Ora de Business: miercuri, 5 iunie 2013

Publicat la data de de Biziday

cosmote-romtelecom

Emisiunea poate fi urmărită aici: http://www.tvrplus.ro/editie-ora-de-business-109243 precum și pe canalul BiziDay de pe YouTube.

This entry was posted in ÎNREGISTRĂRI. Bookmark the permalink.

Comentarii prin facebook

11 răspunsuri la Ora de Business: miercuri, 5 iunie 2013

  • Constantin
    Iunie 6, 2013 la ora 15:30

    Investitiile Straine Directe (ISD) au reprezentat un subiect despre care am discutat mai mult decat despre fondurile europene „ despre care am vorbit de ne doare capul”. Cel mai recent, ieri, cand veni vorba despre Daimler. Pentru ca ISD sa vina intr-o zona trebuie ca acea zona sa fie atractiva, sa existe un mediu investitional atractiv. Conditiile sunt clare si au fost exprimate in repetate randuri chiar de catre reprezentantii investitorilor. Nu mai reiau ca iarasi ajungem la dureri de cap: predictibilitate legislativa/ fiscala, pentru ca investitorii sa-si poata face un plan de afaceri pe cativa ani, infrastructura (rutiera, telecomunicatii etc.) pentru ca sa se poata desfasura activitatea eficient, insa intotdeauna au existat precizari din partea investitorilor cu privire la coruptie si justitie. Nimeni nu vine intr-o tara sa-si riste banii facand o investitie pe care o poate pierde daca intra in conflict cu un baron local. Iar termenii conflictului incep sa se contureze inca de la shpaga cerura de bun-venit. Atunci cand vorbim despre cine si cum numeste procurorii in patria noastra, sau despre cum sunt repartizate spre solutionare dosarele magistratilor, opri despre faptul ca ministrul Justitiei se plimba cu masina unui condamnat penal aflat dupa gratii, glumim numindu-le „cafturi amicale”. Ei, nu-i asa! Daca nivelul coruptiei dintr-o tara este foarte ridicat, acesta este un factor de risc pentru ISD. Schimbarea in trei zile a primilor trei oameni intr-un stat reprezinta un factor de risc pentru ISD. Modificarea discretionara a legislatiei (chiar si crearea cadrului pentru asemenea modificari in viitor) reprezinta alt factor de risc pentru ISD. Bursa de la Istanbul, spre exemplu, arata prin evolutia tranzactiilor din perioada protestelor cat de mult conteaza stabilitatea politica in economie. Crearea unui mediu investitional atractiv este intotdeauna consecinta unui set de masuri determinate de o decizie politica.

    Răspunde
     
  • Constantin
    Iunie 6, 2013 la ora 15:03

    Stimularea consumului reprezinta o solutie de sustinere a cresterii economice, in contextul in care exporturile nu vor mai putea contribui in aceeasi masura la PIB ca urmare a recesiunii europene, doar ca acest lucru este imposibil atat timp cat veniturile scad. Prin urmare, cele doua directii de urmat sunt: in vederea cresterii consumului, marirea veniturilor populatiei, iar pentru mentinerea nivelului exporturilor, orientarea catre piete alternative. Veniturile populatiei pot creste ca urmare a maririi ratei de ocupare efective, prin ridicarea nivelului venitului real si prin reducerea taxarii. Vorbind despre IMM-uri ca principal factor de creare de noi locuri de munca (investitiile publice eficiente, ISD, multinationalele, sunt factori secundari, dupa parerea mea, din variate motive – spre exemplu, banii publici se cheltiuie total ineficient), trebuie spus ca numarul de noi entitati economice aparute in perioada crizei s-a pastrat constant, fiind in continua crestere numarul celor intrate in insolventa/faliment. Prin urmare, numarul de noi locuri de munca create a fost constant, pe masura ce numarul locurilor de munca disparute a fost in crestere. Stimularea constituirii de noi IMM, astfel ca numarul lor sa cunoasca o dinamica pozitiva, ar reprezenta un motor real de crestere a veniturilor si, implicit, al consumului. Pe de alta parte, reducerea taxarii muncii si, in conditiile asigurarii veniturilor la Buget, a TVA, sunt factori cu potential de stimulare a consumului. De asemenea, de dorit este ca cresterea consumului sa fie din productia interna, nu pe seama maririi importurilor. In paradigma aceasta in care ar exista un sprijin consistent pentru IMM un rol important ar trebui sa-l joace fondurile europene a caror absorbtie ar trebui imbunatatita radical. Acestea pot survini in tara noastra doar unor decizii EMINAMENTE politice.

