Paradoxul popularităţii unei doamne apreciate, nu si iubite de popor

Publicat la data de de Moise

extro margaret 1 blog

de Moise Guran

Din multe puncte de vedere Margaret Thatcher a fost liderul pe care toate națiile și-l doresc dar prea puține reușesc să-l și suporte. Ajunsă în funcția de prim ministru pe buza recesiunii care a lovit Marea Britanie la începutul anilor 80, Thatcher a aplicat o politică economică de manual, concentrându-se pe stabilitatea prețurilor combinată cu stimularea muncii.

A privatizat utilitățile ca să facă rost de bani pentru buget dar a impus o stare de austeritate bugetară tăind cheltuielile sociale, în ciuda revoltelor care au izbucnit în Anglia. De altfel Margaret Thatcher a subminat permanent puterea sindicatelor și culmea este că, în ciuda măsurilor dure adoptate , a reușit să se mențină la putere timp de 12 ani. Adică trei.
Urmărind evoluția economică a Marii Britanii între 1980 și 1990 n-ai cum să nu te întrebi cum de au suportat englezii aceste reforme. Nu s-a grăbit cu creșterea economică ci a luptat mai întâi pentru stabilizarea prețurilor, căci inflația era la începutul anilor 80 în Anglia cam cum era în România la începutul anilor 2000. După trei ani reușise să reducă inflația în ciuda creșterii taxelor pe consum, a urmat apoi revenirea economică și, abia în al treilea mandat al lui Margaret Thatcher măsurile economice dure au reușit să îmbunătățească situația socială și să reducă numărul mare al șomerilor.

Dacă în mod întâmplător acest scurt incurs în istoria economică a Marii Britanii v-a sunat oarecum cunoscut și, eventual aplicabil realităților economice din zilele noastre, trebuie să mai știți că, de fapt, cheia aparentului paradox între politicile dure și popularitatea Doamnei de Fier a Marii Britanii stă într-o simplă trăsătură a caracterului său – Margaret Thatcher a fost un lider sincer, brutal de sincer, lipsit de orice fel de populism, așa cum politicienii zilelor noastre rareori își mai perimit să fie. Iar supranumele Doamna de Fier nu i l-au dat englezii, ci rușii, chiar înainte de a deveni primministru. De fapt, acest supranume a ajutat-o să devină premier.

Categoria: MOISE
Etichete: ,

Comentarii prin facebook

49 răspunsuri la Paradoxul popularităţii unei doamne apreciate, nu si iubite de popor

  • Adrian D.
    Aprilie 20, 2013 la ora 04:02

    TOt vorbim despre dna thatcher (asta imi aminteshte de titlul unei comunicari pe care am tzinut-o candva la Le Mans shi care se numea – dar nu vorbeam despre Thatcher- „Aceshti mortzi care ii bantuie pe cei vii”). Hai s-o facem shi cu cateva fapte, daca este cu putintza.
    Iata faimosul ei discurs de la Bruges, unde shi-a expus opiniile despre cum vedea ea Europa.
    http://www.margaretthatcher.org/document/107332
    (in interiorul linkului, exista un alt link catre inregistrarea video a discursului).
    Ce mi se pare amuzant este ca politica interna a ddnei Thatcher a fost – eu cred ca e indiscutabil- un dezastru, in vreme ce viziunea ei de politica externa (cat shi cea despre europaa) a fost destul de justa. Ori, Uniunea Europeana pare sa fi adopttat in intregime poluitica interna a dnei Thatcher, cu rezultatele care se vad, insa a tzinut sa incalce absolut tot ceea ce era bun in viziunea ei europeana.
    Asta imi aminteshte de o butada mai veche despre Canada: „canada ar fi putut avea o cultura franceza, o administratzie britanica shi o economie americana [butada este din anii 70…]. Canada are insa o administratzie franceza, o economie britanica shi o cultura americana”…
    Ash fi preferat ca UE sa asculte ce spunea dna Thatcher despre Europea, ca le zicea bine, shi sa ignore sugestiile ei de economie shi de politica interna, unde nu facea nu sa repete aiureliloe lui Hayek.
    S-a intamplat pe dos.
    Cu rezultatele, care, repet, se vad.
    Marte pacat ca responsabilii cu soarta europei nu au intzekles nimic din fraza aceasta: „The Community is not an end in itself.
    Nor is it an institutional device to be constantly modified according to the dictates of some abstract intellectual concept.”…
    insa s-au apucat sa adopte fraza ca aceasta:
    „And before I leave the subject of a single market, may I say that we certainly do not need new regulations which raise the cost of employment and make Europe’s labour market less flexible and less competitive with overseas suppliers.
    If we are to have a European Company Statute, it should contain the minimum regulations.”

    Răspunde
     
  • laurentiucat
    Aprilie 19, 2013 la ora 21:00

    tare asta cu masacratul regilor…foarte interesant.
    „remember”

    Răspunde
     
  • Constantin
    Aprilie 19, 2013 la ora 15:06

    „Paradoxul popularităţii unei doamne apreciate…”_As indrazni sa spun ca urmarind bilantul activitatii sale, pe scurt in comentariul d-lui Moise, la fel de scurt in necrolog, dar mult mai pe larg in presa, ca acesta nu este tocmai un paradox. Anume ca cineva sa fie apreciat, fara a fi iubit. Se intampla adesea tehnocratilor. Am avut si noi guverne formate din tehnocrati, s-au bucurat si se bucura inca de aprecierea populatiei, fara a fi iubiti. Mi se pare a exisat totusi un paradox, dar de alta natura. Intr-o tara civilizata precum Marea Britanie, care este oripilata de invazia barbarilor, cum sunt priviti cetatenii romani, se organizeaza petreceri si chefuri marcand bucuria decesului unei persoane care a fost apreciata [fara sa fi fost iubita]. este paradoxul intre pretinsa civilizatie (prezenta in anumite cercuri, fara indoiala) si primitivismul organic al unui popor care si-a masacrat regii( nu spun ca n-au facut-o si altii) si care se manifesta in alte cercuri ale societatii britanice.

