Ora de Business: joi, 9 mai 2013

Publicat la data de de Biziday

9-mai

Emisiunea poate fi urmărită aici: http://www.tvrplus.ro/editie-ora-de-business-102977 precum și pe canalul BiziDay de pe YouTube.

This entry was posted in ÎNREGISTRĂRI. Bookmark the permalink.

Comentarii prin facebook

15 răspunsuri la Ora de Business: joi, 9 mai 2013

  • Constantin
    Mai 11, 2013 la ora 12:50

    Despre faptul ca CFR Marfa va fi al lui Stoica am scris inca de la momentul in care a inceput sa se vorbeasca despre privatizare. Va vinde o multime de fier vechi!…Nu este nicio concurenta. Faptul ca preturile proprietatilor imobiliare NU au crescut, este posibil sa nu convina „dezvoltatorilor”, ori poate nici celor de la „imobiliar.ro” si investitorilor NCH Advisors Inc. carora le apartine. Dar cetatenilor romani le convine. Iar situatia este generata de o piata in care oamenii nu mai au bani nici pentru mancare precum aveau pana acum cativa ani, in care creditele (cu exceptia notabila „Prima casa”) au dobanzi mari, intr-una dintre cele mai sarace tari ale Uniunii Europene.

    Răspunde
     
  • Constantin
    Mai 11, 2013 la ora 12:32

    „Reticenta” fata de moneda unica se compenseaza cu increderea (80%) aratata Armatei, dupa cum arata sondajele de opinie similare, sau Bisericii. Daca vom considera ca fiind foarte bine fundamentata optiunea eurosceptica şi anti-moneda unica a romanilor, sata sub influenta crizei economice, dupa cum chiar reportajul a aratat şi a campaniilor de presa antieuropene, a discursurilor cretine impotriva monedei unice ale unor politicieni precum Vosganian, de ce sa nu luam in serios in aceeasi masura opinia cetatenilor cu privire la armata şi sa nu adoptam un guvern militar? Ori, de ce nu adoptam pedeapsa capitala, pentru care romanii sunt favorabili. Sau de ce nu instauram in Romania un stat religios, avand in vedere increderea pe care romanii o au in Biserica. Daca aceste posibilitati par ridicole, la fel de ridicol mi se pare mesajul cretin pe care politicienii il transmit pentru amanarea adoptarii monedei unice, conform Tratatului de aderare a Romaniei la UE. Daca vi se pare ca romanii au adoptat o atitudine eurosceptica, puteti pune pe seama presei şi acest fapt, asemenea propulsarii lui Dan Diaconescu pe scena politica datorita televiziunii şi scaderii increderii populatiei in PPDD dupa disparitia OTV, crearea omului politic Gigi Becali, parlamentar european, dintr-un cioban analfabet, ori pastrarea in prim-plan şi in afara gratiilor a lui Dan Voiculescu, cu ajutorul Antenelor. Demnitatea se castiga prin munca onesta. Veniturile unuia din Dorohoi sunt la jumatate fata de cele ale unuia din Timisoara. Şi, care-i noutatea?! Stim asta de la primele studii cu privire la economia de piata, nu aflam acum lucruri inedite cu caracter surprinzator care se petrec in USA. Performanta economica a tarii bnostre depinde in buna masura de deciziile politice ale cretinilor pe care-i aducem la guvernare. Ca ei ne reprezinta, asta este un truism. Atunci, de ce nu spune nimeni, mai ales in presa, ca daca vrem sa fim demni precum nordicii, respectati şi cu performante economice, trebuie sa avem şi un sistem social-politic asemenea lor?! Daca, spre exemplu, vorbesc despre cauzele ramanerii in urma a economiei romanesti, de ce apar imediat idioti care interpreteaza ideologic faptele economice? Este simplu: pentru ca in Romania politicienii infractori detin controlul presei şi se pun in acest fel deasupra legii. Prin mass-media este manipulata masa de cetateni care sa-i mentina la putere şi doresc de asemenea, aservirea Justitiei. Daca prin federalizare va fi inlaturata posibilitatea perpetuarii acestei stari de fapt, integrarea europeana a Romaniei reprezinta un pericol pentru ei, iar retorica antieuropeana din presa devine usor de inteles in acest context.

