TVA-ul la pâine mai aşteaptă… Crăciunul

Publicat la data de de Moise

de Moise Guran

Premierul Ponta a admis senin că reducerea TVA-ului la pâine se amână. Până când? Până după rectificarea bugetară. Păi nu e logic să ştim și noi ce bani avem la buget, de unde mai tăiem și abia după aia să vorbim de moftul ăsta cu TVA-ul la pâine? Rectificarea bugetară este programată în iulie, ceea ce înseamnă că reducerea TVA-ului s-ar putea face cel mai devreme din august. Dar ce, o să întrebați, rectificarea asta nu se putea decala? Ba da, se putea decala, dar problema lui Ponta acum este că în veniturile la buget încă nu i se vede nicio creștere economică. Altfel spus toată promisiunea cu reducerea TVA-ului este pusă sub semnul întrebării iar acum autoritățile trag pur și simplu de timp ca să se lămurească dacă nu cumva deficitul le va exploda în față mai pe la toamnă așa.

Mie mi se pare însă că mesajul de neseriozitate pe care îl dă guvernarea cu această amânare este mult mai important. Oricum a fost o problemă cu modul experimental în care a fost anunțată măsura.

Îngrijorările legate de încasările la buget ar trebui să dispară în curând, căci ele au fost cauzate de schimbarea modului în care se plătește TVA-ul. Tot TVA-ul. Altfel spus cu cât își constrânge mai bine baronii să-și plătească facturile din urmă, cu atat guvernul ar trebui să aibă și bani la buget.

Presupunând totuși că banii nu vor veni, Ponta are nevoie urgent de un plan care să-i salveze promisiunea legată de reducerea TVA-ului la pâine. O amânare până după rectificare poate însemna și până după rectificarea din octombrie. Ca să experimentăm o lună, de Crăciun, cum stă treaba cu TVA-ul redus la pâine și cu promisiunile de adormit copiii ale guvernanților.

This entry was posted in Diverse. Bookmark the permalink.

Comentarii prin facebook

21 răspunsuri la TVA-ul la pâine mai aşteaptă… Crăciunul

  • laurentiucat
    Iunie 16, 2013 la ora 22:52

    nu e vorba de neplata tva. ptr ca platesti tva ptr tot ce achizitionezi.
    tva-ul „neplatit” constituie de fapt valoarea adaugata pe care o creezi prin munca ta si pe care nu o comercializezi. e ca si cum folosesti o parte din productia proprie la reluarea altui ciclu de productie.
    marea hiba a autoconsumului este ca el este prohibitiv din punct de vedere al rentabilitatii economice. dar acest caz este o exceptie ptr ca „producatorul” cauta alte valente la produsul obtinut( calitatea,gustul deosebit, procentul cat mai mare de „bio” din produs) si nu un castig material ca urmare a unei activitati cu scop lucrativ.

    Răspunde
     
  • Constantin
    Iunie 16, 2013 la ora 20:35

    Exista fara indoiala solutii pentru cei care nu doresc sa plateasca TVA si productia individuala pentru consumul propriu este una dintre ele. Am fost impresionat, intr-adevar, mai ales ca a putut fi vazut si Leutzu. [youtube http://www.youtube.com/watch?v=WEmQCrxc6Z0?feature=player_embedded&w=640&h=360%5D

