Fără educație, creșterea economică este o iluzie

Publicat la data de de Moise

blog 2

de Moise Guran

Când vine vorba de școala românească avem cu toții o părere. E normal suntem părinți și ne interesează. Dincolo însă de interesul fiecăruia dintre noi pentru propria odraslă, educația reprezintă elementul fără de care nu, niciodată și în niciun caz, nu vom reuși să ajungem din urmă țările vest europene, și să vedeți de ce. Ați auzit probabil cifrele simple care demonstrează că, și dacă am avea o rată bună de creștere economică tot ne-ar lua 50 de ani ca să ajungem la dezvoltarea Germaniei, asta presupunând că nemții ar sta pe loc.

Paradoxul creșterii economice este că ea nu se transferă în dezvoltare cu cât rata de creștere a PIB-ului este mai mare într-un an. Altfel spus, dacă România ar crește precum China cu 10% pe an, asta nu ar duce automat la o creștere cu 10% a nivelului de trai. Cei de la BNR au calculat la un moment dat că la o creștere de peste 4% pe an, diferența se duce în prețuri, nu în bunăstare. Dacă de exemplu într-o localitate în care pâinea costă un leu, locuitorii se trezesc dimineața fiecare cu 1000 de lei sub pernă, primul efect este scumpirea pâinii. Scumpirea pâinii nu ar fi un lucru rău în sine, dacă n-ar fi nejustificată. Dacă în localitatea respectivă s-ar deschide o fabrică nouă de pâine, una care ar face pâine mai bună și mai albă, iar locuitorii câștiga din asta cu 1000 de lei mai mult, abia atunci creșterea economică a localității ar putea fi una sănătoasă.

Ceea ce încerc să vă spun este că nu vom ajunge ca nemții decât atunci când vom învăța să facem lucruri bune și scumpe ca ei. Salariul reprezintă calitatea muncii unui om, nu mila patronului sau a statului. Și atunci ce șansă are o țară care nu știe să facă mercedesuri și bmw-uri? Șansa salariilor mici? A nivelului de trai la limită? Nivelul de trai nu îți arată decât fix atâte câte știi să faci.

De câțiva ani în România economia se târăște iar politicienii dau vina pe crizele externe. Adevărul este că noi, prin ceea ce suntem nu prea mai avem cine știe ce potențial de creștere. Va trebui să fim mai mult ca nație, să fim mai deștepți, mai muncitori, mai educați. Am ajuns într-un punct în care culegem deja roadele distrugerii învățământului din România. Poate e timpul să ne gândim la copiii noștri și să acceptăm că dacă nu vom reuși să-i educăm mai bine decât am fost noi educați, peste cincizeci de ani România va fi la fel ca azi.

This entry was posted in MOISE. Bookmark the permalink.

Comentarii prin facebook

92 răspunsuri la Fără educație, creșterea economică este o iluzie

  • Daniel
    Aprilie 8, 2013 la ora 19:13

    Dar să ne spună domnul Moise Guran un lucru, am înțeles că nu știm să facem Mercedes sau BMW dar ce facem deja, să zicem munca necalificată de ce în Gemania este plătită de ZECE ori mai bine? asta nu înțeleg eu?

    Răspunde
     
    1. mihaix
      Aprilie 9, 2013 la ora 00:37

      Pentru ca e sustinuta de munca calificata, care aduce atat de multibani prin plus valoare, incat pana la urma ea se regaseste si in salariile celor necalificati. Intr-o lume normala, cu clase medii si salarii medii (ma refer la cateva 1-4 mii de euro) , diferentele dintre salarii devin relativ mici, un specialist intr-un domeniu castigand de cateva ori, nu de zeci/sute de ori ca la noi fata de un muncitor sa zicem.
      Asa ca pana nu vom produce chestii destepte, nici ceilalti nu vor castiga cat merita sa traiasca normal (era sa zic bine, dar vorbim de vieti normale, nu ca la noi , supravietuire cu 200- 400 euro).

      Răspunde
       
      1. CuSandu
        Aprilie 9, 2013 la ora 03:54

        „Pentru ca e sustinuta de munca calificata, care aduce atat de multibani prin plus valoare, incat pana la urma ea se regaseste si in salariile celor necalificati.” Imiplace cum suna, dar n-am inteles-o. Ati putea sa o exemplificati?

        Răspunde
         
        1. mihaix
          Aprilie 9, 2013 la ora 18:08

          In Romania nu. In Suedia de ex un specialist bun in it ia 5 , 7 000. in acelasi timp un instalator ia 3, 5000si un taximetrist 2000. Altfel zis dupa o vreme salariatul din it va cheltui mai mulr ca sa traiasca mai comfortabil si va folosi servicii mai multe sau mai scumpe. exista si inflatie normal. Pacat ca la noi e exact invers pt ca l-am vazut iar pe tonta zicand ca vrea sa taie cu 10%bugetarilor cu peste 1k euro. devine penibila acest socialism populist prost inteles de la bunicuta. ai dracu bugetari cu 50 mil. ia sa mai distrugem consumul care oricum merge bine de la marirea tva. PS am discutii cu oameni din firme si daca inainte trebuia sa-mi programez cu luni inainte servicii gen mobila , electrica, etc acum am reusit in 2 zile.in it e la fel de crancen. Bate vantul in afaceri si usl doarme in papuci visand taxe

          Răspunde
           
          1. CuSandu
            Aprilie 9, 2013 la ora 22:16

            Deci unul care, oricum cistiga mult, va incepe sa cistige si mai mult si asta il va determina sa cheltuiasca mai mult pentru confortul lui inseamna plus valoare adaugata de care va beneficia altul care cistiga mai putin. Sunt confuz, dar pot admite ca atunci cind creste salariul unuia va creste si salariul altuia, amindoi facind parte din aceiasi economie. N-am sa insist. Asi avea o alta curiozitate. Prin Canada si prin alte parti cind spunem IT intelegem: data entry, instalari de retea/telefonie/computere/antene, administrare de retea, service, uneori sunt inclusi si clase mai mici de programatori. Adica vorbim de o gama destul de larga de activitati care in genere pot fi acoperite de un absolvent de liceu pina la un absolvent al unui program Colegial (ceva intre tehnicean si subinginer). Vedem ca spargatori de sisteme securizate nu au neaparat Master in Computer Science.
            Am sa exemplific, in perioada in care plata minima pe ora era cam de 6.50 la 6.80, lucram ca operator de data entry cu 100 $/zi (altii faceau mai mult), cind am lucrat ca instalator de network aveam 1000 $/saptamina, un administrator de retea facea cam 50,000 $/an, iar un programator facea cam 30,000 la 80,000 $/an functie de ce stia sa faca. Ce este comun la toti e ca nimeni nu avea Master (liceu, cursuri colegiale, programe speciale). Unul cu Master in computer Science nu discuta sub 100,000 $/an. De ce spun astea, pentru ca pe aici cind se spune IT de obicei se specifica ce fel de IT (aia cu Master sunt Computer Science nu IT). Deci in Romania de astazi nu stiu cum e, dar mi-ai dat exemplu din Suedia cu un specialist care face cit un tehnician adica 5,000 si mi-am pierdut interesul pentru plusvaloarea pe care o aduce unul sau celalalt. Treapta de salarizare trebuie sa indice cu cine stai de vorba.

             
          2. mihaix
            Aprilie 10, 2013 la ora 11:53

            da, se pare ca vorbesc de computer science din Canada. Noi ii zicem IT generic , dar intr-adevar este vorba de studii universitare. itul de care aduci vorba este mai degraba numit support it sau centru de competenta, dar si acela se plateste mai bine decat sal mediu. Eu ma refeream la specialisti it hw sau sw(de fapt acum sunt ambele contand produsul care de obicei are si hw si sw si arhitectura), programatori-aici exista programatori si coderi care sunt probabil cei de care vorbeai. Oricum in Romania un programator ajunge in zona salariala superioara indiferent de limbaj(eu sunt in dom de networking si consultanta nu programare), si da in general cresterea salariala se duce in consum si in servicii ajutand si domeniile necalificate. pacat ca la noi dl ponta gandeste diferit.Oricum in Romania vorbim extrem de rar de salarii de peste 50 k anual brut, pe cand un inginer are acest sal intr-o tara normala, existand evident si cheltuieli mai mari decat cele de subzistenta.

             
          3. mihaix
            Aprilie 10, 2013 la ora 11:59

            ps legat de suedia vorbeam de suma neta pe luna -5000( probabil peste 150 k brut/an). E mai greu de aflat de la un angajat, dar am aflat, pt ca intr-adevar in afara se discuta doar de brut pe an.

             
          4. CuSandu
            Aprilie 12, 2013 la ora 04:39

            MihaiX, nu ma pricep la virusi, dar sunt curios, ce este mai bine: sa-mi protejez computerul cu un program individual anti-virus sau sa intru intr-un „cloud” care daca este infectat, se imprastie molima la toata lumea (adica chiar daca nu am fost vizat)?

             
  • VictorL
    Aprilie 7, 2013 la ora 20:24

    @DanOnofei.Se pare ca ne-ati trimis si noua ceva vint de la vecinii cu gazele,de nu mai vine primavara.Noroc ca noi avem Pastele mai tirziu ca altfel nu aveam flori de dus la biserica decit de la Olanda…Eu cam port produsele ce le faceti la Ehingen.Jos Palaria la calitate insa totusi Main Office este la Berna,iar motoarele se fabrica la Neuchatel.Stie Costi ce stie…Noi vindem paminturi si cumparam masini si telefoane mobile.Era o vorba mai veche;,,Hot,nu…Prost ,nu… Munca e grea si nu ma impac cu ea…Vind sapca,fac bani si smecher ma cheama…”Numai bine si sanatate la planetare!..

    Răspunde
     
  • tractari auto
    Aprilie 7, 2013 la ora 12:27

    Daca Germania e un Mercedes, Romania e o dacie…

    Răspunde
     
  • CuSandu
    Aprilie 7, 2013 la ora 04:57

    Domnu Cristi, eu v-am inteles, pentru ca am intilnit si alti romani pe afara. Nu gindim la fel si deci nu putem vedea la fel. Mult noroc in America.

    Răspunde
     
  • dan onofrei
    Aprilie 6, 2013 la ora 00:57

    ca sa o facem scurta -Romania a avut in permanenta un sistem educational solid :DAr mult bazat pe TEORIE .Asta a fost durerea cea mare mereu:LIpsa materiala didactice competitive si luiteratura tehnica la zi a dus la impunere de limitari la partea practica -LABORATOARE _Proiecte practice si chiar hoby pentru tinerii electronisti :DE asemenea are aceasi mare problema ca multe tari <europeene aflatea acum cu dureri de cap(Spain ;grecia n;Italia etc):Ii face pe toti magistri doctzori in doctorate si alte alineate in ale tuturor Stiintelor (Dar teoreticieni chioar daca cu faculatti facute la paris.berlin sau LOndra) dar nu mai face o data atit dee bunii absolventzi de SCOLI PROFESIONALE! ale canilkor 50-60-70 "!!!!deci meserii:Trebuie tinarul sa priceapa practic cum se rezolva de la o problema banala la un lucru complex pe care il face singur cu mina si mintea lui si apoi daca are talent si abnegatie la invatat poate sa studieze.Aici in Germnania nu doctorii ingine fac industria SA FUBNCTIONEZE CI INGINERII PRACTICIENI ;MAISTRII ;TEHNICIENII SI meseriasii INSASI DAR CALIFICATI LA NIVEL ACTUAL:nU SE POATE CREA TINERETULUI FALSA IMAGINE A UNEI LUMI DE VIITOR CARE ESTE O LUME EXCDLUSIV DE SOFTWARE.nICIOADAT UN SOFT NU POATE FUNCTIONA FARA HARDWART.aSTA NU IMPLICA NEGArea luarii de amploare de soft pina la extrem dar lumea reala va continua sa existe .DAca Romani nu va investi in invatamintul profesional _DAR NU TEORETIC PUR ci formarea meseriasilor de catre firme in paralel cu scoala teoretica de specialitate exact dupa modelul DUAL german va avea in viitor aceleasi probleme de azi pe durata .