    Răspunde
     
  • Constantin
    Mai 11, 2013 la ora 11:59

    Comparatia „Zilei Independentei” Europei cu invazia extraterestra este absolut corecta. Astazi „Declaratia Schumann” este privita diferit de cetatenii europeni care nu-şi mai amintesc pentru ce a fost facuta şi care erau obiectivele ei. In timp premisele originare s-au schimbat şi contextul social-politic a devenit altul decat in anii 1950. Beneficiile dobandite sunt adesea uitate tocmai pentru ca au devenit stare de normalitate, iar politicienii şi le reamintesc (şi le reamintesc cetatenilor europeni) doar in ocazii aniversare. Asta le da curaj smintitilor sustinatori ai autarhiei ca sa se manifeste propagandu-şi inept aberatiile izolationiste catre cei dispusi sa-i asculte, majoritatea destinatarilor mesajului fiind dintre cei afectati de criza economica, de crize sociale ori personale, asa cum s-a intamplat de-atatea ori in istorie. Sa explici cuiva ca este mai avantajos sa faci schimburi cu vecinul decat sa consumi doar ceea ce produci este fara indoiala o jignire adusa celui pe care ar trebui sa-l consideri intr-atat de idiot incat sa nu priceapa un lucru atat de simplu, cum ar fi ca doi sunt mai puternici decat unul. Amestecul neclar al notiunilor de „independenta” nationala şi „unitate europeana” sarbatorilte de romani deodata, pe 9.Mai, este de natura a crea o confuzie cu efecte interesante [poate] din perspectiva mijloacelor de expresie gazetaresti, dar fara un castig in plan social (daca gazetaria are eventual in vedere vreunul). Confuzia induce ideea ca pierderea suveranitatii nationale prin ocuparea unui stat de catre o putere straina (Turcia, Germania nazista, Rusia Sovietica) este totuna cu uniunea, confederatia, ori cedarea unor elemente de suveranitate prin acorduri. (Pentru cine nu stie, elemente de suveranitate, cu privire la spatiul comercial, spre exemplu, ori legate de aparare, pot fi cedate prin acorduri comerciale, cum sunt cele ale WTO, sau prin acorduri militare, precum cele ale NATO.) Pe „harta independentei” din spatele d-lui Moise apare un stat, Principatul Moldovei, care tocmai isi cedase suveranitatea pentru unirea cu Tara Romaneasca şi constituirea noului stat care avea sa-şi castige independenta in 1877. De ce Dumnezeu s-a unit Moldova cu Tara Romneasca? Din considerente etnice? Dar de ce s-a unit mai tarziu Ardealul? Romania a devenit prin unire un stat cu trei viteze. Dar nici macar nu este singurul in Europa, UK este un stat cu patru viteze, Italia şi Spania cu trei samd. Despre Germania se poate spune ca este cel mai elocvent exemplu de decalaj al vitezelor intre Est şi Vest. Dar, de ce in Germania decalajul s-a redus atat de rapid? Pentru ca in Est nu au existat atat de multi idioti care sa proclame independenta istorica a statului Est-German şi sa se opuna pierderii de suveranitate, pentru ca s-ar fi simtit „cetateni de mana a doua” ai Germaniei Federale, ci aproape toti germanii din Est au dorit o integrare cat mai rapida. Ei, inalta cultura romana nu a permis nici acum, dupa atatia ani, o integrare a celor trei provincii romanesti, iar diferentele [economice] intre Botosani şi Cluj sunt imense, cat despre integrarea basarabenilor nu mai vorbesc, pentru ca ei acum se simt mai atrasi de Rusia decat de Romania. Şi pentru a raspunde la intrebare, da! imi doresc ca Bruxelles sa stabileasca taxele şi la Peris şi la Paris. Gluma poetului de la Economie, cu calul amator de sardine (nu hamsii) din The Reivers, este de-a dreptul cretina. O bascalie, ca cea practicata de Sorin Oprescu, care sa ne asigure ca nu vom adopta niciodata moneda unica, iar acest lucru este dupa parerea d-lui Vosganian chiar amuzant, daca nu neaparat foarte bine pentru patria noastra.