    Răspunde
     
  • dan onofrei
    Iunie 15, 2013 la ora 00:31

    @SAndu du Canada-stimate Sandule ,aseara am fost terminat si acum vad ca mi-a luat-o LAurentiucat cu raspunsul corect inainte.Sa faci asa cum ti-a scris cu rosiile si ce e mai sensibil ,eu intre timp am succes mai mare in sere mici de polixcarbonat si cu salatele care le plantez f.devreme si des :Cu ce nu ii dau dreptate lui LAurentiu e sa te folosesti de chimie ,
    nu e cazul si ele se fecundeaza si in sera singure :SA nu faci insa greseala care am facut-o eu acum un an sa le pui prea des ,nu te zgirci pierzi .plantei ii trebuie spatiu.Si nu care cumva sa le atingi cu apa la stropit pe planta ci sa uzi pe un canal linga radacina !!!E f.important altfel da ciuperca in ele si le termina mai rau ca ploaia.Eu am patit-o anul trecut ca un bou.anul asta am pus doar 3 straturi de cite 3 plante deci 9 fire si sint deajuns.daca fac 1 kg de la fir si de ajuns pentru noi 3 sa ne facem pofta dar fac elel si mai mult,important e sa le copilesti
    Deci ca sa nu mai ai necazuri pune rosiile numai in sera nu trebuie profesionala:EU am pus in cei peste 20 dee ani de hoby gradinarit de aici pina anul trecut numai afara dar a mers cam sontit datorita climei nenorocite cel mai tare mi le strica in anii cu ploi si raceala ca anul asta:acum 3 ani am pus 30 fire si cind erau in plina fructa dezvoltaqtat le ingrijisem ca pe copii a venit 2 saptamini in iulie de frrig cu pl,oi si negura si le-a terminat Si aici clima s- schimbat radical in ultimile 2 decenii:dar asta este.Intimplator anul trtecut am facut un mic clip pe care l-am postat pe canalul meu Youtube si asa poti vedea live acea mica sera pe care tocmai mi-o facu-se fiimea cadou de onomastica :O las montata si iarna ,e cu folie de plastic armat:Vinetele le fac in aer liber si sint la mina Celui de Sus:DAr in genere am avut noroc.Deci mult succes si sa le dai ingrasamint natural.Eu compostez imens singur toate resturile menajere si de gradina si am facut un pamint excelent in 2 decenii caci initial a fost un pamint mizerabil de tot:Majoritatea germanmilor vecini fiind si cam puturosi nu pun decit gazon si o dau pe gratare :

    Răspunde
     
    1. sanduCu
      Iunie 15, 2013 la ora 01:08

      Buna Dane,
      O celula deasta solara mi-am luat si eu, iti arata si unde sa plantezi plantuta. Noi avem mari probleme cu pasarile cu animalele. Niste veverite s-au pus cu mare sirg sa-mi jupoaia teiul. Cind eram mic, trageam cu invizibila de la fereastra in vrabiile care imi ciuguleau ciresele. Aici nu poti sa faci nici asta, ca-ti vine protectia pe cap. Chestia asta cu serele nu prea imi place, dar o celula n-o fi foc. Cred ca imi iau o stropitoare cu senzor la miscare – cum se apropie un sarlatan ii face dus. Ceea ce cred, este ca plantutele pe care le cumpar gata rasadite sunt deja harachirisite si daca nu le dai cu ce sunt obisnuite, se ciufulesc. Mai vad cum merge anul asta, fara prafuri, si daca nu, de anul asta iau rosii de la frantuji si imi pastrez semintele. Le rasadesc in casa din timp si gata. Traiasca si infloreasca scumpa noastra NATURA !!!

      Răspunde
       
  • dan onofrei
    Iunie 14, 2013 la ora 02:13

    @Sandu du CAnada-stiamte Sandule CAnadianule-sa nu te lasi de rosii-in seara asta sint terminat dar promit sa iti raspund sincer miine pe tema asta :Etste o leguma extraordinara si nu trebuie renuntat:E si simplu am as iti explic din xeperientele mele negative-omul din greseli invata!!!!o zi buna

    Răspunde
     
    1. sanduCu
      Iunie 14, 2013 la ora 03:27

      Dane, grabeste-te, anul asta sunt planificat pentru rosii gogosari si capsuni. Duminica asta fac munca voluntara. Pina una alta imi aranjez patio, bazinul si hamacul, a si florile. De boscheti m-am ocupat acum 2 saptamini, cind au intirziat saxonii. Cind ma intorc din Mediterana, ori polenizarea e gata ori totul la gunoi. Anul viitor imi fac rasaduri cu seminte de la frantuji de peste riu – aduc astia la piata (nu supermarket) niste prospatura, roiuri de albine pe capul nostru.

      Răspunde
       
      1. laurentiucat
        Iunie 14, 2013 la ora 06:48

        incearca un solar sau o mica sera cu policarbonat. dar tot trebuiesc tratamente ptr ca e climat specific. vezi ca se gasesc si fertilizanti foliari pe baze bio. iar substantele nu fac rau toate. mai ales daca pui de la firme precum bayer,zeneca…etc.
        ideea de baza la gust e sa nu le fortezi coacerea. ca pe urma stie mama natura ce face.
        vezi anul asta ca in anglia la capsune s-a intarziat recoltarea cu vreo 2 saptamani. si declara aia pe acolo ca au cele mai gustoase capsune de se stiu.

