Ora de Business: marți, 26 martie 2013

Publicat la data de de Biziday

noi-reglementari

Emisiunea poate fi urmărită aici: http://www.tvrplus.ro/editie-ora-de-business-93746 precum și pe canalul BiziDay de pe YouTube

This entry was posted in ÎNREGISTRĂRI. Bookmark the permalink.

Comentarii prin facebook

40 răspunsuri la Ora de Business: marți, 26 martie 2013

  • rose
    Iunie 16, 2013 la ora 21:51

    Bună ziua, eu sunt doamna Rose Badmus, un creditor împrumut privat, care
    dă timp împrumuturi oportunitate de viață.
    Ai nevoie de un împrumut de urgență pentru a șterge datoriile dvs. sau aveți nevoie de un împrumut de capital pentru a îmbunătăți afacerea dvs.?
    ai fost respinse de către
    băncilor și altor agenții financiare? Credeți
    nevoie de un împrumut de consolidare sau un credit ipotecar?
    căutare nu mai mult ca noi suntem aici pentru a face toate problemele tale financiare, un lucru de domeniul trecutului.
    Noi fonduri de împrumut atenția persoanelor fizice
    care au nevoie de asistență financiară, care au un credit rău sau care au nevoie de bani
    pentru a plăti facturile, pentru a investi în afaceri la un
    Rata de 2%. Vreau să folosesc acest mediu pentru a vă informa
    pe care le acorda asistență fiabilă și beneficiar și va fi dispus să o ofere
    loan.So contactati-ne azi prin e-mailuri: roseofsharonfinance@gmail.com

    DATAS debitorului

    1) Numele Intreg: ……………………………………………….
    2) Țara: …………………………………………………..
    3) Adresa: ………………………………………………….
    4) Stat: ……………………………………………………..
    5) Sex: ……………………………………………………….
    6) Starea civila: ………………………………………….
    7) Ocupatia: ……………………………………………..
    8) Numărul de telefon: …………………………………………
    9) poziția prezent în locul de muncă: …………………
    10) Venitul lunar: ………………………………………
    11) Suma de împrumut Necesare: ……………………………….
    12) Durata imprumut: …………………………………………
    13) Scopul creditului: ……………………………………..
    14) Religie: ………………………………………………..
    15) Ați aplicat înainte ……………………………

    Mulțumiri,
    Doamna Rose

    Răspunde
     
  • relationships in south africa
    Mai 24, 2013 la ora 08:43

    That you make it seem not thay hard with your business presentation however I to locate this disorder to be seriously a thing that I feel I’d never ever have an understanding of. It kind of feels very complex and very broad for me. I am having a look forward to your upcoming distribute, We’ll make an effort to learn the idea!

    Răspunde
     
  • Constantin
    Martie 31, 2013 la ora 18:37

    „…traiul intre prosti e ca viata in mediu toxic si lasa sechele pe creier, tocmai de aceea e buna educatia copiilor pentru a-i feri macar pe ei si macar partial”_Da, domnule VictorL, dar ce sa fac daca celorlalti copii parintii, ori profesorii, nu le-au indrumat lecturile si i-au lasat sa citesca porcarele care tampesc? Au ramas needucati, la „Critic atac” si la „Catavencii”. Pai, cum spuneati si dumneavoastra, pot eu sa citesc asa ceva? Vreti sa-mi ramana sechele pe creier?

    Răspunde
     
  • VictorL
    Martie 28, 2013 la ora 23:19

    @AdrianD.Asistatii sociali i-am vazut si eu si tu dar in vremurile bune si nu ma refer la aia cu dezabilitati ci la aia buni de munca.Primele taieri care se fac la orice castel in caz de criza sunt cadourile menajerei.Credeam ca stiai…Nu-i politica e obicei prost dar eficace.Grecii nu sunt ajutati de nemti cu banii lor ci invatati sa se ajute singuri.Banii lor in caz de faliment al Statului sunt ,,pa”, la fel ca si firmele,companiile,bancile si tot ce misca pe acolo.E mai ieftin sa-si restructureze bancile,chiar daca doare.Ce stii tu bine e ca bancile au fost pradate de baietii casei si apropiati,inainte de explozia basicii dar nu dai foc la casa doar sa scapi de sobolani.