    Răspunde
     
  • dan onofrei
    Aprilie 6, 2013 la ora 00:32

    @Costi & CEN-
    Stimate Costi-un raspuins de 1000 puncte bravo.
    Am avut ocazia in afara de tehnica pe care am folosit-o in Romanhia anilor 70-80 la locomotivele CFR-ului sa admram robustetea si finetea tehnologiei helvetiene (in acel caz firma Hassler -vitezometre-faceau comparativ cu germanele DEeuta Werke si ne livrau , nu se compara era distanta cer -pamint):Am avut intimplarec sa fac 3 instalatii(in domenii complet diferite in Elvetia dupa anii 88) de cind venisem in Germania-penTRU FIRMA Galactina care face baby food la fel ca Milupa din Germania dar nu se compara:L-am scolarizat pe managerul istalatiei (sef productie ) 2 sapatamini zi de zi si cite 109 ore si nu va spun cita seriozitate si acuratete a avut tot timpul si cita grija de retete ca sa fie totul perfect ca la farmacie.
    Apoi loa o mare firma de fabricat masini prelucrare metal aschiere CNC de mare calitate unde noi le faceam o actiune retrofit la o masiona germana din anii 70_Nu va spun cita serriozitate si harnicie din partea unor meseriasi tineri care ne faceau munci auxiliare importante.Le-ai spus ce vrei si cum si la sfirsit fara sa te mai deeranjeze de 1000 ori cu intrebari ti-au aratat rezultatul muncii lor pentru tine si te-au intrebat sincer daca esti multumit desi totul era perfect:Mai tre sa traiesti 100 de ani in ERMANI SA VEZI ASA CEVA (cEL PUTIN LA STANDUL ACTUAL de motivatie dar nu de acum ci de mnai bine de 15 ani incoace )
    LA firama Geberit pri anii 92 la o masina de gravat cu laser am avut ocazia sa vad ce calitate de produs facaeu din resturi de banda de aluminiu si putin palstic.Cu o echipa modesta ca numar (cca 70 angajati)creau un produs greu de intrecut in calitate_DecI Helvetienii aSA CUM I-AM CUNSOCUT EU CEL PUTIN sint o natie e drept cu putine resurse naturale dar cu o natie de oameni extrem de serosi ,harnici ,competenti profesional si care stiu sa isi pastreze traditia la nivel inalt:Cinste lor!!!Daca romanii ar putea sa ii copieze 30 % din calitatile mlor si tot ar fi ceva .LA fel ca si gtineretul german actual catre nici pe departze nu ii potv atinge cvpe helvetienei:E drept au si elvetienii o problema :Sint scumpi ,dar sa fim sinceri calitatea adevarata are pretul sau.

    Răspunde
     
  • dan onofrei
    Aprilie 5, 2013 la ora 23:27

    @VictorL-stimate Victorsa-intii-buna seara la toata lumea -ma copii fiv-ar vecinii de la polul nord de ris -ne sufla de 3 vsapatmini dar zi de zi un vint cu ger de ne-au terminat .aci in miezul Europipiei-e frig tare ma copii si eu nu mai apuc sa imi dau jos ismenele.Nu e o problema ca le port cu placere dar acu cu operatiilöe de la varice tre sa port si niste ciorapi comprehensori de plastic care la frig ma termina:
    SA revin VIctoras -corect raspunsaul tau -genetic corect 100% dar nu cred ca te mai inteleg astia tineri chiar acu vo 3 ore la postulTV 3 SAT o emisioe teribila de spre vinzarea terenurilor agricole mai ales din Romania catre asa zisilor de fapt e drept bogatilor in bancnote (fara valoare -voi le datrio pamint spun ei insasi cel mai bu8n din Europipia iar ei va dau bancnote cu inscriptia in god we trust-i-auzi domlöe ce credinciosi sint flacaii!!!)) a paminturilor din BAragan:Ceausescu se intoarce(da nu numai el) in mormint da ce mai conteaza:SA aveti o seara minunata.

    Răspunde
     
  • VictorL
    Aprilie 5, 2013 la ora 23:13

    @Costi.Ai zbircit-o rau.Eu sunt in economia reala din 1982 si nu doar in RO.Ai internet ti-am dat un nume de firma si te poti edifica singur.BMV sau Mercedes mai fabrica si altii nu doar nemtii,mai precis fabrica toate natiile pe unde si-au construit firmele astea fabrici.Am auzit ca BMW vrea sa vina si in RO dar poate e doar un zvon.Nu cred ca vor angaja nemti aici ci romani care au invatat bine la scoala.Teoreticieni care ne dam cu parerea suntem cu totii dar daca am mai si citit cite ceva cu atit mai bine.Cititul chiar nu strica daca esti atent si la ce scrie pe coperta.Mult succes!

    Răspunde
     
  • laurentiucat
    Aprilie 5, 2013 la ora 21:00

    sanducu- stii de ce este romanul rabdator?

    Răspunde
     
    1. CuSandu
      Aprilie 7, 2013 la ora 04:59

      Cine stie ce crocodil mi-ai pus deoparte…

      Răspunde
       
      1. laurentiucat
        Aprilie 7, 2013 la ora 08:39

        nu e niciun crocodil…. doar ptr ca la noi legea a fost mereu eleastica. iar aia de sus ca sa fure linistiti i-au lasat si pe aia mici sa ciupeasca cate ceva.
        acu in romania daca nu s-ar mai permite furtisagurile marunte , cred ca…cateva milioane de romani ar muri de foame.
        se fura de pe camp, se fura fier vechi de zici ca un magnet urias a curatat romania( acu se sapa dupa el, se darama ziduri…)se fura de la calea ferata din vagoane , la noi la pescuit desi pescuitul sturionilor este interzis, mai bine de 50% dintre barci cu asta se ocupa si majoritatea cu acte in regula date ba de institutul de la galati, ba de cel de la tulcea, ba direct de la ministerul mediului.

        Răspunde
         
        1. CuSandu
          Aprilie 9, 2013 la ora 02:54

          Da mai Laurentiu, am vazut deja peisajul acesta. De asta am inceput de la o vreme sa pomenesc de ceea ce eu il vad ca un sistem inchis. Onofrei s-a luat de mine si i-am explicat deja de fapt cum vad sistemul asta ca va lucra. Dar voi reveni acum, fara maruntisuri. Oamenii fura ca sa poata trai (cum spui si tu), nu pentru ca sunt hoti – si trebuie sa fim toleranti la asta, dar nu cu cei care fura sa se imbogateasca. Daca ma pune careva judecator ma umplu de bani. Orice toleranta are o limita. Solutia: tiparesti hirtie si ingheti preturile. E greu de facut chestia asta cu EURO in circa. Deci „tai” contactele externe (lasi o singura filiera pe care sa o tii sub control si sa nu se supere aia). In tara lucrezi numai cu LEU si dai de lucru la toata lumea (in nestire, adica scoti din amorteala tot). Nu te uiti la tehnologie, competitie, samd. Ai bani si preturi fixe (usor de stapinit). Banii sunt „falsi” dar cui ii pasa, totul e la noi. Intr-un „BUM” ca asta ne umplem de produse, surplusul il exportam ieftin (pe filiera de care vorbeam, oricum e mai bine decit sa ne lasam furati la materie prima – pe gratis) si intr-un timp record (sa zicem 2-3 ani) ne deschidem la fata si discutam de la egal la egal (dpdv economic, daca specialistii romani au sa miste si ei in timpul asta – cine stie ce tehnologii o sa avem si noi). Sunt asa de convins ca fiind „ajutati” si asteptind acest „ajutor” o sa ne afundam incit o sa fim fericiti sa primim o farfurie cu mincare pe zi ca sclavii.

          Răspunde
           
  • laurentiucat
    Aprilie 5, 2013 la ora 19:58

    @ln23- Într-o dimineata Gheorghe l-a vazut pe Vasile sapând gropi pe câmp, iar pe Ion astupându-le în urma lui.
    -Tu de ce sapi gropile astea, Vasile?
    -Asa scrie în fisa postului meu, sa sap gropi.
    -Dar tu Ioane de ce astupi gropile astea? întreba Gheorghe. Tu nu vezi ca Vasile s-a chinuit sa le sape?
    -Dar asa scrie în fisa postului meu…sa astup gropile, raspunse senin Ion.
    -Mai fratilor, dar nu vedeti ca nu are nici un sens în ceea ce faceti?
    -Noi facem ceea ce scrie în fisa postului!!! E adevarat însa ca de obicei suntem trei în echipa… . Astazi Petrea lipseste.
    -Si el ce-are în fisa postului?
    -El punea pomii în gropi…

    ……ce este gresit in acest banc, pe care doar ce l-am primit pe mess?

    Răspunde
     
    1. CuSandu
      Aprilie 7, 2013 la ora 05:03

      Cu verdele in sus si ascutit in jos. Chestia asta am facut-o cind a venit nu stiu cine in Bucuresti. Dupa aia unii au luat pomii cu ei la mititei si bele rege…

      Răspunde
       
      1. laurentiucat
        Aprilie 7, 2013 la ora 08:31

        bancul e gresit ptr ca doar nemtii ar fi mers asa in doi, romanii s-ar fi asezat la umbra si ar fi trimis dupa o sticla de bautura pana venea vreun sef p-acolo sa-i explice …
        p.s.
        cand eram la liceul silvic, ne-au scos de la ore si ne-au trimis la padure unde am scos castani cu radacina cu tot sa-i duca cred ca la casa poporului. noi sapam cam la un metru in jurul lor, dupa care veneau si-i ridicau cu un utilaj in camioane.

        Răspunde
         
  • cen
    Aprilie 5, 2013 la ora 14:49

    @Costi De curiozitate, daca Elvetia nu stie sa faca bmw-uri sau mercedes-uri inseamna ca nu stie sa faca alte lucruri la fel de bine cum Germania fabrica masini? Elvetienii sunt autorii perfectiunii in ceea ce fac, standardele se definesc ca sa fie urmate, nu controlate. Nevoia fiecarui om pentru lucrul bine facut il au in sange, nu prea poti sa-l inveti.

    Răspunde
     
    1. LN23
      Aprilie 5, 2013 la ora 14:53

      Orice se poate invata,totul este mereu posibil,cu 2 conditiii:sa vrei,si sa uiti cuvantul „imposibil”!

      Răspunde
       
      1. CuSandu
        Aprilie 7, 2013 la ora 05:06

        E imposibil, e in dictionar.

        Răspunde
         
    2. Costi
      Aprilie 5, 2013 la ora 16:36

      @cen
      Nu inteleg de imi pui mie intrebarea si ce vrei sa-mi demonstrezi cu afirmatiile de tip general despre Elvetia ! In comentariul meu de azi dimineata ( 7,46) am incercat sa-i aduc un contra-argument lui @Moise la afirmatia din articol : „…ce șansă are o țară care nu știe să facă mercedesuri și bmw-uri?…” Eu i-am dat exemplul Elvetiei , care nu face nici bmw-uri si nici mercedesuri , si totusi are un nivel de trai mai ridicat decat Germania , etalonul vesnic al lui Moise ! In ce priveste modul cum muncesc elvetienii , eu am avut ocazia sa-i vad la fatza locului si sunt in cunostinta de cauza ! Nu sunt mai inteligenti sau mai muncitori decat romanii insa sunt mai bine condusi si organizati ! Au manageri mai buni , incepand de la firme comerciale si pana la Statul Elvetian. Pe elvetienii de rand ii preocupa mai putin politica, insa sunt consultati , de mai multe ori pe an , in orice problema de interes local sau national , prin Referendumuri !