    Răspunde
     
  • Constantin
    Iunie 6, 2013 la ora 14:32

    Pentru patria noastra nu exista o viziune pe termen lung, fara de care o restructurare a economiei nu este cu putinta. Prin urmare, raspunsul „Perspectiva este buna” la intrebarea retorica „Incotro ne indreptam?” este fara niciun fundament. S-a vorbit putin despre modul in care se constituie PIB, dar nu s-a discutat deloc despre felul in care se cheltuie PIB. Daca o parte mai mare din acesta s-ar indrepta catre investitii, in locul consumului, iar investitiile ar fi eficiente, ar putea fi vorba despre o cerstere a numarului de locuri de munca si despre relansare economica. Atunci perspectiva s-ar anunta a fi buna. In contextul actual, ce ne determina sa spunem ca perspectiva este buna, in afara faptului ca a crescut putin productia? Perspectiva este buna atunci cand se preconizeaza o cerstere pe termen mediu si lung a productivitatii, spre exemplu. Trebuie sa recunosc ca dupa ’89 singurul care a avut un proiect cu o perspectiva mai lunga asupra economiei romanesti a fost Ion Iliescu. Nu privesc acum chestiunea dintr-o perspectiva politica. El a fost nevoit sa managerieze (vedeti ce cuvinte interesante am invatat intre timp?!) trecerea averii statului in proprietatea privata a fostilor nomenclaturisti si a „aparatului de partid si de stat” la modul general (incluzand aici si ceea ce tinea de Securitate si politie politica). A fost o reforma economica de structura si de substanta ce s-a derulat pe parcursul a 10-12 ani, care a avut un obiectiv clar, un set de masuri relativ bine stabilite, subordonat obiectivului urmarit si un nivel ridicat de eficienta, explicabila prin prisma interesului personal. Odata „Principalele Mijloace de Productie” privatizate, NU a mai existat niciun program economic la fel de coerent si bine articulat. Dorinta de a „apuca” cate ceva din proprietatea statului exista si in prezent, cum exista peste tot in lume unde statul este slab si este permisa dezvoltarea coruptiei, dar in aceste cazuri se porneste in sens invers. De la individ catre proprietatea de stat, iar actiunile sunt haotice. Prin urmare, nu sunt sigur ca perspectiva este buna.

    Răspunde
     
  • Constantin
    Iunie 6, 2013 la ora 14:31

    Erata. In comentariul anterior in loc de ” numarului de munca in perioade…” se va citi „numarului de locuri munca in perioade…”. Scuze, va rog.

    Răspunde
     
  • Constantin
    Iunie 6, 2013 la ora 13:18

    Cresterea [semnificativa] a numarului de munca in perioade de criza se asteapta sa vina NU de la marile intreprinderi ci din aparitia multor intreprinderi mici si mijlocii. Cresterea PIB, pe care noi o consideram crestere economica, nu este intotdeauna relevanta. Nu despre asta vreau sa vorbesc acum, ci despre structura PIB in patria noastra, analizata in ODB cu alt prilej. Este excelent faptul ca se dezvolta industria si acest lucru duce la marirea PIB (crestere economica). Doar ca ponderea industriei in PIB-ul Romaniei este mult prea mare, depasind 30%, in timp ce serviciile se mentin la o pondere de 17-18%. Daca adaugam Comertul, ajungem la aproximativ 47%. Este o structura de tara emergenta aflata inca la inceputul procesului de dezvoltare. (Daca avem in vedere ca se desfasoara o crunta batalie a unor firme straine, prin urmare care au invedere exportul, pentru resursele noastre naturale, fie ca vorbim despre paduri, despre aur, cupru, petrol, sau gaze de sist, ori resurse energetice neconventionale, putem spune ca ne aflam la inceputul inceputului, asemenea tarilor care-si constituie PIB-ul din export de materii prime.) Ponderea serviciilor in PIB-ul tarilor dezvoltate este in jur de 70%. Observatia ca in Romania este vorba despre o problema structurala este corecta. O reforma economica urgenta ar trebui sa prevada directiile de dezvoltare economica, urmarind creseterea ponderii serviciilor prin stimularea sectorului IMM. Acesta ar deveni principalul motor de creare de noi locuri de munca si de dezvoltare economica. Sprijinirea IMM in domeniul agricol, spre exemplu, in zonele rurale, sau in localitatile urbane mici ar fructifica potentialul productiv si de forta de munca eistent.

    Răspunde
     
    1. CTL
      Iunie 6, 2013 la ora 16:37

      @ Constantin
      Domnule Constantin, imi permit sa va contrazic cand spuneti ca ponderea mare a serviciilor e o caracteristica a economiilor dezvoltate. Adica, imi permit in contextul de fata. Majoritatea au deficit comercial, mai ales in relatia cu tarile asiatice. Faptul ca sunt mereu pe deficit sugereaza ca au o problema de structura. Daca ar putea sa-si exporte serviciile ca sa compenseze importul bunurilor ar fi bine, dar se pare ca nu pot. Asa ca, in loc de fabrici si-au deschis birouri de consultanta, de brokeraj, de publicitate, de ghicit in carti sau cine mai stie ce altceva. Acum si-au dat seama ca e disperatanevoie de reindustrializarea lor si ca nu mai merge cu mutatul hartiilor si trimisul mail-urilor. Cand forta de munca s-a mutat din agricultura in industrie, productia agricola inca a crescut nu sa scada. Situatia nu s-a repetat in cazul migrarii din industrie catre servicii, altfel nu erau nevoiti sa importe bunurile pe care nu le mai produceau.

