Armele împotriva bunăstării

Publicat la data de de Biziday

dwight-d-eisenhower

Războiul reprezintă o risipă uriaşă de bani, care ar putea fi folosiţi pentru îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei civile. Acesta a fost esenţa mesajului pe care l-a lansat în aprilie 1953 preşedintele american Dwight Eisenhower într-un celebru discurs pe care l-a ţinut după moartea lui Stalin. Eisenhower spera atunci ca Statele Unite şi URSS să pună capăt cursei înarmării despre care credea că “împiedică sistemul american, sistemul sovietic şi oricare alt sistem din lume să obţină abundenţa şi fericirea.”

Ca să ofere putere discursului său, Eisenhower, veteran de război, a arătat că la acea vreme banii cheltuiţi pe un bombardier ar fi asigurat construcţia a 30 de şcoli, a două spitale sau a 7.000 de locuinţe. Au trecut 60 de ani de la acel discurs, iar jurnaliştii de la New York Times au refăcut calculele. Căci unele arme s-au scumpit de câteva mii de ori în acest interval. Cel mai scump bombardier american, B-2, costă aproximativ un miliard şi jumătate de dolari. Cu aceşti bani ar putea fi construite nu 30, ci 100 de şcoli capabile să găzduiască 600 de elevim, 6 spitale, sau 34 de mii de locuinţe în Statele Unite. Într-o ţară ca România, aceşti bani ar asigura apartamente pentru 100 de mii de familii.

Dwight D. Eisenhower şi-a încheiat mandatul la Casa Albă avertizând Statele Unite de influenţa tot mai mare a industriei militare în economie şi în politică. Şi, chiar dacă procentul cheltuielilor militare în PIB-ul Statelor Unite a scăzut considerabil în ultimele decenii, risipa despre care vorbea Eisenhower continuă. Însă, redirecţionarea cheltuielilor militare spre îmbunătăţirea condiţiilor rămâne doar visul unei lumi utopice în care nicio ţară nu o ameniniţă pe alta, iar în America benzina nu este mult mai ieftină decât în Europa datorită bombardierelor care merg la război în ţări bogate în petrol.

This entry was posted in Diverse. Bookmark the permalink.

Comentarii prin facebook

37 răspunsuri la Armele împotriva bunăstării

  • Constantin
    Aprilie 23, 2013 la ora 19:01

    Domnule dan Onofrei, chiar acum am vazut trupa simpatica din Spania pe care ati avut amabilitatea sa o prezentati. Pe canalul simpatic Youtube am urmarit ultima lor creatie, f.simpatica si mi-a placut ca este o combinatie de spirit latin cu tente muzicale simpatice celtice. Intr-adevar, copiii si tinerii simpatici europeni merita un viitor asemenea celui al simpaticelor State Unite ale Americii. Astept sa mai postati si creatii mai vechi ale trupei.

    Răspunde
     
  • mircea
    Aprilie 22, 2013 la ora 10:47

    Se pare ca e blogul lu’ dan onofrei. Il las pe el sa comenteze in continuare; scrie frumos, il pot citi din prima.

    Răspunde
     
    1. cornel
      Aprilie 22, 2013 la ora 15:06

      Cred ca sunteti un pic rau, parerea mea. Daca e ceva ce nu va intereseaza nu va obliga nimeni sa cititi. Iar daca aveti ceva interesant de spus nu cred ca va poate opri nimeni.
      O zi buna.

      Răspunde
       
  • led
    Aprilie 21, 2013 la ora 20:59

    Tare am impresia ca si „bau-baul” care ameninta lumea civilizata, e sustinut tot de aceasta…

    Răspunde
     
  • dan onofrei
    Aprilie 21, 2013 la ora 00:18

    Chiar acum mi-atrimkis op trupa sim,üpatica din Spania pe canalul Youtube ultima lor creatie ,f.simpatica o combinatie de spirit latin ci tente muzicale celtice :Copii tineri simpatici Europeeni care merita viitor in pace

    Răspunde
     
    1. CuSandu
      Aprilie 21, 2013 la ora 16:51

      Danut, stiai ca clipurile astea video sunt ultimul racnet in plasarea de „TROJAN” in computere? Kaspersky a depistat recent unul pe nume „Generica”.

      Răspunde
       
  • dan onofrei
    Aprilie 21, 2013 la ora 00:06

    SAnmdu CFAnadianu-SAndule optimisti trebuie sa fim pentzru copüii si nepotii nsotrri ca noi ne-am mincat un malai bun as zice eu -generatia noastra chiar a avuit o viata deestul de ca lumea:Americanii e calr ca sint foarte pragmatici si vad doar interewsulk propriu respectiv afacerea egal cu cine banul sa isa :EI au tras haturile si cu WW2 si au stiut si cind sa intre si au provocat si Pearl Harbour :Ei nu se joac cu strategii de citiva ani ci de decenii sint sigur ca atunci cind aui impartit cu sovieticii Europa au stiut ca veni si ziua X cind bariera granitelor va cadea .
    Eu insa vad asaxSandule ca la lora actualal nici Europa cu liderrul sau principal Russia nu poate fara America mai mult decit in trecut chiar si nici mbele nu pot fara China si in deceniile urmatoare India:Problema este sa se rezolve problemele fara interventii armate dar asta va fi un vis din ce in ce mai nerealizabil cu atit mai mult cu cit resursele sinmt limitate si cerintele de consum mai extreme:

    Răspunde
     
    1. CuSandu
      Aprilie 21, 2013 la ora 16:47

      Nu vreau sa bag la idei pe nimeni, dar de mult, pe vremea lui Hrusciov (stii ca el vizita pe atunci cam des India), cercetatorii rusi ajunsesera la niste interpretari care legau Triungiul Bermudelor de teritoriul indian si cu vizite din spatiu cu multe mii de ani in urma. Astea le citeam in „Sputnik” (pe atunci eram bun la rusa). Mai citeam si altele, ma fascinau tocmai pentru ca nu erau stiintifico-fantastice – probabil ca de aia m-am dus la geologie. Seismica si vulcanologia (pasiunile mele) se leaga destul de bine cu ce se intimpla pe alte planete si mai ales cu interactiunea dintre corpurile ceresti. Rusii astia nu sunt prosti degeaba.