      Răspunde
       
      1. CuSandu
        Aprilie 7, 2013 la ora 05:19

        Cind ai statut de tara neutra e altceva. Deschizi usa numai la cine vrei. Si pe urma banii Europei trec prin Berna. Frumoasa tara, dar poporul german e mai… popular. Aveti dreptate, daca-i aduci pe romani in Elvetia si pe elvetieni in Romania, nu s-ar schimba prea multe. Poate ca romanii ar fi cam inghesuiti, ca elvetianului nu-i pre pasa ca nu-si vede vecinul. Noroc ca nu au prea multe Refe,,,de alea.

        Răspunde
         
  • LN23
    Aprilie 5, 2013 la ora 13:28

    Cresterea economica pe hartie nu a ajutat niciodata,pe nimeni,sa traiasca mai bine!
    Romanii sunt tari in analize si in calcule,dar cand,inevitabil,vine vorba de ameliorarea logica(?)a nivelului de trai o data cu cresterea economica…s-a rupt filmul!Aceiasi oameni inteligenti si priceputi,intra in polemici fara sfarsit,efectueaza calcule si mai savante,comparatii si mai improbabile,etc.etc,toate astea DOAR in scopul de a gasi JUSTIFICARI!…ok,si la ce ajuta aceasta risipa de talente si energie?Sa intelegi de ce mori de foame!
    Orice om NORMAL,confruntat cu o problema concreta,cauta solutia imediat!In cazul in care e totusi un pic mazo,el se va minuna si de amploarea problemei,dar numai DUPA ce a rezolvat-o,nu inainte!!!
    Anuntul „fara educatie,cresterea economica e o iluzie” are doar efect polemic!
    Americanii,nemtii sau elvetienii nu sunt nici mai educati si nici mai instruiti ca romanii,au alta MENTALITATE!Ei nu asteapta nimic de la nimeni,nici macar de la stat,n-au timp de irosit in polemici sterile care nu le aduc altceva decat nervi,ei ACTIONEAZA,fiecare la nivelul lui!Nu se pricep la Mercedes?NU e o problema,fac ciocolata cea mai buna!Acolo unde romanul ar zice „e ridicol,nu asa se face!”,occidentalul intai va face ce stie el mai bine,si apoi va vedea daca e cu adevarat util sau nu…S-a inselat?Nu e grav!Data viitoare va face mai bine!
    Important in viata nu este sa nu cazi niciodata,ci sa te ridici de fiecare data!

    Răspunde
     
  • CTL
    Aprilie 5, 2013 la ora 12:53

    Acum am vazut emisiunea !
    Imi vine sa rad. O stiu pe maica stareta de la manastirea din Oradea. Am fost sa fac un parastas si m-a luat de o parte si mi-a zis – ai facut ( nu stiu ce ) rugaciune ?
    Zic – nu !
    Zice – trebuie sa o faci . 150 lei. Hai maine dimineata la prima ora cu banii.
    Na frate ! Au acolo fabrica de facut haine preotesti , merg masinariile de numa.
    Sunt de acord cu ce spuneati, d-le Guran, ca ar trebui sa avem un sistem de invatamant adaptat nevoilor economiei. Acum ca am vazut emisiunea si ce s-a spus.
    Chiar ieri am vazut stirea asta. Eu credd ca tinerii sunt indrazneti si daca sunt ajutati de profesori la fel de indrazneti se pot face lucruri bune : http://www.realitatea.net/masina-de-formula-1-construita-la-cluj-de-studenti-si-cercetatori_1151753.html

    Răspunde
     
    1. un turist
      Aprilie 5, 2013 la ora 16:48

      Am venit azi din RO si drept spus am fost socat cind am intrat in Oradea si pe stinga am vazut prima data un cimitir de fabrici spus riune. In privinta studentilor din Cluj cunosc unii care anul acesta vor fi absolventi si sint buni pregatiti si educati dar cu un salar de 400€ pe luna nu stiu cum vor supravietui. Au fost deja ademeniti de Deutsche Bahn si toti sint de acord sa plece adica sa vina in Germania ce demonstreaza ca nu sint incapabili. Sa nu ne gindim numai la experienta ca ea vine cu timpul,investeste in acel inginer si va da roade.Vreau sa va reproduc cumva ce mi-a spus un profesor de la uni Cluj”Dupa avintul cu care muncesc cei mai multi o duc si prea bine” ce nu pot sa spun personal ca traiul este pe un nivel fff inferior si vorbesc de majoritatea romanilor care cauta de lucru si nu gasesc inclusiv absolventi de universitati.

      Răspunde
       
  • laurentiucat
    Aprilie 5, 2013 la ora 12:37 Răspunde
     
  • CTL
    Aprilie 5, 2013 la ora 12:14

    Doar eu cred ca Transgaz e de cumparat acum pe bursa ?

    Răspunde
     
  • I. Caracoancea
    Aprilie 5, 2013 la ora 11:32

    Ma intreb daca cei care „conduc” destinele a milioane de oameni au nevoie de alegatori educati, cu personalitate, capabili de analiza politica, de responsabilitate civica, de initiativa personala, de independenta financiara ? Cred ca au nevoie de masa de manevra, tinuta in saracie, nestiinta, boala ! Atata vreme cat vor guverna indivizi venali, urmasi ai structurilor fostului PCR, fostei securitati, fostei militii, fostei, fostei … nu se va schimba nimic.

    Răspunde
     
    1. CuSandu
      Aprilie 7, 2013 la ora 12:55

      Cei care au aceste calitati, nu mai sunt alegatori, sunt apti a fi conducatori. Parerea mea. Guvernele capitaliste au interes in mentinerea unei anumite rate a somajului – eradicarea somajului le-ar aduce numai neajunsuri, ar pierde controlul nivelului de salarizare, ar creste pretentiile. Asa capul jos, nimeni nu cricneste ca-si pierde piinea. Civilizatie si fericire. Despre cunoastere nu stiu ce sa va spun, dar despre dezinformare in media, sau informare selectiva – ce sa va mai spun , ca nu v-ati nascut ieri. Cu boala aveti dreptate, nimeni nu are interes sa aiba bolnavi. Dar toate guvernele, cind e de taiat, mai intii de la educatie si sanatate. Despre comunisti , mare pacoste. Nici cu ailalti nu mi-e rusine. Ii pui la un loc nici nu-i deosebesti, toti o apa si-un pamint. Noroc ca s-au colorat rosii, verzi, albastri, portocalii, visinii. Cel putin asa stim pe cine injuram, chiar asa pe toti, pleaca naibii din tara raminem fara conducatori.

      Răspunde
       
  • cen
    Aprilie 5, 2013 la ora 11:28

    Moise, inca o data adevarul e spus numai pe jumatate. Educatia copiilor e esentiala dar nu e totul: educatia adultilor e motorul care face altfel tarile astea civilizate din vest. Educatia adultilor pana si dupa ce-au iesit la pensie. In vest esti obligat sa faci un anumit numar de cursuri pe an, intern si extern. E problema fiecaruia sa-si obtina punctele alea de care depinde si stabilitatea jobului si evaluarea anuala. Seful nu-si poate permite sa tina un angajat care se complace intr-o ignoranta molipsitoare. Mai rau e ca timpul pe care, in cazul meu, spitalul il pierde efectiv prin faptul ca eu sunt plecat la „weiterbildung” (salariul inmultit cu numarul de zile „pierdute”) se ia in considerare la costul cursului pe care sunt astfel in parte obligat sa-l platesc. Sa ajungi sa accepti o astfel de mentalitate ia timp si rabdare. Esti obligat ca cel putin o data pe saptamana sa mergi la cursuri organizate intern si sa sustii in mod regulat seminarii si tot felul de prezentari pentru colegi. Asta mentine nivelul ridicat de educatie pentru ca fiecare vrea sa fie cel mai bun si cel mai original in ceea ce spune. E singura sansa sa ajungi sa fii respectat pentru opinia ta si sa ajungi sa fii un model. Nu varsta impune respectul ca pe la noi si experienta, interesul, curiozitatea, curajul. Iar din asta copiii nostri invata in mod automat, n-ar mai fi nevoie de cine stie ce efort suplimentar. Oricum, o data pe an e ziua in care copiii pot sa vina la locul de munca al parintilor pe care institutia intreaga, la nivelul cel mai inalt, se ocupa sa li-l prezinte si sa le faca vizita atractiva. Sa-ti mai spun ca avem si ziua in care tatal citeste copiilor prin bibliotecile scolilor, oraselor, diverselor institutii, ziua in care poti merge la scoala sa-ti prezinti profesia; si totul pe baza de voluntariat, nu te plateste nimeni pentru asta, o faci si pentru copii tai.

    Răspunde
     
    1. CuSandu
      Aprilie 7, 2013 la ora 12:19

      „Nevoia fiecarui om pentru lucrul bine facut il au in sange, nu prea poti sa-l inveti” – va apartine si asa este. Si faptul ca educatia incepe de la adulti/parinti, adica cei 7 ani deacasa. Cu ce nu pot fi deacord, este comparatia Romaniei cu alte tari „civilizate din vest”. Nu detaliez, pentru ca sunt convins ca m-ati inteles. Stiu ca exista si cursuri de reciclare obligatorii in unele tari. Nu o consider ca fiind o metoda adecvata unui matur, desi probabil in unele situatii este singurul efort pe care si-l poate permite institutia pentru a fi capabila sa-si mai mentina angajatii. Punerea la punct cu noutatile profesionale (prin cursuri si participari la conferinte) tine de profesionalismul fiecaruia sau cel putin de frica de a se face de rusine in fata colegilor lui. A fi model nu mi se pare a fi tocmai un tel, probabil un rezultat al activitatii desfasurate si o afirmare printre colegi. Daca virsta impune respect, este o dovada de buna crestere – lucru pe care in multe tari civilizate nu am prea intilnit-o. Despre Portugalia am citit, citeva saptamini in urma, ca la ei copii sunt foarte bine educati in respect fata de familie, in mod special, si ca ar avea o atitudine politicoasa fata de cei din jur. Am vazut la TVR un reportaj facut la niste romani su romi stabiliti in Portugalia, din care am inteles ca batrini portughezi au fost parasiti, iar tinerii au plecat care incotro. In documentarea citita si care era de data relativ recenta (2010), se sustinea contrariu – toate generatiile familiei traiesc unte, familia fiind considerata ca vitala de societatea portugheza. Cu virsta este de presupus ca vine si experienta. Nu stiu cum curiozitatea si interesul profesional pot inspira respect, daca termini un curs sau un program pe care altii l-au festelit, aia e altceva. Curajul este insa un lucru cu doua taisuri, nu lasi pune nici in rezume. Voluntariat in activitati in folosul comunitatii este incurajat si sustinut de autoritati oriunde. Au rol educativ pentru toata lumea, adulti si tineri. In aplicarea pentru unele joburi, poate fi o conditie sa fii considerat.

      Răspunde
       
  • Adrian Bivolaru
    Aprilie 5, 2013 la ora 11:14

    Este adevărat, sistemul de educație din România este orientat spre performanță. Dar performanța cerută este una formală (note la teste, teze, bacalaureat, examene). Performanța formală (nota la examen) nu înseamnă și competență (ce știi să faci). Majoritatea studenților de azi sunt incapabili să adune mental două numere de 2 cifre, sau să folosească o expresie matematică, în ciuda notelor mari la bacalaureat. Elevii sunt forțați să memoreze definiții, formule, comentarii literare și descurajați să gândească sau să își folosească cunoștințele. În consecință, competența reală a elevilor este minimă.
    Un exemplu personal: profesorul de geografie din gimnaziu ne-a învațat geografia fizică a României cerându-ne să facem hărți pentru fiecare formă de relief studiată (munți, podișuri, câmpii, râuri etc.). Am fost obligați să refacem hărțile în cazul oricărei abateri mai mari de 2-3 mm (era perfect capabil să o identifice doar privind hărțile noastre). Soluția noastră a fost să copiem hărțile din atlas. Inutil să spun că nu poți uita traseul unui râu sau poziția munților după acestă experiență.
    Sistemul educațional românesc nu este orientat spre competență.

