan la situatia dezastruoasa in banci ,nu atat datorita in realitate crizei care a afectat economia si implicit locurile de munca ale contractantilor si scaderea salariilor cat faptul ca analizele dosarului de credi si a clientului,a eligibilitatii lui financiare nu au fost evaluate corect!

      Răspunde
       
      1. mihaix
        Iunie 14, 2013 la ora 01:09

        Cristina, este si vina bancilor pt situatia actuala. Contractele sunt niste jafuri de adeziuni, cu multe clauze ilegale si comisioane menite sa te saraceasca. Si totul pt ca bnrul a permis acest lucru. Ura romanilor impotriva bancilor mai este de asemenea mentinuta, de iesiri televizate ale unor bancheri precum ghetea, care stie sa zica doar ca banca nu are nici o vina, ca nu trebuie trasa la raspundere in toate contractele, desi chiar CCR l-a contrazis, si ca doar clientii sunt de vina. Eu am un credit la Volksbanj, am fost intotdeauna un client de buna credinta, dar prostia si mojicia acestei banci si a angajatilor ei , pornind de la minciuni pe fata legate de contract, termeni legali si pana la probl cu oug50, m-au convins definitiv de spusele bunicii lui Moise.Si desi mai pot face inca un credit lejer, nu voi mai face aceasta tampenie niciodata, si asta o repet tuturor amicilor , si i-o voi inocula si copilului meu. Bancile nu stiu sa discute, nici macar cu clientii cu buna credinta, oamenii sunt obsedati doar de target, consultanta si skillurile sunt de obicei praf, si nu doar la vbr, ci si la restul cu care am lucrat precum bcr , rzr, brd, ing… Pana nu vor scapa de comunisti tupeisti precum ghetea si de personalul prost pregatit nu vor avea nici o sansa, nici macar cu cei tineri si nepatiti peste 20 de ani. Din pacate pt banci , oamenii au inceput sa citeasca ce semneaza, si asta nu le ajuta. Plus ca, fiind in ue nu mai acceptam dobanzi reale double digit.

        Răspunde
         
        1. Cristina Mihailescu
          Iunie 14, 2013 la ora 08:57

          Mihaix ,ai dreptate in multe privinte…dar de fapttotul pleaca de la angajati..de fapt mai mult ,de la managementul defectuos si politicile salariale ale angajatilor…Nu vreau sa disculp pe nimeni,dar cand un angajat este obligat efectiv sa faca un targhet ca sa isi poata lua salariul nu prea ii mai da prea multe explicatii contractantului,omite anumite informatii legate de comisioane,etc,ca sa nu il piarda de client si implicit el c si angajat sa nu ajunga la trghet indeplinit sa isi ia salariul…si crede-ma munceste pe rupte pt un salariu de targhet cre este si mic dar este si impozabil cu peste 30 %…Deci,nu banca in sie ca institutie minte ci managementul defectuos al sistemului de salarizare obliga angajatul sa omita sa dea absolut toate informatiile necesare clientului inainte de semnarea unui contract iar ,pe de alta parte ,clientul grabit sa isi vada visul implinit sa ia creditul nu pune toate intrbaril care trebuie ,asa si-ar primi informatiile chiar daca nu i-ar conveni…au fot in trecut manageri,functionari de banci care au facut destule ilegalitati,au adus enorme pagube bancilor fiind pe mana cu contractantii de credite,nefacand evaluari corecte si reale pt eligibilitatea clientului de a rambursa creditul…probabil stii ca s-au dat fff multe credite fara acoperire pe terenuri,imobile,etc fictivesau subevaluate,etc…toate aceste pagube,tot din management defectuos si incorect au fost acperite de catre bmangerii de banci si costurile pagubelor suportate de clienti in general si nu de cei care ar fi trebuit trasi la raspundere…de cati functionari de banci ai auzit ca au facut puscarie pt ca au dat credite subevaluate?sau manageri pt ca ei au stiut multi,cu acordul lor se dau creditele,iar cand este vb de ff multi bani la mijloc nu pot sa spuna ca habar nu auavut..dar s-au acoperit,…banca in sine ca institutie e ok,cu angajatii sau cu managerii sunt probleme…iar vina clientilor este ca ,cel putin in trecut,nu ca mergeau pe increderea in angajati,dar erau disperti sa ia credite mari stiind majoritatea ca de fapt e o frauda ranjamentul lor cu angajatii pt obtinerea unui credit dar se culcau pe urechea ca se descurca ei cumva si scot bani din ce fac cu creditul sau dau teapa bancii ca stiau ca l-au luat creditul fara acoperire…asa s-a intamplt la nivel mondial,nu numai in ro,doar ca la noi fiind saracia mare si economia la pamant se reflecta mai mult asta…

          Răspunde
           
  • Cristi p.
    Iunie 13, 2013 la ora 19:59

    Din pacate aceasta generatie despre care vorbim este compromisa si din punct de vedere al riscului de credit . Se stie ca unul din 4 credite este la restanta asta inseamna ca cel putin pana la o relaxare a politici de creditare unul din 4 romani care au credite nu mai pot sa contracteze alt credit. Solutia nu cred ca este neaparat in reorientarea catre persoanele tinere de 20-30 ( daca ne uitam in statistici acesta este segmentul cu cea mai mare rata de somaj) . O relaxare a politicii de creditare consider ca este una din solutii. Dar intrebarea este ce ar determina o banca -( gen. Erste ) care traieste bine din creditele date statului – sa faca acest lucru.???

