Se întoarce trendul? Eu zic că da

Publicat la data de de Moise

curs blog

de Moise Guran

Rezultatele bune din economie sunt cele care au întors tendința de creștere a cursului și, deși speram ca acest lucru să se întâmple, n-aș fi crezut ca piața să reacționeze atât de repede. În această săptămână euro a scăzut de la 4,43 la 4,38 de lei, căci industria a crescut frumos în primele luni ale anului iar diferența dintre importuri și exporturi s-a redus la un minim istoric.

Acestea fiind spuse, cred că acum avem fundamentul necesar pentru a privi mai cu încredere la o tendință ceva mai lungă de apreciere a leului și de scădere a euro. Sigur, asta nu înseamnă că veți simți imediat o scădere semnificativă a ratei la bancă, dar încercați să priviți lucrurile în perspectivă! Dacă economica românească este o bază de creștere mai rapidă pentru leu decât economia zonei euro pentru moneda unică, atunci nici intrările de bani pe piața noastră nu au de ce să se oprească. Pentru că știm însă că în România minunile durează rareori mai mult de trei zile sa ne uităm mai bine către săptămâna viitoare.

După o mișcare atât de abruptă de scădere e nevoie întotdeauna de o pauză, de o revenire și azi cursul chiar a urcat până peste 4,39. De acolo va începe luni tranzacționarea și, eu cred că are potențial să coboare până pe la 4,35. Nu cred că Banca Națională a României va permite o scădere mai abruptă a euro și, dacă piața devine nerăbdătoare este foarte probabil ca Isărescu să o mai răcorească puțin prin cumpărări de valută.

Categoria: MOISE
Etichete: , , , , ,

Comentarii prin facebook

15 răspunsuri la Se întoarce trendul? Eu zic că da

  • Flori
    Aprilie 15, 2013 la ora 15:08

    Indiferent ce spun statisticile in retail este dezastru. Acum in sfarsit au crescut exporturile ptr ca piata interna este prabusita, nu mai consuma nimic decat strictul necesar. Ma tem ca pe datele astea minunate communicate de INS o sa asistam la foarte multe falimente. Mult mai multe decat la inceputul crizei. In viata reala este dezastru! Indiferent ce analist vine si face predictii ma tem ca daca ii dai un srl de retail ( nu servicii) pe mana, nu va face mare lucru si va constata ca de fapt, piata interna nu mai poate face nimic si totul este falimentar.

    Răspunde
     
    1. Constantin
      Aprilie 19, 2013 la ora 14:50

      Din ceea ce spuneti dumneavoastra se intelege ca prudenta primului ministru in raport cu evolutia cresterii economice din Romania este justificata. Cu toate ca dl. Moise exprima mai mult optimism in cadrul emisiunii ODB, eu am o parere similara cu a dumneavoastra si consider ca tara noastra va avea o crestere economica sub potential.

      Răspunde
       
      1. laurentiucat
        Aprilie 20, 2013 la ora 00:03

        din cauza pesimismului si a lipsei de incredere in clasa politica.

        Răspunde
         
  • CTL
    Aprilie 15, 2013 la ora 11:14 Răspunde
     
  • micutu de la 7
    Aprilie 15, 2013 la ora 11:03

    Nu de la industrie a crescut leu.

    Răspunde
     
  • CTL
    Aprilie 15, 2013 la ora 10:51

    Interesant. Chiar asa, nimenu nu apare pe la TV sa scheauane dupa banuti : http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/dar-avem-banci-si-noi-aici-in-romania-180640.html