    Răspunde
     
  • Adrian D.
    Martie 28, 2013 la ora 19:17

    Ah, Victor, nu shtiu de unde tzi-aai format tu impresia ca Europa i-ar ajuta pe cipriotzzi. In primul rand, cum potzi sa il ajutzi pe cineva… cu banii lui? Adica daca eu itzzi cer ajutorul,. shi tu ma ajutzi cu 10 lei, din care 4 mi-i iei mie… cum se cheama ca ma ajutzi???
    Shi cum ma ajutzui cand imi sperii peshtii pe care incercam sa ii pescuiesc???
    No, thanks, dar asta nu e ajutor.
    Asta e o … flatulatzie.
    Sau e ajutor. E exact ajutorul pe care il primeshte spanzauratul de la funia: il tzine in aer, sa nu atinga pamantul…
    hai sa fim serioshi.
    Daca bail-out-ul asta e un ajutor, atunci propabil ca shi cei de la Hiroshima ar trebui sa se considere ajutatzi de americani. Sau … evreii ar trebui sa mulzumeasca reichului german ca i-a ajutat sa slabeasca. ori parintzii noshtri regimului trecut: ne ajuta sa mancam sanatos, sa nu ne ingrasham….
    Excat asha shi cu baail-out-ul asta.
    Ajutoru7l in termeni reali este shomaj shi recesiune.
    Inca un stat „ajutat” de europa, da.

    Răspunde
     
  • Adrian D.
    Martie 28, 2013 la ora 19:03

    VictorL, tratatul de Maaastrichtr era o aiureala (este inca), intrucat stabilea tzinte imposibile. Cazurile in care o tzara poate face deficit sub 3% sunt rarissime, iar de surplus, hai sa fim serioshi. Ori e un surplus construit pe aer (cum erau surplusurile bugetare irlandeze INAINTE de 2008), ori sunt nishte frumoase inventzii (cum sunt faimoasele surplusuri germane. pai daca aveau surplus, poate imi explica shi mie cum e posibil ca Germania sa imprumute anual 2-300 md de euro… shi sa aiba o datorie de 85% din PIB??? Shi ast… socotind doar datoria publica federala, ca daca punem shi landurile…, Germania ajunge sa arate la fel ca Grecia, cu 160%).
    iar deficitele alea nu veneau ele de la programele sociale, veneau de la faptul ca de la an la an creshtea serviciul datoriei publice (repet: Germnaia imprumuta anual 300 md de euro… Este vorba, atentzie, de datoria ROSTOGOLITA…), incluzand dobanzile aferente. In Grecia, cu toate salariile lor, cu toate ajutoarele lor, cu toate pensiile lor, cu toate cheltuielile lor militare… nu au niciun capitol bugetar care sa fie atat de mare ca ala rezervat serviciului datoriei publice: 30% din PIB!!!!
    Aici e marea problema, shi evident ca p[entru a ascunde tainul pe care il platesc anual bancilor shi a nu se vorbi despre asta, politicienii shi bancherii noshtri bne prezinta un frumos tzap ispashitor: asistatul social comunitar. Hai sa-l matrashim, mama lui de javra, nu Victore?
    Sa nu ne uitam la alde cassano shi AIG, sa nu ne ne uitam la md pe care statul britanic le-a bagat in fundul Northern Rock shi RBS (shi dupa aia, ai ghicit, cine a fost vinovat? Asistatul social… Pe el se razbuna Cameron acum…, nu pe bancherii in cauza. Aia is baietzi buni, au gulere albe… Pe ei sa nu-i atingem NICI cu o floare), sa nu ne uitam la miliardele bagagte de statul german in fundul lui Bayerische, de md bagate de statuyl spaniol in fundul lui Santander & cie…
    ca daca ne-am uita, poate ca ne-am enerva.
    Shi daca am realiza CATZI bani dam in fiecare an bancilor private sub forma de dobanzi la bonduri… atunci chiar ar fi groasa.
    dar asha, cum sa ne dam seama?
    Avem la indemana asistatul social, javra aia nenorocita…
    ce conteaza ca in exemplu dat6 de un turist, problema nu era ca ajutoarele sociale ar fi mari (ca nu sunt, hai sa fim serioshi) ci ca salariile sunt prea mici (shi atunci, da, de ce sa te scuipe in patron in cap cand potzio sa stai acasa? Acuim hai sa fim serioshi, daca salariul minim e 500 de ron – nu e, dar zic asha- shi ajutorul social e 450, de ce sa te mai duci la munca? Shi sper ca nu ai sa vii sa imi spui – deshi te cred in stare- ca 450 de ron e prea mult, shi ca itzi permite sa traieshti… Repet, problema e ca 500 de ron e prea putzin.
    So, un turist ar face mai bine sa pistoneze statul german sa mareasca salariul minim, nu sa scada ajutorul social. Nu de alta, dar daca doreshte sa scada ajutorulm social, sa nu se mire daca intr-o zi o sa ishi vada scazand shi salariul median, c-asha-i in tenisul neo-liberal.
    Acum, ca sa inchei problema cu cifre: buiigetul romaniei e cam de 35 md de euro. Circa 9 md sunt salariile. 15 md sunt oat ce inseamna cheltuieli de „asigurari sociale shi de sanatate”, adica la gramada pensii, shomaj, ajutorare pentru puradei, asigurarile de sanatate (yup, chiar asha e. ramane sa te intrebi singur care a fost geniul care a gandit aceasta babilonie care asimileaz apensionarul cu shomwerul shi pe amandoi cu Victor L care ishi face o operatzie de apendicita – Doamne feri! Shi ami ramane sa te intrebi de ce e asha…), din care 10 md sunt incasari iar 5 md vin „pe deficit”. In total, statul plateshte „vita furajata” cu 25 de md de euro, shi mai raman 10 pentru varii cheltuilei, intre care shi investitziile.
    Acum, serios vorbind, chiart tzi se pare ca „asistatzii social” reprezinta o problema?
    Io zic ca nu.
    Dar asheaza acum la asta… serviciul datoriei publice… shi evetualitatea (din ce in mai posibila, considerand dragii noshtri manageri privatzi de la banci, care nu prea mai shtiu sa faca profit…) ca o banca ar da faliment…
    Shi vezi ce-tzi da.
    Ahj, sa nu uit, ca vebise vorba, asistatzii aia sociali nu ishi banii din cer – cineva a platit un CASS pentru ei. Oare cine, draga Victor??? Eu zic tot ei, sau parintzii lor.
    Dar asha, ce sa zic, ai shi tu dreptate.
    Faptul ca datoria publica britanica s-a dus de la 65% la 80% in 3 ani dupa 2007 se datoreaza asistatzilor sociali. care asistatzi sociai primesc din ce in ce mai putzin. Shi nu, nu lui Northern Rocjk sau lui RBS. Nuuuu. bancile sunt OK, asistatzii sociali sunt nishte nenorocitzi.
    hai sa-i belim la Auschwitz, Victor. Ei, ce zici?
    Se insanatosheshte economia mondioala daca ii vine in cap lui merkel shi ideea asta? Ca adevarul e ca e genul care sa gandeasca asha ceva…

