Nemulţumirea bancherilor umflă cursul

Publicat la data de de Moise

curs 2 plasma

de Moise Guran

Încep să cred că mișcarea de creștere ușoară a cursului din ultimele săptămâni are într-un fel sau altul legătură cu apropiata scădere a dobânzilor pe care cei de la BNR au anunțat-o. Opoziția bancherilor față de scăderea dobânzilor este acum explicită, în ciuda presiunilor făcute mai mult pe vorbe, când de Adrian Vasilescu, când de Mugur Isărescu. Nu le convine, iar mesajul a fost mai clar la licitațiile de titluri de stat, acolo unde Guvernul a încercat să se împrumute la dobânzi din ce în ce mai mici care au coborât spre 4% la lei. E prea puțin! Cam asta spun bancherii și, ca să priceapă iapa, au bătut șaua și pe cursul de schimb.

Dacă dobânzile la plasamente în lei nu mai sunt atractive, de ce n-am cumpăra euro, au spus ei. Din păcate volumele comerciale cam mici le lasă și mult spațiu de manevră. Și asta e ciudat… cursul crește de când am aflat cu toții că în România intră mai multă valută decât iese… deci, logic ar fi să ne întrebăm unde se duce această valută.

În această săptămână cursul a urcat de la 4,34 la 4,36 de lei pentru un euro și există o șansă să mai urce săptămâna viitoare până spre 4,38. Suntem încă pe valul unei corecții ample după două luni de scădere a euro și eu sper în continuare că după ce aceasta se va termina, moneda unică se va întoarce spre 4,30. Este posibil ca asta să se întâmple însă abia la începutul lunii iunie, după ce, eventual vor veni date din economie care să mai susțină o tură de apreciere a leului.

Categoria: MOISE
Etichete: , , ,

Comentarii prin facebook

76 răspunsuri la Nemulţumirea bancherilor umflă cursul

  • sacoche banane lacoste homme pas cher
    August 9, 2014 la ora 23:10

    va rebondir, mais elle a besoin d’aide”, soldes lacoste pas cher avis pendant 40 minutes avec des pointes

    Răspunde
     
  • Adrian D.
    Mai 29, 2013 la ora 01:53

    anyway, un articol dragutz cu shi despre Ollie Rehn, comisarul european. dupa ce l-am citit, am intzeles brusc de ce europa o duce asha de raau: nu este vorba de o criza economica, ci de o criza de materie cenushie. iar dl rehn a reushit, in acest articol, sa demonstreze ca daaca ar putea cashtiga cu ushurintza un concurs de cretinism (asta ca sa fiu bland shi academic):
    http://www.nytimes.com/2013/05/18/world/europe/europe-economist-rehn-rejects-austerity-label.html?pagewanted=all
    de pilda, daca intr-o carte pe care o scrii, dai 20 de note (douazeci) referitoaare la Keynes, se cheama ca eshti un keynesian. adica eshti mai degraba keynesian decat hayekian, pe are il citezi doar o data.
    asta indiferent de ce FACI tu cu adevarat in viatza reala, shi in deciziile politice, care decizii demonstreaza ca fie nuj l-ai citit pe keynes, fie l-ai intzeles greshit (e.g. – statul sa cheltuie bani… ca sa salveze banci, dar in rest, austeritate pe toata linia, shi dupa aia ne miram ca avem, recesiune).
    minunat om, acest rehn.
    dar are totushi o calitate: joaca fotbal, de amatori.
    nu e rau.
    ar fi bine daca ar continua sa joace fotbaal, shi ar lasa economia europeana in pace.
    atunci ar trece criza, asha, ca prin farmec. mai ales daca i-ar convinge shipe colegii sai de comisie sa faca la fel.

    Răspunde
     
  • laurentiucat
    Mai 28, 2013 la ora 23:56

    adriane tata…cartea aia o puteam scrie si noi. daca facem o selectie a ceea ce am scris pe aci, e acelasi lucru…

    Răspunde
     
    1. Adrian D.
      Mai 29, 2013 la ora 00:51

      lasa, laurentzu, nu fi trist.
      poate ca avem noroc shi ia cu copy-paste tot ce scriseram noi fie dl ponta, fie dna kovesi, shi sa vezi faza, ce mishto o sa fie
      🙂
      pana una alta, shi tu shi victor l atzi jurat pe roshu’ ca va apucatzi de puinetzzi mana shi cetitzi ha-joon chang sau majun sau cum l-o fi chemand, shi cand colo, tu cel putzin, o arzi toata ziua pe blogu’ lu’ moise.
      la munca, to’a’ashu’, nu la intains mana!
      PS fac pariu ca traduc ashtia shi cartea lu’ Blyth in cateva luni, da’ tot degeaba, Ponta tot de la isarescu o sa-shi ia lumina, iar Isarescu tot de la Fond, BIS shi BCE.
      Adica… ramane cum am vorbit.
      PS Acu’, ca e la BERD, ma intreb, domnu’ Tanasescu, aceasta mare sperantza a capacitatzilor romaneshti, mare amorez de austeritate pe pielea altora cand era la Fond, el saracu’, ce mai zice de austeritate, acolo la BERD?
      Totushi reconstructzia shi dezvoltarea nu se fac cu austeritate.
      Sau poate ca in mintea lui M.T. s-or face shi asha. El, aceasta mare sperantza shi mare capacitate, acest fost viitor prim ministru, ar fi in stare shi de asha ceva, saracu’, ca de unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere.

      Răspunde
       
      1. laurentiucat
        Mai 29, 2013 la ora 01:06

        du-ti bre! ce sa cate si asta viitor prim?
        io si asa am greturi ca femeile gravide cand vad moaca de bancher…
        de cand a zis nenea taleb ca bancile angajeaza oameni stupizi si ii antreneaza sa fie si mai stupizi… sunt fanul sau declarat.
        tin minte si acu cum o tanti care era directrice la o banca mi-a zis sa ma duc la ea, la bcr, ca ofiter de credit.
        la cateva luni bune dupa aia , neste oameni in albastru au facut curatenie in acea sucursala la greu.
        norocul meu a fost ca l-am vazut inainte de raspuns pe bivolaru ala de a tepuit brd cum urca treptele bancii cu o liota de insi cu figuri de gangsteri pe urmele sale.
        acu , fie vorba intre noi, mai aveam si neste banuieli si neste inf de la oameni de bine…da totusi ala a fost argumentu decisiv. asa cum in ultimele zile, am vazt cu uimire cum ceo al raiff din austria si-a tras un credit neperformat, pe care l-a folosit la niste tranzactii imobiliare in serbia.
        ce oameni bre! are bani si tot mai vrea… nu ca noi astilalti…
        asa ca bre adriane,bre…
        morituri te salutant!

        Răspunde
         
  • laurentiucat
    Mai 28, 2013 la ora 23:48 Răspunde
     
  • laurentiucat
    Mai 28, 2013 la ora 20:53

    adrian-http://www.dcnews.ro/2013/05/avertisment-in-sua-merkel-este-cel-mai-mare-pericol-pentru-euro-austeritatea-duce-fie-la-default-fie-la-revolutii-care-vor-arunca-in-aer-ue/

    Răspunde
     
    1. Adrian D.
      Mai 28, 2013 la ora 22:01

      da, laurentziu, cunosc chestia, shi am facut shi eu un pic de „publicitate” pe FB unui articol al lui Mark Blyth cu acest subiect. Exista un mic caveat, totushi: Mark Blyth este membru al Council al Foreign Affairs, ca venise vorba. Baietzilor alora le cam place cu austeritatea, nu shtiu ce i-a apucat acum… shi tocmai aici e caveat-ul.
      „Principala mistificare cu care a fost păcălită populația ține de așa numita criză a datoriilor suverane. În realitate, criza datoriilor a fost generată de sectorul privat, nu de cel public, arată Blyth.” – chestia asta am spus-o shi eu, aici, pe blog, inca de prin 2011.
      Dl basescu inca mai crede ca provblema e cauzata de cheltuielile statelor… shi inca mai debiteaza aiueala asta. Mai trist e ca are shi tovarashi de drum, de la nea ilie de la scularie cu studii la ase la madam merkel, cu studii la leningrad.
      Ei ce vremuri, ce oameni…
      🙂