    Răspunde
     
  • laurentiucat
    Aprilie 15, 2013 la ora 13:04 Răspunde
     
  • laurentiucat
    Aprilie 10, 2013 la ora 21:07 Răspunde
     
  • laurentiucat
    Aprilie 10, 2013 la ora 06:31 Răspunde
     
    1. Adrian D.
      Aprilie 12, 2013 la ora 20:59

      Ei, sa nu exageram… Intre Orban shi thatcher se ezista o diferentza de lacer la pamant.
      daca este vorba sa ii gaseshti o paralela lui orban, ala ar putea fi Salazar, barosanul portughez din anii 30-70.
      Thatcher era o democrata pur-sange, care nu a facut niciodata nimic pentru a altera structural democratzia britanica…
      …dar careia i-a placut sa-i ciomageasca pe protestari, shi careia i-au placut la maxim unii dictatori (de dreapta), asha, ca alde Pincochet. Shi care l-a declarat pe Mandela terorist (nu ca formatziunea lui mandela nu ar fi avut accente teroriste… dar las’ ca nici cu statul sud-african nu-mi era rushine, ca venise vorba.. Iar in conditziile date in anii ’80, a spune ca Mandela era terorist insemna a da un vot de incredere apartheid-ului… Thatcher nu s-a sfiit sa o faca…).
      Sunt unele asemanari, da, dar sunt shi multe deosebiri. Mult prea multe.
      Insa interesanta este atitudinea pe care orban shi o Thatcher o aveau fatza de banca centrala (a Ungariei sau a Angliei)…
      In ce priveshte atitudinea fatza de UE, mare gija mare.

      Răspunde
       
  • laurentiucat
    Aprilie 10, 2013 la ora 06:26 Răspunde
     
  • Adrian D.
    Aprilie 9, 2013 la ora 23:45

    un articol interesant, la subiectg shi la obiect:
    http://neilclark66.blogspot.be/2009/05/dont-believe-myth-margaret-thatcher.html
    Mai adaug la asta o carte care se gaseshte pe Net, daca shtii cum shi unde sa o cautzi:
    Douglas Wass, „Decline to Fall: The Making of British Macro-economic Policy and the 1976 IMF Crisis” 2008

    Răspunde
     
    1. CuSandu
      Aprilie 10, 2013 la ora 02:53

      Interesant articolul, si mai ales comentariile. Daca deja apar asemenea pareri, stai sa vezi ce va urma. Si-a strivit propriul popor ca sa apuce sa-si vada opera cu ochii – asta da paradox. Pai Clinton saracul a fost nevinovat.

      Răspunde
       
  • LN23
    Aprilie 9, 2013 la ora 15:06

    Unanimitatea opiniilor nu a fost,nu este si nu va fi niciodata posibila,deoarece ea este profund incompatibila cu complexitatea firii umane!
    Ceea ce numim deseori „paradox”,e de fapt,ceva normal care se numeste VIATA.
    Oameni remarcabili sau detestabili,au reprezentat,in acelasi timp,idoli pentru unii sau demoni pentru altii,si acest fenomen se va repeta mereu,cat e lumea si pamantul…!E firesc!

    Ce-ar avea politicienii romani de invatat din experienta britanicilor sub guvernarea doamnei M.Thatcher?Multe,dar macar:
    Ca demogagia este arma celor slabi,pe care istoria nu-i va retine…
    Ca politica este o vocatie,care n-are nimic comun cu o simpla si patetica ambitie personala…

    Răspunde
     
    1. Moise
      Aprilie 9, 2013 la ora 16:00

      Misto!

      Răspunde
       
    2. laurentiucat
      Aprilie 9, 2013 la ora 21:40

      si tocmai ma gandeam la doi mari demagogi…hitler si stalin. ce pacat ca nu i-a retinut nimeni inaintea istoriei…poate era mai bine.

      Răspunde
       
    3. CuSandu
      Aprilie 10, 2013 la ora 02:38

      Paradox sau dilema: Doamna de Fier nu a fost iubita pentru ca a facut bine, nu-i asa?
      Ea a fost o excelenta oratoare, si asa ceva se poate atinge fiind un perfect demagog – dovada inconsecventa in atitudinea politica si economica. A avut un mod de a conduce despotic. Lord Foulkes: ea a produs un „imbold spre devolutie.
      Despre ce au de invatat altii de la britanici sub guvernarea ei – siretul de Churchill a fost cinstit. A uzat de prezenta ei de spirit (care este o calitate) pentru a se impune (ceea ce este un defect) in fata altora. Nationalista si promotoare a „noului rasism” pentru a readuce Britania la nivelul Puterii lumii. Americanii au invatat de la ea, daca n-au stiut pina atuncea. S-a amestecat in toate conflictele internationale din cursul domiei ei. Trebuie sa fi fost un om destept care a gindit gresit.