        Răspunde
         
  • panait
    Iunie 13, 2013 la ora 20:01

    cind faceti o emisiune despre cei care nu vor sa plateasca cartile de munca la angajati de-si statul se vaita ca nu are bani de pensii de sanatate etc eu muncesc cu jumatate de norma am sa ies la pensie la150 ani e un fel de cumetrie intre itm si uni patroni de maxi taxi din galati

    Răspunde
     
  • Constantin
    Iunie 13, 2013 la ora 13:12

    Oare in seara de 13 (numar fatidic, fara indoiala) TVR 1 va prezenta la ora 19.00 in locul ODB, rugby, sah, petang sau curling?

    Răspunde
     
  • laurentiucat
    Iunie 13, 2013 la ora 12:20

    mama! da vaz ca ati terminat treaba si v-ati apucat de nuvelistica…
    sanducu …e mai complicat…
    saracii din cauza lipsei de educatie platesc… ceilalti incep cu fente. adica cheltuieli pe firme unde isi deduc tva, marfuri din import aduse din calatoriile pe care le fac si care nu sunt declarate la vamuire.
    reducerea tva-ului la paine era ca un fel de turnesol al evaziunii la produsele cu desfacere imediata.
    p.s.
    referitor la rosii. vezi ca poate ai probleme la polenizare si exista niste substante care stimuleaza fructificarea si tre sa faci baie la flori cu ele.
    in ceea ce priveste cultivarea lor…fara „otravuri” nu faci nimic. asa ca foloseste produse de la firmele mari pe cat de rar posibil si cu dozele din prospecte.
    multi din astia care iau produse bio de la tarani nu stiu ca majoriattea fac tratamentele dupa ureche, cu doze de-ti riidica motul de la fes. nu mai zic ca aplic aceste tratamente chiar inainte de recoltare, retinand cont de perioadele de remanenta ale chimicalelor. asa ca e o mare realizare sa obitii o productie medie cu minim de substante si cu respectarea dozelor.
    puneau agronomii chimicale si pe legumele „bio” care i le cultivau ptr ceausescu…d-apai ptr muriotirii de rand.

    Răspunde
     
    1. sanduCu
      Iunie 14, 2013 la ora 03:07

      Ia te uita unde erati si eu va cautam pe jos.
      Asa e, au plecat saxonii. Ma pregatesc de imbarcare, am un respiro.
      Deci turnesolul era cu experienta. Se umbla la efect in loc de cauza. Cind or fi toti cei liberi saraci si toti cei bogati la pirnaie, ce-o sa mai faca guvernul? Or sa inceapa sa munceasca… la sapa.
      E adevarata chestia cu polenizarea, le-am tinut sub o plasa sa le apar de pasari, bizdiganii si veverite (de iepuri sunt protejat). Probabil ca vintul nu este suficient. Daca vroiam sa le am chimicalizate le cumparam de-a gata. Cind eram in primara, aveam un pechinez (adus din Ploiesti de la niste prieteni) si o capra – Marcela (nu mai stiu de unde) si 3 stupi. Pe linga livada, mai aveam si un colt de gradina cu legume si zarzavaturi, tocmai bun sa-mi injumatatesc timpul de joaca. Dar intotdeauna mi-au placut lucrurile interesante. Aveam rosii pe care doar le udam la radacina cu apa chioara (stii, vase comunicante) si aveam niste rosii frumoase si gustoase, ca la tara. Nu stiu cum e pe la voi, dar pe aici, daca inchizi ochii nu stii ce maninci. Poate asa forma sticlelor de sosuri sa-ti mai sugereze ceva. Nu miros nu gust, rau am ajuns. Cu banii in mina mincam ca cosmonautii. Probabil ca in viitor o sa ne facem si nevoile in pungulite de plastic – deja cind ducem prietenii patrupezi la plimbare, mergem cu pungulitele in buzunare pentru deseuri animale (altfel amenda, in parcuri nici n-ai voie sa intri cu ei) – deci ne-am obisnuit. Traiasca societatea dezvoltata, eficienta si sustinuta. Am vrut sa cumpar lapte direct de la ferma (privata), dar cind am vazut cu ce le hraneste… Catelusul, Chester, de mic, inainte sa apuc sa-l cumpar, l-au obisnuit cu bobite ca nici nu se uita la un os sau un piciorus de pui sau un morcov – ori poate ca simte ca nu sunt naturale? Si totusi daca ii tai bobitele, vomita. Se umpluse de gilgi pe corp. Altii cereau veterinarului sa-i termine. Eu n-am putut, m-am ciriit cu veterinara pina mi-a adus niste cutiute speciale (GASTRO) cu un fel de tocatura. Gilgii au inceput sa se retraga. Imagineaza-ti situatia asta la oameni… Astazi vad in ziar ca in Quebec o organizatie asa zisa umanitara a inceput o campanie pentru legalizarea „asasinarii la cerere”, iar deja peste 500 de doctori protesteaza contra. Voi acolo aproape sigur nu aveti habar spre ce vreti sa mergeti – nici macar nu vreti sa va lichidati maidanezii. Bine faceti, inca mai sunteti umani – aici cind cineva imi spune ca si-a dus animalul la veterinar, o face ca si cum si-ar pune benzina in rezervor.
      Nu e vorba de politica, ne robotizam simturile/perceptiile. Ne transformam psihologic – nu stiu daca Moise s-a referit la o astfel de „recesiune psihologica”.
      Probabil ca si inundatiile astea sunt venite de sus, mai incearca NATURA sa ne salveze, sa mai spele chimicalele care ne vor transforma globulele rosii in cubulete galbene cu picatele maron. Rau am ajuns – nici lupii nor sa ne mai manince.