      Răspunde
       
      1. Constantin
        Iunie 7, 2013 la ora 11:43

        http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_GDP_sector_composition

        Daca privim dupa ponderea serviciilor in PIB PPP, pe primele locuri, cu cea mai mare pondere, se afla Franta, UK, Belgia SUA, Japonia, Italia, Olanda, Suedia, Canada, Germania etc. tari care au si un PIB per capita foarte mare, ceea ce inseamna ca le merge bine cu birourile de ghicit in carti. (Statistica, dupa cum si eu am facut in comentariul propriu, include Comertul, Turismul si Transporturile in Servicii.) Astfel, serviciile pot face parte din lantul de productie al marfurilor exportate.

        Răspunde
         
        1. CTL
          Iunie 7, 2013 la ora 12:28

          @ Constantin
          Mi se pare foarte interesant ca toate tarile care au o pondere a serviciilor mai mare de 70 % au probleme in momenul de fata ( exceptand Germania, Danemarca dar numai pentru ca au stiut sa faca si industrie ). Locurile de munca in servicii nu au compensat pierderea locurilor de munca in industrie, de aceea tarile astea au deficite. In perioda de boom imobiliar se reasera locuri de munca in agentii imobiliare, decoratiuni, banci, comert, in fabrici si uzine nu mai prea vroia nimeni sa lucreze, si cine vroia nu avea unde, la fel e si acum. http://www.zf.ro/eveniment/presedintele-comisiei-europene-liderii-din-tarile-ue-trebuie-sa-actioneze-pentru-reindustrializare-nu-sa-fie-doar-comentatori-10936411

          Răspunde
           
          1. Constantin
            Iunie 7, 2013 la ora 14:26

            Este o discutie ceva mai veche şi, daca nu ma insel, subiectul a fost abordat inclusiv de dl. Moise. In orice caz, eu l-am comentat şi am facut-o in sensul in care ati facut-o şi dumneavoastra. Dar l-am privit dintr-o alta perspectiva, pornind de la aceeasi idee de la care a pronit şi recomandarea d-lui Barroso. Este vorba despre modalitatile de impulsionare a cresterii economice in Romania, in comentariul meu şi, respectiv, in UE in discursul „prim-ministrului” european. Pe de alta parte, exista dezechilibre majore intre statele vechi membre UE şi statele recent admise. Indemnul d-lui Barroso este inclusiv in sensul coeziunii prin incurajarea investitiilor in Est, unde costurile cu forta de munca in sectoarele productive sunt mai reduse şi este nevoie de aport de tehnologie performanta. Altfel, evolutia modului de constituire a PIB, de la o pondere mare a exploatarii resurselor naturale, catre activitati care implica un grad de prelucrare din ce in ce mai inalt, odata cu acumularea de cunostinte şi tehnologie, catre servicii, activitati care utilizeaza tehnologie varf, IT s.a.m.d. este una naturala, in functie de evolutia trebuintelor umane şi a mijloacelor de satisfacere a a cestora. Cu toate limitele şi criticile conceptului de societate postindustriala lansat de D. Bell, evolutia activitatii productive şi substituirea ei prin servicii reprezinta o realitate. Migratia activitatilor industriale in zone mai putin dezvoltate este, de asemenea, un proces determinat de cauze obiective care confirma aceasta stare de fapt.

             
    2. CTL
      Iunie 6, 2013 la ora 16:48

      Apropo de nivel de dezvoltare. Tin minte ca la un curs de macro, profesorul ne-a spus ca un indicator bun al dezvoltarii economice este numarul de automobile pe cap de locuitor. Adica ne dam seama ca Spania este o tara mai dezvoltata decat , sa zicem, Afganistan, pentru ca spaniolii isi permit sa-si cumpere mai multe masini decat afganii. Pare logic, dar acum , poate ne putem da seama ca un astfel de indicator ne poate si induce in eroare. Daca marea majoritate a spaniolilor siau luat masini pe datorie ? Se poate spune ca sunt mai prosperi decat inainte sa le fi luat ? Si atunci ne putem intreba, daca avem mai multe bunuri si servicii , inseamna neaparat ca suntem mai prosperi ?

      Răspunde
       
  • Constantin
    Iunie 5, 2013 la ora 20:40

    Cam asa stau lucrurile in legatura cu cursul de schimb; s-a inteles in cele din urma. Imi pare rau pentru cei care pierd si sunt alaturi de cei care se bucura pentru castiguri.

    Răspunde
     
 
 
Adaugă comentariul
 
 

Emailul nu va fi făcut public. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Nume: *
Adresa de email: *
Pagină web
Comentariul*
 caractere rămase