      Răspunde
       
      1. Adrian D.
        Aprilie 10, 2013 la ora 04:34

        SancuCu, „Trebuie sa fi fost un om destept care a gindit gresit.” – cred ca nici ea, Maggie, nu s-ar fi fi putut caracteriza mai bine shi mai exact…
        Drama insa nu a fost ca ea a fost un om deshtept care a gandit greshit. Drama shi mai mare e ca shi mai multzi proshti s-au gasit sa mearga pe cararile greshite ale gandirii thatcheriste…
        In alta ordine de idei, dar in acceashi gama: http://www.redpepper.org.uk/dispelling-the-thatcher-myths/
        , semn ca n-o murit de tot fosforul prin Regatul Unit (deshi era cat pe-aci, daca au ales-o pe Maggie de trei ori la rand. No, acum sunt shi eu rau, nu de alta, dar laburishtii nu aveau nici ei mare lucru de oferit… iar cand au avut, i-au dat lumii pe Blair shi pe Brown… )

        Răspunde
         
        1. CuSandu
          Aprilie 12, 2013 la ora 18:56

          sa vezi si sa nu crezi: englezii sunt lingusitori.

          Răspunde
           
  • cornel
    Aprilie 9, 2013 la ora 10:47

    Un articol, de citit:
    http://www.zf.ro/politica/ponta-vorbeste-iar-de-taxa-de-solidaritate-pentru-bugetari-dar-avanseaza-un-cuantum-de-10-10723080
    Din pacate se pare ca o sa asistam iar la chestiuni complicate cu efecte aproape zero(adica in loc sa simplificam lucrurile mai mult le complicam) si care nu rezolva problemele din sistemul bugetar ci numai le amana sau le mascheaza. Reformarea sistemului bugetar romanesc nu se face cu astfel de masuri, tip Boc, parerea mea.
    Stai sa vina regionalizarea, adica alti functionari bugetari, cheltuieli suplimentare si in final o sa te intrebi :
    „Dar de unde bani, pentru ca bani nu sunt?”.
    O sa fim probabil iar mintiti daca nu se face o reforma adevarata a sistemului bugetar adica una care sa se bazeze pe un chilibru intre incasari si cheltuieli la buget si pe o eficienta a aparatului bugetar. O sa fie o situatie de genul cum s-a intamplat cand s-a infiintat Politia Locala si rezultatul dupa nu foarte mult timp a fost trimiterea acasa a unor politisti cu experienta, din vechea Politie. O harababura. E nevoie de o politica bugetara si nu de o politica bugetara de lemn, parerea mea.

    Răspunde
     
  • CTL
    Aprilie 9, 2013 la ora 10:40

    Si cu toate astea, oamenii cred si in ziua de azi ca statul are bani din cer.
    Oamenii in general nu inteleg ca statul este o companie la care ei sunt actionari si salariati sau cel putin beneficiari ai serviciilor acestuia. In principiu vad doar partea cu beneficiari. Eu cred ca e mai importanta partea cu actionari, pentru ca daca pe aia i aduci la sapa de lemn , beneficiarii o sa protesteze degeaba.
    Acuma Anglia a ajuns de la 9000 GRB pe cap de locuitor la 17000. Ok. Si cant a fost inflatia in perioada asta ?
    Acuma sa scazi taxele de la 85% la 60% nu e chiar de dreapta, e de bun simt. E si culmea.
    Legat de privatizarea utilitatilor publice, nu prea as fi de acord cu vanzarea integrala, pe termen lung vanzatorul isi da seama ca a pierdut, dar e important sa fie si privati in actionariat care sa contrabalanseze prostia birocratilor si politicienilor.
    In cazul CFR Marfa daca retin sunt vreo 9000 de vagoane s cateva sute de locomotive, plus alte active, cred ca sunt si o gramada de proprietati imobiliare. Ar fi evalat un vagon la vreo 20-30 de mii de euro. O locomotiva cam cat o masina de teren plus celelalte active. Am inteles au fost si datorii dar daca cineva ar lua activele ar putea lua un credit sa plateasca datoriile, garanteaza cu activele care sigurat i-ar aduce intr-un an banii sa plateasca mare parte din datorie. Fara sa cunosc detalii am impresia ca pretul e mult subevaluat. E cel mai mare jucator din domeniu, nu ? Nu trebuie decat sa ne uitam la cei privati si sa-i evaluam ca sa ne dam seama cat valoreaza CFR Marfa. Daca statul ar fi minoitar, chiar cu 49% cred ca solutia ar fi impartirea in cateva comanii mai mici care sa aibe investitori diferiti, pentru a se crea o piata concurentiala. 180 de mil e o nimica, e cat un furt obisnuit de la Transgaz. Sau vreo 15 km de autostrada de-a noastra.

    Răspunde
     
    1. cornel
      Aprilie 9, 2013 la ora 11:04

      Sunt mai multe aspecte pe care se pare ca la CFR MARFA au fost ignorate, probabil cu buna stiinta. Atunci cand vrei sa privatizezi o companie de interes strategic national si care detine monopol in piata atunci cand vrei sa stabilesti pretul de vanzare al acesteia pe langa pretul activelor (locomotive, vagoane, logistica, cladiri, terenuri, etc) trebuie sa iei in calcul si valoarea afacerii in sine adica potentialul ei de a aduce profit noilor proprietari, fara mare bataie de cap si care are un viitor profitabil.
      Nu in ultimul rand noul proprietar trebuie sa fie un investitor cu traditie, din domeniu si care sa fie interesat de dezvoltarea acestei afaceri si nu de taiatul de vagoane/locomotive si vanzarea lor la fier vechi si/sau vanzarea de terenuri si clariri aflate acum in proprietatea CFR MARFA.
      180 milioane de EURO e furt la drumul mare, parerea mea.