      Răspunde
       
    2. Adrian D.
      Mai 28, 2013 la ora 22:48

      Laurentziu, un paragraf din deschiderea cartzii lui blyth, pe care am gasit-o deja pe net (nu spui unde), referitor la faptul ca dupa ce au inceput bine, in 2009, guvernele lumii s-au tampit la cap shi i-a apucat cu austeritatea. shi da-i cu austeritate in sus, shi da-i cu austeritate in joss, shi uite asha azi ne miram ca zona euro e cam in recesiujne, cu vreo 6 state in tocatorul de carne shi inca trei pe tusha, la incalzire.
      pe scurt, ce sa mai, sieg heil die fuhrerin, frau mekel, wir lieben Sie!
      Ashijderea despre superiorii lui isarescu, dnii trichet & monti, multilateral dezvoltatzi, care shi ei cred la fel, ca e bine cu austeritatea (dupa chiar cum ei urlau la berlusconi, acum doi ani… ei, ce vremuri, ce oameni, ce caractere! cat tupeu!… mai rar. daca o mai tzin asha, pana shi stalin o sa inceapa sa-i invidieze, fiindca stalin nu urla…).
      no, pe scurt, pasajul cu pricina:
      „Both of these opportunities arrived shortly after the G20 issued its final communiqué at the end of its June 2010 meeting in Toronto. That G20 meeting marked the moment when the rediscovery of Keynesian economics that had informed state responses to the global financial crisis since 2009 gave way to an economically more orthodox, and austere, reading of events. The G20 communiqué called for an end to re-flationary spending under the guise of something called “growth friendly fiscal consolidation,” which is a fancy way of saying “austerity.” I remember thinking at the time “that’s about as plausible as a unicorn with a bag of magic salt.” So when I was afforded the opportunity to make a video, taking on this “austerity as a route to growth” nonsense seemed the way to go. The video can be seen at http://www.youtube.com/watch?v=FmsjGys-VqA.”
      Enjoy. Filmuletzul e dragutz, shi plin de miez.
      nu ne ramane decat sa speram ca dl; ponta, ca shi dl isarescu, care shtiu amandoi limba lui tipul care a scris aia cu cazanul shi vrajitoarele, or sa shi citeasca shi – dar tare m-ash mira – or sa shi priceapa.
      iar daca o pricepe shi alde baroso shi alde van rompuy, putem sa mergem sa ne imbatam shi sa dam la peshte, fiinca o sa fie bine shi n-o sa fie rau.
      logic, nu?
      ca buletinul meteorologic.
      numa’ ca vezi tu, grivei (adica ponta, isarescu, baroso & cie) de priceput… nu pricep.
      shi e normal sa nu priceapa, finca bancile fac multzzi bani din nepriceperea asta a lor.
      tare multzi…

      Răspunde
       
  • laurentiucat
    Mai 28, 2013 la ora 12:41

    adriane tata- ete o chestie…http://www.biziday.ro/2013/05/24/nemultumirea-bancherilor-umfla-cursul/
    am mai auzit prin targ ca cica nenea isarescu a avut in 2008 neste intelegeri pe sub masa numai cu vreo 5 banci…
    cirat murdar!

    Răspunde
     
  • Adrian D.
    Mai 28, 2013 la ora 04:53

    off topic: CTL, uite un articol pentru tine, „de citit” (na, ca m-am contaminat de la cornel. Nu-i nimic, noi sa fim sanatoshi):
    http://www.nytimes.com/2013/05/03/opinion/krugman-not-enough-inflation.html?ref=paulkrugman
    Enjoy, ca am impresia ca neica Krugman le zice bine de data asta.
    Shi tot pe pagina lui, ceva mai sus, un textuletz despre Abenomics shi inflatzia din Jpn, ca am zis amandoi ca stam cu ochii cat cepele la povestea asta, sa mai pricepem shi noi ceva.
    🙂

    Răspunde
     
    1. CTL
      Mai 28, 2013 la ora 19:01

      @ Adrian D.
      Multumesc. Am citit.
      Dar sa ne gandim putin, el zice ca Bernake vrea sa demonteze capcana asta a lichiditatilor prin inflatie. Asa ca da drumu la bani in economie ca sa i inlocuiasca pe cei tinuti sub saltea, dar sa vezi cand isi vor da seama cei care i tin sub saltea ca ies rau in pierdere si vor vrea sa scape de ei, practic toate preturile vor creste.
      Asta 1 la mana.
      Apoi :
      Zice ca deficitele bugetare nu duc la cresterea dobanzilor cat timp exista capcana asta a lichiditatilor, ei bine istoria foarte recenta ne arata ca nu e asa, a se vedea povestea Italiei, Spaniei, Portugaliei, Greciei.Dobanzile nu cresc pentru ca nu lasa bancile centrale.
      Mai zice ca tiparitul banilor nu e inflationist, ei bine chiar definitia inflatiei zice ca inseamna cresterea masei monetare, cresterea preturilor e rezultatul. Si depinde si de viteza de circulatie, care e zero daca stau sub saltea, pericolul e cand i vor scoate si banii mereu ies la suprafata si odata pornit la vale bulgarele poate fi foarte greu de oprit….
      Partea cu taiatul cheltuielilor o las pe sfarsit.
      Partea cu masuratul inflatiei, cei mai multi bani tipariti baltesc inca in sistemul financiar bancar, bursa e la maxime istorice in plina recesiune ( pardon – depresie ), o gramada din bani merg in piata bondurilor si in cea a creditelor ipotecare, casele au ramas in continuare mult peste nivelul preturilor dinaintea bulei, practic se incearca reumflarea ei.
      Banii tipariti nu fac ca toate preturile sa creasca egal, depinde unde sunt directionati, acolo creaza bule.
      Mai zice ca lipsa inflatiei duce la reducerea imprumuturilor si a consumului. Nu mai zic ca astea au fost principalele cauze ale actualei crize. Deci problema se rezolva cu … problema.
      Dar legat e sitting on cash-ul asta, cand rata economisirii e de 3,7 % cat e acum in SUA cum se poate numi „sitting on cash”, o recesiune chiar asta inseamna ca se reduc cheltuielile si se refac economiile creandu-se premisele pentru cresterea pe viitor.
      Zice bine ca inflatia scazuta creaza probleme la plata datorie, da economia nu e doar datornici e si imprumutatori, care isi primesc banii inapoi la un sfert din valoare, practic un fel de confiscare Cipru style, doar ca mai stilata.
      Si chiar el zice ca banii nu au disparut cu sunt sub saltea, deci din punctul meu de vedere chestia cu perpetuarea la infinit a spiralei deflationiste nu tine. Cum am mai zis, bunurile nu dispar de pe fata pamantului ca nu miraj. Cei care stau pe cash gasesc mai usor oportunitati de investitii, cei care au economisit isi pot lua in sfarsit o locuinta samd
      Zice ca oamenii nu pot negocia salarii mai mari in lipsa inflatiei, da pot, da si preturile sunt mai mari, mult mai mari, deci standardul de viata nu creste ba din contra. Singura diferente e ca apare iluzia cresterii lui.
      La sfarsit vorbeste despre cum solutiile pe termen scurt sunt bune pe termen lung, nu cum zic criticii.
      Pai sa vedem, la un moment dat, cum zice Bernake FED se va retrage din pata ca nu se poate ca jumatate din cheltuielile statului sa fie finantate din bani scosi de nicaieri, nu as amerg lucruile.
      Ei, si cum piata bondurilor e la nivelul la care e, cand ei se vor retrage cui le vor vinde, preturile vor scadea si atunci FED chiar a dat de perete. Dac o sa vrea ca cineva sa le cumpere vor trebui sa creasca dobanzile, daca face asta, statul intra in faliment, ca nu-si poate mermite sa plateasca 1 trilion doar pe dobanzi, e jumate din buget, si 1 trilion e doar la o dobanda de 5%. Despre asta Krugman nu zice nimic.
      Am zis ca las cu taiatul cheltuielilor pe sfarsit, ei bine da, singura iesire ar fi pentru stat sa reduca cheltuielile, deficitele si datoria. FED nu o sa poata continua mult timp asa.

      Răspunde
       
      1. Adrian D.
        Mai 28, 2013 la ora 20:15

        Ptr moment o singura observatzie, CTL, la pct 2: „Zice ca deficitele bugetare nu duc la cresterea dobanzilor cat timp exista capcana asta a lichiditatilor, ei bine istoria foarte recenta ne arata ca nu e asa, a se vedea povestea Italiei, Spaniei, Portugaliei, Greciei.Dobanzile nu cresc pentru ca nu lasa bancile centrale.” Nu e chiar exact. E posibil ca in caazzul greciei shi (poate) al Spaniei, povestea cu deficitul sa afecteze -ATENTZIE – nu dobanzile, ci randamentele… dar… un rol mai maare in toata povestea asta o au agentzziile de rating. Dovada inversa ar fi ca Romania s-a imprumutat aproape la aceeashi dobanda shi la deficit de 8% (ca 9% nu am avut decat in visele dlui Basescu, probabil fiind vorba de concentratzia de alcool in sange tolerata de organismul sau 🙂 ), shi la deficit de 4%. iar dobanzile s-au imbunatatzzit acum nu atat (cred eu) pentru ca Romania are un deficit de 3%, cvi pentru ca – in sfarshit- Romania iese pe pietzele externe, ceea ce creaza concurentza bancilor locale shi le fortzeaza sa coboare dobanda. Povestea cu deficitul mi se pare o poveste frumoasa, buna de adormit copiii.
        Mai departe, bancile centrale nu pot face nimic altceva decat sa stabileasca dobanzile de referintza. Restul e treaba bancilor private shi a fondurilor de investitzii, sub bagheta agentziilor de rating. Dovada e ca Germania se imprumuta cu 1,5% iar italia cu 7%, deshi dobanda de referintza pentru ambele este tot de 0,5%, aia din zona euro. iar daca in cazul Italiei o sa imi spui povestea cu deficitul, bine, fie, treaca de la mine, ia cazul Frantzei, care se imprumuta cu in jur de 3%, cu deficit redus shi aceeshi dobanda de referintza.
        Pur shi simplu, cu ajutorul agentzziilor de ratintg, unele tzari slabe sunt atacate cu dobanzi mari, iar altele – pentru moment- stau bine.
        Dar toate sunt expuse … fiindca TOATE sunt obligate sa se imprumute, am maai vorbit despre asta, datorita independentzei bancilor centrale.
        Astae, pentru moment.
        In plus, ca sa revenim la cazul Krugman, el se refara la tzari „puternice”, pe care agentziile de rating nu indraznesc sa le atinga cu mai mult de-o floare (chiar shi in cazul tzarilor care au pierdut AAA, tot un AA+ le-a ramas, cu dobanzi sensibil egale cu cele de dinainte….)