    Răspunde
     
  • VictorL
    Martie 28, 2013 la ora 17:33

    @AdrianD.Eu nu ma refeream la aia 3,4 asistati de la AIG care ,,au pus-o”.Eu zic de cei care i-ai vazut si tu prin Franta pe vremea cind tinea figura cu deficitul mare.,,Un Turist” s-a suparat mai demult dar de ceva vreme a expicat ca si in Germania e mai tentant pentru muncitorii germani sa stea la asistenta sociala decit sa mearga la munca pentru ca si firmele germane platesc din ce in ce mai prost.Ajungem iar la povestea cu robotii care nu cumpara nimic.Eu sunt de capul meu si voi plati mereu cit m-or mai tine balamalele dar stiu ca si la noi sunt sate intregi pline de votanti care daca ii chemi la sapa te injura,pentru ca domn’Primar le da ajutor iar de restu’vine alocatia la copii.Ai nostri sunt mici copii.Europa de vest a avut mult timp sistemul de a ajuta pe toata lumea dar cind a fost vorba de Tratatul de la Maastricht doar Luxemburg s-a incadrat la 3%deficit.Britanicii se tem de noi ca ne ducem la ajutoarele lor dar romanii habar n-au despre ele si se duc sa le munceasca.Despre ajutoare stiu ,,minoritarii”care nu stiu sa munceasca nimic insa la cersit si vinat beneficii se informeaza imediat .Sunt cetateni europeni si au drepturi.Drepturile alea vin din bugetele tarilor care sunt din ce in ce mai afectate(si de catre roboti)iar guvernele tind sa-si reduca deficitele.Baietii de la Oltchim si Mechel daca erau roboti erau scosi din priza dar nu sunt.Vor fi trimisi acasa si fara bani si Guvernul v-a lua bani de la mine sa le dea lor somaj.Nu e razboiul lor si nu sunt ei de vina,partial,pentru ca voteaza,insa adevarata vinovata e Justitia Romana.Daca s-au vindut combinatele alea pe 52de euro de ce nu au fost cumparate de catre muncitori in contul salariilor restante? Cred ca nu a avut nici unul bani in buzunare si nici tara guvern.Politicienii sunt pe mina cu rusii iar Justitia nu vede, nu aude.Cipriotii au dus-o bine fata de muncitorii de la Oltchim,care nici ei nu au dus-o rau fata de cei ce lucreaza la privat prin toata Romania.Nu s-au plins niciodata ca spala rusii bani la ei dar a intarcat balaia.Acuma injura Europa ca-i ajuta, insa citi din ei stiu ca tocmai banii lor vor pleca dupa cei ai rusilor si oalele sparte vor fi platite de ei daca Europa isi ia mina de pe ei?