      Răspunde
       
    2. Adrian D.
      Aprilie 9, 2013 la ora 15:31

      CTL – „In cazul CFR Marfa daca retin sunt vreo 9000 de vagoane”. Ah, nu. Sunt vreo 39000 (treizeci shi noua de mii)…

      Răspunde
       
      1. CTL
        Aprilie 9, 2013 la ora 21:10

        @ Adrian D.
        Acu’ m-am documentat oleaca mai bine cum e cu CFR Marfa al nostru pentru ca merita mai multa atentie decat i-am acordat cand am scris randurile de mai sus.
        Deci, conform unui document al Oficiului concurentei in 2011 CFR Marfa detinea o cota de piata de 50%. Pe piata mai erau la acea data 24 de competitori. Cel mai mare competitor al CFR era ( si probabil e ) Grup Feroviar Roman cu 25% din piata.
        Folosesc date din 2011 pentru ca atunci apar si cu ultimele bilanturi pe site-ul M Fin.
        GFR avea Active Totale de 975 mil lei si un profit de 28 mil. Din calculele mele, imi iese ca avea un randament al activelor de 2,8% si al capitalurilor proprii de 5,85%.
        Acuma, CFR Marfa zice-se ca are active imobilizate de 900 mil ( 2011 ), active totale ar fi 1,4 mld. Nu mai zic nimic de modul dubios de evaluare a patrimoniului , articolul asta zice ce trebuie : http://ro.stiri.yahoo.com/statul-redus-opt-ori-pre%C5%A3ul-v%C3%A2nzare-al-cfr-191901680.html ( daca toate activele imobilizate ar fi doar vagoane ne iese 23000 lei / vagon, cat o geanta de-a lu’ Udrea ).
        Deci sa zicem ca activele Totale ar fi de vreo 2 mld euro, daca schimbam in lei si scadem datoriile totale ne raman vreo 7,1 mld lei Capital Propriu. Da’ 2 mld in patrimoniu e chiar putin, putin.
        E, daca ar avea randamentul capitalului propriu al Grup Feroviar ar trebui sa aibe vreo 410 mil lei profit net. Cam vreo 93 mil euro.
        Situatia e comparabila cu a Petrom. Sunt sigur ca o sa ne trezim ca CFR Marfa o sa faca profit de 360 mil ( cat o evalueaza acum statul ) intr-un singur an.

        Răspunde
         
        1. Adrian D.
          Aprilie 10, 2013 la ora 17:18

          Ah, CTL – sa nu uit – am citit analiza ta, o gasesc corecta… shi sunt de acord cu domnia ta.

          Răspunde
           
  • Costi
    Aprilie 9, 2013 la ora 08:48

    @ Moise
    Sigur Moise , „despre morti numai de bine!” .
    Domnul sa o odihneasca in pace , condoleante familiei si britanicilor !
    Binenteles ca decesul doamnei Thatcher nu putea scapa lui Moise sa isi reafirme inca o data optiunile „de dreapta” si sa ne sugereze cat de bine ar merge Romania daca i-ar urma ideile fostei prim-ministru britanice. Ce bine ar fi daca s-ar putea… ! Problema este ca …altele sunt timpurile iar M. Britanie nu e Romania si nici invers !
    Insa , am cateva ( mici! ) observatii :
    1. Chestia cu „iubitul” politicienilor este o inventie marca „Moise” ! Poporul respecta , apreciaza sau uraste un lider politic ! De altfel , in management e bine cunoscut faptul ca „Un lider este apreciat de subordonati numai daca este eficient !”
    2.In politica , dna Thatcher a fost o buna exponenta a clasei politice avute , din care facea parte ! Daca faci parte dintr-o familie bogata , e greu de crezut ca vei face vreodata o alta politica decat cea conservatoare ( britanica , nu cum e cea romaneasca ! )
    3.N-am mai citit sau auzit vreodata ca porecla „Doamna de fier” sa-i fi fost data de …rusi ( ai vrut sa spui sovietici ? ) ! Amintesc aici faptul ca dna Thatcher a fost unul dintre protagonistii razboiului rece din anii ’80 iar liderii sovietici nu prea aveau obiceiul de a-si lauda adversarii ideologici !
    4.Revoltele din mandatul ei nu au izbucnit numai in Anglia , ci in intreaga Mare Britanie , cu precadere in Tara Galilor , unde au fost inchise majoritatea minelor si de unde a izbucnit „Mineriada britanica ” !
    5. Cea mai mare parte a popularitatii dnei Thatcher in randul britanicilor si sprijinul acestora pt inca 2 ( doua ) mandate s-a datorat unor evenimente externe , respectiv razboiului cu Argentina din 1982 pt insulele Faulkland ( Malvine ). A apelat la mandria britanicilor , le-a spus ca Regatul Unit nu va renunta la un teritoriu britanic , a castigat razboiul si astfel a ajuns …Doamna de fier ! Si britanicii si argentinienii aveau mai multe motive sa o numeasca ” de fier” decat …rusii !

    Răspunde
     
    1. Moise
      Aprilie 9, 2013 la ora 16:03

      Pot fi de acord cu cele mai multe dintre observatiile dvs. Sunt chestiuni de detaliu. Ati postat insa un articol mai lung decat al meu 🙂 Din anumite ratiuni eu imi impun o anumita lungime a articolelor, deci unele detalii se mai pierd.