      Răspunde
       
  • dan onofrei
    Aprilie 20, 2013 la ora 23:46

    @Sandu Canadianu- Sandule sint sigur ca ai dreptate cu sauna :In DElta am fost in naii 70 la Sfintul MGheotghe am campat cu sotia chiatr la cortz dar vara ,un paradis s-au dus timpurile atunci era salbatic eram ca indienii acolo .Si aiic e raspindita sauna dar nu sint obisnuit ma duc la suina da prfer doar salonul cu dame uscat :Sandule cu batatura e mai problemastic eu sint diabetic si nu am voie cu solutii ,altfel sint solutii de pute paminmtul nu e o problema :DAr credew-ma ca exüperienta recenta cind m-au trimis de la anna la caiafa far nici o rezolvare m-a dezamagit si mai tzre :CA sa n u mai spun ca trimkis dee medicul de familie care e internist mai intii la müpopdolog si apoi la orthopäd ala desi eram tzrimis dee urgentaz nu avrut sa ma primeasca (nu doctzorul ci secretara la re3ceptie ) si cind i-am spus ca am dureri mari si rog sa fiu primit miu-a spus ca nu se poate ca daca ma doare sa ma duc la spital deci ce sa mai vorbim de omenie!!!!??NU mai spun ca intimplator e praxis-ul uni medic orthopäd roman dar nu conteaza asta sint cam toti doar daca pot sa te oper4ez repedee ca acolo li se umple buzunarele rapid:E o rusine nationala intre timp aici IN Germania nu stiou poate la voi in Canada e mai de
    soi aici e numai cu tinta la facut repede bani si pacientul e pe pülanul doi.
    Ce sa o mai lungim e o rusine inttre timp mai bine faci ocol doctorilor

    Răspunde
     
    1. CuSandu
      Aprilie 21, 2013 la ora 16:34

      Dane, Din ce stiu eu, batatura easte un rezultat al proastei circulatii a singelui, in general provocat de o incaltaminte nepotrivita. Pe aici, in magazinele mai mari (uneori chiar prin farmacii), sunt la dispozitia clientilor niste „analizoare” ale talpii care i-ti spune ce tip/model de „talpica” (nu mai stiu cum le spune la chestiile alea care le bagi in pantof, cind este prea mare) care iti corecteaza presiunea pe talpa si reface incet dar sigur circulatia, iar batatura dispare pe nesimtitelea. Desigur trebuie sa-ti testezi talpa frecvent (probabil 2-3 ori pe an) si sa schimbi „talpica” (care costa cam intre 4.00 si 32.00 CD), marca Scuhlz. Nu-i fac reclama, dar si eu am avut si nu mai am nici o problema.

      Răspunde
       
  • dan onofrei
    Aprilie 20, 2013 la ora 23:19

    @un turist -buna seara la München stimate un turist -sincer vorbind vorbele dvs .ramin dorinte de pace fara un sprijin practic caci ei sint o natie mare care si-uia format in decenii un mod dew viat bazat pe uinhj consum excesiv de energie pentru catre au trebuit si vor tzrebui sa duca razboaie:Nu cred ca pe durata nu vor intra si in Iran gasesc ei un motiv ca sa ajunga la petrol.Eu cred ca singura solutie plausibila de durata este o mare alianta SUA cu Russia si China si asta ne salveaza pe toti.DAr o alianta serioasa cu catile pe fata nu bazata pe gargara ca la asta sint specialisti de clasa americanii:

    Răspunde
     
    1. un turist
      Aprilie 20, 2013 la ora 23:37

      Salutari Dan Onofrei.Precum spuneti petrolul este scopul si de aceea minciunile despre arme de nimicire in masa sau atomice.Dar toate razboaiele purtate nu au dus niciodata la o victorie deplina ci numai la distrugere si destabilizare.Cred ca le trebuie un loc unde sa arunce gunoiul de aceea undeva in state mai putin dezvoltate. Va veni poate si la ei o criza si se va rascula poporul
      -Privind urzicile am avut de trei saptamini in Romania spanacul de urzici cu cartofi pai si ochiuri de oua prajite.

      Răspunde
       
      1. CuSandu
        Aprilie 20, 2013 la ora 23:45

        …daca-i si cu cartofi pai e teribil, incepe sa semene a cataif, crunchy. Teribil!!

        Răspunde
         
        1. un turist
          Aprilie 20, 2013 la ora 23:47

          Asa era reteta si nu am avut ce comenta ca am fost pus in fata unui lucru gata facut dar mi-a placut.

          Răspunde
           
          1. Cyphres
            Aprilie 22, 2013 la ora 10:32

            Deci , se mananca spanac sau urzici cu ochiuri de oua si . . . niste jumarute din slanina de porc . E mancarea familiei mele de sambata la pranz de ani buni .