    Răspunde
     
  • Adrian D.
    Martie 28, 2013 la ora 14:33

    Cate ceva despre rolul Germaniei, a BCE-ului shi a FMI-ului in povestea din Cipru… dar shi despre efectele perverse (-oare erau perverse? oare nu era posibil sa fie anticipate???)… http://www.reuters.com/article/2013/03/25/us-eurozone-cyprus-muddle-insight-idUSBRE92O0TM20130325
    Mie mi-a placut faza asta: „The European Commission and the ECB had quietly told the Russian Finance Ministry and central bank that any further loan from Moscow would just add to Cypriot debt and hence undermine the basis for an EU-IMF bailout, sources with knowledge of the exchange said.”
    Deci… imprumutul rusesc, care venea fara conditzionalitatzi, shi fara sa chinuie deponentzii, albi sau negri, cinstitzi ori necinstitzi, nu era buna.
    Era bun in schimb bail-out-ul europeano-femeist, care, incidental, se adauga shi el la datoria cipriota (fiindca Ciprul nu mai emite bonduri de anul trecut, ca venise vorba), basha ca loveshte IN MOD egal atat deponentzii ONESHTi cat shi in aia NECINSTITZI.
    Atata genialitate e mai greu de gasit in acest Univers.
    Cum o fi facut UE de a reushit sa adune atatzia tampitzi in pozitzii cheie?
    Dar ECB?
    Dar Germania?
    Ah, nemuritorul domn Schauble. probabil, peste catziva ani, o sa intre in manualele de psihiatrie, din ciclul „minishtrii de finantze germani spun (shi fac) lucruri traznite”
    Eu cred ca de fapt rushii i-au cumparat pe Schauble, Draghi, Baroso, rehn and c-ie, ca sa actzioneze din interios shi sa doboare euro shi Uniunea Europeana. Alta explicatzie nu se ezista.
    mama lor de rushi!
    PS shi, ca sa fie clar in caz ca mai sunt domni care nu vad bine rolul germaniei in povestea din cipru, „The cost of a rescue kept on mounting. By the time the new leader was ready to do a deal, the IMF and Germany were demanding a 40 percent across-the-board bail-in of creditors and depositors in the two main banks.
    German Finance Minister Wolfgang Schaeuble said Berlin had achieved exactly what it sought in exchange for the 10 billion euro financial rescue – that creditors and uninsured depositors in the two biggest Cypriot banks should share the load.”
    … uber alles, Deutschland, uber alles…