      Răspunde
       
  • CuSandu
    Aprilie 9, 2013 la ora 04:30

    Pentru ca vad ca va agitati cu ce fac englezii, ce a facut Doamna de Fier, si vad ca si Danut Onofrei vorbeste de aliante economice, am sa va atentionez ca America se framinta cum e cu Coreea. La tv sunt intrebati americani din diferite clase sociale sau ginte politice. Parerile sunt impartite: sa intre America alaturi de sudisti, America n-are nici o treaba cu asiaticii astia. Pe scurt, poporul nu este prea incintat de inca un Vietnam, sau vreo Coree. De parca cineva i-a intrebat atunci. Dar inteleg – este mai usor sa discuti despre trecut decit de viitor. Numai ca opinia publica poate influenta viitorul nu trecutul. Adica din Coreea pina in Romania nu-i departe. „Adicatelea…hic…Eu cu cine…”

    Răspunde
     
  • Fleaca Claudiu
    Aprilie 9, 2013 la ora 02:33

    Domnule Guran
    Imi par rau ca manipualti prin omisiune si ascundeti adevarul despre o sursa majora a cresterii bunastarii economice britanice in timpul Dnei Thatcer – PETROLUL DIN MAREA NORDULUI
    Iata ce scrie ziarul THE TELEGRAPH:
    The result is that while we are apt to attribute the sudden spurt in Britain’s prosperity in the mid- to late-1980s to a deregulated and reinvigorated City, it owed far more to the massive windfall from the North Sea. Take a look at the numbers. In 1979, when Margaret Thatcher came to power, the amount Britain owed, as a nation, was £88.6 billion. In the subsequent six years, taxes from the North Sea (which had been pretty much non-existent previously) generated an incredible £52.4 billion.
    Site
    http://www.telegraph.co.uk/finance/comment/edmundconway/6505670/North-Sea-oil-is-dragging-us-into-the-red.html

    VA CREDEAM UN ZIARIST PROFESIONIST DAR SUNT CRUNT DEZAMAGIT!!!

    Claudiu Fleaca

    Răspunde
     
    1. laurentiucat
      Aprilie 9, 2013 la ora 06:29

      stai domnule usor…chestia asa am spus-o si eu mai jos dar fara tonul asta.
      omu are o emisiune de nici 30 de minute, nu poate sa spuna toate amanuntele. de aceea poate a deschis si blogul… sa aflam unii de la altii, restul.

      Răspunde
       
  • Ilias Kalokerinos
    Aprilie 9, 2013 la ora 02:05

    Sfarsitul anilor 80,se discutau in Piata Comuna programele de ajutorare a Tarilor Mediteranei ,dupa Grecia tocmai aderase Spania si Portugalia. „Doamna de fier” se impotrivea programelor de ajutorare la conferinta sefilor de stat de la Rodos. Miterand se apropie de Andreas Papandreu sii spune sa vad cum o comvingi pe Thatcher,dialog din cate se pare a prins cu urechea „Doamna de Fier ” Andreas i-a raspuns ” o s-o f…… in picioare” , Seara la dineu cand toate au mers bine si erau relaxati Margaret s-a apropiat de ei si le-a spus „numai de vorbe santeti ,fapte astept”. Din cartea lui Pangalos ministru cu afacerile UE de atunci a Greciei.

    Răspunde
     
    1. cornel
      Aprilie 9, 2013 la ora 10:16

      Tare asta.

      Răspunde
       
  • dan onofrei
    Aprilie 9, 2013 la ora 01:24

    @Cornel-stimate domnule Cornel- mai ne si uitam al TV da mai facem si treaba-azi -pe un frig mizerabil cu vint rece dinspre Russia (mama nostra nordica a tuturor Europipienilor ) am reusit sa afc doua staturi si sa plantez arpagicul (Adus din Romania de la tanti Maria buna mea vecina de la tara care are 80 de ani Dumnezeu sa ii dea sanatate femeie de o harnicie strasnica).DAr trecind la subiect e minunat de ce au reusit acei diplomati mare cinste la fel ca si pentru Cuza VOda desi in alte epoci.dar ca sa revenim la zilele noastre nu cred ca un domn precum dl Adrian NAstase(am intzeles o data prin anii dupa 2000 la TVRI specialist in drept international) nu este si dinsul un mare patriot si un om de mare competenta profesional dar asa este lumea nu se uita decit la greseli ,cu sigurantza minore in politica si uita realizarile facute de o persoana pentru tara.DAca veti urmari istoria ROmaniei din timüpurile cind erau doar principate Romane veti vedea ca nu au fost decit lupte intre boierime de toate culorile si ca de fapt ajunsi la putere toti s-au infruptat din belsug(deviza acolo este -arew balta peste!!!).asta se pare ca e msotenit genbetic la romani dar nu numai ,cam la toti e aceasi problema :Uiati acum si cazul Sarkozy care parea un president serios.-dar cind afost vorba dee bani la alegewri toti o dau in bara dupa acelasi model mostra