    Răspunde
     
  • laurentiucat
    Aprilie 14, 2013 la ora 23:41 Răspunde
     
  • laurentiucat
    Aprilie 14, 2013 la ora 10:06 Răspunde
     
  • laurentiucat
    Aprilie 14, 2013 la ora 09:40 Răspunde
     
  • laurentiucat
    Aprilie 13, 2013 la ora 20:16 Răspunde
     
  • Constantin
    Aprilie 13, 2013 la ora 14:00

    Departe demine gandul fatalist, dar cand optimismul este cumpatat se cheama mai degraba realism. Cresterea economica previzionata rercent pentru Romania de JP Morgan este apreciata de majoritatea analistilor economici ca fiind optimista. Ca sa nu ne lasam imbatati de aerul primavaratec al cifrelor favorabile, as aduce observatia ca 1,9% reprezinta intocmai rata de crestere necesara Romaniei pentru a oferi fundamentul unei cresteri viitoare sustinute, in timp ce 1,5% ar fi fost prea fragila, iar peste 2% ar fi incalzit economia. As mai indrazni sa fac alte cateva observatii. Prima este cu privire la revizuirea cresterii PIB-ului la 0,7% in anul 2012 fata de 2011, comunicata de INS. Diferenta fata de estimarea initiala de 100.3% a dinamicii PIB, de 0.4 puncte procentuale, a fost justificata prin imbunatatirea contributiei la evolutia PIB a comertului, aflat in crestere (0,0%; +0,2%), precum si a agriculturii (-1,4%;-1,3%) si a industriei (-0,6%;-0,3%), care ar fi scazut mai putin decat se considerase initial. Faptul ca diferentele au aparut in principal ca rezultat al revizuirii seriilor de date publicate anterior, a rescalarii indicilor si recalcularii lor cu noul sistem de ponderare, ma determina sa spun ca de fapt „cresterea” cresterii economice este mai degraba un artificiu tehnic. Anul 2010, considerat de baza, a fost unul de criza economica profunda pentru tara noastra. Apoi, modul de calcul al indicilor de pret, mai exact stabilirea nomenclatorului de marfuri si servicii si a ponderilor acestora, ramane unul nesatisfacator dupa parerea mea, pentru ca nu urmareste structura si dinamica consumului gospodariilor. Asta in ciuda Regulamentului CE nr. 1749/96, sau tocmai din cauza lui. Spre exemplu, dupa parerea mea cheltuielile pentru alimente (42%, cf. anchetelor sociale) si energie(16,7%) au in realitate o pondere mai mare decat este reflectat in documentele oficiale (37% pentru alimente, spre exemplu). Evolutia este in conformitate cu de Legea lui Engel care afirma caracterul subunitar al elasticitatii cererii de alimente in raport cu venitul. In mod reciproc, ponderea cheltuielilor alimentare in bugetul unei gospodarii tinde sa creasca atunci cand venitul scade. Asemanator stau lucrurile cu privire la impozite, taxe si amenzi, al caror numar si grad de incasare sunt incerte. (In paranteza fie spus, cele de mai inainte pun sub semnul intrebarii atat nivelul inflatiei, cat si datele cu privire la structura utilizarii PIB comunicate de INS.) O alta observatie pe care as aduce-o este cu privire la sectoarele economice care au contribuit la rectificare. Avand in vedere volatilitatea pietelor, contributia de +0.2% la cresterea PIB (a carui pondere la formarea PIB este de 11,5%), nu reprezinta un fundament suficient de sigur pentru o estimare mai optimista a cresterii economice a unei tari, asa cum a considerat JP Morgan. La fel in cazul agriculturii, insuficient tehnologizata, care depinde intr-o masura foarte mare de capriciile meteorologice, „scaderea” scaderii la numai –1,3% reprezinta un argument fragil pentru o estimare optimista. Singurul sector cu o redresare sustenabila este industria, unde scaderea este estimata sa fie mai putin dramatica decat se crezase initial, adica doar -0,3%. Tebuie avut in vedere, insa, ca o crestere a consumului intern este incerta in conditiile scaderii nivelului de trai, iar investitiile guvernamentale s-au dovedit mai mult promisiuni si lipsa de certitudini. Exporturile sun cele care au avut o evolutie cu adevarat pozitiva, dar, cum principalii nostri parteneri externi se afla in recesiune, o estimare mai favorabila de crestere economica avand drept suport dioar acest domeniu este hazardata. O justificare ar fi daca s-ar identifica pentru companiile romanesti o tendinta de reorientare catre piete din afara UE si de diversificare a produselor exportate. Cu alte cuvinte, cresterea economica a Romaniei nu se poate baza pe exportul de banane si kivi, iar cu produsele industriale trebuie sa ne adresam pietelor aflate, deasemenea, in crestere. O alta justificare ar fi o eventuala tendinta de eficientizare a activitatii agricole care sa dinamizeze procesul de crestere care exista deja in acest sector. Ori, in argumentarea JP Morgan nu apar asemenea argumente, ceea ce ma face sa fiu sceptic cu privire la justa fundamentare a estimarilor. Ea nu tine seama de particularitatile (de natura administrativa, politica etc.) romanesti care pot induce sincope si fluctuatii neprevazute in evolutia agregatelor macroeconomice. De asemeena, nu se tine seama de diferenta (deviatia) semnificativa si cu tendinta de crestere dintre PIB real si PIB potential, a carui rata de crestere ar fi, dupa opinia economistilor BNR, de peste 2%. Exista unele voci optimiste care se bazeaza in principal pe cresterea investitiilor si a productivitatii muncii in anul acesta si cel viitor, dar nu trebuie uitat ca si aceste cifre oferite de INS sunt, de asemenea, estimative si pot admite corectii ulterioare.