        Răspunde
         
        1. CTL
          Mai 29, 2013 la ora 08:36

          @ Adrian D
          Imi permit o mica observatie la observatia ta. : )))
          Bine, randamentul e rezultatul relatiei dintre pret si dobanda, ce fac ei de nu scade pretul unei obligatiuni cand dobanda creste sau invers nu stiu. Si cred ca bancile centrale au un rol mai important decat agentiile de rating. Ideea e ca dupa parerea mea cumparatorii de bonduri nu se uita la deficit cat la datorie si cashfolw-ul unei tari. Deficitul devine foarte important in conditiile in care o tara se apropie de linia rosie a capacitatii de rambursare.
          Sa zicem Spania, care avea o datorie mai mica decat Germania, dar daca ne uitam la capacitatea de rambursare ne facem probleme, somajul cel mai mare din Europa, exceptand Grecia, industria nu prea sanatoasa, piata imobiliara la pamant datoriile populatiei la cer, e normal sa fi considerata mai riscanta iar dobanda e pretul acelui risc, mai ales in conditiile in care deficitul creste, nu mai conteaza de ce, … creste.
          Nu e vorba ca dai in cel slab cand e la pamant, e vorba ca nu o sa-ti poata da banii inapoi. Gresala agentiilor nu a fost ca acum fac pe toata lumea junk, pentru ca majoritatea sunt junk, ci ca i-au facut triplu A cand nu erau, asta a fost gresala.
          Cu Romania, eu zic ca da, pe piete au contat unii indicatori. Daca deficitul era de 8% si aveam probleme cu sistemul bancar sigur nu ieseam noi pe piete, si a mai contat ca dobanda platita de noi e buna, in comparatie cu dobanzi de sub 1% la datoria SUA.
          Da, din pacate agentiile nu au curaj sa atinga tarile „puternice” nici cu o flare. Da asta nu le scapa de piete pana la urma, doar amana. Gresala de a tine tarile slabe cu rating ecxcelent incurajandule indatorarea se repeta in cazul unor tari mari ( nu le zic puternice ) si pietele isi dau seama in cele din urma.
          Ca dovada ca agentiile nu sunt corecte , China are rating A3 iar SUA AAA. China are o industrie mult mai puternica, a fost mereu pe excedent , acum e drept ca tre sa importe masiv materie prima, are o rezerva valutara cat bugetul SUA, ei imprumuta SUA nu invers, rata economisirii e mult pese cea din SUA, in mod normal yuanul se bazeaza pe fundamente mult mai puternice decat dolarul si totusi…
          Chiar auzisem o gluma… de ce i zice Secretary of the Treasury celui care se ocupa de finantele SUA ? ca nu exista nici o comoara ( treasure ). Exista doar datorie asa ca ar trebui sa i zica Secretary of the Dept. : ))

          Răspunde
           
    2. CTL
      Mai 28, 2013 la ora 19:07

      da nu am zis nimic de Japonia, ei au proptit sistemul bancar in anii 90 facand din bancile falimentare banci zombie. Statul a cheltuit , a intervenit imbolnavind toata economia, nici ei nu stau deloc bine cu datoria da spre deosebire de americani au si ceva rezerve. Nu vad cum o sa stimuleze cererea cand oamenii nu isi mai permit sa cumpere ca inainte, pentru ca preturile cresc. In loc sa i cheltuie vor vine yeni pe alte monede ceea ce duce la o devalorizare si mai accentuata.

      Răspunde
       
      1. Adrian D.
        Mai 28, 2013 la ora 20:27

        shtiu ca nu ai zis nimic despre Jpn, acum, CTL – dar mi-ai atras atentzia asupra politicii lor de inflatzie dorita de Banca Centrala, asha numita Abenomics, shi ai pus, aucm cateva saptamani un articol alarmant shi lacrimogen despre pretzurilor de la McDonald’s Tokyo care cresc (-ar fi fost surprtinzator sa scada cand moneda se depreciaza ca urmare a unei politici dorite de Banca Centrala shi de Guvern).
        iar eu tzi-am promis atunci ca o sa fiu atent la cestiune, iar azi noapte te-am trimis la un articol al lui Krugman despre aceasta trebshoara.
        oricum, nu cred ca inflatzia japoneza va merge foarte departe.
        In ciuda bazaitului unor Paul Ryen & cie, epoca hiperinflatziei nu e ndeloc aproape.
        Parerea mea.
        PS Dupa cum vezi, am o memorie destul de buna. inca. 🙂

        Răspunde
         
        1. CTL
          Mai 29, 2013 la ora 08:47

          da da stiu ca ai zis ca o sa urmaresti cu atentie sa vezi ce e cu bombele astea din Japan.
          Dar idee e ca daca e sa masuram preturi, cele ale McDonald’s sunt un bun instrument.
          Practic ei cumpara produse alimentare de pe o piata care e globala, cartofii, carnea painea au un pret asemanator oriunde si nu e criza de ele. Nu cred ca au marit salarii, nu le-au crescut taxele dar totusi le-au crescut costurile, ei bine in conditiile astea diferenta o face moneda in care sunt facute acele costuri. Si de suferit are populatia.

          Răspunde
           
  • mihaix
    Mai 28, 2013 la ora 04:17

    off topic: am auzit ca isarescu a facut un imprumut in lei pt un apt. si ne este dat drept exemplu ca risc free. Dar pun si eu intrebarea: care este dae pe care l-a primit? a putut sa negocieze ceva din contractul cadru? tare imi este ca exemplul care ne este servit este iar pt fraierit romani, atata vreme cat cetateanul obisnuit nu va fi tratat precum isarescu , si nici nu i se va permite vreo negociere in afara contractului standard. pana atunci bancile vor continua camataria si lipsa unei competitii reale, ambele garantate de nasul isarescu capi di bnr

    Răspunde
     
    1. Adrian D.
      Mai 28, 2013 la ora 04:48

      Quod licet Jovi, non licet bovi, MIhaix. Latinii shtiau asta. Noi, ashtia, neo-latinii (ca sa nu mai zic nimic de teutoni, ca ei saracii nu shtiu mai nimic care sa fie diferit de „wir machen wie der fuhrer sagt”), am cam uitat-o.
      Oricum, dl isarescu este risk-free. I mean, seriously, daca vine la tine un comersant de vinri cu un salriu „bashca” de 10000 de euro shi un cont in banca de aproape un milion de euroi, shi cere un credit de un apartament… no, ce faci, ii dai sau nu? Da-l incolo de DAE, logic ca-i dai.
      Chestiunea e: daca vine la pasha un arab cu un salriu mediu, ciuruit de datorii, bugetar… shi cere un credit pentru o chicineta… ii dai?
      Flash news: 80% dintre romani cashtiga PANA in salriul mediu net.
      Reminder: ce il supara pe dl Isarescu? Ah, da, ca romanii cashtiga prea mult shi ca li s-a dublat salariul in anii dinainmte de criza.
      Deci, cum era cu bancherii shi cu creditele?
      Cred ca am uitat. De fapt, despre ce discutam? Despre de ce nu se dau credite in Romania? Sau despre cum sa colonizam planeta Saturn? Io cred ca discutam despre Saturn, ca in actualele circumstantze, e un proiect mai fezabil decat discutzia despre credite, bancheri shi ce crede (ori ishi imagineaza) BNR-ul prin ai sai shefi.
      Ashadar, pe Saturn…
      Chiar, BNR ce parere despre colonizarea planetei Saturn?