    Răspunde
     
  • cornel
    Aprilie 9, 2013 la ora 00:57

    Astazi, am urmarit pe TVR1, un documentar (Patriotul) cu romanii care au participat la castigarea de catre Romania, in justitie la Haga, a perimetrului de langa insula Serpilor. Niste romani de exceptie, patrioti si mari profesionisti, parerea mea. Daca e sa-mi dau cu parerea la acest documentar el a fost prea scurt si a pus prea putin in valoare evenimentul in sine (cred ca a fost facut in graba si intr-un timp scurt).
    E de preferat crearea rubricii speciale pe TVRPLUS.RO – PATRIOTI ROMANI de unde sa se poata urmari aceste documentare foarte interesante, de mare cinste si care ar trebui sa fie un exemplu.
    Am urmarit acum cateva luni de zile, tot pe TVR 1, un documentar de exceptie care avea ca subiect Alexandru Ioan Cuza (personalitatea, importanta si realizarile sale la crearea Romaniei moderne) realizat de Dan C. Mihailescu.
    Un documentar de exceptie (de nota 10) si care ar fi pacat sa nu poata fi urmarit pe TVRPLUS.RO intr-o sectiune speciala, adica cea dedicata marilor patrioti romani.

    Răspunde
     
  • dan onofrei
    Aprilie 9, 2013 la ora 00:42

    @Cornel-stimate domnule coRNEL -FRUMOS COMENTARIUL DVS:DAR ASTA E DOAR O PARTE F:MICA DIN RECENTA ISTORIE A rOMANIEI.
    Bietul CEaussecu si daca isi platea si daca nu isi platea datoriil externe tot nu indeparta Romania din GHeara de care amintiti a marilor pueri straine care au mari interese geo-politice in zona nu de ieri de azi sau din 65 cind avenit Ceaasca la putere:Istoria e mai veche ,stiti ce au patimit si bietii martiri Brincoveni si cum bietul Marele MIHai Viteazul a fost decapitat in prezenta ofiterilor sai de un general polonez la ordin auistro-ungturesc:Despre ce vorbim???Romania are doar o singura SANSA DAR UNA SINGURA NU DOUA. CU OAMENI FOARTE INTELIGENTI IN POLÖITICA EXTERNA maI AVETI????????CA pe domnul NAstase ADrinn l-ati bagat in puscarie mi se pare era un mare specilaist in externe iar Titulescui e mort de mult)pentru a lega tara de un partener sau grupare de parteneri -alinata puternica si serioasa .Eu vad sincer mare viitor spre Rusia -China -India unde se indreapta momentan (de fapt de mai bine de 20 ani) si industria germana dar eobtiunea dsv. nu ma bag nu ma amestec sint afon in materie :IAR UN PArtenereiat cu toate tarile farncofone trebuie ridicat la nivel de stat datorita vradacinii latinice a tarii:Deci Vive la FRANCE!!!

    Răspunde
     
  • Adrian D.
    Aprilie 9, 2013 la ora 00:42

    cornel, „Probabil ca fiecare natiune/economie are momente cand e nevoie de masuri de austeritate si de taieri de subventii/cheltuieli de la stat/locuri de munca de la companiile de stat, acestea sunt masuri de insanatosire ale economiei pe termen mediu si lung ” – nu voi comenta prima parte a afirmatziei dvs.
    voi observa doar ca daca a fost o insanatoshire a economiei britanice, ea a tzinut doar 10 ani. poate 15.
    iar daca economia britanica aluat-o la vale azi, acest lucru ishi are cauzele in reformele facute de dna Thatcher.
    lucru pentru care multzi brtitanici ii sunt recunoscatori, de altfel.
    mai ales aia care au platit rescumaparea cailor ferate din mana privatzilor. sau aia care au platit pentru northern rock…
    (PS Asta insa nu insemna ca laburishtii aveau ceva mai bun de oferit. Nu aveau. ba dimpotriva)

    Răspunde
     
  • cornel
    Aprilie 9, 2013 la ora 00:20

    Probabil ca fiecare natiune/economie are momente cand e nevoie de masuri de austeritate si de taieri de subventii/cheltuieli de la stat/locuri de munca de la companiile de stat, acestea sunt masuri de insanatosire ale economiei pe termen mediu si lung INSA dupa parerea mea este ESENTIAL ca masurile respective sa fie suportabile de catre cetatenii de rand si sa nu dureze prea mult. Altfel apar alte fenomene putin dorite, de genul : revolutie, schimbare dura si brusca de guvern sau razboi civil, doamne fereste.
    Ceausescu a decis prin anii 1980 sa achite toata datoria externa a Romaniei, ceea ce e un lucru foarte bun pentru o economie si pentru o natiune dar sunt cel putin 2 aspecte pe care le-a negligat sau le-a luat prea putin in calcul, parerea mea:
    1.- o natiune se subjuga/controleaza prin intermediul creditorilor ei. Controlarea se refera atat la nivel politic cat si la nivel de decizii economice. Romania (conducerea tarii de la acea vreme) fiind o tara relativ mica si-a facut, in acel moment (cand a decis sa devina independenta D.P.D.V al datoriei externe), dusmani atat la EST cat si la VEST si a ramas SINGURA prinsa ca intr-un cleste de marile puteri ale acelor vremuri;
    2.- gradul de suportabilitate de catre cetateni al acestor masuri de austeritate.

    Răspunde
     
    1. cornel
      Aprilie 9, 2013 la ora 01:29

      Si am uitat sa finalizez.
      Ceea ce s-a intamplat, in final, a fost o combinatie a celor 2 factori iar rezultatul a multumit ambele tabere, momentan si pentru scurt timp. Dupa scurt timp o singura tabara a ramas multumita. Va las pe voi sa ghiciti care.
      E numai o parere si o viziune personala asupra istoriei recente a Romaniei.