    Răspunde
     
    1. Adrian D.
      Mai 11, 2013 la ora 14:36

      Constantin, lungul d-voastra comentarii presarat de incetivele cu care m-atzi obishnuit este minunat, sublim, shi complet alaturea cu drumul. Va felicit ca va doritzi ca Parisul sa stabileasca taxele Perishului, dovedind astfel ca nu atzi asimilat prea bine povestea cauzelor Razboiului de Independentza al (viitoarelor) Statelor Unite..
      Nu atzi tzinut cont ca shi azi exisrta un decalaj salarial intre Germania de Esty shi cea de Vest, ca shomajul este mai mare in landurile din Est decat in Vest… shi nici nu atzi tzinut minte ca landurile din Est au ceva probleme cu recrudescentza neo-nazismului… ceea ce dovedeshte bine ca – dupa 20 de uinificare shi cateva zeci de miliarde pompate (in mod real) in Est de catre Vest – cetatzenii din Est sunt inca shi azi „cetatzeni de mana a doua fatza de Vest”.
      las toate acestea la o parte, shi nu-mi mai pierd timpul explicand ca nimeni nu cere autarhie ori sa nu faci schimburi cu vecinul (lucru pe care Europa l-a facut foarte bine shi inainte de aparitzia Comunitatzii Economice europene – shi l-a facut shi mai abitir shi dupa).
      las la o parte shi ca da, avetzi dreptate ca doi sunt mai tari decat unul – cu conditzia ca cei doi sa se respecte reciproc, lucru pe care UE nu prea mai pare sa-l faca cu proprii ei membri.
      las la o parte ca daca exista membri afectatzi de criza economica ori de crize sociale, asta ar trebui sa dovedeasca – inca o data- ca ceva nu e in regula cu UE. Demonstratzia nu e nevoie sa o fac eu sau d-voastra. Demonstratzia o facura recent italienii ori britanicii, cand votara partide profund eurosceptice. o facura turcii, care, din tropaitori extatici la usha UE, acum sunt reticentzi spectatori etc Acestor oameni jnu mai e nevoie aa le „explici” care e treaba cu UE, vazura shi singuri. Lor ar trebui sa li se explice – ceea ce e tot mai greu, fiindca are shi anti-logica limitele ei in persuasiune (geaba explica Hitler in ’45 ca GErmania va cashtiga razboiul. prezentza trupelor aliate pe teritoriul Reichului era un argument simplu shi clar pentru ocice neamtz lucid ca treaaba s-a cam ispravit..) – ca UE are, in actuala ei forma, efecte benefice.
      lucrul pe care l-am apreciat efectiv la intreaga dvs. interventzie, shi pentru care va multzumesc, era titlului filmului la care se referea Varujan Vosganian. L-am vazut cand eram copil si mi-ash fi dorit sa il revad, dar nu mai shtiam nimic despre el (insa imi aminteam bine scena cu haamsiile atarnate la buzunar).
      Din toata interventzia dvs, acesta este un lucru cu adevarat util shi relevant.
      Va multzumesc, deci, shi va urez un week-end placut.

      Răspunde
       
      1. un turist
        Mai 11, 2013 la ora 20:13

        AdrianD.Pina in ziua de astazi platim aceea taxa de solidaritate care este pusa automat pe lista de salar si nu avem ce comenta. Totusi cei din EST nu sint de mina a II-a exista numai niste divergente ce priveste parerea despre munca.Cum v-am mai spus am colegi Roman si nu sint de mina a II-a pentru ca lucreaza bine si constincios ce nu am vazut la toti cind am fost de curind in Romania. Asa este si la noi cu WESTUL si ESTUL pacat de majoritatea care sint in ordine.