    Răspunde
     
    1. CuSandu
      Aprilie 7, 2013 la ora 11:07

      Competenta = calitatea/capacitatea de face ceva in baza cunoasterii/pregatirii in domeniu; autoritatea recunoscuta de a exercita o atributie acordata.
      Pregatirea teoretica este baza oricarei pregatiri/cunoasteri. Am sa amintesc un moto al celui mai bun profesor avut in Romania: dupa fiecare intrebare urma daca da, dece, daca nu, dece. Tot ce vroia era sa intelegem. In procesul de acumulare a cunostintelor, este imperios necesar sa retii un minim de date de la care sa incepi rationamentele. Sunt domenii in care memorizarea este indispensabila. Creierul isi dezvolta capacitatile (propria competenta) prin memorizarea unor informatii pe care le coreleaza in mod rational. Procesul de invatare este tipic si dovedit, valabil oriunde si in orice domeniu – intii teoria si apoi practica. Calificativele probeaza acumularea de competente de la o etapa la alta, deci sunt necesare evaluarii finale.
      Performanta = o realizare sau cel mai bun rezultat obtinut intr-un domeniu de activitate; indice calitativ de functionare a unei masini.
      Deci performanta este un rezultat, un indicator, nimic altceva decit o nota formala la un examen.
      Exemplul cu copiatul hartilor nu este relevant, cel putin nu pentru ce incercati sa demonstrati. Constiinciozitatea si profesionalitatea cadrelor didactice, sunt aspecte care tin de evaluarea lor periodica, in special pe baza de rezultate.
      Se mai spune”cine vrea sa invete invata si singur”. Problema majora este motivarea elevului, orientarea lui, evaluarea aptitudinilor sale. Pentru solutionarea acestei probleme, cadrul didactic trebuie sa conlucreze cu parintii si cu elevul. Pe vremuri existau intilnirile cu parintii.

      Răspunde
       
  • cornel
    Aprilie 5, 2013 la ora 11:09

    Plecarea specialistilor din Romania este lovitura naucitoare pentru economie, PIB si societate. Rezultatul plecarii, de exemplu, al medicilor de valoare din Romania este vizibil pentru aproape oricine are o problema de sanatate. Este vizibila mai mult pentru familia pacientului decat pentru pacient/bolnav, daca ma intelegeti.

    Răspunde
     
  • cornel
    Aprilie 5, 2013 la ora 10:58

    Pentru a creste substantial nivelul de trai in Romania, sustenabil, pe termen mediu, este nevoie ca Romania sa produca valoare adaugata mare. Valoarea adaugata mare se poate produce numai daca la baza producerii acesteia exista cercetare, un invatamant de calitate si specializare in domeniile de varf. Pentru a avea un invatamant preuniversitar si universitar de calitate e nevoie de organizare, rigurozitate si salarii cel putin decente pentru profesorii cu rezultate la elevii pe care ii pregatesc. Daca cercetarea romaneasca dispare sau este aproape inexistenta Romania se va transforma incet dar SIGUR intr-o tara de palmasi sau aproape palmasi. In cel mai bun caz vor exista locuri de munca, prost platite si un nivel de trai prost sau nesatisfacator per general in economie romaneasca.

    Răspunde
     
    1. CuSandu
      Aprilie 7, 2013 la ora 10:00

      Asa este. Invatamintul va asigura evolutia,iar cercetarea legata de productie va asigura salturile calitative necesare dezvoltarii economice. Pentru asta trebuie investit in educatie, dar si mai departe in recompensarea muncii. Foarte greu, mai ales cind n-ai de unde. Educatia incepe de acasa, continua in scoala si in societate. Cind tinerii vor incepe sa-si iubeasca cu adevarat parintii, fratii, atunci vor simti ca acest pamint, tara lor nu e de lasat. Banii sunt foarte importanti dar tara n-are pret. O pretuiesc strainii, ca sa si-o imparta. Rasplata va veni, iar daca toti muncesc, nimeni nu se prapadeste. E greu sa te sacrifici de unul singur, si fara rost. dar daca toti fac la fel nu se va simti nici o diferenta. Nici un popor nu vrea sa devina sclavul altor popoare. Mai bine prieteni cu alte popoare decit servitorii lor.

      Răspunde
       
  • VictorL
    Aprilie 5, 2013 la ora 10:13

    @Costi.Cresterea economica pleaca de la productivitatea superioara a oamenilor educati dintr-o tara.Elvetia nu face BMW-uri dar face mult mai multe altele,si nu numai crenvusti si ceasuri.Spre exemplu firma Liebherr ,care produce peste tot in lume cite ceva in Elvetia fabrica motoare si de ultima generatie…Banuiesc ca au si cercetatori si specialisti de top crescuti in scoli bune.Fara scoli bune Romania nu are vreo sansa de a ramine pe harta,si nu mai vorbim de ajungerea Germaniei din urma ca nu are rost.Germania nu doarme in timpul asta.

    Răspunde
     
    1. Costi
      Aprilie 5, 2013 la ora 13:18

      @VictorL-Nu cred ca ai inteles cele scrise de mine , cum nu cred ca ai avut vreodata de-a face cu Economia reala , sa lucrezi intr-o mare fabrica sau uzina din marea Industrie , cum nu cred ca ai avut vreodata ocazia sa vezi la fatza locului cum se munceste in Elvetia sau in Germania ! Scrii doar ce ai mai citit din carti si cum iti inchipui ca este viata in Industrie ! e plina tara de teoreticieni care isi dau cu parerea … !

      Răspunde
       
    2. CuSandu
      Aprilie 7, 2013 la ora 09:35

      Este adevarat. Nu l-ai inteles pe Costi. El vede refacerea economiei tarii ca un angrenaj care trebuie pus in miscare si sa mearga deodata, incet dar sigur. Fiecare agregat sa contribuie, sa se ajute unul pe altul, sa se impinga, la nevoie. Nimic nu trebuie sa ramina in urma. Educatia face parte din angrenaj si nu este mai importanta decit altele. Prioritatile nu sunt bine de considerat. Dar cine organizeaza toata aceasta punere in miscare trebuie sa inteleaga rolul fiecarui agregat, rolul nu importanta. Costi daca gresesc ai sa ma corectezi. Ce as vrea sa adaug este ca o buna organizare trebuie sa tina cont de resursele la start si cele necesare pe parcurs. E pacat sa pornesti si apoi sa te opresti. Nu e bine nici sa te rasfiri pe drum. Totul trebuie gindit pentru o miscare unitara pina la un anumit punct. Pentru etapa urmatoare, alta gindire alta planificare, dar nu dam inapoi si deci nu pierdem nimic. VictorL, fiecare tara cu ale ei. Asa cum eu nu sunt ca tine si nici tu nu esti ca mine, dar amindoi suntem multumiti de ce suntem fiecare si cei din jur sunt multumiti de noi, la fel si tarile. Fiecare cu relieful, cu traditia, cu conceptia ei de viata. Nimeni nu vrea ca Romania sa devina o a doua Germanie, asa cum nici Germania nu vrea sa devina o Elvetie. Fiecare popor trebuie sa ajunga sa se simta multumit in tara lui. Tu nu maninci humus, asa cum eu nu maninc porc, dar amindoi o sa bem odata si odata un zaibar pina-n zori.

      Răspunde
       
  • Viorica Paraschiv
    Aprilie 5, 2013 la ora 09:52

    Am devenit niste personaje grabite, nerabdatoare,in concluzie niste robotei fara suflet… Pentru ca, daca ai suflet, iti faci timp sa plantezi un copac,o floare impreuna cu copilul tau, sa-l inveti cat de important este sa oferi dragoste si ajutor celor aflati in nevoie.
    Si la scoala, inca din clasele primare, impunem copiilor nostri performanta, rezultatul fiind dezvoltarea unor caractere egoiste, individualiste. Ori acum, cei puternici sunt cei care pot lucra in echipa. Copacii vigurosi ii gasesti in padure nu solitari. Trebuie sa-i invatam pe copii sa traiasca in comunitate, nu singuri.

    Răspunde
     
    1. CuSandu
      Aprilie 7, 2013 la ora 09:03

      Foarte bine spus si foarte adevarat. Romania nu este pierduta.

      Răspunde
       
  • Chirita Aurelian Stefan
    Aprilie 5, 2013 la ora 09:06

    Datele de la Institul National de Statistica cuprind toti angajati Ministerului Educatieideci deci si personalul t.e.s.a.Oricum Romania trebuie sa revizuieasca politica educationala iar intoarcere in trecut-cum propune ministrul Remus Pricopie nu este o solutie -vezi gradul scazut al absobtiei fondurilor europene si taierilor din partea Comisiei Europne cauzate de suspiciuni de ,, frauda ” o masura a competentei generatiilor inainte de `89.

    Răspunde
     
    1. CuSandu
      Aprilie 7, 2013 la ora 09:00

      Remus Pricopie : “Cred că trebuie să păstrăm ceea ce a fost bun în anii ’80 şi să investim în zona de modernitate, de diferenţiere, de cadre didactice”.
      Deci nimic spus de intoarcerea in trecut. A mai spus (din memoria mea si cred ca nu gresesc mult): profesorii trebuie respectati si pentru asta trebuie sa se simta respectati. Adica sa fie platiti pe masura rolului pe care il au. Inca nu am auzit ca profesorii nu sunt buni, ba dincontra, am citit ca un consiliu profesoral in asociatie cu un comitet de parinti au hotarit un regulament de educarea bunului simt al tinerilor. Asta demonstreaza ca stim ca noi societatea de astazi stim ca am gresit fata de generatia de miine. Incepem sa o corectam. Este un drum anevoios dar bun.

      Răspunde
       
  • Adrian Bivolaru
    Aprilie 5, 2013 la ora 08:54

    O mare problemă a sistemului educațional din România este lipsa profesorilor care știu să motiveze elevii. Nu este din păcate o carență nouă. În decursul carierei mele de elev am avut doar 7-8 profesori entuziaști care au fost capabili să trezească interesul pentru studiul materiei lor. Consecințele sunt doar mult amplificate în prezent din cauza scăderii implicării parinților în educația propriilor copii și a numărului mare de alternative facile pentru lectură (filme, jocuri video, TV). Fără a exagera, majoritatea studenților pe care i-am întâlnit în ultimii ani au citit mai puțin în decursul vieții lor decât am făcut-o eu până la 10 ani. Și din păcate, nu există încă nici o alternativă viabilă la lectură.
    Problema nu este nouă. În liceu am învățat fizica din ”Lectures of Physics” de Richard Feynman, lucrare scrisă tocmai pentru a trezi interesul noii generații de studenți americani pentru fizica clasică. Piața cărții din România este plină de lucrări excelente pentru a trezi interesul pentru studiu. Elevii nu le cunosc.
    Majoritatea studenților de azi au un potențial enorm, sunt extrem de curioși dacă li se trezește interesul. Motivarea elevilor este mult mai simplă azi decât acum 20 de ani, datorită mijloacelor de informare; dar NU SE FACE.
    Relația educație-economie este puțin mai complicată în prezent. Dacă privim puțin evoluția companiilor mari de electronice (Apple, Phillips) vom constata că acestea și-au exportat fabricile de producție în țări cu mână de lucru ieftină. În țara de origine au rămas doar institutele de cercetare (personal de înaltă calificare); restul personalului fiind concediat. În prezent, aceste firme nu mai sunt în stare să producă nimic în țara de origine (Apple intenționează să redeschidă linii de producție în SUA, dar bănuiesc că va avea ceva dificultăți la început). Personalul mediu calificat din aceste țări a devenit inutil.
    România este pentru economia globală doar o țară cu mână de lucru ieftină. Situația se va schimba doar în cazul în care România va avea institute de cercetare competitive.