      Răspunde
       
      1. mihaix
        Mai 28, 2013 la ora 13:43

        @Adrian D.
        Problema este ca eu, precum si alti colegi de-ai mei, inclusiv manageri, suntem risk free. Salarii f bune, domeniu IT (unul din putinele ok pt banci, in crestere in criza si unde se fac non stop anagajari). Cu toate acestea cand ne ducem la banca ni se zice: nu putem sa iesim din contractul standard, nu negociem nimic, va putem oferi doar unul VIP sau standard. Care VIP se diferentiaza de cel standard, prin mai multe optiuni, si un DAE o idee mai mic. Dar este vorba tot de o adeziune, nicidecum de o optiune de a schimba ceva prin negociere.
        Probabil ca intr-adevar daca eram milionari in euro , puteam negocia, dar atunci ce rost mai are sa luam imprumuturi. Aici este vorba de a sprijini economia, de a veni cu oferte corecte pe piata, de a creea o relatie cu clientul.
        In plus repet, ceea ce am zis, ca au gresit targetul: f bine ca a luat dl isarescu un credit bun, dar este stupid sa il dai drept exemplu pt populatie, pt ca , populatia nu va primi aceasi oferta. Targetul pt acest exemplu era populatia de milionari, fiidnca doar ei pot primi o oferta buna in ron. In rest in Slovacia amicii mei corporatisti se imprumuta tot cu 3.5% in euro,ca sa nu zic de ce pot face germanii, si noi ne miram de ce nu suntem competitivi. De fapt nu ne mai miram, ca dl ghetea a zis ca o sa dea drumul la creditare cand o sa mearga economia, de parca am mai avea nevoie de creditare atunci

        Răspunde
         
      2. mihaix
        Mai 28, 2013 la ora 13:49

        Bine zis „boi” 🙂
        Plus pe langa faptul ca suntem tratati ca acele animale, reusim chiar noi sa ne comportam ca o cireada fara minte.

        Răspunde
         
  • laurentiucat
    Mai 27, 2013 la ora 22:17 Răspunde
     
  • George
    Mai 27, 2013 la ora 15:27

    @laurentiucat
    – cum sa faci o emisiune economica in care sa nu zici de cursul valutar?

    Dvs intelegeti ca sunt 2 lucruri _total_ diferite 1) sa anunti cursul BNR si 2) sa te hazardezi in a ghici evolutia cursului? Bineinteles ca intr-o emisiune de genul OdB anunti cursul BNR, dar atat!

    – ii reprosezi degeaba chestia cu a3

    Unde i-am reprosat eu ceva legat de a3? I-am spus doar ca pe vremea respectiva intelegea foarte bine ca cel ce da banul (Felix) poate avea niste pretentii (cum ar fi: nu ma vorbiti de rau), dar acum de ce nu intelege ca si germanii (care au tot bagat bani in sudul Europei) pot avea anumite pretentii? Pai zic teutonii: mai grecilor, voi sigur aveti precum romanii Moise Guran-ii vostri care se inchina la medici cand _spaga_ in sistem e de 80%, daca asa intelegeti voi sa respectati legea, nu vreti voi sa va vindeti bancile din SE Europei ca sa faceti rost de bani ca noi ne-am saturat sa bagam bani in santajisti, spagari si evazionisti? De ce pe Felix in alte vremuri il intelegeam, iar pe germani acum nu?

    @Costi

    Va salut interventia, va predau stafeta, nu voi mai urmari acest forum dar vad ca sunt si altii care sa-i ceara lui Moise sa se ridice la inaltimea unui post public si sa nu mai atenteze la locul de munca al Mamei Omida.

    Răspunde
     
  • Constantin
    Mai 27, 2013 la ora 14:49

    Domnule Costi, sper sa scuzati interventia mea, dar imi permit sa observ ca il cunoasteti pe dl. Moise Guran destul de bine. Se intampla, oare, sa fi fost coeg cu domnia sa la ASE? Am indraznit sa va intreb acest lucru pentru ca este posibil sa fi avut ocazia sa va fi intalnit in cadrul institutiei amintite si mi-ar face placere sa depanam amintiri comune, in eventualitatea ca ele exista. Stima!

    Răspunde
     
  • Costi
    Mai 27, 2013 la ora 14:06

    @laurentiucat
    Eu sunt de acord ca fiecare sa se „joace cu jucarelele preferate” oricand si oriunde da’ nu la TVR ( televiziune publica !) si nu la o emisiune „Economica” !
    Inteleg problemele unui absolvent de ASE ajuns jurnalist , fara nici o zi lucrata in Economia reala si care castiga si el o paine …acolo , insa nu inteleg ca problemele economice sa fie tratate ca cele privind …fotbalul si G. Becali !
    Cred ca o emisiune economica la TVR ar trebui tratata cu mai multa rigoare si pragmatism si din care ar trebui sa lipseasca expresiile : „…nu stiu …am zis si eu , asa …habarnam… etc. etc. ”
    Plus frecatul mainilor !
    Cine a trait intre evrei , recunoaste imediat gestul unui comerciat de-al lor , imediat dupa ce a facut o „afacere” buna !
    Cer prea mult ?

    Răspunde
     
  • laurentiucat
    Mai 27, 2013 la ora 12:35 Răspunde
     
  • Constantin
    Mai 27, 2013 la ora 12:00

    Despre imprumuturile guvernului roman si despre cresterea datoriei publice in contextul scaderii costurilor acesteia dl. Moise a scris intr-un comentariu anterior. Problema semnalata de domnia sa la acel moment era nu atat cu privire la dimensiuenea ei, actualmente aprox. 40% din PIB, semnificativ sub pragul de 60% considerat critic, cat mai ales cu privire la destinatia banilor. Este momentul unor investitii strategice care sa relanseze economia, care sa permita scaderea impozitarii muncii si reducerea TVA in vederea stimularii consumului. Nu se vad asemenea investitii, iar acest lucru este cu adevarat ingrijorator.

    Răspunde
     
  • laurentiucat
    Mai 27, 2013 la ora 11:23 Răspunde
     
    1. CTL
      Mai 27, 2013 la ora 13:09

      interesant, ar trebui sa-mi fac timp diseara sa citesc mai atent. Sunt curios. Multumesc

      Răspunde
       
  • Costi
    Mai 27, 2013 la ora 05:37

    @Moise
    Cu previziunile privind evolutiile viitoare ale cursului de schimb ai cam dat „gherle” in ultima vreme , poate ca ar cam trebui sa o lasi mai moale cu „sportul’ asta !
    Ar fi cazul sa intelegi ca „jocurile” sunt facute de speculatorii internationali , nu de Isarescu , nici de bancherii romani si nici de capsunari… !

    Răspunde
     
    1. laurentiucat
      Mai 27, 2013 la ora 11:28

      bre costi- de ce nu lasi omu sa se joace cu jucarelele preferate la el in emisiune?
      in plus, ca daca o da in bara dupa cum zici,el pierde. nu bani, ca nu cred ca face speculatii valutare ci audienta…ptr ca se mai gasesc „nebuni” care sa se joace cu valutele si se iau dupa analizele sale. mi se pare ca-l „injura” unu acu ceva timp in acest sens, dupa ce facuse o investitie „profitabila”.
      dar zi si tu acu…! cum sa faci o emisiune economica in care sa nu zici de cursul valutar? e ca si cum la meteo nu s-ar „prognoza” cand ploua…

      Răspunde
       
  • CTL
    Mai 27, 2013 la ora 00:05 Răspunde
     
    1. laurentiucat
      Mai 27, 2013 la ora 00:12

      vrajeala!analize, previziuni, scenarii…sa vezi ce e la bnr acolo, mai ceva ca in razboiul stelelor. dar cand dau cu zarul, le iese mereu, doi-unu…
      chestia e ca stau toti closca, da’ n-au oua …

      Răspunde
       
  • laurentiucat
    Mai 26, 2013 la ora 21:39

    adriane tata…ia zi-ne tu cum politica monetara a bnr a incurcat de multe ori politicile guvernamentale de dezvoltare, in spiritul unei sigurante iluzorii si scump platite!
    cum bnr a puz gaz pe foc in perioada guvernarii tariceanu si nu si-a asumat nicio responsabilitate dupa aceea.cum prudenta bancara a fost dereglementata din initiativa bnr.
    iar specialistii, zisi ai bancii nationale a romaniei, invocau langa ceaunul vrajitoarelor din macbeth tot felul de descantece ca sa nu iesim la liman.
    pe langa faptul ca a gasit prosti ca boc si ialomitianu carora le-a dat din „vinul” sec care strepezeste dintii economiei si buzunarele cetateanului de rand, isarescu & co se inchina la vitelul de aur de sub fundul lor ca un conclav secret care stie ce face, cu o aura de mister de atotstiutori.
    faptul ca guvernele au fost cele mai expuse, ca au fost populate cu specimene care au luat fata si maul prin prostie,incompetenta si hotie, nu scuza bnr de experimentele nereusite asumate in numele poporului si evident pe spinarea lui.
    sunt uimit ca aceste pisici grase( comparativ cu nivelul mediu de trai din romania) nu sufera nicio tragere la raspundere, ba chiar sunt si pe primele locuri in privinta popularitatii la toate sondajele de opinie. singura problema ptr ei ar fi doar primejdia sa aiba constiinta si ca acest lucru sa-i apese.
    p.s.
    ar putea totusi sa mai faca ceva, acum cand sper ca s-au lamurit si ei cum e cu fmi, cu politicile partizane din cadrul uniunii, cu cine muta banii in lumea asta, de unde si in buzunarele cui si sa treaca de la teoria idealista la practica si realism.