             
  • dan onofrei
    Aprilie 20, 2013 la ora 23:11

    @SAnduCAnadianu-sa traiesti Sandule -am avut o vreme mizerasbila de 2 zile e recev tare de vtot dar nu a plouat:Ca sa iti dai seama de diferasnta de anul trecut sportul asta il fac prin luna martie sfirsit adra nul asta toit e intirziat:Da scuza-ma am muitat unm pic exprimare ai dsreptate addfac e de post se subintelege e fara carne scuza-ma :DAr de data astza le-ma cules fata dee alti anmi fara manusi de plastic si imi fac cbine la degete caci te ciupesc dar nu au putere matre dar sim,t ca e oi treaba buna cvred ca excita circuloatia pereiferica la minii:Nu pot decit sa va recomaqnd noi facem asat dee ani dee ztile avem aiic linga gradini poienite curate de basme desi aeroportul la FRankfurtz e pe linia me ala 25km.DAre de paradis:Miine ma duc deesi ne duminica cvca sint credincios dar nu bisericos sa car cu remorca gunoi dee vghtrajd de la un prieten ncare tine ca hoby oi :Atre vreo 20 bucati dee placvere si ioau in fice an mreanita e minunat la gradini :Mi.-au ioesit deewja ceap sio ridichile puse acu 2 sapatamini:Am pus si sdalatew vrteo 48 bucati dar in serew mici :MA descurc SAndule adr ve munca multasi sint cam singur ,fiime bae cu streewssul muncii baba m,ea cam la fel ce sa fac o duc si eu cum pot dar mai üpot inca:Cit nu stiu ca sti si tu cum e de la o anume visrta :Nu iti spoun ce bataie d ejoc am avut cu o batatura la üpiciorul drept:bataie dee joc dee sietm medical!!!!Am ajuns peste tot pavcientii bataie dee joc dar platim ca si campiuonio mondiali dar nu ai ce face latri ca ciinii la stele .Paoite acolo la voi o fi mai de soi mie imi vine sda rid cind citesc conmenatriile romkanesti despre medicina chiar si pe ast blog!!!Sint undeva dusi cu capra da asa e omul ce e la vecin e mai bun fara sa stie macar ce e !!CA de fapt o gaura ramine doar o gaura :Deci o seara buna in Canada
    sau la voi e ziua acuma ca nu prea loe am cu fusele orare voi sinteti mai inapoitai mi se pare adica fuse orare inapoi

    Răspunde
     
    1. CuSandu
      Aprilie 20, 2013 la ora 23:25

      Stai asa nu fugi Dane, zici ca-ti fac urzicile bine la miini? Mai se vede ca n-ai fost in Delta la lipoveni, sa intri in sauna subterana si sa te altoiesti cu ramuri de brad. Iodul intra in piele si ai o circulatie… Normal ca dupa un plonjon in Dunare o ei cu votca si toata lumea e a ta, nu a americanilor, nu. De batatura, ce naiba bre ca neamtul cu Bayer-ul lui nu a gasit solutie sa dai pe batatura, se usuca si cade? Intra in drogherie ca trebuie sa aiba. Numai bine.

      Răspunde
       
  • un turist
    Aprilie 20, 2013 la ora 23:04

    Cel mai bine ar fi ca Americanii sa lase restul lumii in pace ca atunci sint si ei lasati in pace.Nu cred ca va fi vreodata un presedinte care nu va vrea razboiul lui sau in cel mai rau caz sa-l continue pe cel al precedesorului.

    Răspunde
     
    1. CuSandu
      Aprilie 20, 2013 la ora 23:30

      Un turist, Nu va luati dupa Danut. E prea optimist la ora asta. Americanii chiar daca n-au sa se bage in vre-un razboi, n-au sa se dea inapoi sa-l provoace. Sa vinda arme si unuia si altuia si pe urma sa vina de aceiasi parte cu cistigatorul la imparteala. Noi astia din Europa trebuie sa fim atenti la coada americana.