      Răspunde
       
  • sanduCu
    Iunie 13, 2013 la ora 10:36

    Draga Dane,
    Anul asta mai incerc odata cu rosiile, iar daca nu merge ma las pagubas. Am citit undeva ca tomatele sunt tare sensibile la radiatii (abia daca infloresc), in plus un roman care lucreaza la decoratii interioare (placari ornamentale cu granit si altele) mi-a spus ca a masurat rocele in cariere si au radioactivitate ridicata. Astia cu statiile lor nucleare isi depoziteaza deseurile in puturi subterane (cica temporar) prin apropiere. Ne-am cam ciriit nitel, incercam sai explic ca granitele au in structura lor Biotit care poate uneori sa aibe asemenea proprietati datorate stressului geologic la formare. Nu l-am convins, dar mi-am amintit cu ocazia asta de o poveste cu ape termale (?!) sub Bucuresti. De chestia asta nu mai auzisem si nu numai ca am fost bucurestean dar si facultatea tot acolo am facut-o si … Tu ai auzit de asa ceva pe vremea noastra? La vremea respectiva ma cam miram aici pe blog. Chiar era careva care spunea ca executase niste lucrari pentru Magurele, l-am intrebat ce stie de apele astea si n-a mai raspuns. Deci asa si cu rosiile mele. Cica coniferele sunt mai rezistente la radiatii – asta stiam de cind cu Cernobilul, beam apa cu iod si stropeam perdelele. Ingineri cu leacuri babesti…
    Acuma ca vorbim de taxe, incep sa simt ca traiesc intr-un stat democratic (!?) care se spune ca are taxe mai mici decit cele cu regim totalitar – noi avem 13%, o armonizare intre impozitul federal si cel provincial, fara cascade.
    Si ca veni vorba de cascade, recent ii povesteam lui Adrian de „salbe” de lacuri de acumulare – sisteme de regularizarea riurilor cu stavilare in trepte. Pentru ca ai pomenit de ce au facut nemtii tai, mi-am adus aminte de Laurentiu si Dunarea albastra. E o problema cu inundatiile de la Braila si Galati (adica pericol permanent), am citit cite ceva despre solutiile celor de-acolo – se mentiona ca sunt constrinsi de niste legislatii europene privind navigabilitatea Dunarii. Nu am reusit sa gasesc legislatiile astea, dar acuma cind pomeneai de canale care reintregesc terenul agricol si imbunatatesc navigabilitatea Dunarii, am realizat miscarea. Pai mai Dane, si-o merita cu totii (tontii). Controlul debitelor excesive se poate face cu o serie de stavilare, mai ieftin daca maresti latimea vadului sau mai scump daca mergi pe ideia constructiva (asta fiind ceva de genul canalelor de care vorbeai). Deci se poate si fara extindere dar mai scump. Spuneam ca nici asta nu ar fi o problema: soselele au, din proiectare, de ambele parti fisii adiacente de cite 25 m. Proprietarul drumului, adica statul, poate sa dea aceste fisii in renta (la prêt redus) agricultorilor. La fel si de-alungul riurilor. De ce cu prêt redus? Daca vrea statul sa largeasca drumul, sau vine apa mare, nu pierzi nimic. Adica TREBUIE sa lasi apei pe unde sa curga. Dimbovita noastra curge si pe sub oras si nu ne-a inundat – unde esti Moise sa-i lauzi pe romani cum stiu sa-si pazeasca capitala care probabil ca nu este la fel ca Praga inundata. Dar acuma a ajuns unda la Belgrad (Budapesta inca n-a scapat), sa vedem ce se intimpla de la Calarasi. Pina aici, in general malul romanesc e mai inalt. Baietii de la canal se plingeau de fonduri. Eu apreciam ca se poate face totul cum trebuie cu numai 20% din ce se poate pierde la inundatie. Poate un pic mai mult si tot merita, nu pierzi.
    Acuma despre Mihai Radulescu, un tip care imi place cum isi stapineste interviurile, dar totusi nu este estetic sa intrebi ceva si sa nu primesti raspuns. Si sa mai vada si o lume intreaga – cred ca si el ar trebui sa citeasca cite ceva inainte si sa invite pe cine trebuie. Dar despre „climatoloaga”, am inteles eu bine sau gresesc? Spunea parca, inundatiile cresc din cauza des-paduririlor si a biiguit vreo doua vorbe despre …fotosinteza, dupa care m-a pierdut… Eu stiam de la scoala ca impadurim ca sa stabilizam solul – radacinile il fixeaza si absorb umiditatea. Dar totusi inundatiile se coreleaza cu afluxul de precipitatii (adevarat atras de verdeata) si cresterea nivelului freatic, care sunt procese dinamice, nesemnificativ afectate de procesul lent de absorbtie al plantelor.
    In orice caz, dami voie sa ti-l prezint pe fizicianul german Robert Mayer, datorita caruia stim ca vegetarienii se infrupta din energia luminii solare inmagazinata sub forma de energie chimica – proprietate unica a plantelor verzi.
    Apropo, tu ti-ai instalat panouri solare? Ca unul pe aici, care a acoperit casa cu sticlarie, dupa ce i-a intrat apa in casa, a inceput sa si le dea jos ca nici curent nu face cit ii trebuie – credea ca o sa-i acopere macar bucataria si spalatoria. Acuma isi cauta un avocat.