    Răspunde
     
    1. Adrian D.
      Mai 28, 2013 la ora 05:13

      laurentziu, scuze, am o groaza de traba zilele astea (shi multe inainte) shi nu prea mai intru pe log ca inainte, asha ca nu am vazut interpelarea.
      frumos zici tu acolo, cu cazanu’ lu’ macbeth (shi vrajitoarele aferente), cu vitzelu’; de aur etc
      Cu un singur pont nu’s de acord: ala cu „prudentza”. O data in viatza lui facu’ shi dl isarescu ceva bun, ca a lasat sa curga creditu’ cu bo0letinu’, shi tu-l critici.
      In rest, ce sa zic: ca isarescu nu a shtiu ca boc e … boc, shi ca ialomitzianu e … ialomitzianu, nu vad de ce te miri. la urma urmei, dl isarescu e inconjurat de oameni competentzi, asha , ca ginerica & cie, asha ca de unde sa ishi mai dea seama ca boc e boc.
      no’, da acu’ vine intrebarea de 100 de puncte. dl ponta, care shtiaa ca boc e … boc, shi cum arata un boc… dl ponta nu s-a gasit sa-shi ia vicele shi ministrul de finantze decat de la BNR, de acolo de unde Boc ca viteazul macduff? shi mai departe, dl ponta alta treaba nu are decat sa ishi ia sfaturile de la bnr, asha ca dl ialomitziaanu, care domn ialomitzianu este shi ramane ministruil european no. 1 in anul 2011? totushi…
      shi mai departe, ca sa termin, spui domnia ta : „sper ca s-au lamurit si ei (dnii de la BNR)cum e cu fmi, cu politicile partizane din cadrul uniunii, cu cine muta banii in lumea asta, de unde si in buzunarele cui si sa treaca de la teoria idealista la practica si realism.”… no, cum sa se lamureasca cu FMI,. ca de 23 de ani ‘batrana doamna” tremura ca o fata mare cand se uita FMI la ea? cat despre politicile partizane din cadrul UE… hai sa fim serioshi…. ele sar in ochi… chiar te ashteptzi ca BNR sa se fi lamurit?
      cat despre practica shi realism, de la cine ashteptzi tu asta, ca eu inca nu m-am lamurit? de la fuvernul nost’ (care tropaie sa fac un acord nou cu FMI, dupa ce il incheie pe asta, la 30 iunie?)? de la BNR? sau de la Romania, care are i9ncredere oarba in ambele?
      Eu, unul, cum am mai zis, nu mai cred in mossh craciun.
      Cu realismu’ shi pragmatismu’, m-am lamurit de nu ma vad.
      Tzinand cont ca la noi toate guvernele fac altceva decat ce promit (iar de BNR, ea nu are nevoie sa promita nimic, shi nici sa dea socoteala nimaanui – ea e endepandanta, shi asta e, ne-am procopsit. Intre altele, asta e endepandantza bancii centrale: ca o doare la basca shi nu da socoteala nimanui…), eu unul imi doresc un guvern care sa cashtige alegerile promitzand o politica idealista.
      Poate ca atunci om avea shi noi parte de un pic de realism shi luciditate.
      ca pana acum, toate guvernele (inclusiv dl Ponta) ne-au promis pragmatism shi ne-au dat… ce avem.
      Iar de lamurit cum e cu Fondu’ sau cu UE, de 23 de ani inca nu s-au lamurit. Inca le place.

      Răspunde
       
  • CTL
    Mai 26, 2013 la ora 19:15

    Merkel vrea actiuni pentru combaterea somajului. http://www.zf.ro/business-international/merkel-vrea-actiuni-urgente-pentru-combaterea-somajului-in-randul-tinerilor-din-europa-10901909
    Adevarul e ca nu pre sunt de facut alte actiuni decat pregatirea tinerilor pentru angajare si pentru antreprenoriat. Si cred ca trebuie o colaborare aici din partea mediului privat. Locuri de munca se pot crea da important e daca aduc plusvaloare sau doar consuma resurse.

    Răspunde
     
    1. un turist
      Mai 26, 2013 la ora 20:45

      CTL:Merkel cam face socoteala singura fara tineretul de astazi. Adevarul este ca multi nu vor sa lucreze ca primesc destul ajutor de la stat pentru a trai. A doua parte este ca pretentiile sint prea mari pentu ocuparea unui loc de scolarizare pe diferite meserii.Primesc la mine in sectie pe rind ucenicii si constat cu neplacere ca sint unii dintre ei care nu au nici un fel de interes sa invete ceva. Daca vrei poti obtine ceva de lucru de n-ar fi acele pretentii mari. Aproape 33000 de locuri de ucenicie neocupate si astea numai cele cunoscute, cifra neagra????????????

      Răspunde
       
      1. CTL
        Mai 26, 2013 la ora 21:26

        Retin minte bine ca locuiti in Germania ?

        Răspunde
         
      2. CTL
        Mai 26, 2013 la ora 21:32

        Problema tanarului european e ca tanarul asiatic e mult mai dornic sa realizeze ceva ca s-a saturat de saracie. E mai dispus sa invete si sa munceasca mai mult pe bani mai putini, la fel si cel sud american sau est european. Si chiar daca nu vin la european acasa sa-i ia locul de munca se muta fabricile la ei. Iar statul tanarului european se imprumuta sa-i plateasca somajul sau ajutorul , bani pe care el i da mai departe pe produsele tinerilor din alte tari. Si asa se ajunge la criza. Protestele au rolul lor dar nu o sa tina loc de productie. Declinul standardulu de viata o sa continue. Prosperitatea se muta in alte parti.

        Răspunde
         
      3. CTL
        Mai 27, 2013 la ora 21:45

        @ un turist
        tomai despre ce vorbeam : http://www.zf.ro/zf-24/marile-grupuri-industriale-suna-alarma-europei-ii-lipsesc-inginerii-si-un-sistem-educational-realist-axat-pe-pregatirea-profesionala-10904996
        semnalele astea de alarma ar trebui sa ajunga undeva pe la urechile cuiva si nu candva ci cat mai repede

        Răspunde
         
        1. un turist
          Mai 27, 2013 la ora 22:06

          CTL. Vreau sa va spun numai un singur lucru, Si la noi se studiaza pentru a obtine o diploma si de a scapa de „lucrul greu” Dar daca acel student nu stie in anul 3 de studii ce vrea sa ajunga atunci ne miram ca asiaticii sint mai pregatiti!!!! plus ca studiaza cit tine buzunarul sau aceea slujba pe linga studiu. Avem studenti la lucru care studiaza si de 10 ani fara fara o orientare. In privinta meseriilor acel ucenic are pe luna in jur de 6 zile teorie si restul practica si care are interes poate face ceva din el cel fara tot nimic nu se alege.Totul depinde de interes si bunul simt. Discutind cu un profesor docent din Austria Klagenfurt am ramas uimit cind mi-a spus la facultatea unde preda se cauta cel mai mult cursurile de psychologie si ca atare de unde ingineri??

          Răspunde
           
    2. mihaix
      Mai 27, 2013 la ora 23:30

      Adica dna merkel dupa ce a distrus cu austeritatea ei multe businessuri si locuri de munca, a observat ca tinerii nu mai au locuri de munca. Maine, poimaine o sa observe ca sefii profita de angajati ca e criza, si ca cei in varsta nu se pot reangaja. Doamne fereste-ne cand Germania e in an electoral, sa nu observe si ca ai nostrii vand prea multe dacii la ei , sa ne boicoteze cum au facut cu laptele si carnea , sau cum se plang de muncitorii est europeni.