      Răspunde
       
  • Adrian D.
    Aprilie 9, 2013 la ora 00:08

    Mai in gluma, mai in serios:
    http://www.guardian.co.uk/commentisfree/2011/dec/22/privatising-thatchers-funeral-fitting-tribute-legacy
    … iar cine a avut ideea, NU a gandit stramb…
    Cateva observatzii la emisiune: 9000 de lire in 1980 valorau ceva mai mult decat 17000 de lire in 1990. Cel putzin in termeni de PPP (Purchasing Power Parity).
    In plus, prin anii 80, s-a generalizat in europa occidentala modalitatea americana de a numara shomajul – adica shomeri ar fi numai aia care sunt in plata. Shi uite asha, a tot scazut shomajul in Europa occidentala… dupa cum a scazut shi in Romania, cand am adoptat shi noi genul asta de statistica…
    Cat despre privatizari, cred ca cei mai multzi britanici s-au lamurit cu ele, dupa ce au trebuit sa dea o gramada de bani ca sa ia renztionalizeze caile ferate, ca sa nu le duca la dezatsru eficientza managementului privat, dupa un set exemnplar de accidente feroviare care au avut drept cauze… eficientzele managementului privat.
    Shi tot in termeni de bilantz thatcherist: in anii 80, UK era a treia putere militara a lumii (in termeni nucleari shi navali, adica acolo unde doare). Azi e cam pe locurile 5-10…
    In anii 70, UK producea shi exporta mashini shi avioane shi nave. Azi… importa.
    Shi tremura la gandul ca 80% din economia ei sunt nishte banci… (din care cateva au trebuit natzionalizate, de bune shi eficiente ce erau).
    Morala istoriei?
    privatizatzi, reformatzi… s-ar putea sa tzina, vreo 10 ani. Dupa aia se sparge balonul, chiar shi in UK.

    Răspunde
     
    1. cornel
      Aprilie 9, 2013 la ora 00:31

      Interesant comentariul dvs. Insa, daca e sa cauti in orice masura/plan de masuri cu efecte general pozitive vei descoperi si aspecte negative.
      Un alt aspect, de luat in seama, astazi:
      decat sa acorzi mari subventii la mineri mai bine acorzi aceleasi subventii in industria tehnologiei de varf (daca acest lucru e posibil: de ex. fabricarea de procesoare, hardisk-uri, memorii RAM, calculatoare de bord auto, etc) sau domenii de varf cu mare potential de creare de valoare adaugate (domeniul de creare software).

      Răspunde
       
  • cornel
    Aprilie 8, 2013 la ora 23:43

    Doamna fost prim ministru Margaret Thatcher, va ramane pentru britanici un patriot si o personalitate de exceptie, cred eu.
    Intrebare: „Care dintre fostii prim ministrii ai Romaniei, de dupa 1989, vor ramane in istoria Romaniei ca aceasta doamna?”
    Astept pareri si propuneri.
    Eu personal nu am nici un nume, adica realizari si merite asumate, daca ma intelegeti.
    Parca nu am auzit de acuzatii de coruptie la adresa acestei doamne, de dosare care s-au plimbat prin justitia britanica si alte lucruri de genul asta. Poate e cineva care cunoaste asemenea detalii. Eu nu cunosc, deocamdata.

    Răspunde
     
    1. mihaix
      Aprilie 9, 2013 la ora 00:43

      Nici eu nu cunosc. Pt ca desi a facut multe greseli, a fost o patrioata si si-a pus tara pe primul loc. Spre deosebire de ce am avut si avem noi. Hoti, spagari si avizi de functii/putere cu orice pret.

      PS Mi-a placut in discursul ei sintagma: nu exista bani publici, banii sunt banii de la populatie pe care statul ii foloseste. Acest comentariu ne arata clar ca imprumuturile fara cap nu duc la nimic bun, si ca statul trebuie sa re-invete sa devina un bun administrator – de exemplu noi cu CFRul , TAROMul , Hidroelectrica , Posta…..

      Răspunde
       
  • dan onofrei
    Aprilie 8, 2013 la ora 23:36

    @adrian D & laurentiucat-la ambii 100 puncte pentru comentarile competente-Poate mai era necesar la comentariul domnului Adrian D de un la 5-lea punct -a avut parte si de alte vremi :Mai domoale si fara i-phone.Atunci pe vremea dinsii mai aveai sansa ca macar pe toiletta sa stai linistit sa citesti ziarul (The SUN -ala cu TBG-ul ) far sa te sune mobilul din pantalonii pardon la dinsa din poseta….DA acu s.au dus vremile si asa …mergem, inainte cu specula la bursa din Lonmdon city ca tot n-am invatat nimic din cataclism.
    @laurentiucat -a m,ai salvat-o pe dinsa un mare santier .implinirea visului centenar de a trece canalul pe sub stinca_marturisesc cu tehnica germnana de foraj .
    Dumnezeu sa o ierte a fost o patrioata pentru MArea Britanie si nu si-a vindut tara cum am, vazut ca au facut acum recent Romanii si cu terenul agricol !!!HAlal murdar neicusorule -taRA vindut ,CFR vindut ;Hidrocentzrale vindut ,…femeleLE vindut8CU COPILEcu tot ) ,aurul din Apuseni vindut cu o prima de gazuri de ssit vindut si acum si terenurtile agricole cu oi si capre cu tot vindut la germani…(VAzut filmulet la post TV 3sat -vinatoare de terenuri agricole)-hai liberare ca devine din ce in ce mai palpitant.Corect vvindut ,bairam facut ,distram si mult AUDSIU si BMW pentru odrasle cumparam .A mai ramas colcioab lui tache JAnkle si KAdir de vindut da o facem si pe asat cum se schimba presidentii,afaceri fgacut si tara ridicat la nivel supereuropeean :Vazut vazut.O seara buna