      Răspunde
       
  • dan onofrei
    Aprilie 20, 2013 la ora 22:40

    deci gargara pe acre o propavaduia dl_Eisenhower era banala propaganda politica caci nmici un stat dfin lume nu si- acalarit mai tzare vpoprulo deecit SUA cu biruri pentru a dezvolat arm,ament performant:RAzboaie au fost si vcor mai fi deci fara arme nu se poate e o utopi9e:Ca sa nmu mai spunem, ca industria armamentuluzi in orice tara este sursa cea mai puternica de a angaja mina de lucru.Americanii din momentul cind prin infiintarea prin banii Rockefellerilor a renumituluii institut de cercetare geopolitrica CFR(nu cfrul romanmesc ) ci Conceil of Foreign Relation
    deja din anii 1930 au stiut clar deeviza lor este cum sa faca ca sa stapineasca in deceniul 20 intreaga lume:Si pe linmjga multe masinnatii politice lke-au fost necesarwe arme performantze si pentru asta au investit si investesc si acum la maxim caci numai cine stze tare este si mare .Deci PAx Americana nu a fost venita de ici de ccolo numaim prinj politici abile si vorbe frumoase ca demagogii gen libertate sau democratie ci puterea armelor si- a spus si isi va spune mereu cuvintul.(clar ca aici e si vorba de caltatea unei armate deci a celor care minuiesc armele).Nu mia discutam ca mai orice mare inovatie tehnica civila afost mai inbtii oaplicxatie a armatei care a vfost apoi din motive de depasire tehnologica preluata de civil:Altfel nu am mai fi discutat acum in internet (Arpanetul armatei) sau asculta muztica pe CD-uri gindite initial pentru armata americana ca sa nu mai tiriie pe submari egrettae de harzti pe hirtie:CA sa nu mai discutam ca far bimbele V1 sui aqpoi V” vnici americanii nici rusii n u ar fi tzbuerat prea curind in cosmos.
    Personakl cred o utopie curata ,o lume fara arme si far razboaie ,desi sint iubitor de pace convins .
    Si ca sa revenim löa Romania care afost si este situata vgeostreategic teribil dee inconvenabil (pentru romani) nu8 cred ca armele o pot ajuta ci aliante serioase
    si desi ne aflam in situatie critica in Europa leagtura strinsa cu toate tarile Europei trebuie cred sa fie o tinta dec durata a politicii romanesti:Si frar sa fiu rusofil sau chinezofil cred ca relatii strinse cu aceste mari natii nu pot fi decit de bun folos pentru romani mai alese daca sint adiacente intereselor economice.Un lucru este cert ,vom asita in deceniile urmat5oarte la o lupta din ce in ce mai crunta pentru rezervele de energie de hirocarburi si terenuri agricole care sa saigure necesarul global de hrana.Vreau sa spüu ,timpurile care ne asteapta vor fi din ce in ce mai complexe si doar minti clar vazatoare si tare iunteligente ne pot salva .E clar ca fara cooperare internationala a celor 3 mari puteri SUA ,Russia si China o vom avea din ce in ce mai greu noi tarile mai mici.
    Cred ca mai ales SUA trebuie sa se desparta definitiv de la ideea sa dinaninte de WW2 ca pot singuri stapini pamintul.Cred ca si ei insisi nu mai sint
    inflacarati ca modelul lor trecut poate pe durata sta in picioare .

    Răspunde
     
    1. CuSandu
      Aprilie 20, 2013 la ora 23:13

      Ca bine le zici, Danut. Asa e in 1930 John Pierpont Morgan si asociatul lui Charles M Schwab au dominat 75% din piata otelului american si abia atunci au catadicsit sa admita formarea sindicatelor. Morgan asta era adeptul pietei globalizate, adica a monopolului. Cind era intr-o dispozitie buna, cu trabucul in coltul gurii: „I like a little competition”. Si bine spus, inovatiile din civilie se aplicau mai intii in armata, unde erau mai multi bani. Dar despre triumviratul de care vorbesti, nu prea sunt optimist, desi si rusii i-au momit cu ceva petrol arctic (care probabil ca nu e de colo, dar prea incolo) si chinezii s-au cam infratit cu canadienii pentru paminturi rare si (auzisem la un moment dat, dar se pare ca s=a racit) cu americanii pentru carbunele de acolo. Adica pina una alta daca e sa iasa ceva, e numai pe vechiul continent. Nu te uita in Coreea ca aia e numai de french-cancan. Sanatate si s-auzim numai de bine.

      Răspunde
       
  • dan onofrei
    Aprilie 20, 2013 la ora 21:56

    buna seara la toata lumea .Temperaturi scazute si vint rece de la rasarit dar am profitat ca nu a plouat si am cules o sacosa plina de minunate urzici proaspete pe care sotia miine le face un bors bun:Cu mult ortez ,de post si fara carene:Sint medicament curat acum primavara iar la prima fiertura separam zeama pe care o bem ca ceai sau fac un amestec cu zeama de varza pe care o colectez in sticle dupa ce termin varza murata in iarna.NU va sfiiti faceti neaparat o cura de urzici proaspte de primavara.Si asas ma doare in pix de reactoarele lor si de banii pe care ii investesc in astea

    Răspunde
     
    1. CuSandu
      Aprilie 20, 2013 la ora 22:46

      Hai sa traiesti Danut, Cu urzicile m-ai facut praf. N-ai incercat nicioadata sa le maninci crude in salata? Sunt minunate, doar ca cere mai multa sare. Le poti face cu spanac si oua si telemea si numai o tuiculita scurta. Apropo, exista si orez de post cu carne?

      Răspunde
       
  • CTL
    Aprilie 20, 2013 la ora 21:10

    Din pacate in ziua de zi chiar exista economisti ( adepti ai lui Keynes ) care sugereaza ca un razboi sau o calamitate duc in cele din urma la revenirea dintr-o criza si la crestere pentru ca statul are in sfarsit un motiv sa cheltuie. Tin bine minte, cand a lovit tsunamiul in Japonia, cum crestea bursa pentru ca investitorii se asteptau la cheltuieli importante din partea statului pentru recostructie. E de-a dreptul hilar !
    Da, cunosc argumentele, pai se creaza locuri de munca, se consuma se construieste s.a.m.d. Nimic mai fals si mai inselator.
    Pai daca am merge pe logica asta am putea,sa zicem, evacua oamenii din cate un oras mare din fiecare tara si apoi sa-l bombardam pana ajunge una cu pamantul. Si asa am avea in sfarsit motiv sa cheltuim si am crea locuri de munca ca sa-l putem reconstrui.
    America a putut ajunge puterea care a fost in ce-l de-al doilea razboi mondial tocmai pentru ca in istoria ei a fost ferita de razboaie. Oamenii au ajuns sa se bucure de o prosperitate la care ceilalti locuitori ai planetei nici nu visau.
    Si cum spuneam intr-o alta postare, marea depresie s-a incheiat dupa al doilea razboi cand cheltuielile guvernamentale si taxele au scazut. Ea a durat asa mult tocmai pentru ca statul american a crescut taxele si cheltuielile.
    Banii cheltuiti fie pe consum fie pe ce-si propune statul nu se reintorc sa faca nimic, doar banii cheltuiti pe cresterea productivitatii, pe crearea unor produse sau servicii vandabile duc mai departe la prosperitate intr-o economie. Restul sunt iluzii.
    Cresterea prosperitatii pe timp de pace are limite pentru ca natura umana i impune acele limite. Oamenii cand ajung sa traiasca bine, fara griji, uita cum se ajunge acolo si incep sa o dea in bara. Nu mai muncesc pentru ca le da statul, incep sa-si cumpere bunuri pe care nu si le permit, pe datorie, incep sa ceara sa nu mai munceasca asa mult dar pe salar mai mare. Cred ca nimic nu le va distruge visul frumos. Si cum politicienii le vor voturile, se intrec in tot felul de promisiuni, dar intre timp, apar deficitele si bula se sparge. Si asa se termina cu prosperitatea. Paradoxal, oamenii cred ca s-a ajuns la asta tocmai pentru ca nu s-a cheltuit suficient.