    Răspunde
     
  • Cristina Mihailescu
    Iunie 13, 2013 la ora 19:59

    Romania in recesiune psihologica…Adevarat…m-am convins de acest lucru intr-un an si jumatate de cand sunt consultant financiar la BCR BpL si in ultimele luni de cand am devenit consultant financiar pentru Asigurari la ING…si din pacate este spre raul lor …daca pentru un credit exista niste motive mai mult sau mai putin plauzibile de a fi circumspecti in a le accesa in schimb , cand este vorba de partea de economisire nu este scuzabil,este in detrimetrul propriului lor interes de independenta financiara viitoare,singura „scuza” ramane cea de ordin psihologic ,dar cu siguranta nici asta nu le este de folos in viitor si nici nu le va da vreodata stabilitate si independenta financiara..

    Răspunde
     
  • liviu
    Iunie 13, 2013 la ora 19:55

    pe 19 fac 50 ani am cu sotia o firma de comert in 2008 cu cifra de un milion de euro m-au mancat insolventele si tepele. Tot ce am apartament si depozitul si ce au parintii mei sunt girate la banca i-am spus fiului meu de 17 ani (ca fata de 21 are deja credit prima casa)ca o sa am grija sa fie sau mort sau fara credite. La mine e jale mare de tot si nu stiu cat mai tin

    Răspunde
     
  • Lucian
    Iunie 13, 2013 la ora 19:54

    Buna ziua,

    Tocmai am urmarit emisiunea dumneavoastra de pe TVR 1, si am plecat cu 5 minute inainte de final special sa va trimit un mesaj. Cand am intrat pe blog am observat ca afisul reprezinta suprematia BRD-ul fata de BCR si Raiffeisen. Afisul acesta nu face altceva decat sa intareasca convingerea oamenilor ca BRD este cea mai buna banca pentru ei ceea ce nu este deloc adevarat, ba mai rau, mananca banii putini romanilor si in special bugetarilor. Creditul de la BRD vine cu comision administrare credit, cu asigurare de viata (care stim ce conditii ar trebui sa indeplineasca solicitantul creditului ca sa poata beneficia in caz de deces),cu taxa la arhiva electronica,cu comision de administrare la contul de rambursare al creditului (ilegal daca citim OUG 50), comision de acordare ,etc. Sunt banci care acorda credit de consum cu marja fixa de 6%+robor la 6 luni , si fara alte comisioane sau taxe ceea ce inseamna ca ajunge la un DAE de putin peste 11%. Banci ca BRD si BCR pe care le-ai laudat in emisiunea de astazi nu fac decat sa ia comision si pe aerul care il respiri cand intri intr-o sucursala de-a lor, de aceea acest subiect nu face decat reclama mincinoasa acestor giganti bancari.
    Ca si sfaturi utile pentru cetateni ai putea sa faci un sondaj cu cele mai mari avantaje oferite de banci catre orice client de-al lor care isi incaseaza salariul ca de exemplu : ING Bank ofera de la 1 la 2 % bonus din totalul facturilor platite pe internet banking de catre clientii lor, Millennium Bank ofera 3% in fiecare luna la orice cumparatura in orice supermarket sau benzinarie din tara (adica 36% dobanda anuala la cumparaturile constante). Acestea sunt lucruri care ar putea ajuta oamenii, sa aleaga o banca care nu percepe atatea taxe .

    Răspunde
     
  • cornel
    Iunie 13, 2013 la ora 19:50

    Buna Moise,
    Stii daca exista o situatie cu cei care au dus creditele la scadenta? Adica au achitat si sunt dispusi sa mai faca un credit?
    Ce zici daca teoria ta e gresita si asta e puterea de contractare de credite a romanului? Se stie ca doar aproximativ 40% din populatia Romaniei participa la economie…Eu zic ca ne-am atins potentialul…Uita-te si tu: politicienii sunt diletanti…Ai facut la un moment dat o statistica din care reiesea ce procent lucreaza in meseria invatata..Cati politicieni sunt pregatiti de o scoala politica?

    Răspunde
     
  • GNChicago
    Iunie 13, 2013 la ora 19:43

    Dobinzi ENORME!
    BANCI PUSE PE JAF!
    Dobinzile trebuiesc aprobate de guvern!
    Sat fara caini!
    Desteapta-te ROMANE!
    No more comments!
    gn

    Răspunde
     
  • George
    Iunie 13, 2013 la ora 19:42

    Daca tot ne laudam atat cu exportul si productia industriala care a scos Romania din criza, de ce judetele Dolj si Pitesti nu au un PIB peste media nationala? Vorbim si de companiile care creeaza locuri de munca aditionale, componente, accesorii, etc.

    Răspunde
     
 
 
Adaugă comentariul
 
 

Emailul nu va fi făcut public. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Nume: *
Adresa de email: *
Pagină web
Comentariul*
 caractere rămase