        Răspunde
         
      2. CuSandu
        Mai 11, 2013 la ora 20:14

        Draga Adrian, cu nemtii, din ce am inteles de la fosti colegi stabiliti acolo, sasi fiind, treaba nu este tocmai politica, poate ca mai degraba sociala, daca reusim sa intelegem prin asta… nationalism de buzunar. Un sas din Romania se stabileste in Est, nu are probleme de … diferentiere. Se stabileste in Vest, e tinut la distanta, cu tertipuri de limba sau civilzeaza-te. Un neamt din Est se muta in Vest, nu se pot lega de limba si nici chetia ailalta, ca suna a discriminare (si atunci dece ne-am unit?). Si atunci vine tactica cu „ruda saraca”, care vad ca ai adoptat expresia de „neamt de rangul doi”, pentru care acolo in public, nici un avocat nu te scapa. Acuma, este foarte adevarat ca prin re-unificare, Estul este considerat si MENTINUT la o treapta inferioar fata de Vest. Adica nu te ajut sa te ridici, dar te boscorodesc ca somajul tau e din salariul meu. Si RICA asta este intretinuta. De fapt vedem cum se poarta UE occidental cu UE estic. Acuma, ca vorbeai de filme, de mult in copilarie am vazut un film (pe care il tin minte pentru scenele de groaza din turnirurile acelor vremuri), „Cavalerii teutoni” – se pare ca de fapt ce numeam Germania de Est (astazi parte a Fderatiei Germane) era in trecut Polonie de vest. Barbarosa, de exemplu cind a plecat in cruciada, a plecat din Bavaria nu din Lipsca (Leipzig de azi). De fapt nu am inteles de ce spunem Drobeta sau Napoca, pentru ca acolo a fost Dacia cu tracii nostri. Ca s-a revenit la Brasov in loc de altceva, e simplu. Asta este istorie care trebuie lamurita, miine-poimiine ne pomenim ca Transilvania este italeneasca, poate ca o sa vrea si Tomisul inapoi. In mod special dupa ce UE se va destrama si daca mai apucam sa intram, ce nu prea mai cred multi din inversunati.

        Răspunde
         
        1. un turist
          Mai 11, 2013 la ora 20:36

          SanduCu. Salutari, Tot circul cu unire si nu stiu ce vorbe sa mai folosesc este pina la urma vointa unor politicieni sa spunem Rusi si Americani si ca peste tot poporul de rind a fost manipulat cum au vrut ei.Doar si istoria Romaniei arata dupa cum vad niste nise politice cu Moldova si Bucovina.In ceea ce priveste munca esti bun pina mai aduci venit pe urma un picior undeva indiferent esti din vest sau est sau sas ori roman din Romania.

          Răspunde
           
        2. Adrian D.
          Mai 11, 2013 la ora 21:10

          SanduCu, Un turist – problema fermanilor este imensul lor complex de… nu shtiu ce e… dar e un complex. Neamtzul a fost invatzat sa creada ca toata Europa este impotriva lui. De pilda, in anii 20-30, problema era ca Tratatul de la Versailles nu-l lasa pe german in pace.In anii 2000, germanul il „salveaza” pe grec iar grecul, de salvat ce e, e nerecunoscator sh-l injura pe neamtzul generos shi harnic. Ashijderea cu neamtzul din Est, care, shtim bine, traieshte, nu8-i asha, pe baanii harnicului neamtz din vest …).
          genul asta de mentalitate este foarte periculoasa – a dus deja la un razboi european, shi mi-e team sa ma gandesc ca ar putea aduce inca unul.
          Raspunsul lui Un Turist reflecta bine complexul de care spuneam – fara suparare – de pilda, in fraza aceasta: „Totusi cei din EST nu sint de mina a II-a exista numai niste divergente ce priveste parerea despre munca”. Sigur, divergenrtzele legate in parerea despre munca rezulta din aceea ca ost-deutscherul munceshte mai putzin decat west-deutschul, este tentat sa manance mai multe ajutoare sociale (platite evident din banii ve4stului, nu-i asha?) etc etc etc. Sigur , asta nu are nimic de-a face cu faaptul ca o buna parte din fabricile din Est au fost inchise cand Vestul i-a pregatit Estului tranzitzia la Economia de Piatza (-de pilda, Praktika, nu-i asha?), cu faptul ca germasnul di n est munceshte la fel cu ala din vest shi este platit un pic mai prosst…
          Esentzial este sa admitem ca Vestul ii trateaza pe Estici in mod egal, numai ca Esticii au mici divergentze legate de muncaa….
          No, a propos de munca, shi cu asta voi terminaa… Cand am fost bursier al Fundatziei Jacoby/gerda henkel la Munchen, caamnera pe care mi-o oferisera a avut o problema cu instalaatzia de la beie. A venit un instalaator turc, foarte haaios (nu shtioa multa germana, dar shtia sa spuna „alles kaputt” 🙂 ). Unul dintre prodii de acolo, o mare somitaate, caruia ii placea mult bricolajul, a venit sa vada cestiaa, shi mi-a zis: „e bine ca tzi-a venit un turc. daca era un german, apoi era probabil redus mintalo, fiindca germanilor cu oarece capacitatzi mentale nu le place genul asta de munca shi nu o fac”.
          Am mai povestit asta o data, shi cred ca asta spune mult despre germanul cel harnic, care munceshte cu mainil 8 ore conshtiicios shi apoi bea o bere.