    Răspunde
     
    1. Constantin
      Aprilie 5, 2013 la ora 23:28

      Pentru a fi motivaţi, prima condiţie pentru elevi este să ajungă la şcoală şi să-l cunoască pe profesor. Probabil că implicarea părinţilor în educarea copiilor este în scădere, iar motivele care determină acest fenomen merită după părerea mea o discuţie mai amplă. Deasemenea, este probabil că familia nu acordă suficientă atenţie educaţiei copiilor şi nu este pregătită pentru asta. Sistemul educaţional este diferit de cel din tinereţea dumneavoastră şi acesta nu este un lucru neapărat rău. Dacă aţi întâlnit studenţi care au citit mai puţin decât dumneavoastră până la zece ani, se poate desprinde concluzia că ori dumneavoastră eraţi genial, dar nu cred că asta aţi vrut să spuneţi, ori ei citesc foarte puţin. Ori poate aţi întâlnit un singur student, iar acela citise foarte puţin etc. Pentru că altfel, nu-mi imaginez un domeniu de studiu în care activitatea didactică să nu impună studenţilor un set minim de lecturi fără de care să nu poată îndeplini condiţiile de promovabilitate.

      Răspunde
       
    2. CuSandu
      Aprilie 7, 2013 la ora 08:43

      Multi am avut parte si de profesori buni si de hahalere. Despre implicarea parintilor, treaba e sensibila – inca majoritatea parintilor de astazi sunt copii de ieri, e drept ca uni au deja nepoti. Deci probabil ca o generalizare poate fi neloiala. Copiii au citit si citesc, pina se vad cu computerul in brate – boala curata. E o vorba: rau cu rau dar mai rau fara rau. Pe mine si pe multi altii nu ne-au pus nici parintii nici profesorii sa citim – am inceput sa citim poate de plictiseala si ne-a placut, unii am fost atrasi de istorie, sau geografie, sau teme politiste. Altii au inceput sa citeasca din cauza anturajului. Eu sunt convins ca cititul exista si astazi, tinerii totusi stiu lucruri care nu sunt in ziare sau nu se vad la TV. Computerele se vind cu programe educative deja incarcate, sunt deja tablete care au o intreaga biblioteca in ele (mii de volome). Orice tinar este ambitios, si mundru. Noi am fost la fel, numai ca unii uitam – sa nu-mi spui ce sa fac. Dar daca il ei la misto – cum nici asta nu stii? te maninca si pe tine si tot ce e in computerul ala. Fiecare are o chemare, nu toti vor sa fie doctori, sau avocati, sau ingineri, sau profesori. Dar fiecare vrea sa fie ceva, vrea sa fie cineva. Si pentru asta intelege ca trebuie sa parcurga niste nivele educationale. Nivelul la care ajung depinde de aptitudinile personale si de ce vad in societate – de la parinti, rude, prieteni, colegi, dusmani, straini. Societatea in care ei traiesc este motivatorul. Noi ii motivam mai mult, mai putin , sau deloc. Pe noi cine ne educa ca sa-i motivam? Catelul meu, un baietel. S-a nascut numai cu surioare. Pina l-am luat a invatat sa faca pipi ca fetitele, nu la pom sau la gard ca baietii. Nu a avut profesor. Si era motivat sa invete pentru ca trebuia sa faca. Ce este foarte adevarat este ca tehnologia de astazi ii fascineaza si invata de mici ce noi trebuie sa ne rupem miinile pina invatam. Excelent. Mai rau este ca ei isi transfera obligatii, responsabilitati iar tehnologia este acolo, gata sa preia totul. Nu mai trebuie sa tina minte, nu mai trebuie sa calculeze din cap, computerul le organizeaza viata – copii devin dependenti de un ghem de sirma. Asta cu totii o numim educatie, stiinta. Ne mai miram ca au descoperit particule cu viteza de deplasare mai mare decit viteza luminii, si au mai facut-o si public – deci au fost aprobati de un lant de profesori si docenti. Din ce tara erau astia? Aaaa, industrializata. Spre asta tindem, dar de vina nu sunt ei, generatia de astazi, ci noi, generatia de ieri. Migrarea activitatii productive in tari cu mina de lucru ieftina nu are nici o legatura cu lipsa calificatilor locali. Cercetarea, eu o vad mai mult legata de dezvoltarea economica decit de sistemul educational. Adevarata cercetare, necesara cu adevarat se naste in area productiva si unele idei se finalizeaza in institute de cercetari. Aceste centre ar fi bine sa fie intrinsec legate de domeniul productiv specific, deci sa nu functioneze separat. Despre Romania, ca existenta centrelor de cercetare va schimba ceva, nu va mai fi mina de lucru ieftina – nitel confuz. Stim ca vrem sa avem o economie buna, stim ca toti trebuie sa munceasca in tara lor si nu printre straini. Ce nu am inteles cu totii, iar cei care au inteles nu fac prea mare lucru este ca refacerea economica este un rezultat al muncii dezinteresate. Rasplata este un rezultat bine meritat. Investitiile, banii nu vor trezi la viata economia ci doar ne vor aservi altora. Omul face bani si nu invers.

      Răspunde
       
      1. laurentiucat
        Aprilie 7, 2013 la ora 09:48

        asa e! copilu unui prieten e la automatica si in sem I a iesit cu media 8.75. acu se oftica ca nu a luat bursa, ultima medie fiind 9.12. aseara l-am sunat ptr o chestie si invata.
        i-am zis: las-o naibii de bursa! iesi si tu si te distreaza, scoate o gagica in oras! viata presupune si altceva decat munca si carte…nu mereu aia cu bursa se aleg cu frisca de pe tort. plus ca nu traim decat o data.
        asa ca motivatii gasesti. pe unii e greu chiar sa-i demotivezi.

        Răspunde
         
        1. CuSandu
          Aprilie 13, 2013 la ora 00:42

          nu se termina gagicili…

          Răspunde
           
      2. Constantin
        Aprilie 8, 2013 la ora 01:41

        „Orice tinar este ambitios, si mundru”_ calculatoarele sunt boala curata, insanatosirea tinerilor nu este posibila fara indepartarea lor. Dar cred ca nici adultilor nu le priesc intotdeauna, pentru ca adesea se constata ca da boala si in ei. Nu am nicio indoiala ca catelul dumneavoastra ambitios si mandru, cum trebuie sa fie orice tanar, va invata sa faca pipi asa cum trebuie sa faca baieteii, nu cum fac fetitele. Este nevoie doar de motivatie, cum la fel este necesara motivatia ( si copmparatia este, dupa parerea mea, remarcabila) pentru cei care folosesc calculatoarele sa renunte definitiv la ele.

        Răspunde
         
        1. CuSandu
          Aprilie 13, 2013 la ora 00:46

          nu vreau sa cred ca sunteti rau intentionat si nici nu pot crede ca nu ati inteles ce scriu. Mare dilema…

          Răspunde
           
  • Chirita Aurelian Stefan
    Aprilie 5, 2013 la ora 08:54

    Inca din cele mai vechi timpuri ,omul a incercat sa elucideze misterele vietii si ale universului ,cunosterea devenind o preocupare mai mult sau mai putin evidenta cea care a condus la aparitia de solutii practice -faza incipienta a cercetari si a,, oamenilor de stiinta si a savantilor ” pana la postularea disciplinelor – dar si a ganditorilor sau mai tarziu a filozofilor, cei care au ingemanat gandirea intr-o forma polistica. Saltul facut de omenire pare urias, dar este el urmarea unei valorificari superiore sau al unei optimizari ?!
    Omenirea numara astazi 7 miliarde de locuitori, iar problemela subnutritiei, a accesului la educatie sau la sanatate nu apartin ,din pacate, manualelor de istorie, ci realitati cotidiene. Care pot fi solutiile ?,, Planeta Albastra „are in dotare un potential urias, valorificat partial in decursul veacurilor si anume oameni f.inteligenti si geniali. Conform unor studii pedagogice ,ponderea acestora este 1,2 % pt cei geniali si ~3% cei f.inteligenti. De ce au fost si sunt valorificati partial ?
    Un simplu calcul matematic demonstreaza cu prisosinta punerea in valore destul de scazuta a acestora . Locuitori =7miliarde.Ponderea celor foarte talentati=3,5% se ia in calcul o posibila eroare de determinare a celor 2 categori.Varsta activa a inventatarilor intre 25 ani -70 ani. Varsta medie a unui om 75 ani. Pt un grad de valorificare ca urmare a unui invatamant performant ,de 85%,iar 30% dintre acestia ar putea oferi solutii practice – inventii-lucrand in domenii tehnice,fiecare dintre acestia realizand 1 inventie la fiecare 10 ani ,ne conduce la urmatorul rezultat :

    7.000.000.000*3.5/100*(70-25)/75/10*85/100*30/100=3.748.500 inventii anuale

    Daca se are in vedere ca in 2010 in S.U.A.numarul de inventii a depasit putin 200.000 ,cifra pare extrem de mica ,tinind cont ca S.U.A. are ceea mai mare podere in economie globala ~20%(P.I.B. SUA 14 trilione $ (2010), economia mondiala 57 trilione $ (2009)) Extrapoland daca eficienta cercetari ar fi cea de mai sus in S.U.A. am ajuge la 1 milion de inventii anuale( mai precis 920.684). Care sunt cauzele acestei discrepante?. Fara indoiala , bugetul alocat cercetarii concura la asa ceva, dar vom vedea ca acesta nu este factorul primordial. In stiintele pedagogice se sustine teza ca un concept,o notiune invatata in mod eronat necesita un timp de 5 ori mai mare pt a fi invatata corect. Solutia pare a fi conturata, accesul la un invatamant de calitate. Dar ce inseamna acesta ?
    Invatamantul are in componenta sa doi actori principali, elevul si educatorul ,dar si alti (familia,dotatrea materiala a sistemul educational, societate).Elevii f.talentati sunt distribuiti atat in mediul urban cat si in cel rural . Cum dezvoltarea societatii a condus la o concentrare a valorilor in marile orase trebuie sa incercam o contrapondere astfel incat si elevi din orasele medii,mici si mediul rural sa beneficiez de un invatamant de calitate. Masuri care pot fi luate? Realizand o selectie riguroasa a cadrelor didactice elimanand posibilitatea ca elevi sa ,, beneficieze ” de un invatamant mediocru sau de slaba calitate.In proiectare unui invatamant de calitate se procedeaza oarecum indentic cu valorificarea resurselor naturale, deoarece resursa umana a contribuit in mod decisiv la progresul economico-social al umanitati. Trebuie indentificat ca numar personalul didactic f.bine pregatit(experti educationali,profesori cu rezultate exceptionale in activitatea didactica si stintifica) si bine pregatit. Ex ; Romania .Sa presupunem 20.000 numarul profesorilor (educatori) f.b.pregatiti si 60.000 bine pregatiti.Acestia trebuie sa depaseasca ca pondere 70% din numarul total al educatorilor
    Aceasta ar conduce la un numar total de 80.000*100/70 =114.286 educatori ,imposibil de distribuit in forma clasica tinand cont ca o clasa nu ar trebui sa depaseasca 25-27 elevi .Singura solutie ,redistribuirea personalului didactic in scoli urmand modelul univ cu seminari si cursuri. Acest model confera avantajul ca prin redistribuirea profesorilor din mediul univ in cel liceal , a celor din mediul liceal in cel gimnazial si asa mai departe pana la ciclul prescolar, numarul personalului f.bine pregatit si bine prergatit creste , ca urmare a scaderi gradului de complexitate al predari (1) .Mai mult ca sigur impactul cel mai puternic asupra elevilor il vor avea profesori f,bine pregatiti care pot oferi elevilor o gandire polistica dar si de perspectiva pentru aceasta am introdus mai multe trepte ale dezvoltari economico-sociale pentru tari care nu au resurse naturale considerabile sau nu se bazeaza pe acestea.
    Prima treapta, cea de bronz- ponderea prof. f.b.preg. 10 -13,5%.Daca prin redistribuire numarul prof. f.b.preg.ar deveni 23.000 ca urmare a (1) Romania ar atinge atinge aceasta treapta avand un personal de max. 230.000 profesori.
    Treapta a II, cea de argint -ponderea prof.f.b.preg. 13,5% -17%.Numarul personalului did.max 23.000*100/13.5 =170.370
    Treapta a III cea de aur – ponderea ~ 17 -20 . Numarul max. devine 135.285
    Treapta a IV cea de platina ponderea~ 20 -22,5 Numarul max este 115 000
    Treapta a V cea de diamant ponderea~ 22,5-25%. Numarul max ar fi 102.223
    ,,Alternativa” la aceasta solutie o poate constitui o contestatie a unui cetatean european nemultumit de calitatea inavatamantului,iar tinand cont de doua informatii aparute in presa 1) Profesorul corean care a oferit meditatii on line de 2 milione de dolari si 2) Traducerea simultana in timp real a motorului de cautare Google , perspectiva pare mai curand sumbra. Nu vreau sa ma gandesc ce ar insemna 20.000 elevi pregatiti la o disciplina de un profesor !. Sper ca lideri lumi vor lua in serios aceasta ,, posibilitate”.