    Răspunde
     
  • sanduCu
    Iunie 13, 2013 la ora 08:19

    Dintr-un motiv sau altul, am ramas cu o nelamurire: Taxa pe Valoare Adaugata nu este o taxa pe economie? De fapt daca vrei sa faci o testare, o faci global. Asa numai pe un produs (piine) ce infoematie obtii cu adevarat? Taxa asta, inafara de faptul ca este colectata la buget ar trebui sa fie si un factor care sa exprime nivelul economiei, global sau pe ramuri. Deci de ce numai pe piine?
    O alta nelamurire vine din aliniatul: „cu cât își constrânge mai bine baronii să-și plătească facturile din urmă, cu atat guvernul ar trebui să aibă și bani la buget”. Inteleg ca regionalizarea inca nu este in efect si ca baronii ramin in continuare sefii de judete. Deci ei sunt responsabili cu transmiterea la buget a TVA obtinut pe raza judetului. Asta arata de fapt deja ca o regionalizare, chiar mai mult – ca un stat in stat. Aici ceva este cam incilcit. Daca astepti ca baronul sa-ti trimeata taxa judetului, da-i baronului totul pe mina – el sa-si dirijeze singur toata economia, descentralizeaza administrativ, politic, economic. Firesc, asa ceva nu este in interesul unitatii statale. Atunci lasa-i baronului numai administrativul, iar economicul lasa-l coordonat in mod centralizat de fiecare minister in parte – deci ministerul sa ramiie filiera intrarii taxei la buget. In acest mod baronul nu are de trimis nimic, el si administratia lui sunt bugetari raspunzatori de realizarea tuturor proiectelor stabilite de ministere. Acestea din urma sunt responsabilii functionali, fiecare cu proiectele lui. Iar politica nu se amesteca cu economicul, si nu e rau de loc. Acuma nu mai vad rostul regionalizarii, alta cheltuiala alta capitala, alta ciorovaiala – pentru ce?