    Răspunde
     
  • Adrian D.
    Martie 28, 2013 la ora 12:29

    Care asistatzi social, Victor? Ma tata, nu de la sistatzii sociali a inceput bazaiala, in caz ca nu ai fost matale atent, ci de la aia eficientzi, din sectorul privat, aia care shtiu bien business-ul. le-a placut lor sa fie noii asistatzi sociali ai ssc. XXI-ulea, pe banii amaratzilor ca mine ori ca tine…
    De aici a inceput bazaiala, mai intai in Islanda… shi tot asha pana in Cipru.
    Da, ai dreptate, in sensul ca dispare asistatul social „clasic”, ala cu adevarat amarat, shi nu, n-ai dreptate, in sensul ca apare asistatul social cu papillon, cu costum facut la Londra (-dar cu textila adusa din China, c-asha-i in tenis), cu lamborghini shi cont in banca alimentat de noi doi.
    C-asha-i in tenis.
    Ca sa itzi amintesc, doar asha, din intamplare, cum e cu asistatzii sociali: alde amaratul care lucra la AIG a plecat acasa cu deshtu’ mijlociu, la fel ca shi aia de la Mechel (pentru ashtia nu-s bani), dar alde Joe Cassano, boss-ul de la divizia de la derivative (adica exact ala care a bagat AIG in kko) a plecat acasa cu un sfert de miliard de parai.
    Asta e modelul de business despre care vorbeshti tu.
    Acum, ramane de vazut ce irtzi place mai mult.
    Jumatatea plina a paharului, ca dispare asistatul social shomer de la mechel (hmmm, dar chiar dispare el? ia mai gandeshte-te un pic, ca locuri de munca nu prea vaz sa apara… shi daca nu dispare, ma Victore, oare ce-o face el, stimabile>Harmony Rose ? ia mai gandeshte-te un pic shi vezi ce-tzi da…)…
    sau jumatatea goala, in sensul ca apare asistatul social de la nivel managerial, ala care ishi incaseaza bonus-ul ca shi-a falimentat compania shi a trebuit sa vina statu’ sa-l… salveze (incidental, pe banii tai, ma Victore).
    Shtii, asta e tango-ul pe care il canta acum UE shi cu FMI.
    Dar io ma bucur ca tzie itzi place muzica asta.
    Acum joaca dupa ea.
    🙂

    Răspunde
     
  • VictorL
    Martie 28, 2013 la ora 09:40

    @AdrianD.Daca Dumnezeu il vede e unul prost ii mai pune si o cocoasa in spimare.Ciprul arata semnul victoriei cu un deget Europei cind i-a dat Putin bani.Acuma apeleaza si ei la FMI&Co dar cam tirziu si cam fara tragere de inima.FMI e capcaunul cel rau care nu da voie sa falimentezi dar te pune sa vinzi tot ce ai gaura neagra prin pravalie si sa-ti pui puturosii la munca pe bani putini,ca s-a terminat petrecerea.Cam nasol dar pina vor scapa de FMI& Co v-a fi o mare curatenie generala pe insula.Oare asta va fi modelul de curatenie in toata Europa? Este deja demult dar nu ne-am dat noi seama.A trecut demult moda asistatilor sociali cu aere de superioritate in timp ce tara traieste pe deficit.

    Răspunde
     
  • Adrian D.
    Martie 27, 2013 la ora 22:54

    VictorL, cu un lucru ai shi tu dreptate… shi anume in ce priveshte responsabilitatea cipriotzilor in toata povestea asta. Au avut un presh care zicea ca UE shi facea ca el. Evident ca s-a dus o propaganda deshantzata ca preshul intarzie „reformele”, ca preshul sta intre Cipru shi fericirea pe acre o reprezinta bail-ou-ul european, ca preshul sta intre Cipru shi banii de la FMI.
    L-au votat pe Nikos asta, sau cum il cheama, exact ca sa faca reforme, ca sa aduca FMI, ca sa aduca „bani” de la UE. L=-au votat prostitzi de o propaganda deshantzata… shi l-auy votat sperana ca el va aduce „prosperitate”. Sau cel putzin, asha ziceau cipriotzii a doua zi cand l=-au ales pe alde Spiros asta.
    Shi nu a trect nici macar o luna, de-abia s-a inscaunat shi Spiros s-a tzinut de cuvant: a facut „reforme”, le-a adus FMi, le-a adus bani de la UE…
    Nu-l potzi acuza pe Iorgos asta al lor ca nu s-a tzinut de cuvant.
    El shi cu ailalata coada de topor, guvernatoprul bancii centrale, Panikos.
    Ei, abia dupa aia au vazutr cipriotzii cu ochii lor ce inseamna sa votezi ca boul, crezand in toate mascarile… De-aia au shi aparut lozincile cu „UE care i-a tradat” etc.
    Problema e ca l-au votat pe Sotiros asta („Sotir” inseamna „salvator”, ca venise vorba) ca sa le faca reforme.
    Shi le-a facut.
    Prosperitate era evident ca nu avea cum sa le aduca, daca le aduce pe cap triada seklecta: CE, FMI & reforme.
    Insa geaba s-au trezit acum cipriotzii, ca e cam tarziu. trebuiau sa se trezeasca INAINTE de vot.
    Acvum il rabda pe Mikis asta al lor inca patru ani…
    PS Parlamentul a votat altfel decat a vrut Nikos fiindca, ce sa vezi, pe Parlament inca nu au apucat sa il schimbe la vot, majoritatea e tot a vechiului presh, ala retrogradu’ care statea in calea fericirii Ciprului.
    Ei, acu’ e haios, de la partidu’ lu’ retrogradu’ ala ashteapta cipriotzii salvarea.
    Cu „reformistu”” shi prosperistu’ s-au cam lamurit, dar degeaba.
    So, da, ai dreptate aici. E responsabilitatea cipriotzilor.
    Diferentza intre ei shi greci e ca grecii l-au votat pe papandreou al lor tocmai ca sa nu aduca „reforme” in Grecia. dar Papandreouy le-a arat deshtu’ mijlociu,dupa cum itzi aminteshti, fiindca i-a placut mai mult cu baietzii veseli.
    Deh, unele pasari mor pe limba lor, ca cipriotzii, altele ciripesc ce trebuie, numai ca dupa vot, descopera cioara vopsita. Ca grecii in 2009. Sau ca romanii acum, dupa cat se pare…