    Răspunde
     
    1. Adrian D.
      Aprilie 23, 2013 la ora 02:32

      CCTL, Keynes a fost adesea rastalmaacit. Da, cunosc afirmatziile lui Krugman referitoare laa un al treilea razboi mondial, insa…
      Lucurile nu stau chiar asha cum spui tu.
      ANul de varf al productziei industriale in germania a fost ’44. Anul maximelor bombardamente, anul orashelor rase (nu, nu ma refer la Dresda). ’44.
      Shi shtii de ce?
      Fiindca shtreangul se apropiase de gat- iar Reichul a folossit orice subterfugiu posibil pentru a se salva.
      La o alta scare, acelashi lucru s-a intam,plat in State. Indicele prodductziei industriaale se duce astronomic in sus in 43 faatza de 41 9an de pace). Fiindca statul american a pus baanu’ jos shi le-a spus industriashilor: producetzi. orice, numai producetzi. Producetzi conserve, cizme, bocanci, pushti, gloantze, numai sa producetzi.
      Shi pentru intaaia oara din 30, shomerii au fost pract9ic luatzi cu arcanul in faabrici.
      Diferentza intre germania, UK shi USA APARE in anii de DUPA razboi.
      Germania, dupa shtii, a pierdut. Fabricile ei ausst fie rase, fie demontate shi trimise in Rusia Sovietica.
      UK shi USA au cashtigaat, dar erau indatorate pana peste cap.
      USA au mers lin de tor inainte, platind o buna din datoria de razboi (insa a praacticaat in continuare comanda de stat pentru firmele private. ce crezi ca fost planul Marshall??? El avea o conditzie: vrei bani Marshall? Tre’ sa lucrezi cu o firma americana. Suna cumva cunoscut???), UK au trecut printr-o criza dura la finele razboiului, datorata shi faptului ca da, statul britanic se intinsese MAI MULT decat ii permitea plaapuma.
      Dar chiar shi asha, anii adevaratzii prosperitatzi, anii „when we never had so good”, cum spunea un premier conservator britaanic, NU SUNT anii Thatcher. Nus unt6 anii post-Thatcher. Nu sunt anii antebelici.
      Ci anii post-belici.
      Anii statului cheltuitor, indatorat shi gafaindd.
      Shi asha a fost IN TOATA Europa.
      Revenind la rolul industriei de aparare – ca vrei, ca nu vrei, ea e acolo. Zezi de mii de americani shi de europeni traiesc, pun o paine pe masa shi faca economii PENTRU CA exista aceasta indusstrie.
      Crezi ca reconversia ar fi asha de simpla, DACA, peste noapte, statul american s-ar demilitariza?
      (ca vebnise vorbaa, germania lui Hitler a dus-o mult mai bine in aanii 36-40… tocmai pentru ca statul a re-inventat o industrie militaara. azi nu maai vorbim despre asta, nu maai e frumoss. azi vorbim doaar despre constructzuiia de autobahn-uri. dar pana shi ele fusesera gandite in sciopuri militare, asha cum au fost construitee caaile ferate prusace INAINTE de 1870…)
      Cat priveshte faaptul ca USA shi-au revenit din criza din 29 datoritaa faptului ca statul a redus cheltuielie shi a micshorat taxele… acesta, CTL, este un vis frumos.
      Statul lui Ike shi-a p[ermis acest lucru tocmaai pentru ca New Deal-ul lui FDR + efortul de razboi pusesera lucurul in mishcare shi economia privaata putea in sfarshtit sa mearga pe picioarele ei.
      Avand, la remorca… tot statul, cu imensul lui buget de aparare. Crezi ca portaavioanele USA au cazut din cer? Nu, au fost construite… de nisshte muncitori care shi-au primit salarii pentru asta. Salarii care s-au dus pe caase shi pe mashini shi pe aspiratoare consstruite de alte firme private. Care au dat salarii pentru ca aceste bunuri sa fie manufacturate.
      Fiindca asta e economia.
      Este un circuit care functzioneaza pe principiul vaselor comunicante, cu statul in mijloc, ca o inima, pompanad sange.
      Statul, ca vrei sa nu, ca itzi place sau nu, inseamna 30-40% din PIB.
      A reduce aceste cheltuieli nu inseamna ” a elibera resurse” pentru alte destinatzii. Inseamna a arunca un procent din PIB pe fereastra. Pur shi ssimplu.
      Asha cum a facut dna Thatcher timp de 8 ani.
      Sau cum facura ai noshtri, ca brazii, in 2010.
      Sau cum fac grecii, peste drum.
      PS O armata cu o industrie in spate, e o treaba,shi, pamna la urma, pana la puncrtul cand ESTE folosita, este un factir pozitiv.
      O armata FARA industrie in spate (cum este , de pilda, armaata greaca) e o cu totul alta treaba.
      Trebuie sa distingem intre ele.
      Shia sta am incercat sa fac mai jos, cu riscul de a ma lasa confundat cu un discipol al lui Keynes. Ceea ce nu sunt.
      Cred doar ca Lordul Keynes spune mai putzine prostii decat Hayek & Friedman. Infinit mai putzine
      Shi cred ca tzzi-am mai spus: cand vreau sa ma distrez, deschid consideratziile lui Hayek despre moneda (mai ales alea cu moneda privata). Nici macar bravul soldat Svejk nu e atat de haios.