    Răspunde
     
  • dan onofrei
    Iunie 13, 2013 la ora 01:28

    buna seara la toata lumea si bine v-am gasit sanatosi.Sint in mare stress cu gradinile dar desie o vreme mizerabila (ploi si frig de primavara in inceput dar la mijloc de vara calendaristica ) am recolte bune la gradini si daca nu ar fi asa departe v-as expedia salate minunate ecologice si cepe ,iesite din arpagic romanesc de Baslta Alba.Sint o nebunie si nu im imi percepe nimeni TVA deci serviciul financiar german se linge pe botic la capitolul asta -imi iau dfestul la latele!!!:TAxa de impozit pe gradini personale este infima aici banuiesc ca si acolo e la fel.DAr e munca e drept la aer curat si in plina natura dar necesita timp si ingrijire.
    M-am explicat ca sa nu ma mai dea absent nemotivat dl.LAurentiu la ODB unde va citesc comentariile pe care le gasesc foarte la locul lor .
    Eu cred ca dl.,Constantin are dreptate stimate LAurentiucat in sensul unui impozit pe circulatie unic de 19 % iar pentru cei saraci cum ii definiti dvs. sa se gasesaca alta forma de compensare:Dar sa fie vorba intradevar de nevoiasi care nu pot munci din morive de sanatate sau in virsta pensionari cu pensii infime fara vina lor .
    -Un alt punct -acum vreo saptamina la postul TV -austriac -3SAT in emisia economica(asatv e un post manuipulat cam de veri asas ca stiu ei ce vorbesc cind e vorba de bani) a fost un interviu cu seful mare al bancii RAiffeisen Austria care s-a plins ca are mari pierderi in Ungaria si Slovenia dar a laudat activitatea de investitie din Rusia s9 Romania pe care le-a enumereat textual ca piete de viitor .
    LA ora actuala Austria sta prost ca si crestere economica cu 0% deci stagneaza asa ca Romania nu poate decit sa profite de actiunea de investitie de la RAiffeisen.Si sa o faca intelept ca tara are o armata dee oameni inteligenti.
    -la o emisie mai veche de blog se definea un curs de peste 4,5 lei/ Euro.NU este bine si cred ca si banca NAtionala a ROmaniei poate fi un pic mai filantropa sa corijeze cursul sub 4,5. Situatia este in continurae la limita in industrii deci si pentru industria romana este putin aer de respirat deci bietii salariati cfe swa mai zica ca ramin fara aer de tot.Dar diminmeat tre sa se prezinte in form,a la batalia zilnica care le cere si mai mare POWER.
    -in alta ordine de idei -stimate dle.Guran -duminica sera tirziu la postul TVRI colegul dvs. Mhai RAdulescu un baiat teribil de capabil si la subiect a invitat o domamna specilista zis in schimbari climatice globale si i-a pus intrebarea cum se face ca in tarile Europipiei Centrale ca GEWrmaNIA UNDE nu s-a defrisat intens la padurile de pe versanti si in genearal nu asa intens ca in eUROPIPIA DE RASARIT totusi(asa etse dar padurea e bolnava si nu asa ci tare de tot) sint inundatii de asa proportii???Domna asa zis spercialista a batut apa in piua si nu a reusit sa ii dea macar 1% din raspunsul la intrebarea care era de altfel f.corecta si reala.
    RAspunsul este -in toata Europa de vest si nu numai (Si rasaritenii i-au copiat incepind cu anii 60 -pe deviza -tovarasi o sa ii ajungem si o swa ii si intrecem!!!!!!) apele cursurile riurilor mari si mai ales a fluviilor au fost in mare parte degradate de la un curs normal ce avea meandre la care apartineau si lunci inundabile la cresterea nivelului in canale de cele mai multe ori navigabile dar care in caz masiv de debit nu dovedesc maselor de apa . Sigur e bine si frumos sa vezi cimpurile germane sa zicem de monocultura care sint prevazute cu tuburi de drenaj subteran:Zici uite domnule ce curat e pe tarla nu e baltoca dar acele cantitati de ape acumulate de la mii de tarlalae duc la dezastrul altora(la ine in comuna loa ploaie mai iontensa se stringe in canalele colecxtoare de pe tarelale apap de zici ca vine Oltul mare si totul se deverseaza binh interval cde cca 2 ore in apap Rhinului.Deci si aici se vede cum in piata privata unde fiecare gindeste numai la binele lui apropiat interesul marii comunitati este lovit la maxim(astA ca o paralela cu privatiZarea regiilor de stat):Deci bucuria taranului ca lui nu ii sta tarlaua sub apa se loveste sa zicem cu orasenii sa zicem de la Passau carora le-a ajuns apa in pod !!Deci asa trebuia raspusnul si puncte in minus acelei doame specialiste climatoloage romane!!!!SA ii de acum domnul Mihai Rdulsecu rsapunsul corect poate asa invata si dinsa ce trebuia sa stie .
    Apropo de schimbarea climatica globala
    o tradgedie povocata de noi toti din iresponsabilitate si si prostie(nestiinta ) trebuie spus cu tot curajul ca daca aici in centrul Europipiei ne va minca apa si frigul acolo in sudul si sud estul Europei zona va fi din ce in ce mai calamitata de arsite deci straetgia ROmaniei pe duraqta urmatoarelor decenii trebuie sa fie o irigare a terenurilor cu resurse locale din puturi la care apa sa se extraga cu pompe bilgo(SMALL SOLUTIONS) antrenate cu tensiune mica de la baterii solare care vor fi din ce in ce mai ieftine -puneti-va bine cu chinezii -dinsii vor domina piata si adaptati metoda de irigare prin picurare ca israelinii.Nu e nici o filozofie e doar un pic de munca cu capul si cu bratele(e drept nu cu toiul la bodega din capul satelor).Dar e o problema care PE LINBGA PLANTATII DEE LIZIERE DE OCROTIRE A STRATULUI HUMOS E PRIORITAR PENTRU generatia tinara actuala caci alimentele se vor scumpi mai tare ca aurul.Asta tre sa fie clar la tot omul care nu gindeste dupa formula -dupa mine potopul.O seara buna