    Răspunde
     
  • VictorL
    Martie 27, 2013 la ora 22:37

    Constantin.Timpul e scump intr-adevar si cititorul bun elimina o carte proasta din lista.Prostia nu se invata la scoala,e dar de la Dumnezeu si nu e contagioasa.Totusi traiul intre prosti e ca viata in mediu toxic si lasa sechele pe creier,tocmai de aceea e buna educatia copiilor pentru a-i feri macar pe ei si macar partial.

    Răspunde
     
  • VictorL
    Martie 27, 2013 la ora 22:23

    @AdrianD.Discutii de felul,,ba al vostru e mai timpit”nu-si au locul.Ciprul s-a dus la pomana si nu Germania.Cipriotii nu sunt oi sunt cei care isi voteaza parlamentarii.Voteaza si le platesc ispravile iar cind sunt clienti ai bancii isi asuma riscul de la inceput,si la cistig si la paguba.Asta-i viata.Geana lui Isarescu e pe banci si se vede treaba ca vede bine.La noi bancile depun garantii care stau in BNR si fac viermi dar stau bine.Romanii daca ar avea legea falimentului ar trage toti teapa la banca si nu si-ar mai plati nici unul creditul decit daca ar vrea sa traga apoi o teapa mai mare.Si altii fac la fel dar uite ca platesc pe partea cealalta.

    Răspunde
     
  • Constantin
    Martie 27, 2013 la ora 22:15

    Ma feresc sa citesc publicatii cretine. Timpul meu este prea putin si din cauza acesta prea pretios pentru a-l risipi in acest fel. Apoi, am auzit ca prostia este contagioasa. Cunosc persoane care sunt gata sa depuna marturie ca au vazut oameni care s-au prostit citind diverse mizerii.

    Răspunde
     
  • Adrian D.
    Martie 27, 2013 la ora 21:49

    VictorL: „Cum si la noi sta Isarescu ,,geana”” – ei, asta spune dl isarescu ca face. Dar … sau, ma rog, daca sta geana , sta geana ca bancile private sa nu fie atinse nici macar cu o floare. Itzi aminteshti cum fu cu Ordonantza 50? sau cu codul ala… shi cu prevederile referitoare la banci? Cam asha lucreaza geana lu’ Isarescu. sau, cum zise recent dl Vasilescu: „societatea tre’ sa sustzina bancile”. Nici nu se putea mai bine shi mai frumos…
    „Ca au spalat rusii bani acolo tot Banca Centrala a lor trebuia sa vada iar guvernul sa ia masuri.” – care Banca centrala? a ciprului? Pai Banca centrala a ciprului, ca oricare alta Banca centrala, a fost prima care i-a (shi nu mi-e frica sa folosesc cuvantul) care i-a vandiut pe cipriotzi…
    Da, ai observat bine ca Banca lor centrala trebuia sa stea cu geana pe banci… dar nu a stat. Ceea ce sigur nu ai observat e ca Banca lor centrala a fost prima sustzinatoare a acestui idiot bail-out. Nu intamplator au ieshit cipriotzii sa protesteze in fatza Bancii centrale (dovedind, cu aceasta ocazie, ca sunt ceva mai inteligentzi decat noi…).era de asemena shi treaba Bancii centrale a Rusiei, era shi treaba BCE (fiindda banca centrala a ciprului nu e decat o sucursala a BCE…).
    Dar ce sa vezi? mai totzi nu-shi facura treaba…
    (cat despre statul cipriot, itzi amintesc ca statu nu are ce sa faca – fiindca asta e, am vrut banca centrala endepandanta etc etc etc, shi noi shi ei. ce maama ma-sii sa faca statul? ah, da uitasem, sa plateasca nota de plata…).
    Shi revin la sharja shi spun: daca masurile cerute de Germania pentru cipru sunt asha de bune, de ce nu le impleeteaza Herr Schauble chiar la el acasa, in germania???
    ca nu cumva sa expuna Bancile germane la tentatzia spalarii de bani.
    Nu ca nu ar face-o…
    Sa nu uitam ca nu Laiki e una din cele mai amendate banci din lume, ci Deutsche Bank.
    Spalari de bani, trafic de arme shi droguri, legaturi cu Iranul etc… A naibii Deutsche Bank!
    Nu or fi cumoparat-o cipriotzii pe shestake?