      Răspunde
       
  • TiberiuC
    Mai 26, 2013 la ora 12:38

    Eu ma bucur, sincer, pentru ca viata noastra sta in mana unor bancheri care castiga atat de multi bani incat nu mai stiu sa numere. Imi place cum o mana de oameni se joaca cu viata majoritatii oamenilor de rand. Am inteles, nu este recomandata sa te incurci cu banca, e bine sa-ti vezi de treburile tale dar din pacate nu se aplica si partea cealalta… ar fi mult mai interesant daca si banca si-ar vedea de treburile ei si nu ne-ar incurca pe noi. Pe bune…15% DAE ??!?!?!?!?!?!? asta pe langa ca e sfurt mai este si nesimtire

    Răspunde
     
  • CTL
    Mai 26, 2013 la ora 10:20

    Eu cred ca guvernatorul Isarescu vorbea de creditarea in economie, acolo e diferenta mare la marje. Ce presiune sa puna daca le cere bancilor sa plateasca 5 si ceva % siar statul nu vrea sa le dea mai mult de 4%, pai ce afacere e asta ?
    Nu vad nici un motiv pentru scaderea dobanzii de referinta. Inflatia e peste 5% iar BNR zice ca o sa fie de 3,5% la sfarsitul anului. Nu prea cred, da o sa vedem.
    Cand era la BCR, Lucian Anghel zicea ca rata economisirii in Europa de Est e similara cu cea din Africa, lucrul asta nu se poate schimba decat cu dobanzi mai mari, ma refer la depozite. Ca sa avem o economie sanatoasa trebuie economisit si investit mai mult. Iar statul sa mentina deficitele si taxele la niveluri mici. Poate pe termen scurt nu suna bine dar nu asta e termenul care ne intereseaza.

    Răspunde
     
  • laurentiucat
    Mai 26, 2013 la ora 10:09 Răspunde
     
    1. laurentiucat
      Mai 26, 2013 la ora 10:11

      si astea-s note umflate, de la ultimele simulari, ptr ca inca se mai copie la ex.

      Răspunde
       
      1. CTL
        Mai 26, 2013 la ora 10:36

        neata !
        Da’ la simulai nu sunt camere de filmat , nu ? S-ar amagi, doar, ca ar putea lua si la bac o nota de trecere daca au luat acum prin copiat.
        Oricum e foarte interesant pentru ca mi se pare cel mai bun exemplu cand vorbesc de datorii si dobanzi, o analogie perfecta. Pana sa vina criza statele si cei care se imprumutau sa ia case treceau orice examen la banca, bancile dadeau oricat, oricui, totul era triplu A. Adica toti erau lasati sa copieze la examene pentru ca examinatorii aveau nevoie de studenti sa plateasca taxe mai departe.
        Da s-a ajuns sa se vada ca studentii nu prea stiu face nimic cu studiile, nu aduc plusvaloare, asa cum statele si cetatenii au ajuns sa nu mai poata plati datoriile.
        Si ca sa nu lase elevii repetenti si picati la bac in masa, s-a decis sa nu se introduca camere de filmat in sali si sa nu se dea subiecte prea grele ca sa poata trece toti. Adica ca sa nu pice toata economia globala in groapa , bancile au decis sa mearga mai departe cu aceleasi practici cu aceleasi dobanzi joase. Doar ca rezultatul nu poate fi diferit fata de cel care a dus la actuala criza. Actiuni asemanatoare au rezultate asemanatoare.

        Răspunde
         
  • CTL
    Mai 26, 2013 la ora 09:35 Răspunde
     
  • CTL
    Mai 26, 2013 la ora 07:41

    eu am citi asta : http://www.zf.ro/analiza/daca-pui-de-o-parte-banii-de-o-bere-in-fiecare-zi-in-40-de-ani-poti-strange-bani-de-o-pensie-10898572
    Dar cum recunoaste si autorul la finalul articolului economisirea ajuta da nu te salveaza, intrucat inflatia iti va manca tot castigul din dobanda. Deci solutia e sa nu tinem ce economisesti in bani de hartie pe termen mai lung. Aia sunt buni doar dac ai nevoie de lichiditati.

    Răspunde
     
  • Adrian D.
    Mai 25, 2013 la ora 19:08

    Despre bancheri,m e normal ca ei sa fie nemultzumitzi. Dobanda minima de referintza este INCA de 5%.
    Ashadar, de ce ar fi ei fericitzi sa imprumute guvernul cu … 4%?
    Doar pentru ca BNR-ul le-a marit marja de profit pe banii depozitatzi decatre banci la BNR? e un motiv shi asta, dar, repet… dobanda de referintza INCA nu a scazut… (shi nici nu are cum sa scada sub 4%, nu cata vereme BNR inca datoreaza bani FMI-ului, la o dobanda de 3 vorgula nu shtiu cat la suta FMI-ului).
    BNR nu a oferit bancherilor decat o promisiune, in vre4me ce guvernul asjteap[ta ca bancherii sa ishi coboare dobanzilein mod real, ACUM.
    deci, lucrurile este destul de simple.
    Din cate imi amintesc, rolul de reglmeentare a bancilor din romani aapartzine BNR-ului. Ashadar, ma intorc la o mai veche intrebare: daca vrem ca bancherii sa dea credite (-pana la urma asta e logica exisentzei bancilor), probabil ca e nevioie de mai mult decat vorba dulce.
    Iar daca vrem ca bancile sa mishte banii incoace shio incolo, e probabil nevoie de ceva maai mult decat de promisiuni.Oricum o dai, oricum o iei, mingea nu este in terenul bancilor, shi nici al guvernuluiL mingea este in mana arbitrilor. care arbitru, in loc sa puna mingea in teren, sa fluiere inceputul jopcului shi sa se adigurt5e ca jocul se joaca conform regulilor, face o promisiune ca va punje mingea in teren, ca va fluiera inceputul jocului etc…
    shi dupa aia arbitrul shi (mai ales spectatorii) se mira ca cele doua echipe stau shi maraie una la cealalta shi meciul inca nu inceput.
    pai, cum sa inceapa FARA minhe, fara fluier de inceput shi fara arbitru (care arbitru e ocupaat sa dea declaratzii de presa: „hai mai jucatorilor, jucatzi mai, ca se uita publicul la voi. hai, va rog eu frumos sa jucatzi…).
    🙂

    Răspunde
     
    1. laurentiucat
      Mai 25, 2013 la ora 21:13

      a zis mosu ca in iunie e invitat la colocviile bnr inclusiv lucian isar, sa-si spuna omul pasul.
      poate te duci si tu…

      Răspunde
       
      1. Adrian D.
        Mai 25, 2013 la ora 23:00

        1. moshu’ a zis asha, la caterinca, adica vezi doamne, luciaan isar e liber sa vorbeshte la bnr, numai ca el nu vine, saracu’ . Atata doar ca …
        2. nu cred, pentru ca accesul la colocviile bnr se face pe baza de invitatzie, din cate shtiu eu, iar acu’ nu prea cred ca o sa ma invite cineva.
        🙂
        PS Nu regret prea mult punctu’ doi, ca shi-asha nu-mi placea vinu’ lu’ isarescu… sec ca moartea… yuk…
        🙂

        Răspunde
         
      2. Adrian D.
        Mai 28, 2013 la ora 01:39

        cam despre asta este vorba in povestea moshu’ vs isar, laurentziu:
        http://lucianisar.com/general/fals-domnule-vasilescu-fals/
        Dup-a cum era de ashtepgtat, BNR nu se prea chinuit sa il invite pe dl Isar sa deschida gura.
        Shi, oricum, nu e prima oara cand dl Vasilescu spune ca afara ploua cand afara e soare shi frumos. E politica casei.
        PS Interesant e ca acum (adica in zilele acestea) se deruleaza o mica disputa intelectuala despre atacul „speculativ” din 2008. Iar ce iese, iese ca BNR nu a fost foarte kusher in acele zile, asha cum am fost invatzatzi sa credem. Dupa cum, de altfel, era shi de ashteptat.
        Shi nu mai putzin interesant de observat e ca in buna traditzie a casei, BNR-ul considera inutila discutzia shi reevaluarea faptelor.
        Oare de ce, ma intreb eu, inocent, asha…
        Adica de ce sa nu se discute nica’ despre asta?
        PPS Mai multe detalii despre povestea in cauza, in postarile dlui ISar.
        Sunt MULTE lucruri intersante acolo.
        Vorba lui Cornel, e „de citit”.

        Răspunde
         
        1. mihaix
          Mai 28, 2013 la ora 04:10

          Multumesc de link, de citit intr-adevar, inclusiv can-canul cu iz dambovitean al supararii lui cinteza, precum si a jobului fiului sau in maniera eba-luxten-taticul. oricum rezultatul se vede: bnrul e multumit, totul e sub pres, pacat ca mai apare ghetea sa ne zica ca nu da bani pt economie. dar aici nu se baga nicu cinteza si nici isarescu , ca nu arde. abia astept luna iulie cand o sa arda ,cu noul cod si cu contractele alea care de fapt sunt adeziuni, nu contracte individuale cum ne explica sfatos acelasi sinistru ghetea.