    Răspunde
     
  • dan onofrei
    Iunie 13, 2013 la ora 00:55

    buna seara la toata lumea si bhine v-am gasit sanatosi.Sint i8n matre stresscu gradinile dar deei o vreme mizerabila (ploi si frig de pri9mavara in inceput ) am recolte bune la gradini si daca nu ar fi asas departe v-as expedia salate minunate ecologice si cepe ,iesite din arpagic romanmesc de Baslta Alba.Sint o nebunie si mnu im imi perceope nimeni TVA deci serviciul finanjciar german se linge pe botic :TAxa de impozit pe gradini personale este infima aici banuiesc ca si acolo e la fel.DAr e munca e dxrept la aer curatg si in plina natura dar necesita timp si ingrijire.
    M-am explicat ca sa nu ma mai de cabsent nemotivat LAutrentiu la ODB unde va citesc comentariile pe care le gasesc foarte la locul lor .
    Eu cred ca dl.,Constantin are dreptate stimate LAurentiucat in sensul unui impozit pe circulatie unic de 19 % iar pentru cei saraci cum ii dxefiniti dvsw. sa se gasesaca alta forma de compensare:Dar sac vfie vorba intradevar de nevoiasi care nu pot munci din motrive dee sanatate sau in virsta pensionari cu pensii infime .
    -Un lat punct -acum mvreo saptamina la pstul TV -austriac -3SAT i8n emi9sia economica a fost un interviu cu seful mare al bancii RAiffeisen carte s- aplins ca are mari piertde3ri in U(ngaruiam si Slovenia dar a laudat activitatea de invetsitie din Rusia si9 Romania pe care le-a enumereat textual ca piete de viitor .
    LAS ora vactukla Austria sta prost ca si crfestere economica cu 0% deci stagneaza asaxc ca Romania nu poat6er decit sa se bucure si sa profite de actiunea de investitie de la RAiffeisen.Si sa o faca intelept.
    -la o emisie mai veche de blog se defdine aun cxurs de pesgte 4,5 lei/ Euro.NU este bine si cred ca si banca NAtionala a ROmaniei poatzer fi un pic mai filantropa sa corijeze cursul sub 4,5. Situatia este in continurae la limita in industrii deci si pentru industria romana etse putin aer de respirat .
    -in lat ordine de idei -stiamte dle.Guran -duminica sera tirziu la postul TVRI colegul dvs. Mhai RAdulescu un baiat tewribil de capabil si la subiect ainvita o domamna specilaist zis in schimbari climatice globale si i-a pus intrebarea cdum se face ca in tarile Europipie Centrale ca GEWrmaNIA UNDE nu s-a defrisat intens la padurile de pe versdanti si in genearla nu asas intens ca in eUROPIPIA DE RASARIT totuis sint inundatii dee asas propoprtii???Domkan asasdn zis spercialistav abatut apap i9nj npiua si nju n areusit vsa ii de amacar4 1 % din raspunsul la i8ntrebarea care er ade altfel f.corecta si reala.
    RAspusnul etse -intoatr Europa de vest si nu numai (Si rasaritenii i-au copiata) apele riurilor mari si mai alöes a fluviilor au fost in mare parte degradate de la un curs normal ce avea meandre la care apartineau si lunci inundabile la cresterea nivelului in canale de cele mai multe ori navigabile dar care in caz masiv de debit nu dovedesc maselor de apa . Sigur e bine si frumos sa vezi cimpurile germane sa zicem de monocultura carte sint prevazute cu tu8buiri de drenaj subteraqn:Zici uite domnule ce curat e pe mtarla nu e baltoca dar acele cantitati de ape acumulate de la mii dse tarlalae duc loa dezastrul altora.Deci si aici se vde cum in piat privat unde fiecare gindestew numai la binele lzui apropiat interewsulö marii comunitati etse lovit la maxim:Deci bucuria taranului ca lui nu iista tarlauau sub apa se lovetew sa zicem cu orasernii sa zicem de la Passau care le-a ajuns aüpap in püod !!Deci asatre raspusnul si mpunctev in m,inus aceleiu doame specialiste climatoloage romane!!!!SA ii de acum domnul Mihai Rdulsecu rsapunsul corect poate asas invata si dinsa ce trebuia sa stie .
    Apropo de schimbarea climatica globala
    o tzradgeidie üpovocata de noi toti din iresponsabilitate trebuie spus cu tot curajul ca daca aici in centrul Europüipiei ne va minca apap si frigul acolo in sudul si sud estulk Europei zona va fi din ce in ce mai calami9tata de arsite deci straetghia ROmaniei trwebui9e swa fie o itrigare a terewnuirilor cu resurse locale din puturi la carew apap sa se extraga cu pompe bilgo antrenate cu tensioune mica dewe la baterii solatre catre vor fi din ce in ce mai ieftine -punetri-va bine cu chinezii -dinsii vor dominjh apiata si adaptati metoda de irigare prin picurare ca israelineii9 .Nu enici o filozofie ne dopare un pic dee munjca cu capul si cu bratele.Dar e o probloemaq mcaREDE PE LINBGA PLANATRWE DEE LIZIERE DE OICOTIRE ASTARULÖUI HUMOS E PRIORITAR PENTRU