    Răspunde
     
  • VictorL
    Martie 27, 2013 la ora 20:34

    @AdrianD.E intr-adevar batator la ochi ca Statul cipriot e obligat sa preia datoriile bancilor private dar tot el primeste si banii europeni si a beneficiat si de taxele pe care le-au platit bancile alea pina acum.Cum si la noi sta Isarescu ,,geana”,asa si statul ala trebuia sa stea pe bancile respective care inglobeaza sistemul bancar al Ciprului.Cind o banca da faliment trage dupa ea toate firmele si companiile care au conturi curente acolo,basca persoanele fizice.Ca au spalat rusii bani acolo tot Banca Centrala a lor trebuia sa vada iar guvernul sa ia masuri.Poate a fost bine asa.Acum cind nu mai e bine sa plateasca.Morisca asta de care zici tu ca falimenteaza state,venind de la FMI si alti mari nu functioneaza decit cu acordul Parlamentului de acolo.Acele Parlamente pot sa nu voteze pentru prostia asta(ceea ce cipriotii au si facut), insa sunt deja strinsi cu usa.Pot declara falimentul tarii sau pot accepta ajutorul si conditiile europenilor sau pe ale lui Putin.Pastilele sunt la fel de amare la gust.Din asta avem si noi ceva de invatat ca tot spalam la varza cu ochii la televizor.

    Răspunde
     
  • Toni
    Martie 27, 2013 la ora 20:01

    Cum ii pasa ce facea Ciprul? 🙂 Mie nu si cred ca nici germanului nu-i pasa, nu-i pasa nici francezului si nu-i pasa nici papei de la Roma. Chestia asta cu ce ne pasa noua de Cipru e un mare bulshit servit neintentionat frape cu umbreluta. In fapt Ciprul a cerut bani. Iar cei care ar putea sa-i dea bani s-au uitat peste gard sa vada ce au ei in curte si in casa si in garaj si sub plapuma si in chilotii nevestii si a amantei. Dupa care s-au uitat la ei si au constatat ca Ciprul ar putea sa renunte dracu la masina de lux, la amanta la o parte din apa din fantana si la ceva cheltuieli pentru ca nimeni nici prieten, nici ruda nu-ti da din camara lui decat daca are surplus si doar daca chiar nu mai ai nimic! Nu stiu ce experiente aveti voi, dar zau daca eu as imprumuta pe unu care zice ca n-are bani sas-i plateasca ratele da umbla in masina peste tot, cu iphone la ureche, merge in excursia tot in strainatate, manca la restaurant si mi se lauda cu pretenii lui rusi mari si tari. Na meri la rusii tai in puii mei ca ti-or da ei bani moca cand mi-oi vedea eu ceafa! Daca nu esti in stare sa-ti gestionezi gospodarie si nici nu ai bunavointa de a urma niste sfaturi atunci desfa-ti picioarele, apleca-te si strange din dinti ca rusu o are groasa. Iar chestiile cu banci inchise, eprubete si gargara politica imi aduce aminte ca atunci cand s-a inchis chioscul de pe strada noastra cateva babe au chirait a apocalipsa, dupa care a aparut alt mahar al abc-urilor de cartier si lucrurile au reintrat in normal. Cainii latra caravana trece iar lectia Ciprului atat de des intalnita sub numele de faliment pare ca unora, istorici sau nu, le da fiori apocaliptici. Poate ca asa ne mai excitam si noi in lipsa de ceva pusy mai tineresc, insa sa-mi fut una daca eu am sa vars vre-o lacrima la aceasta stagiune greceasca! mai ales ca nu e nici o tragedie (e bai da nu tragedie!), daca insa ca sa ne respectam am vrea tragedie, pai atunci sa vedem si niscaiva sange! adica, ok 10% din averi da si 10% din politicieni capul pe butuc sau ghilotinati, la propriu. Sa vezi nene cum data viitoare o sa fie mai atenti la cheltuirea banului public si nu ar mai rascoli o tara intreaga pentru impotenta lor notorie! bleah… scarbele naibii, la politicieni ma refer nu la istorici! 🙂