          Răspunde
           
          1. Adrian D.
            Mai 28, 2013 la ora 04:59

            Este ca e tare faza cu baiatu’ lu’ domnu Pupaza? Shi mie mi-a placut. Ei, daca macar ar fi primu’ caz… De giumbushlucurile dlui Croitoru’ nu zici nimic? Da’ nu mai insist, ca iar se supara Moise pe mine ca mi s-a intinecat judecata 🙂 …
            Altminterlea, totu’ e bine in cea mai buna din lumile posibile. Cu domnii Croitoru, Cucuvea & cie inainte. Pana apare gheatza. la mal.
            🙂

             
  • Adrian D.
    Mai 25, 2013 la ora 18:48

    „deci, logic ar fi să ne întrebăm unde se duce această valută.” – intrebarea e foarte buna, iar raspunsul e simplu shi sare in ochi. Piatza valutara este o piatza care tzine cont de cererea shi oferta de moment. Deci, daca avem mai multa valuta care intra decat iese, iar piatza valutara inregistreaza o creshtere a cerererii de valuta, inseamna ca valuta nu se duce in piatza valutara (deci incidental, nu intra nici in economia romaneasca).
    Ashadar, unde se poate valuta aceea?
    Ciuperecutza este o palarie pe un picior. Deci, ce este ciuperca?…
    Unde se poate duce valuta fara sa intre in piat5za valutara?
    Pai cine aduce valuta in tzara shi unde ishi are aceasta entitate contul de valuta???

    Răspunde
     
    1. Adrian D.
      Mai 25, 2013 la ora 18:58

      … anyway, reformulez, in acord cu o anumitaa promisiune pe caare am facut-o de curand:
      decil, ca o anumita banca nu are voie sa finantzeze guvernul (care guvern este cel care care i-a pus la dispozitzie 80% din capitalul ei, dar asta e alta poveste), ni se pare normaal (deshi nu e).
      Insa, ca guvernul (care guvern nu mai face investitzii shi este fortzat sa taie salarii shi sa disponibilzeze oameni) sa finantzeze respectiva banca prin depuneri regulate de valuta rezultate in imprumuturi externe pe termen mediu shi lung … asta ni se pare la fel de normal. Chiar daca respectiva banca are rezerve vaalutare „supradimensionate” (in exprimaarea shefului ei, nu a mea).

      PS De curand, dl Voinea spunea ca bufferul valutar al guivernului nu numai ca nu a scazut ci chiar s-a marit. Asta e normal, din moment ce guvernul s-a imprumutat in valuta, destul de mult anul acesta.
      Ashadar, revin la intrebarea cu ciuperca.
      Deci, unde se duce valuta aceea?

      Răspunde
       
  • George
    Mai 25, 2013 la ora 14:35

    Ca sa nu va mai spun ca articolul asta al lui Moise e un exemplu tipic ca pietele financiare sunt testul Rorschach (https://en.wikipedia.org/wiki/Rorschach_test) al fiecaruia: post-factum, da-i olteanului (nu o spun malitios, Moise tot face referire la originile lui) evolutia pietei iar el o sa iti gaseasca exact motivul pentru care lucrurile s-au intamplat cum s-au intamplat.

    Răspunde
     
  • George
    Mai 25, 2013 la ora 14:25

    @cornel
    Nu sunt corect si nici obiectiv? Sunteti mai obiectiv dvs care spuneti ca va plac prognozele lui Moise dar nu ati fi dispus sa va riscati banii urmandu-le?
    Prognoza pe curs e diferita de prognoza cresterii economice care e diferita de prognoza meteo.
    Toata discutia asta a pornit de la atitudinea lui Moise de „hai la tata sa va spuna el exact-exact cum o sa fie cursul de schimb maine” in conditiile in care 1) putina umilinta nu a omorat niciodata pe nimeni si 2) identificarea directiei cursului (mai ales pe termen scurt) e dat cu banul.

    Răspunde
     
    1. Moise
      Mai 25, 2013 la ora 15:16

      George> Probabil ca aveti dreptate, desi atitudinea dvs nu ma incanta. Eu nu fac decat sa traduc intr-un limbaj mai pe intelesul tuturor liniile de suport si rezistenta. Nu e filozofie, nici scamatorie. E doar comunicare. Nu fac prognoze, spun doar posibilitati si argumente. Unde ati vazut atitudinea mea de „tatic”? Tatic e fiecare pe banii lui, iar eu nu joc pe curs sau pe piete.

      Răspunde
       
    2. laurentiucat
      Mai 25, 2013 la ora 21:00

      mai domnul george…i-ai stricat sfarsitul de saptamana lui moise.
      nu cred sa-l fi vazut raspunzand la vreo postare sambata. in general vad ca se tine deoparte si bine face. altfel ar intra in balaceala noastra de nu s-ar mai intelege om cu femeie.
      in plus, vad ca e bun de presedinte…
      desi oltean cu inima la gat, isi joaca bine
      rolul de moderator/mediator.
      ii reprosezi degeaba chestia cu a3. omu nu putea sa-l injure pe felix la el acasa. cand nu i-a mai convenit, a plecat. iar faptul ca nu a dat din casa, dupa divort…ii face cinste.
      parerea mea!

      Răspunde
       
  • cornel
    Mai 25, 2013 la ora 11:52

    Acum aprox 1 an spuneam ca taxa tv ar trebui marita, de preferat inainte ca TVR-ul sa isi dea toti angajatii afara si inainte sa dea faliment (vezi aici de cand nu s-a mai marit taxa tv, cat au crescut preturile in aceasta perioada la produsele si servicii de care TVR-ul are nevoie ca sa functioneze si sa produca emisiuni educative si de calitate si cat este taxa tv in alte tari vecine Romaniei, adica cu venituri salariale apropiate). Cred ca o marire a taxei de la 4 RON la 5 RON este suportabila si nu genereaza nici o problema pentru cetatenii platitori ai acestei taxe si ajuta televiziunea publica (aceasta marire de tarif ar trebui sa fie facuta in fiecare an sau la doi ani si sa acopere inflatia, cel putin). Nu stiu de ce dar strategia asta populista a guvernelor romane de a pastra preturile prea mult timp la produsele si serviciile furnizate de companiile de stat (mai adaug aici si coruptia oamenilor care au condus acele companii si care tot populist sau din anumite motive nu au fost trasi la raspundere financiar si penal) este cea care a ingropat si a vandut la fier vechi aproape toate companiile de stat sau le-au adus la sapa de lem si in final se intreaba toata lumea, mirata : „Domnule, cum a fost posibil asa ceva pentru ca respectiva companie fabrica produse de calitate, recunoscute si in strainatate, are cerere de produse pe piata interna si internationala iar domeniul sau de activitate e unul cu mare potential in viitorul apropiat si nu numai? De ce s-a intamplat asa ceva?”
    Uite d’aia.

    Răspunde
     
  • George
    Mai 25, 2013 la ora 03:00

    Moise, apreciez noua prognoza. La sfarsitul saptamanii viitoare vom putea spune foarte simplu daca ai nimerit-o sau nu. Nota: nu spun ca nu o sa o nimeresti, spun doar ca daca o nimeresti, asta e hazard.

    Pe de alta parte, sunt 2 aspecte legate de crizele din Grecia si Cipru pe care le intelegi pur si simplu gresit:
    1) spui ca depunatorii din Cipru au fost jefuiti si ca UE testeaza masuri de genul asta, sa vada cum merge ca apoi sa le aplice si la altii.. daca nu se respecta regula cu garantarea depozitelor pana in 100k euro era alta poveste, dar aia nu s-a aprobat; ce s-a aprobat pana la urma: daca ai bani depusi intr-o banca care da faliment, pierzi o parte din bani (100k iti sunt garantati); ce jaf e asta?
    2) zici ca vai de mine saracele banci grecesti trebuie sa isi vanda diviziile din SE Europei.. pai au nevoie de recapitalizare, pot face rost de bani in felul asta si asta le spune/sugereaza/cere/cu asta ii santajeaza/preseaza UE/FMI (cum vrei tu sa spui). Dar de ce te faci ca nu stii ca cel ce iti da banul poate sa iti ceara anumite lucruri? (si troica a bagat bani in bancile grecesti) Pe tine de exemplu cand aveai emisiune pe alt post tv, nu te prea auzeam vorbindu-l de rau pe Felix (pe care nici eu nu-l am la inima, sa fie clar). Atunci parea ca intelegi ca cel ce da banul poate avea niste cerinte..

    Răspunde
     
    1. cornel
      Mai 25, 2013 la ora 11:24

      Parerea mea e ca nu sunteti obiectiv si corect. O sa explic si de ce:
      -asa cum se fac pronosticuri (indiferent cine le face) despre evolutia cursului de schimb (piata cursului de schimb e una relativ libera iar BNR de regula nu face declaratii in presa/tv inainte de a interveni pe aceasta piata) la fel se fac pronisticuri si despre cresterea economica a Romaniei sau a altor tari pe trimestrul urmator sau pe anul 2013. Deci conform cu logica dvs NIMENI nu ar trebui sa discute aceste probleme si implicatiile care decurg de aici decat data detine cifre exacte sau stie cu exactitate ceea ce se va intampla in viitorul apropiat sau in viitorul mai putin apropiat. Pai din cate cunosc eu viitorul nu poate fi prezis cu o precizie de 100%. Daca cineva sustine acest lucru atunci e un mare mincinos ori o vrajitoare care incearca sa stoarca de bani niste fraieri prea creduli, parerea mea.
      Am incheiat acest subiect pe care eu il consider lipsit de importanta si consumator de timp (prin prisma cum puneti dvs aceasta problema si cum cereti o precizie de 100% de anticipare a cursului de schimb pe care SIGUR nu o veti gasi la ODB si ar trebui sa cautati in alta parte, parerea mea).
      O zi buna va doresc.