    Răspunde
     
    1. CuSandu
      Aprilie 7, 2013 la ora 07:04

      Problemele se complica pe masura ce le complicam, sau cum se mai spune: copii mari probleme mari.
      Stiti care este cea mai importanta cifra din „alfabetul” numeric? Zero, face mare diferenta intre vorbitorii de engleza si…resturile lumii. Este vorba de „short scale” englezesc si de „long scale” ne-englezesc. Si ma bucur ca ati scris 7 miliarde si in cifre. Acuma noi astia stim ca e vorba de miliarde, iar anglo-americanii nu vor putea sa spuna ca e vorba de 7 bilioane. Ma obisnuisem cu punct zecimal in loc de virgula, ca noi impartim pe dreapta iar ei pe stinga, noi integram sus iar ei jos, la calculul taluzelor noi consideram media ponderata a greutatii iar ei efectul negativ al apei, samd. Dar astazi le-a pus capac: miliardul nostru este bilionul lor. Asta incepe sa explice neintelegerile cu FMI. Ei ne dau un bilion si noi de fapt primim un miliard, iar cind le dam inapoi le dam prea mult, iar ei se fac ca ploua. Cind vorbiti de PIB-ul lor credeti ca trilionul lor este cu 15 zerouri? Nuuu, este cu numai 12 zerouri. Daca ei au i milion (cu 6 zerouri) de inventii anual, bravo lor. Dar si noi avem miliard iar ei habar nu au ce-i aia. La ei bilionul vine dupa milion, de americani vorbesc. Ca englezii le-au facut hatirul si s-au facut ca ploua de miliard, rusine lor. Dar hai sa trecem la invatamint ca cu cercetarea da tristetea in mine – auzi media de virsta 75! Ma uit prin cimitir, mor oamenii la 30, la 50, ici colo cite undamblagiu (Doamne iarta pe pacatosul Tau) trece de 80. Pacat de socoteli ca aratau asa de frumos, dar cu fast food, trebuie restructurata aritmetica. Ei, si le dam elevilor o gindire polistica… ??!?? Nici in Oxford n-o gasesc, ma rog, o fi ceva polivalent si in orice caz nu e de rau. Deci sa invete, ca de aia sunt la scoala. Acuma in loc de clase la scoala o sa fie trepte economico-sociale in care capacitatea profesorilor va fi stabilita functie de resursele naturale ale tarii. Foarte bine, asa o sa invete si elevii sa0si iubeasca tara. Nu stiu cum e in arheologie, dar la paleontologie incepem cu piatra, aici se incepe cu bronzul (la olimpiada, cine ia bronzul plinge pina acasa). Eu cu nevasta-mea n-am ajuns nici la nunta de argint, si vorba aia facuse o descoperire fenomenala: m-a descoperit pe mine. Si acuma ca tot s=a sarit peste alte pietre pretioase, cel putin sa avem si treapta a sasea- perla neagra. Cu a doua informatie aparuta in presa (care din ele?) e in ordine, toata lumea il stie Google (daca-i zicea Gopo era mai bine), dar prima informatie cu coreeanul ala…o fi sudist, o fi confederat…

      Răspunde
       
  • Costi
    Aprilie 5, 2013 la ora 07:46

    @ Moise
    Legatura intre Educatie si Crestere Economica necesita mult spatiu pt a fi dezbatuta , ma voi rezuma acum sa comentez unul din argumentele tale , pe care il consider superficial : „…ce șansă are o țară care nu știe să facă mercedesuri și bmw-uri?…” !?!
    Iti aduc aici ca si contra-argument exemplul Elvetiei , care nu face nici mercedesuri si nici bmw-uri , si totusi are un nivel de trai mai mare decat al Germaniei ( vesnicul tau etalon )! Sau Luxemburg !
    In ce priveste Educatia , sigur ca e foarte importanta pt viitorul unei tari , insa nu determinanta !
    Mult mai importanta este , dupa parerea mea , modul cum politicienii gestioneaza „firma” munita Romania ! Daca politicienii sunt inteligenti si ” vad in perspectiva „, construind si nu distrugand , Economia creste ! Nu e si cazul Romaniei de dupa ’89 , din nefericire! De ce ? E o alta „poveste” , mai lunga…!
    Nu sunt nostalgic , insa privind din punctul de vedere al preocuparilor pt Crestere Economica , liderii romani de dupa ’89 sunt niste pigmei pe langa Ceausescu ! O Economie puternica asigura resursele si pt Educatie , si pt Arte , si pt Armata , si pt Cultura ,si pt Sport etc. etc. , pe cand o Educatie puternica , trecand peste faptul ca nu ai resursele financiare necesare , nu garanteaza o Crestere Economica serioasa !

    Răspunde
     
    1. Costi
      Aprilie 5, 2013 la ora 07:56

      P.S.1-Scuze pt greseala de scriere, corect este : …”firma” numita Romania…!
      P.S.2- Sa presupunem , prin absurd , ca Educatia ar fi singura preocupare a tuturor romanilor si liderilor romani , ca in fiecare localitate din Romania ar exista toate institutiile de invatamant , de la Gradinita la Universitate si toti romanii , fara exeptie , ar fi doctori in Stiinte ! Crezi ca , in acest caz , Romania ar fi pe culmile cresterii Economice si am depasi deja …etalonul numit Germania ?

      Răspunde
       
      1. Nicoleta
        Aprilie 5, 2013 la ora 08:44

        Politicienii de azi sunt elevii de ieri. Intelegi logica.

        Răspunde
         
  • laurentiucat
    Aprilie 5, 2013 la ora 00:00 Răspunde
     
    1. CuSandu
      Aprilie 5, 2013 la ora 05:43

      Remus Pricopie : „Cred că trebuie să păstrăm ceea ce a fost bun în anii ’80 şi să investim în zona de modernitate, de diferenţiere, de cadre didactice”.

      Răspunde
       
  • laurentiucat
    Aprilie 4, 2013 la ora 23:39 Răspunde
     
    1. CuSandu
      Aprilie 5, 2013 la ora 05:59

      „Curat murdar”. Daca consiliul profesoral si comitetul de parinti au ajuns sa instituie un asemenea regulament, iti poti inchipui ce au invantat copiii acestia de la societatea de astazi. Libertatea de a da cu mucii in fasole.

      Răspunde
       
  • Constantin
    Aprilie 4, 2013 la ora 23:38

    „Paradoxul creșterii economice este că ea nu se transferă în dezvoltare cu cât rata de creștere a PIB-ului este mai mare într-un an. Altfel spus, dacă România ar crește precum China cu 10% pe an, asta nu ar duce automat la o creștere cu 10% a nivelului de trai. „_ Tot mai mult este imbratisata de economisti opinia ca PIB nu mai reprezinta un indicator adecvat pentru a exprima cresterea economica. Prin urmare, nu este vorba de un paradox. Banca mondiala identifica 18 domenii de interes privind dezvoltarea. In domeniul economic exista 26 de indicatori principali, iar PIB este doar unul dintre ei. Iar China NU creste cu 10% (nici macar economia ei), ci PIB-ul Chinei creste cu 10% anual. Doar ca acest lucru este considerat din ce in ce mai putin relevant, avand in vedere relevanta in scadere a indicatorului. ***Absolut corecta observatia cu privire la importanta capitalului uman si necesitatea imbunatatirii permanente a acestuia in procesul de crestere economica a unei tari. Exemplul cel mai reprezentativ este al „Tigrilor”, dar si China are universitati foarte bine clasate in plan international.

    Răspunde
     
  • laurentiucat
    Aprilie 4, 2013 la ora 23:03

    @moise- neoptul a avut astazi la ore un invitat de la ifa magurele, care le-a povestit despre fizica si ce vrea ea. in plus, i-a invitat pe cei buni sa faca o cariera in acest domeniu.

    Răspunde
     
  • CTL
    Aprilie 4, 2013 la ora 22:48

    Sunt foarte multumit de subiectul ales. Si sunt de acord. Nu am vazut emisiunea azi asa ca ma rezum la a comenta ce am citit.
    In primul rand, cred ca ne trebuie o cultura antreprenoriala. Ca de muncit stim sa muncim, aiurea, ce-i drept, da macar miscam.
    Din moment ce exportam ” creiere ” inseamna ca le avem. Le avem in ciuda sistemului de invatamant si nu datorita. Cei mai multi invata din pasiune si pentru ca au inclinatia. Partea buna e ca in ziua de azi informatia e extrem de usor de obtinut.
    Ce cred eu ca ne lipseste sunt cei care stiu sa organizeze, sa motiveze, sa adune lumea in jurul unui tel, si nu numai sa gandeasca ci sa si puna in practica. Ne trebuiesc antreprenori. Si orice antreprenor autentic cred ca, daca nu stie, ar trebi sa stie ca oamenii sunt secretul succesului. Si pentru asta trebuie sa-i respecti recunoscandu-le meritele. Si respectul ar trebui sa fie atat de ordin pecuniar cat si din punctul de vedere al relatiilor interumane, laudandu-i atunci cand merita acest lucru. Pentru ca oamenii muncesc pentru bani dar nu numai.
    Vorba celor de la Apple : „Think different !”

    Răspunde
     
    1. laurentiucat
      Aprilie 4, 2013 la ora 23:56 Răspunde
       
  • dan
    Aprilie 4, 2013 la ora 21:49

    Buna seara Moise,
    Peste 50 de ani va fi mult mai rau ca azi.
    Incerc sa comentez editorialul tau televizat prin prisma exemplului personal accentuand o nuanta:cresterea economica de la inceputul anilor 2000 s-a bazat pe o anumita forta de munca mult mai calificata, mai eficienta, mai constiincioasa decat cea izvorata din generatia Pro, Smartphone, Facebook sau cum vrei tu s-o numesti.
    Am absolvit Instit. Politehnic in anul 1982 si sunt licentiat ASE in contabilitate si informatica de gestiune in anul 2002 (am urmat cursurile la fara frecventa ale unei facultati particulare de management financiar-contabil)
    N-am sa povestesc ce si cum invatam la Politehnica, pt. ca o sa starnesc comentarii de genul: invatamant comunist, programa invechita, etc.In schimb pot sa spun ca, la intalnirea de 30 de ani de la absolvire , cei care au venit activau cu succes intr-o diversitate de domenii economice private sau de stat.Un mare si singur minus am constatat: din cca 60 cati am fost (oameni in jur de 55 de ani) doar 5 aveau si nepoti. Adica, fara voia noastra, am contribuit substantial la micsorarea cifrei de scolarizare de care vorbeai.
    O sa redau amintiri din cea de-a doua facultate:
    -Cursurile pregatitoare erau inainte de Craciun si inainte de Paste, cate o saptamana, la care venea cine vroia.
    -Intrebarile pe care mi le puneau mai tinerii mei colegi inainte de a intra profesorul la examen, de obicei, erau “La ce avem astazi examen?”
    -Colegele mele, care lucrau in banci (trimise probabil in mod obligatoriu sa-si completeze studiile) si care nu intelegeau mai nimic din materia de baza-contabilitatea-, erau dotate la fiecare examen cu fitzuici ascunse fie in sutien, fie sub fuste, fie in cizme (la sesiunea de iarna).Asa mi-am explicat de ce mi-au trebuit in ’94 trei luni ca sa iau primul meu credit, de fix 1000 $.
    -Cei mai costiinciosi erau de departe cei de varsta a doua, care ca si mine mai trecusera printr-o facultate.
    Si, extrapoland putin, pentru ca universitatea aceea avea si facultati de drept, litere, etc. absolventii,avocati, profesori, etc, iti dai seama cat de calificati erau?
    Concluzia: nu astept nicio pensie pentru ca nu cred ca vor mai exista resurse pt. asa ceva.
    Ma retrag la tara, unde am inceput sa-mi infiintez o plantatie de capsuni, unde imi fac solar, unde o sa cresc gaini, o sa cultiv legume etc.Asta va fi pensia mea.