          Răspunde
           
          1. un turist
            Mai 11, 2013 la ora 21:23

            AdrianD.Vremurile au trecut si la noi ca puteai alege unde si ce vrei sa muncesti.Ceea ce priveste ajutorul social nu este diferenta est- west cine nu vrea nu munceste si are traiul adecvat ca atare. Nu stui daca ma credeti sau nu dar de dimineata trebuie sa lucrez la pregatirile de luni si credeti ca am de ales?NU.

             
          2. CuSandu
            Mai 11, 2013 la ora 22:02

            M-am obisnuit sa dau citate din postarile mele (ce grozav sunt!!!):”Adica nu te ajut sa te ridici…”, adica din punct de vedere economic Vestul caroteaza Estul, ei sunt cei care decid, nu-i asa? Se inchid fabricile existente, sunt ajutati cu ceva care de fapt nu ajuta, sunt obligati sa se mute dupa lucru in Vest, adica sa contribuie la consumul din Vest, ma rog tehnica pe care o vedem si in politica UE. Iar despre Drobeta si Lipsca, lamurirea nu este de natura sa provoace nimic, urmasii au dreptul sa stie ca bunicii s-au nascut in Romania nu in Italia sau in Polonia si nu in Germania.

             
  • Adrian D.
    Mai 10, 2013 la ora 22:45

    Moise, in 1877 Romania platea inca tribut Portzii otomane. Tocmai ca, la proclamarea independentzii, propunerea lui Nicolae Fleva prevedea ca tributul sa fie alocat efortului de razboi impotriva fostei puteri suzerane, adica turcia.
    Este adevarat, era mic (nu mai shtriu cat de nimic, era ceva de genul 1 milion de lei, la valuta anului 1877), nu jena cine shtie bugetul de stat.
    ba, intr-un anumit sens, ca pretz al obtzinerii independentzii shi ca pretz al prieteniei germaniei (prietenie pe care o datoram lui carol I, shi care nu ne-a folosit la nimic – vezi situatzia romaniei la congresul de la Berlin), romania a trebuit sa asume pierderile provocate de „afacerea Stroussberg”, un mare tun dat de industriashii germnai pe seama statului roman. Iar pierderil;e astea au fost mai mari decat tributul catre turci…
    (de unde se vede ca apucaturile germane sunt mai vechi – dar nu vad ce e surprinzator in asta).
    no, cu pledoaria dvs. pentru deminyate sunt de acord.
    atata doar ca noi nu furam prea demni in ult5imiin ani, shi nici nu promitem sa fim.
    shi asta shi pentru ca suntem atat de hipnotizatzi de euro shi de UE, ca nu pr4ea mai vgedem bine in fatza ochilor.
    shi tocmai de aia, cei care dau vina pe UE sau pe FMi (shi notra bene – nu politicienii fac asta. aratatzi-mi macar un politician care sa dea vina pe UE ori pe FMI shi eu mananc zece fluturi…) o fac pentru ca, uhor-ushor, le revine luciditatea la cap.
    asha cum mi-a revenit shi mie, de prin 2010 incoace.
    fiindca asta e, UE nu mai e ce shi-a dorit sa fie.
    astfel incat eu, ca alegator onest, ca cetatzean, o spun clar: nu, nu am sa fiu de acord cu NICIO cedare de suveranitate3 fatza de aceasta UE.
    PS Da, veniturile in Mississpi sunt mai mici decat in New York, dar shi cheltuielile sunt proportzional (shi real) mai mici.
    fatza de germania, noi avem venituri mai mici, dar shi cheltuieli comparabile (doar chiriile sunt diferite ca pretz).
    asta imi8 aminteshte de o experientza pe care am avut-o de curand la Montreal.
    cand voiam sa mananc o pizza in orash, pretzurile3 ma speia.
    cand am dat o fuga in rezervatzia indiana, unde veniturile sunt mai mici, am mancat o pizza destul de buna cu 10 dolari.
    fiindca un capitalism balanst face exact asta: salarii mari-pretzuri mari, salarii mici-pretzuri mici.
    in tzarile ca romania sau bulgaria sau serbia, veniturile sunt mici, dar pretzurile sunt mari.
    ceea ce nu e cazul in USA.
    🙂