      Răspunde
       
  • cornel
    Mai 24, 2013 la ora 23:36 Răspunde
     
  • laurentiucat
    Mai 24, 2013 la ora 21:14

    un interviu scurt si interesant: http://www.youtube.com/watch?v=MC6bMv1Z-ic
    avem depozite, avem ceva bani, gazul lichefiat nu o fi mai ieftin de adus la constanta decat ce luam de la rusi?

    Răspunde
     
    1. cornel
      Mai 25, 2013 la ora 00:21

      Spune cateva lucruri interesante doamna de la PNL, insa chestiuni de suprafata, parerea mea.

      Răspunde
       
      1. laurentiucat
        Mai 25, 2013 la ora 06:44

        eu zic mai degraba de bun simt.
        cautam atat de mult senzationalul incat ne-am dezobisnuit de normal, de lucrurile simple.

        Răspunde
         
      2. laurentiucat
        Mai 25, 2013 la ora 12:57

        pe mine m-a impresionat faptul ca am auzit-o vorbind de gazul lichefiat. e prima persoana pe care o aud vorbind de o solutie imediata in domeniul aprovizionarii cu gaze. si care constituie o alternativa la gazul rusesc.
        si mai tine cont ca cucoana nu e specialist in acest domeniu ci politician.
        abia acum incep sa intelg de ce este asa bine vazuta la bruxelles.

        Răspunde
         
  • cornel
    Mai 24, 2013 la ora 20:04

    Moise, cred ca nu ai dreptate. Dupa parerea mea masura propusa de domnul Ciolos este una de succes si daca se bazeaza pe controale corecte si de buna credinta la acei fermieri care iau pamanturile romanilor in arenda asta duce la o dezvoltare a economiei romanesti pe baze solide iar avantajele sunt atat pentru taranii batrani ce sunt incapabili sa faca o agricultura eficienta si rentabila pe terenuri mici cat si pentru fermierii actuali si viitorii fermieri care nu se pot dezvolta pentru ca nu au de unde sa ia pamant ca sa il lucreze si sa se dezvolte.
    E nevoie de o legislatie simpla si eficienta – adica arenda pe minim 5 sau 10 ani cu posibilitatea de a inapoia terenurile, dupa aceasta perioada, catre taranii proprietari de drept fara multa birocratie si pe acelasi amplasament.

    Răspunde
     
    1. laurentiucat
      Mai 24, 2013 la ora 21:13

      eu am vecin un pensionar care a cumparat un tractor de la ias si face agricultura dupa ureche din ce stia el dinainte de 89.
      in fiecare an terenul lui e plin de buruieni si gandacime care migreaza la mine si ma umple de tot respectul.
      m-am oferit sa-i iau terenul in arenda. sa-i dau mai mult decat castigul lui net, numai sa scap. ptr ca terenul lui il infesteaza pe al meu si ma obliga la tratamente suplimentare, la supraveghere mai atenta si mai deasa decat in mod normal. as prefera sa merg pe pierdere pe cele 2 ha ale lui, numai ca sa fac economie pe ale mele. la noi a plouat si am sunat un fost coleg de scoala, care acum lucreaza vreo 2-300 de ha, sa-mi spuna cat . si eram uimit de cum rationa acum la niste chestii de tehnologie, in timp ce la scoala era tufa de venetia. combatea ordinea lucrarilor facute de un inginer cu argumente de bun simt. niciunul nu era cu studii agronomice,dar am realizat ca daca guvernoiu ne aduce apa in capul tarlalei, putem sa-i batem pe si pe olandezi .

      Răspunde
       
      1. cornel
        Mai 24, 2013 la ora 21:54

        Ai perfecta dreptate. Potentialul agriculturii din Romania este enorm. Daca se realizeaza/reconstruieste la nivel national sistemul de irigatii, se unesc terenurile cf propunerii lui Ciolos, se concesioneaza la fermieri sistemul de irigatii facut din fonduri UE (centralizat la nivel national si facut sub supravegherea si controlul Ministerului Agriculturii si a Directiilor Agricole din teritoriu) contra unei taxe anuale platita de catre fermierii cu teren in exploatare la stat (taxa pe hectar irigabil, la inceput o taxa mica iar apoi sa creasca cu 3-5% pe an pana se va ajunge la un nivel acceptabil de catre un fermier deja pus pe picioare, ca si afacere – vezi aici acest sistem din alte tari ca Ungaria, Germania, etc) si se aplica tehnologia de manual (fara a da cu chimicale ca in Germania, sa zicem) atunci productia agricola a Romaniei va creste de 10 ori lejer, fata de cat e acum, si va fi aproximativ constanta in fiecare an.
        Un element important este ca guvernul sa oblige acesti fermieri, ce iau terenuri in arenda si le exploateaza, sa isi asigure culturile impotriva riscurilor standard (daca e suprafata irigabila – iese din discutie riscul de seceta, care era un risc neasigurabil in Romania). Fara a aplica acest sistem de protectie, folosind asigurarea culturilor, atunci cand ai o cifra de afacere mare e un fel de loterie sau RISTI SI CASTIGI sau RISTI SI DAI FALIMENT (pentru ca sumele investite sunt mari si nu se merita acest risc, parerea mea) si nu se procedeaza astfel, riscand totul, daca vrei sa pui pe picioare, durabil, agricultura romaneasca.
        Cunosc cazuri in care s-au luat credite de la banci pentru dezvoltare afacere in agricultura, s-a zgarcit la a plati un specialist care sa urmareasca productia, nu si-a asigurat productia, apoi a dat de necaz iar dupa cateva luni a venit banca peste el si ii cerea sa vanda bunuri sau casa ca sa plateasca ratele pe care nu le mai putea plati pentru ca productia a fost complet compromisa (nu dau detalii ca nu e cazul). Asta e caz tipic de prostie romaneasca, parerea mea.

        Răspunde
         
        1. laurentiucat
          Mai 24, 2013 la ora 22:26

          in zona, fermierii isi asigura productiile. e vorba de o cheltuiala /ha de pana in 10 euro.
          am un prieten care anul trecut a cheltuit cam 1000 de lei pe ha ca sa irige. dar a scos cam 10000 de lei productie, in timp ce ceilalti cu aceleasi cheltuieli, mai putin irigatul, au realizat 2-3000 de lei venit brut/ha.
          ideea e ca acum agricultorii nu merg pe maximum tehnologic ptr ca nu au garantia apei. e ca si cum ai urca un deal cu fran de mana trasa la jumatate ca sa nu aluneci inapoi.
          eu as putea garanta ca in baragan, productiile medii obtinute s-ar dubla daca s-ar putea iriga toate suprafetele.
          si eu sunt intr-o zona in care inca se mai iriga o buna parte din terenuri.
          in agricultura e f usor sa te „nenorocesti”
          un tratament neefectuat la rapita si ti-a intrat viermele in silicve…esti pa. ca totul pare frumos pe dinafara,dar inauntrul pastaii nu mai ai boabe si te apropii cu productia la nivelul marii.
          sau atatea altele…care te pot lasa lejer cu ochii in soare si fluierand a paguba.
          cine are de gand sa se apuce de agricultura…il sfatuiesc sa aiba cunostinte solide sau un „consilier” care a dovedit ca stie. si asta se vede cel mai bine la el in culturi si avere. adica de la 100 de ha in sus…cel putin o masina buna, o casa de peste 100 de mp si portofelul plin non stop. restul, sunt povestitori…

          Răspunde
           
        2. laurentiucat
          Mai 25, 2013 la ora 00:28 Răspunde
           
  • cornel
    Mai 24, 2013 la ora 19:52

    Mi se pare un pic comica stirea – „Romania mai poate avea inca un an la dispozitie pentru absortia de fonduri europene.”
    Nu stiu de ce dar asta imi aduce aminte de filmul serial Star Trek, atunci cand el incepea si ni se spunea : „…jurnal de bord : este data stelara 85057 ….”.
    Cred ca mai degraba se termina timpul si spatiu decat terminarea absortiei de fonduri europene de catre Romania.
    Asta e parerea mea si am aici in vedere istoria absortiei acestor fonduri in timp si spatiul romanesc si coruptia din spatiul romanesc.

    Răspunde
     
 
 
Adaugă comentariul
 
 

Emailul nu va fi făcut public. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Nume: *
Adresa de email: *
Pagină web
Comentariul*
 caractere rămase