    Răspunde
     
    1. CuSandu
      Aprilie 5, 2013 la ora 05:25

      Toata admiratia, cind or fi mai multi ca dvs sa spuna lucrurilor pe nume, poate mai scapa si tara asta.

      Răspunde
       
      1. cornel
        Aprilie 5, 2013 la ora 09:55

        Din pacate viitorul pensiei de la stat, in Romania, arata din ce in ce mai rau. In final nu stim cat de rau va fi pentru cei care astazi au varsta de 35-40 de ani. Ca sa vedem mai intai trebuie sa apucam pensia dar e bine sa nu avem mari sperante.
        O zi buna.

        Răspunde
         
        1. CuSandu
          Aprilie 5, 2013 la ora 20:50

          Nu va faceti probleme, o fi romanul rabdator, dar nici chiar asa.

          Răspunde
           
  • Randy
    Aprilie 4, 2013 la ora 21:45

    Salutari,

    Investitia in educatie nu are rezultate pe termen scurt foarte vizibile, in schimb pe termen lung incepe sa isi arate efectele.
    Sunt de parere ca ar trebui marite salariile debutantilor in invatamant, pe un salariu minim pe economie nu cred ca esti foarte motivat sa iti faci treaba bine, cand stii ca ai invatat mult sa ajungi in accea functie…

    Răspunde
     
    1. CuSandu
      Aprilie 5, 2013 la ora 05:16

      De unde vine chestia asta ca inveti pentru functie?

      Răspunde
       
  • nedumeritu
    Aprilie 4, 2013 la ora 21:21

    felicitari,cristi.oarecum legat de subiectul deschis de tine am si eu citeva lucruri de adaugat.eu am facut marinarie 24 de ani.am strabatut ierarhia odata cu marile lumii.m-am saturat de ambele.mai ales dupa nine eleven.zarurile m-au trimis in italia.ce sa fac aici? pregatirea si competentele mele total straine de vreo activitate la mal. o hotarire trebuia luata.am decis sa ma fac palmas pe un santier(o vila in constructie unde lucram 4 suflete)dupa ce am prins spilul-cam juma”de an-ma duc frumos imbracat la camera de comert de care apartin si depun o cerere si23 de euro.a doua zi ma prezint la primarie la mine in sat la unu care se ocupa cu sectorul privat si cu zimbetul pe buze imi inmineaza o hirtie,imi stringe mina si-mi ureaza bun venit in lumea intreprinzatorilor privtati.cred ca am facut o fata atit de timpa ca saracu om nu stia cum sa se mai scuze ca la ora aia matinala secretara inca nu adusese apa minerala in birou,dar imi putea oferi un pahar dintr-o sticla deschisa cu o zi in urma.ii multumesc frumos si-i pun o intrebare,una mica: dar pe voi nu va intreseaza sa stiti daca eu stiu macar de unde se apuca o caramida?.zice,noi nu ne ocupam cu asta,noi doar te urmarim si-ti luam taxele aferente activitatii pe care,speram,ca de azi ovei desfasura cu succes in interesul tau si al nostru.daca dai chix e problema ta,a clientului care te angajeaza,a inspectorilor de lucru,inspectoratului in constructii(care dau niste amenzi imense)si-apoi ce daca nu stii sa lucrezi,tu esti patron,ai firma,angajezi oameni care stiu,dar,RASPUNZI,si nu-i de gluma.

    Răspunde
     
    1. CuSandu
      Aprilie 5, 2013 la ora 05:14

      Patroane, dar nici cu matale nu mie rusine.

      Răspunde
       
  • cristi
    Aprilie 4, 2013 la ora 20:42

    buna seara,

    tocmai s-a terminat emisiunea dumneavoastra…felicitari! va urmaresc cu religiozitate fiind liber la acea ora;

    vreau sa va ridic o problema de care m-am lovit pe piata muncii din Bucuresti:

    -sunt inginer constructor cu destul de multa experienta si in Romania si in US; in plus am si Master in Structuri obtinut la NY; nu ma laud dar asta e in mare cv-ul meu;
    -in Romania am fost intervievat de cateva tinere de la HR din diferite firme; din pacate nu stiau nimic despre aceasta industrie, nici cele mai elementare informatii; in plus nu puteam sa dea niciun fel de detalii despre proiectele pt care te chemau la interviu: buget, timp de executie, program de lucru, oamenii din echipa,etc etc

    era oarecum hazliu interviul si in plus aratau destul de bine domnisoarele si ma alegeam si cu o cafea sau un pahar cu apa plata; era ok, dar ulterior am renuntat sa ma mai duc pentru ca pentru mine este doar o pierdere de timp;

    am inteles ca aceste domnisoare fac acel numit „screening” dar acest concept este gresit inteles in Romania;

    sceening-ul trebuie facut inainte, eventual telefonic si in niciun caz de cineva care nu stie nimic si deci nu poate EVALUA in niciun fel informatia dintr-un cv;

    este o bataie de joc sa raspunzi la o intrebare de genul: faceti constrcutiii cu grinzi sau de metal?

    mi se pare o lipsa de respect sa particip la asa ceva si nu numai atat, dar este un raspuns pentru faptul ca majoritatea firmelor din Romania au un personal fffff slab de recrutare; mai pe sleau se intoxica firmele cu prosti, oameni care nu stiu nimic si muta aerul prin camere; viitorul nu suna bine!

    nu inteleg de ce patronii romani angajeaza un asemenea personal intr-un departament atat de important al companiei!?!

    toate bune,

    cristi galateanu

    Răspunde
     
    1. laurentiucat
      Aprilie 4, 2013 la ora 21:00

      raspunsul e sugerat in postare, dar va faceti ca nu stiti.

      Răspunde
       
      1. CuSandu
        Aprilie 5, 2013 la ora 04:43

        Bre, esti uns cu toate alifiile!

        Răspunde
         
    2. CuSandu
      Aprilie 5, 2013 la ora 04:33

      D-l Cristi Galateanu, felicitari pentru succesele de pina acuma. Nu stiu la cite interviuri ati participat ca aplicant, dar peste tot este la fel: primul contact il ai cu o persoana care incearca sa te evalueze ca persoana (flexibil, autoritar, de echipa sau independent, atent la detalii, capabil sa vorbesti cu publicul, samd.) Intilnirea profesionala vine daca treci de prima. Nu trebuie sa fiti suparat ca ati picat, data viitoare o sa spuneti da la tot ce va intreba si aveti sansa sa ajungeti mai departe. In legatura cu grinda sau metal. Va ofer un link de unde veti intelege ca prin Oltenia grinda se numeste o bara de lemn (cam cum e tocul usii). In Canada majoritatea caselor de locuit se fac din grinzi, adica din lemn. Constructiile industriale sau multietajate se fac din chestii mai sofisticate.
      http://sufletpehartie23.blogspot.ca/2012/12/traditi-de-anul-nou-in-romania-datul-de.html
      Va inteleg ca n-ati vrut sa va laudati, dar de curiozitate, cum ii zice la facultatea asta din NY?

      Răspunde
       
      1. cristi
        Aprilie 5, 2013 la ora 14:20

        Dle Sandu,

        In primul rand vreau sa clarific unele lucruri: nu am ABSOLUT niciun fel de frustrari „din cauza” interviurilor avute aici; eu am firma mea de consultanta care merge mai departe, dar am vrut sa trag un semnal de alarma: nu poti faci o selectie promovand ignorantii!!!

        rezultatele se vad in toate domeniile: nu exista mana de lucru calificata, nu exista cadre tehnice pregatite corespunzator, foarte putini doctori sau avocati capabili iar in managementul in Romania este aproape inexistent;

        toate acestea sunt o consecinta a lipsei unor „proceduri” de selectie;

        in plus, mai grav in toate zonele de decizie s-au cocotat niste prosti si nu stiu cum societatea romaneasca o sa-i dea jos; s-a mai intamplat in trecut acelasi fenomen, consecintele au fost dezastroase!!!

        toate bune,

        cg

        ps universitatea unde mi-am facut MS se cheama Cooper Union si daca ati fost acolo, este f. aproape de NYU.

        Răspunde
         
        1. CuSandu
          Aprilie 5, 2013 la ora 22:37

          Domnu Cristi, Multumesc pentru raspuns. Interesant si diversificat aces centru educativ, Cooper Union. Nu,n-am fost prin acest perimetru. Vad ca ofera posibilitate de Mastere in programe de doi si patru ani.
          Probabil ca si fetele acelea v-au simtit ca sunteti in trecere. Nu stiu cum va selectati dvs oamenii, dar cind am angajat, pe la inceput, eram ca dvs – cautam perfectul. Cu timpul m-am lamurit ca asa ceva nu exista (sau incredibil de rar), nici eu n-am fost perfect. Timp de vreo sase luni nu au prea fost convinsi ca au ales ce au vrut. Acesta este punctul: nu alegi ce bun ci ceea ce vrei. Si sunt convins ca si dvs ati facut la fel. Vrei sa fie capbil sa lucreze independent, vrei altul sa fie ascultator, vrei altul sa traga pe brinci, samd. Fiecare are ceva care poate sau nu sa se potrivesca cu ceea ce vrei, si nu stii asta din Resume (CV), ci numai dupa un timp. Timp in care si orientarea dvs poate sa se schimbe.
          Acuma, ca am terminat cu incompetentii, despre prosti – asa ceva, in opinia mea nu exista, iar daca totusi, atunci eu sunt primul. Daca gresesc ma veti corecta. Inteleg ca aveti o consultanta in arhitectura. Am avut colegi la arhitectura, fetele s-au dus pe decoratii interioare (iar cu asta se fac bani multi si usori pe aici (in Canada), baietii pe urbanizare (unde cam trebuie sa fii bun la toate ca sa-ti mearga). Am lucrat cu firme de consultanta, pe diferite profile si pot sa va garantez ca treburile se pun ca nu inchiriezi un servici ci oferi o responsabilitate. Din acest punct de vedere, se poate spune ca totul pleaca de la atitudine…reciproca si consecventa. Nu toti care ofera proiecte au pregatire universitara, dar cei mai multi dintre ei au bani. Statul are bani dar are si reguli, care numai el le stie. Firmele de consultanta fac bani lucrind pentru particulari, care isi cistiga greu averea si acesta este motivul pentru care isi schimba consultantele la prima „deraiere”. Am un vecin care, el singur are sase firme de consultanta. Ne intelegem bine asa ca am putusa-i spun : esti nebun. Stii ce mi-a explicat? Daca le stii pe toate, nu te ia nimeni. Trebuie sa stii cit mai multe, dar sa spui ca o stii pe cea care se cere. Fiecare firma erste profilata pe alt ceva. Este teribil de ocupat, si calatoreste mult. Odata m-a luat cu el. E mai tinar ca mine, dar imi zimbea protector:te iau ca suport tehnic. La care i-am raspuns: Nu lucrez decit cu toti banii ininte.
          Toate bune.