      Răspunde
       
      1. CTL
        Aprilie 23, 2013 la ora 08:36

        Ok Adrian. Am o intrebare atunci. Cum se face ca dupa niveluri ale consumului atat de mari cum au fost in occident si chiar si in Romania inainte de 2008 nu au avut ca rezultat o crestere a posperitatii ba din contra, o criza cum e cea in care ne aflam ?
        Pana la urma oamenii au cheltuit la greu, banii circulau, vanzarile cresteau intr-un an cat in 7, credite se dadeau cu nemiluita, se construiau case, mall-uri… De ce toate cheltuielile astea nu au avut ca rezultat cresterea prosperitatii in prezent ?

        Răspunde
         
        1. Adrian D.
          Aprilie 23, 2013 la ora 16:56

          Raspunsul e simplu, CTL – fiindca din aanii 70 incoace, dar tot mai accentuat dupaa 1980, sistemul aa inceput sa fie schimbat. Mai corect ar fi: subminaat, minat din interior.
          O cresshtere aa prosperitatzii a existat, in primaa paarte aa anilor 90.
          Apoi, totul a inceput sa se ducaa de-a dura odata ce a scazut rolul regulator al statului, odata cu primele delocalizari (carora statul, caaptiv al unei ideologii de tip hayek-ian – asta e un nume frumoss pentru a nu spune caa statul a fost pacalit shi transformat in complice- nu a shtiut sau nu a vrut sa le faaca fatza), odata cu emergentza traficului cu derivative (care a fost posibil datorita derglementaarilor cerute de alde Hayek & friedmaan shi implementaate incepand cu Thatcher & Reagan via Clinton pentru a termina gloriosamente cu Bush Jr).
          Azi, statul ramas ca un clovn intr-un coltz, chemaat sa plateasca nota de plata pentru consumatzia facuta de altzii… shi cam atat.
          De unde sa mai iasa de aici prosperitaate?
          Shi,m nu shtiu de ce, am sa itzi un exemplu simplu: cand au fost privatizate Caile Ferate engleze, sumele incasateau fost mici. Cand statul a trebuit sa le renatzionalizeze ca sa puna capat dezastrului provocat de bunul management privat, sumele platite au fost de zece ori mai mari. Sume pentru care UK s-a imprumutat la banci private.
          No, ce prosperitate sa mai iasa de aici?
          Modelul este clar: orice serveshte unui profit pentru sectorul privat este bun, indiferent de cat de toxic ar fi (uneori la propriu). Cand privatzii sparg oalele, statul, pana atunci incapabil shi impotent, este brusc chemat la masa shi ise prezinta nota.
          Rolul sau regulator este pervertit shi nesocotit.
          In schimb, creshte reolul deregulator al pietzei libere. care, stai linishtit, merge bine, este echilibrata. Exact la fel ca o gradinitza din care dai afara educatorrii shi ii lashi pe copii sa faca ce vor, fiindca ei shtiu mai bine ce e bine pentru ei. Dupa cum au dovedit-o cu varf shi indesat.

          Răspunde
           
          1. CTL
            Aprilie 24, 2013 la ora 22:00

            @ Adrian D.
            cred ca o sa-ti placa de Charley Munger, partenerul lui Buffett. http://www.youtube.com/watch?v=LEFP81HjBgc
            le spune pe nume de obicei.

             
      2. CTL
        Aprilie 23, 2013 la ora 09:25

        Si mai intreb, in numele cheltuirii banilor de catre stat, e bine ca s-au facut sali de sport in nu stiu ce catune, ca unii privati nu stiu sa traiasca decat prin contracte grase cu statul ? Putem deduce ca bine ca statul subventioneaza industria farmaceutica pentru ca s-au creat atatea locuri de munca in miile de farmacii aparute ca ciupercile dupa ploaie. Intreb , nu-s bani pierduti aia ?