    Răspunde
     
    1. Uta
      Aprilie 14, 2013 la ora 22:37

      Domnule Constantin! Cand aveti dreptate , aveti! Analiza este corecta cum corecta este si indoiala in cifrele comunicate de INS, care nu au suport, sunt prea cusute cu ata alba.
      Ma bucur ca ati realizat ca de multe ori datele statistice publicate apara interesele clare fie ale furnizorului datelor, fie ale celui care le analizeaza adaugand sau omitand anumite valori.
      Cum d-stra nu aveti incredere in datele furnizate de INS( si pe buna dreptate avind in vedere nu numai vechile estimari care au gresit cu 23 miliarde lei, dar si in prezent) cand vede toate lumea ca nu se datoreaza acelor indicatori cresterea economica prezenta, desi eu ma indoiesc ca asa stau lucrurile, tot astfel eu nu am incredere in alte date la nivel european si mondial. De ce ar fi sinceri americanii, chinezii, germanii, etc, atunci cand furnizeaza date statistice, cand aceste date reprezinta cheia rezboaielor economice si divulgarea lor reala pune pe tava posibilitatile si posibilele tinte viitoare, in functie de aceste posibilitati.
      Daca toate datele furnizate ar fi corecte nu ar mai exista crize economice, nu ar mai avea loc derapaje si nici intelegeri economice. Jucand cartile pe fata lumea ar fi mai buna, sansele ar fi cunoscute de toti si popoarele ar fi constiente de cat produc si cat le revine. Dar asa lumea nu este condusa de State ci de Grupuri de Interese care sunt aservite de organismele internationale, de cele mai multe ori in dauna propriilor popoare. De multe ori rationamentul economic nu are nimic de-a face cu ce se intampla intr-o economie sau in alta, cu toate previziunile, daca reperele se modifica sau sunt altele.

      Răspunde
       
  • Lucian Pop
    Aprilie 12, 2013 la ora 22:44

    Cam toate datele macroeconomice sunt proaste, iar perspectivele foarte proaste, dar leul se intareste! De vina o fi Deveselu?

    Răspunde
     
    1. Constantin
      Aprilie 12, 2013 la ora 23:34

      Eu sunt de parere ca este echilibrarea balantei comerciale. Deveselu nu este chiar atat de vesel [u] pe cat ii spune numele pentru a determina o crestere brusca si puternica a increderii in economia romaneasca. Nici alte surse de capital extern, invstitii s.a. nu sunt semnalate. Este interesant de urmarit destinatia banilor imprumutati de MF prin emisiunea de Titluri de Stat.

      Răspunde
       
  • Lucian Pop
    Aprilie 12, 2013 la ora 22:42 Răspunde
     
 
 
Adaugă comentariul
 
 

Emailul nu va fi făcut public. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Nume: *
Adresa de email: *
Pagină web
Comentariul*
 caractere rămase