          Răspunde
           
          1. cristi
            Aprilie 6, 2013 la ora 11:33

            Dle Sandu,

            Asa e cum spuneti in ceea ce priveste Cooper; este o universitate f exclusivista, unde daca te admit nu platesti;

            multumesc pentru raspunsul elaborat, dar eu nu am vrut decat sa aduc aminte celor din tara ca nu se pot pune „la butoane” ignoranti(in domeniu)si sa astepti rezultate;

            sincer, am participat la destule interviuri in US si cu toate ca eram venit de peste mari si tari NICIODATA nu am dicutat cu cineva care sa nu stie nimic despre constructii, structuri, etc; au fost TOTI ingineri, cateodata chiar parteneri ai firmelor;

            in US oamenii vor(probabil) sa cunoasca „Marfa” ca sa stie pe ce dau banii;

            in ceea ce ati vazut dumneavoastra, constrcutiile de plywood, ele exista pt zonele rezidentiale, dar cele inalte sunt calculate si ras-calculate; pe santiere muncitorii sunt 90% calificati si nu se pune problema sa FURE materiale, exista proceduri de executie, personal de supraveghere, etc

            adevaratele mele FRUSTRARI vin de la faptul ca Romania nu a descoperit cat de USOR este sa faci lucruirile ca lumea!!!

            nu putem avea oameni cu experienta daca-i recrutam ca pe entry-level;

            este prea multa superficialitate, prea multa aroganta, toata lumea vorbeste, nimeni nu asculta, e zgomot si eu nu am gasit pt aceasta stare de fapt un alt cuvant decat s-o definesc ca PROSTIE, poate ca exista un euphemism, dar nu-mi vine in minte;

            toate bune,

            cg

             
  • cornel
    Aprilie 4, 2013 la ora 20:19

    Felicitari pentru emisiune, Moise.

    Răspunde
     
  • Gabriel
    Aprilie 4, 2013 la ora 19:43

    O contradictie la prima citire:
    -painea alba nu este mai buna, dimpotriva, este foarte daunatoare.

    Răspunde
     
    1. Moise
      Aprilie 4, 2013 la ora 22:30

      Paine mai alba… E o expresie.

      Răspunde
       
      1. laurentiucat
        Aprilie 5, 2013 la ora 06:23

        baga-i caramel si e buna…

        Răspunde
         
    2. laurentiucat
      Aprilie 12, 2013 la ora 21:11 Răspunde
       
  • laurentiucat
    Aprilie 4, 2013 la ora 19:42

    Unde e profitul din afacerea Kovesi?
    04 aprilie 2013Doru Bușcu0 comentarii

    1. Afacerea Kovesi s-a derulat sub presiune. Ca în legea lui Bernoulli, presiunea a fost de mai multe feluri:
    – o presiune externă, a Bruxellesului (manifestată prin declarațiile Schengen și MCV), la care Ponta a devenit ultrasensibil
    – o altă presiune, internă, a lui Băsescu, (exprimată prin împingerea lui Morar pe lista procurorilor candidați).
    – o presiune personală, a lui Ponta, pornită din dorința de a guverna și de a răspunde mai rapid nerăbdării generale.
    2. E exclus ca Ponta să fi îndrăznit să ocolească procedura de numire transparentă a procurorilor, așa, de capul lui. Cînd a făcut-o, asta s-a întîmplat NUMAI cu acceptul Bruxellesului. Dacă ar fi făcut-o fără acest acord, Barrosso, Reding și revista Nature ar fi redeschis sezonul isteriei. Prin urmare, europenii nu numai că ȘTIAU că numirea procurorilor șefi se va face POLITIC, dar și DOREAU ca lucrurile să se petreacă așa.
    3. Pe plan intern, a fost o înțelegere în trei: USL, Băsescu și CSM. Ponta urma să se descurce cu Antonescu și cu restul alianței. În sarcina lui Băsescu rămînînd Morar și Hăineală.
    4. Antonescu a fost CONSULTAT și nu doar INFORMAT, iar asta este un fapt. Dacă ar fi fost luat prin surprindere și tratat de sus, așa cum pretinde, Antonescu ar fi avut nu numai legitimitatea de a răsturna masa, dar și pîrghiile de a bloca aceste numiri de procurori. Nimeni, nici măcar un singur alegător al USL, n-ar fi avut ce să obiecteze dacă Antonescu și PNL ar fi amenințat cu desfacerea USL în caz că Ponta o numeste pe Kovesi. Prin urmare, Antonescu nu numai că a fost o parte a planului, dar a și primit un rol. Pentru că Ponta își dobîndise deja mandatul, iar Antonescu încă nu, s-a stabilit pentru el rolul de băiat bun, păstrător al idealurilor morale ale USL, emițătorul unui discurs „de pe vremuri”, lăsînd în seama lui Ponta discursul „adaptat la realități”.
    5. Băsescu, la rîndul lui, a marșat, acțiunea arătîndu-se pe gustul lui de combinator. A înțeles că se poate mulțumi și cu jumătate din pot, presupunînd că va controla 50% din devotamentul viitorilor procurori.
    6. Numai că Ponta și-a supraestimat posibilitățile de comunicare internă, în partid și în alianță. În plus, a subestimat loialitatea lui Antonescu, partenerul care n-a șovăit să suprareacționeze în folos propriu și să se poziționeze ca unic și ultim apărător al valorilor fundamentale ale USL, dînd o lovitură consistentă de imagine.
    7. La fel a pățit Băsescu. El a dat greș cu Morar și Hăineală, care pur și simplu n-au mai reacționat la butoane. De ce au făcut-o?
    8. Morar s-a simțit îndepărtat de la masa de joc după numirea lui la CCR. Aștepta ca președintele să-l mențină în continuare în inima puterii, lăsîndu-l să împingă la șefia DNA oameni de-ai lui, din sistem. Mai mult, după șapte ani în care a lucrat în folosul politic al unuia ca Băsescu, nu i-ar fi venit la îndemînă să știe că un procuror din exterior i-ar umbla prin dosarele puse la păstrare. Scheletele din fișet trebuiau îngrijite de un om verificat, familiarizat cu ele, complice și securizat. Simțind că Băsescu face înțelegeri peste capul lui și îl lasă la cheremul nu se știe cui, Morar a reacționat în CSM și a amînat avizul cu două luni.
    9. În cele două luni se poate schimba soarta listei cu propuneri atît prin fierberea din coaliție, cît și prin nemulțumirea opiniei publice. În plus, două luni sînt prea de ajuns pentru ca cei șase – opt procurori să fie răscoliți de presă pînă la nivelul codului genetic. Peste două luni, ei pot arăta ca un grup infracțional, care poate fi fericit că scapă nearestat.
    10. E clar ce profit îi poate aduce Afacerea Kovesi lui Băsescu: un oarecare confort penal după dispariția imunității. Sigur, ideal ar fi fost Morar, mai ales că despre Kovesi umblă o legendă în care ea i-ar fi jurat lui Băsescu dușmănie veșnică. E puțin probabil, dar nu exclus. Una peste alta, dacă peste Kovesi turnăm și puțin Codruț Olaru, plus alte figuri de șefi de servicii recunoscători, ex-președintele Băsescu ar putea spera să doarmă ceva mai liniștit.
    11. Ce profit obține Ponta? Prin figura asta, Ponta vrea să intre în grațiile Bruxellesului. Pus în balanță cu pierderile de imagine, acest cîștig pare mic. De fapt, aproape inexistent. Comisia s-a pronunțat deja în favoarea procedurii transparente. Cu alte cuvinte, dacă planul n-a ieșit, noi ne retragem în secret. Tot la capitolul cîștig ar fi interesul arătat de el guvernării: sacrificiul de imagine în folosul eficienței. Asta însă reprezintă genul de folos pe care îl tragi ori postum, ori o generație mai tîrziu. Chiar dacă premierul a arătat viteză de decizie și dorință de a asuma responsabilitate politica, aceste chestii pier sub valul masiv de antipatie cu care s-a potcovit. A fost imprudent, grăbit, șantajat sau prost? Răspunsul trebuie să pornească de la două diagnostice clare: Ponta e inteligent și în niciun caz nebun.
    12. Cu Antonescu e clar: el a cîștigat tot ce a pierdut în vară.
    13. Voiculescu e, alături de Morar, unul din marii perdanți. Speranța lui că liberalii vor influența alegerea procurorilor șefi a murit prima dată în brațele Monei Pivniceru și a doua oară miercuri dimineața. Dosarele lui voluminoase rămîn în continuare coșmarul bătrîneților lui îmbelșugate.
    14. Cît despre întrebarea zilei și a zilelor ce vor veni, ea e una singură. A bătut Ponta palma cu Băsescu? De bună seamă că a bătut-o, la fel cum a bătut-o întregul USL atunci cînd a apărut pactul de coabitare și atunci cînd, acum șase luni, au introdus-o pe Kovesi în guvernul USL. A fi bătut și altfel de palmă presupune două situații:
    – existența unui șantaj dinspre Băsescu/servicii
    – apartenența lui Ponta la structuri
    Îmi place să cred că Victor Ponta e prea tînăr pentru povara epoleților. Dealtfel, după cum s-a văzut, cadrele militare și secrete l-au tratat cu excesivă dușmănie în perioada referendumului. În plus, e prea bine poziționat pentru o carieră politică importantă, ca să muște la avantaje mărunte, aruncate pe jos de unul ca Băsescu. Pînă una alta însă, el pare că s-a grăbit să le culeagă și i-a permis marinarului să-l prindă aplecat.
    Cu șantajul intrăm în alt peisaj, unul sinistru, în care nu doar șantajistul e un ticălos, dar mai ales șantajatul, care, ca să-și acopere micul secret, folosește o pătură lată cît o țară, cu tot cu locuitorii ei.
    15. Celelalte vești sînt bune: USL nu se rupe, Ponta e încă tînăr, iar în weekend va fi cald.

    Răspunde
     
    1. gigixy
      Aprilie 5, 2013 la ora 00:47

      comentariile astea legate de scandalul Kovesi-Ponta-Basescu ar trebui salvate intru memoriam. sunt ametitoare! 🙂 un mini-roman in fiecare. stau si ma intreb daca chiar mai e loc de realitate la multitudinea de probleme ridicate si posibilitati.

      Răspunde
       
      1. CuSandu
        Aprilie 5, 2013 la ora 03:44

        Sa inteleg ca Basescu este presiunea dinanamica iar Bruxelul este presiunea statica, iar Ponta e presiunea rezultanta, totala. Interesanta ecuatie. Dar stii ce, Bernoulli a scris-o pentru apa (hidrodinamica) densitatea este 1. Numai ca stii, Bruxelul nu prea ii are cu suedezii, adica nu se imbata cu apa chioara. Asa ca Euler si Lagargian au dus-o mai departe pe chestie de gaze, si cind imparti presiunea la densitate gazoasa, constanta creste, si asa s-a ajuns la diferentiale de gradul doi si integrarea sectiunilor de jet de unde a iesit si efectul Coanda. Efect folosit pina si in industria de automobile in modelarea caroseriilor in tunelul de curenti. Ma rog nu mai au ei tunele daca au modelari computerizate. Acuma cind te uiti la o caroserie frumoasa spui COANDA.
        Scuzati, erai intr-un meeting politic.

        Răspunde
         
    2. CuSandu
      Aprilie 5, 2013 la ora 03:53

      Scuza-ma. Luat de vinturi, am postat comentariul pentru tine la gigixy, care se pare ca de la coordonate carteziene a ajuns la un scandal in trei dimensiuni.

      Răspunde
       
 
 
Adaugă comentariul
 
 

Emailul nu va fi făcut public. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Nume: *
Adresa de email: *
Pagină web
Comentariul*
 caractere rămase