    Răspunde
     
  • cornel
    Aprilie 8, 2013 la ora 23:35

    Nu sunt de acord, Moise, cu afirmatia ta:
    „… așa cum politicienii zilelor noastre rareori își mai perimit să fie.”
    Din pacate pentru popor foarte multi dintre politicienii de astazi nu mai au coloana vertebrala, nu se gandesc deloc la cetateanul de rand si la nevoile primare ale acestuia si sunt prea corupti iar justitia doarme. Sau a dormit un somn lung si greu, cel putin pana acum, parerea mea.

    Răspunde
     
  • Adrian D.
    Aprilie 8, 2013 la ora 21:26

    Am fatza de dna thatcher o reactzie ushor schizoida, ca sa zic asha: pe de alta parte admir omul politic care a fost (- o data ce vezi inregistrarea discutziilor ei in Camera Comunelor cand a fost demisa, ea singura in fatza catorva zeci de hiene puse sa o sfashie… nu potzi face altceva decat sa itzi scotzi palaria shi sa taci), pe de alta parte, am un dispretz profund pentru oprostiile pe care le-a facut.
    Desindicalizarea shi dezindustrializarea UK i se datoreaza 100%… shi asta nu trebuie uitat. Intr-un anumit sens, criza din 2008 shi atitudinea servila a statului fatza de City nishi au radacinile in anii Thatcher (deshi, trebuie spus, poate ca Thatcher nu ar fi tratat bancile cu servilismul decerbrat al lui Brown or al lui Cameron…).
    cateva lucruri insa lipsesc din prezentarea facuta de Moise, shi trebuiesc spuse:
    1. Dna Thatcher a guvernat SUB ACORD cu FMI. FMI-ul a fost adus in marea britanie de laburishti (-de asta au shi pierdut alegerile, in 76)… insa acrodul a fost dus la indeplinire de dna Thatcher.
    2. Thatcher a avut mereu o atitudine eurosceptica
    3. Thatcher a privatizat multe chestii, dar… cat a domnit ea, shi cat a domnit shi John major… banca angliei a ramas banca Angliei.
    In 97, cand au revenit laburishtii la putere dupa 20 de ani, Banca Angliei a devenit indpendenta shi a intrat in concertul BIS.
    Incidental, din 97 pana in 2007, datoria publica britanica aproape s-a dublat.
    4. Dna Thatcher a fost populara pentru a cashtigat alegerile promitzand valea plangreii a austeritatzii8, dupa care va urma lapte shi miere.
    Ea NU a promis lapte shi miere, oferin d in schimb austeritate.

    Iar ca dupa aproape 8 ani de austeritate, la plecarea FMI, UK a reinceput sa creasca in PIB… asta e alta mancare de peshte.
    Bilantzul insa ramane – zic eu – trist: UK a pierdut industria shi aramas cu City-ul. O vreme a tzinut. apoi a pierdut shi Banca Angliei. Shi la scurt timp, s-a spart balonul.
    Anyway, R.I.P. Ca vrem sau nu vrem, ca ne-a placut sau nu, a fost incontestabil un mare politic. Shi, spre deosebire de dna Merkel (-cu care unii o compara, insultand-o pe dna Thartcher), a shtiut shi sa vorbeasca, shi sa reziste shi sa spuna shi adevarul (atat pe cat il poate spune un om politic).
    iar discursurile ei sunt INCREDIBILE.

    Răspunde
     
    1. laurentiucat
      Aprilie 8, 2013 la ora 21:36

      si putem adauga ca fara petrolul din marea nordului…nu stiu cum o scotea la capat cu „dezmineritul”…din punct de vedere energetic.

      Răspunde
       
    2. Moise
      Aprilie 8, 2013 la ora 21:57

      Acu cjiar ca suntem de acord 100 la suta. Ceea ce e rar 🙂

      Răspunde
       
      1. Adrian D.
        Aprilie 8, 2013 la ora 22:17

        dar nu-i asha … ca-i frumos ca e asha? Altminterlea, vorba luio pascal bruckner (sau a cocoshului dintr-un banc mai deocheat): „ce plictiseala!” ar fi
        🙂

        Răspunde
         
  • Mariuca
    Aprilie 8, 2013 la ora 21:02

    Tocmai am citit de curand biografia ei publicata via Capital.O recomand.Filmul cu M.Streep nu se ridica la inaltimea asteptarilor…A fost o femeie puternica intr-o lume exclusiv masculina…Sau pe de alta parte britanicii agreeaza sa fie condusi de femei puternice.

    Răspunde
     
  • cornel
    Aprilie 8, 2013 la ora 20:37

    Eu cred ca a pus bazele relansarii economiei britanice, pe fundamente, pentru cel putin un deceniu.

    Răspunde
     
  • laurentiucat
    Aprilie 8, 2013 la ora 20:36 Răspunde
     
  • laurentiucat
    Aprilie 8, 2013 la ora 20:28

    despre morti numai de bine…

    Răspunde
     
 
 
Adaugă comentariul
 
 

Emailul nu va fi făcut public. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Nume: *
Adresa de email: *
Pagină web
Comentariul*
 caractere rămase