        Răspunde
         
        1. Adrian D.
          Aprilie 23, 2013 la ora 17:10

          shi aici, CTL, raspunsul e simplu: modelul prezerntaat de tine, cu privaatzii lipitzi ca capusehel;e de stat (cacofonia este dorita 🙂 ) este unul pernicioss, care trebuie schimbat.
          El tzine de o pervertire a modelului keynesian, shi permite ca in spatele unui paravan de mici afaceri suspecte, statul sa fie „pacalit” in mod real de peshti mari (nimeni nu a visat vreodata sa tzapuiasaca statul roman asha cum a facut-o Bechtel shi a reushit).
          Genul acesta de proces este unul firesc de lumea (el este intalnit in special in vreme de razboi, cand „furnizorii” fac un profit imens pe seama statului, dupa ce au uns cateva ushi… shi asta, da, pentru ca in vreme de razboi statul cheltuie fara numar…). Faptul ca este un proces firesc nu inseamna ca nu este shi controlaabil. Este firesc ca atunci cand te duci sa pescuieshti pe lac sa rte umpli de noroi. Dar potzi sa te shi speli, cand ajungi acasa.
          Insa lucrul acesta nu se mai intampla, azi, fiindca toata lumea este fericita cata vreme statul a fost transformat intr-un pacalici care nu e bun la altceva decat sa ishi vanda ieftin cam tot ce are shi sa sara cu banu’ sa plateasca nota de plata dupa un chiolhan monstru al privatzilor.
          Genul acesta de afaceri cu statul (stimulate de fondurile europene shi de tot felul de slogane p[r]ost-keynesiene) poate fi totushi tzinut sub control, daca exista vointyza de a o face.
          Insa, in virtutea noii ideologii, a eco0nomishtilor de apa-dulce, a baietzilor de la Chicago, a post-friedmanienilor etc, pe care Stiglitz ii numeshte „fundamentalishti ai pietzei libere”, acest lucru nu este posibil. Shi nici nu va fi.
          S-a dorit shi s-a reushit transformartea statului intr-un urs dresat, care sa joace dupa cum i se canta, ca piatza sa fie libera shi tot „romanu'” sa prospere.
          cat de absurda shi cat sfruntata era aceasta imagine, rezulta foarte bine din criza din 2008. Este incontestabil ca s-a ajuns acolo fiindca piatza a fost libera, fiindca statul a fost un bozo pacalici stand la coltzul lui, fiindca managementul privat a fost „eficient shi responsabil”.
          Cand criza a izbucnit, statul a fost chemat sa plateasca nota, dupa care a aparut teoria ca tot statul e de vina, fiindca a garantat ipotecile imobiliare de la Fanny & Freddie.
          Atata tupeu rar mi-a fost dat sa vad.
          Shi totushi am vazut, dupa cum bine ai vazut.

          Răspunde
           
      3. CTL
        Aprilie 23, 2013 la ora 11:02 Răspunde
         
        1. Adrian D.
          Aprilie 23, 2013 la ora 17:23

          Da, este interesant. Nu shtiu, CTL, cum decurg exact lucrurile in Japonia sshi cum opereaza banca lor centrala. In general, am obeervat ca atunci cand vorbim despre banci centrale, exista ashaa, un fel de shroud care invaluie discursul (nu? vorbim despre FED ca despre o tipaarnitza de bani la dispozitzia guvernului american, sau chiaar shi despre BNR… deshi nici FED-ul nici BNR-ul nu corespund acestei imagini).
          Sigur, inflatzia pare a fi fost dorita, shi cauzele ei psihologice sunt vizibile (cand anuntzi cu voce tare de la portvaaocea Bancii centrale ca vrei inflaatzii, ce te ashteptzi sa iasa?)…
          dar trebuie sa admit ca habar nu am ce se intampla de fapt. Poate ca tu shtii, ceea ce e bine/
          Eu nu.
          Ma multzumesc insa observ ca inca de la primele randuri ale articolului, vorbim despre „creșterea prețurilor la energie și alimente”.
          Shi adaug ca habar nu am cum opereaza banca centrala japoneza, daca are sau nu voie sa imprumute in modd DIRECT bugetul de stat, shi nici nu cunosc catushi de putzin realitatzile economiei japoneze in epoca delocalizarilor shi a poveshtii Fukushima.
          Am sa fiu atent la povestea asta, asta e cert.

          Răspunde
           
  • Adrian D.
    Aprilie 20, 2013 la ora 17:27

    Legat de tema propusa, lucrurile sunt foarte complexe.
    Da, calculul este corect… insa cine ne garanteaza ca daca nu mai bagam banii in bombardiere strategice, ei se vor duce in shcoli shi spitale? Ar putea foarte bine sa fie bagatzi in derivative (in definitiv, cei acre cumpara actziuni la fabrici de aramanent sunt traderi care vor investitzii ssigure sau profitabile. Derivativele nu sunt sigure, daar pot fi pot profitabile…)
    Mai departe, ash adauga la asta ca industria de armament este una dintre putzinele indusrtrii care nu s-aau delocalizat, shi exista inca in USA comunitatzi ibntregi care traiesc de pe urma unei fabrici implicate in industria de aparare.
    Sigur, un bombardier B2 costa enorm, dar o buna parte din banii aceshtia se reintorc in economie. Shi se reintorc nu doar datorita salariilor platite angajatzilor, ci shi sub forma inovatziilor.
    Sa nu uitam ca enertgia atomica – de pilda – nu ar fi fost poate, niciodata, dezvoltata daca aar fi ramas o investitzie civila. Nicio compaanie nu ar fi bagat 1 md de dolari laa valoarea anului 1940 in asha ceva. GPS-ul, ca un exemplu, s-a dezvoltat ca o aplicatzie militara, la origine. Iar azi…
    Toata chestiunea este insa ca bugetele militare sa nu scape de sub control shi sa nu aiba tendintza de a manca bugetul civil.
    Insa… nu shtiu cum se face, dar in anii raazboiului rece, statele se indatorau mai putzin decat azi (oare de ce???? Hmmm…), cheltuiau mai mult pe armament shi pe armata decat azi (se mergea pana la 30% din buget)… shi totushi economiile erau pe creshtere. Aia sunt cei de 30 de ani gglorioshi, cand noi salivam dupa Vest.
    E interesant de observaat ca azi economiile occidentale par a fio pe butuci, deshi statele cheltuiesc maai putzini bani pe armament decat in anii 70, nu mai injtretzzin armaate permanente shi naatzionale ca in anii 70… shi se indatoreaza mai mult, deshi ishi reduc serviciile sociale.
    So, daca – par hasard – USA shi-art reduce cheltuielile militare, tare mi-e teama ca ar fi shi mai rau: shcoli tot nu s-ar face… iar joburi nu s-ar crea, ba dimpotriva.
    PS cat despre pretzul benzzinei, daa.. numai ca in ultimii ani, a descoperit sshi administratzia americana inventzia euroopeana a accizelor pe darburantzi. bashca „taxele verzi”…
    In anii 90, dehsi pretzul petroilului era acelashi pentru totzi, benzina era mai ieftina in Amerrica din pricina abesentzei accizelor shi a taxelor verzi. Lucrurile s-au schimbat dupa 2002.