    Răspunde
     
    1. CuSandu
      Mai 11, 2013 la ora 03:36

      Draga Adriane, Cu pitza m-ai topit. Credeam ca ai aflat, indienii acestia, cum le spui tu, sunt favorizati de guvern. Taxe mici. Daca am fi putut sa ne construim casele la ei si pe urma sa le transportam unde vrem noi… Tigarile, de exemplu (mai pomenisem asta pe undeva), ti le dau la kg (ce sa mai numeri). Probabil ca nu iesti fumator, daca esti – ai pierdut. In orice caz, mai bine maninc mincare chinezeasca…

      Răspunde
       
      1. Adrian D.
        Mai 11, 2013 la ora 04:20

        Sunt fumator, SanduCu…
        Povestea cu indienii e simpla: acum 100 de ani, erau „inchishi” in rezervatzii care atunci aveau un statut extrateritorial. Afacerea le convenea guvernantzilor vremii, fiindca le permite sa nu-i doara capul de ei.
        Azi, unii baietzi veeli au descoperit ca acele „rezervatzii” au practic statut de „stat in stat”. Nu e vorba de favorizare – pur shi simplu, „marele parinte alb” shi-a dat seama ca e mishto sa ai un paradis fiscal la o zvarlitura de batz…
        Albii se ocupa de afaceri mari, indienilor le ramane vanzarea de tiutiun.
        Plus… ajutorul guvernamental. Care, daca nu ma inshel, in Canada e de vreo 500$.
        Pizza indienilor u e mai doua ori mai ieftina fiindca taxele ar fi de doua ori mai mici. E de doua ori mai iefyina fiindca salariile celor care o produc shi a celor care o cumpara sunt de doua ori mai mici…
        🙂

        Răspunde
         
        1. CuSandu
          Mai 11, 2013 la ora 19:35

          Ooo, Adriane, treaba e mai simpla decit crezi. La o competitie de job, eu sunt primul din coada. Primul e „the first nation”, si asta de drept nuuuu din discriminare. Galusca asta o inghitim mereu. As vrea sa am eu taxele lor, chiar daca el nu se omoara dupa salariul meu. La preturi, chiar daca transportul este costisitor, noi platim iar ei beneficiaza de preturi deja reduse pentru ca sunt ce sunt. Cu toate astea nu pot sa-i condamn, pentru ca inaintasii lor au platit deja totul. Chestia cu paradis fiscal nu stiu la ce se refera – daca lucrez acolo beneficiez de aceleasi drepturi ca ei, pe perioada cit locuiesc acolo. Mi se dau si sporuri. Multi se duc, fac bani si cind se intorc … platesc la taxe… Nu am adunat, nu m-a interesat carnea de foca, dar cred ca vorbim de mult mai mult decit 500.

          Răspunde
           
    2. CuSandu
      Mai 11, 2013 la ora 03:54

      Inca una, trec peste balansatul salariilor cu pretul, ca inflatia si inertia misca capitalistului palaria. De la o vreme, chestia cu UE s-a cam rasuflat – sufla vint de libertate, se destrama si toata lumea stie. Acuma se merge contra capitalismului, nu pot sa cred ca scriu asa ceva. Am dat un link la articolul cu „In vis…” Mai mult in The Globe and Mail, si astia sunt cu economicul, nu se joaca, critica tare noua tactica bancara cu QE: is an unconventional monetary policy used by central banks to stimulate the national economy when standard monetary policy has become ineffectiv. Fin finut. Ce Canada nu stie ca britishi nu sunt in UE? Probabil ca ne-au tras americanii teapa cu elicopterele. Obama, si te credeam cinstit…

      Răspunde
       
 
 
Adaugă comentariul
 
 

Emailul nu va fi făcut public. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Nume: *
Adresa de email: *
Pagină web
Comentariul*
 caractere rămase