    Răspunde
     
  • laurentiucat
    Iunie 13, 2013 la ora 00:51 Răspunde
     
  • laurentiucat
    Iunie 12, 2013 la ora 21:55

    parerea mea este ca tva la alimente trebuie redusa ptr ca e o taxa care apasa pe cei saraci.
    o taxa la alimentele de baza de sub 10% ar fi ok si din punct de vedere al cresterii cu putin al nivelului de trai al celor saraci si de reducere a evaziunii.
    cred ca unul din motivele ptr nu se face deocamdata reducerea tva de la grau la paine este si nerestructurarea anaf care sa urmareasca pe lant colectarea de tva in acest sector.

    Răspunde
     
    1. sanduCu
      Iunie 13, 2013 la ora 11:06

      Draga Laurentiu,
      Taxa este sau poate fi folosit si ca un parametru economic, cu cit mai putin restrictionat cu atit mai exact. Aici cei mai nevoiasi beneficiaza de o rambursare pe baza creditului din taxa federala.
      Sa se reduca taxa, experimental (?!), intr-un domeniu economic restrins nu are prea multa logica. Probabil ca au s-o reduca mai tirziu pe toata economia – benefic pentru economie si buget, si nici anafura n-o sa aibe prea ce face.

      Răspunde
       
  • Constantin
    Iunie 12, 2013 la ora 21:01

    Este necesar sa se revina la cota de 19% din motivele pe care le-am mentionat in comentariul la ODB din 11.06. Guvernul, in contextul economic actual, nu are capacitatea sa adopte o asemenea masura. Prin urmare, nu este vorba despre neseriozitate, ci de spre neputinta. Dupa opinia mea, acesta promisiune nu se inscrie in randul celor „de adormit copii”, ci a tinut cont de recomandarile consilierilor pe probleme economice (probabil ca dl. Lucian Isar nu s-a aflat printre ei). Doar ca evolutia economica, pe care dl. Moise o priveste cu mult optimism, nu permite adoptarea unei asemenea masuri. Repet, dupa parerea mea, in conditiile de crestere economica sustenabila, TVA ar trebui sa revina la cota de 19% pentru toate produsele.

    Răspunde
     
  • TiberiuC
    Iunie 12, 2013 la ora 19:28

    eu am lipsit ieri la ODB nemotivat…:P iarazi cand am vrut sa recuperez vad doar niste barbati care alearga dupa o minge. nu va fi emisiune?

    Răspunde
     
 
 
Adaugă comentariul
 
 

Emailul nu va fi făcut public. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Nume: *
Adresa de email: *
Pagină web
Comentariul*
 caractere rămase