    Răspunde
     
    1. CuSandu
      Aprilie 20, 2013 la ora 19:11

      Draga Adrian D, La o tema ipotetica sugerata de Moise (sa nu se mai inarmeze nimeni), tu raspunzi cu interpretari legate de situatia actuala si pe care o presupui ca ar continua, eventual la un nivel mai putin intens.
      Acuma, cind spui ca tehnologia se inoieste, suportata fiind de industria de aparare, parerea mea este ca gresesti. Descoperirile sunt vinate si aplicate acolo unde se platesc mai bine, ceea ce e cu totul altceva. Numai doua exemple voi da, si poti sa verifici ca toate merg pe acelasi calapod. Einstein cind s-a apucat de trasnaia lui cu atomul, n-a avut in vedere Hiroshima. Fibra optica (din sticla) era in interesul imbunatatirii tehnologieie de transport a informatiei (reducerea intretinerii retelelor, cresterea fantastica a capacitatii si vitezei de transport), dupa asta au urmat ideile cu securizarea informatiei si in final utilizarea ei in echipamentele militare.
      Un alt aspect, foarte important, legat de efectele razboiului, este economia globala daca acesta ar disparea. Este adevarat, cum privesc cei care incep distrugerile (economia urca datorita folosirii armelor) si creeaza premise de urcare si mai mare, datorate „ajutoarelor si reconstructiei” zonelor pe care tocmai le-au distrus. Deci aia tari se imbogatesc, iar cei slabi pierd si mai si platesc (ca doar sunt ocupati de atacatorii de ieri si salvatorii de astazi). Acuma intelegi de ce am folosit putin mai inainte „economie globala”? Energia consumata pentru a te pregati sa distrugi plus cea necesara refacerii (considerind si faptul ca nimic fiind distrus economia locala continua sa mearga normal, fara pierderi) poate fi folosita la o puzderie de lucruri pasnice. „What’s the war it’s good for? Nothing!”

      Răspunde
       
  • CuSandu
    Aprilie 20, 2013 la ora 15:16

    Adevaruri spuse „în America benzina nu este mult mai ieftină decât în Europa datorită bombardierelor care merg la război în ţări bogate în petrol” sau ca Rusia trebuie sa-si intareasca capacitatea de aparare pentru a fi respectata, si cam atit.
    De fapt, daca cineva ar avea curiozitatea sa faca un clasament al popoarelor, al caror conducatori le-au impins (si ele nu s-au opus) la cotropirea altor popoare, atunci probabil ca am capata o imagine reala de cine trebuie sa ne ferim, in viitor, mai mult. Sa nu uitam nici crestinismul catolic, care a propovaduit o lunga perioada de timp…cruciadele. De asemenea, perioada colonizarilor si a discriminarii rasiale, care au fost forme ale acelorasi tendinte de imbogatire pe seama altora. De fapt, nimic din ce vad astazi nu ma incurajeaza sa sper ca LEGEA dominarii/subjugarii celui slab de catre cel puternic, va dispare vreodata. Nu mai vorbesc de ce fac americanii cu „democratia” in tarile petrolifere si nici de ce au facut rusii (profitind de ocazie) „protejind” citeva tari estice.
    Vorbesc de ce fac acuma citeva tari din Europa (mai bine zis, o oligarhie multinationala) care se considera puternice si „indreptatite” sa incalce orice drepturi ale celorlalti, dupa bunul plac – spun asta pentru ca ce este aplicat intr-o parte nu se aplica in alta – adica necinstit si incorect si jalnic si scirbos de imputit.

    Răspunde
     
  • CuSandu
    Aprilie 20, 2013 la ora 14:39

    Deschid internetul si asta-i ce vad, Weed Day or 4/20 – Marijuana (cannabis, weed, cronic, 420, Mary Jane) Appreciation Day. Se mai precizeaza: 420 is California police code for a pot bust. It is Hitler’s birthday. “Happy 420, don’t hate the smokers, live your life & don’t judge others. You probably do things that they don’t like too. Remember that.” – Andy Warhol Se sarbatoreste in USA si Canada (nu eu sau altii normali, dar…aia) – a fost trecut prin Senatul American si este legal sa detii maximum 27 grame de cannabis medicinal (cit de medicinal poate fi pentru unul care nu mai judeca).

    Răspunde
     
 
 
Adaugă comentariul
 
 

Emailul nu va fi făcut public. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Nume: *
Adresa de email: *
Pagină web
Comentariul*
 caractere rămase