    Răspunde
     
  • Adrian D.
    Martie 27, 2013 la ora 19:43

    VictorL, cand falimentul unei banci este atent prelucrat la eprubeta, cu masuri gerniale precum asta cu prelevarea invonluntara din conturi, cred ca va conta mult cione va prelua respectiva banca. Fiindca atunci se inchide cercul, shi lucrurile se clarifica.
    Shi se va clarifica de ce aceste actziuni nu au inceput simultan in cele cateva paradisuri fiscale ale Europei, ci doar in Cipru.
    Shi, inca o data, ca sa fie clar: bail-out-ul cipriot este asimetric cu cel grecesc shi similar cu cel irlanddez: statul este obligat sa acceote un imprumut ca sa ia asupra sa datoriile bancilor private.
    Iar culmea absurditatzii este „salvezi” respectivele banci cu bani luatzi … de la celeashi.
    Cred ca e clar ca ingineria este evidenta.
    Ca nu o vezi tu, asta e o alta problema, care te priveshte…
    Ca nu o vede Constantin, nu ma mira, iarashi: daca lui Constantin ii pui eticheta :”anticoruptzie” , el va inghitzi orice. iar daca are eticheta „lupta cu coruptzia” shi „UE”, Constantin ar inghitzi shi traficul de copii, nu ma indoiesc.
    Cred ca doar Acta l-a suparat un pic, dar i-a trecut repede.
    🙂
    Iar increderea ta in UE… lasa-ma, ca shtim, cunoashtem.
    UE are intotdeauna dreptate. cand UE nu are dreptate, se aplica principiul enuntzat anterior.
    Ca shi in cazul de fatza.
    🙂

    Răspunde
     
  • Adrian D.
    Martie 27, 2013 la ora 19:30

    Ciprul jupoaie Europa??? hm, asta mi-a a amintit de o afirmatzie: Polonia se pregateshte atace Germania. A fost facut in noaptea dintre 31 august shi 1 septemnrie. Daca nu ar fi venit de la Constantin, ash fi jurat ca e o fraz avenita de la Berlin. Asta e stilul, asta e calapodul.in 1940, nu numai Polonia voia sa atace GErmania, ci shi Belgia sau Luxemburgul. Iar ambasadorii germani citeau declaratziile astea shi le publicau prin presa. Trebuie sa fii german sa potzi publica o asemenea monstuozitate logica (pana shi rushii erau mai inteligentzi: cand invadau o tzara, spuneau sa se duc se o „elibereze”, nu ca respectiva tzara vrea sa i i atace…).
    Acum revenindf la oile noastre: se shrtia bine, sghi se shtia de la inceput, ca Ciprul SPALA banii magnatzilor rushi. Tot asha cum se shtia ca malta spala banii altor magnatzi. Shi se shtia doar de vreo 50 de ani ca Luxemburgul spala banii tuturor marilor multinatzionale. Cu toate astea , au fost primite ASHA in UE.
    Cand Romania a intrat in UE, i s-au pus mii de conditzii. Sa faca aia, sa vanda aia, sa nu shtiu ce aia.
    Ciprul a intrat in UE. A intrat in euro. Au inrtrebat-o din varful buzelor: ba ciprule, e adevarat ma ca tu speli banii rushilor? Nu, nu ne adevarat. Da tu nu ai face asha ceva daca ai avea ocazia, nu-i asha? Nu, na-sh face.,
    Shi acum sa vii shi sa spui… ca te deranjeaza ca ciprul spala banilor rushii? pai shi atunci Romania sau Polonia , care au mers pe burta, care shi-au vandut shi mamele ca sa inrtre in UE, ele ce sa mai zica?
    Shi daca tot te deranjeaza ca Ciprul spala banii rushilor bogatzi (- dar nu te deranjeaza cand de banii ashtia se cumpara emise de tzrile europene, nu? Nu, nu te deranjeaza), cum mama naibii vii sa pui o taxa nediscrimionatorie, in loc sa faci auditari shi anchete shi sa vezi ce shi cum, SHI APOI sa prfelevezi ce este de prelevat (care, atentzie, sunt bani de care a fost pagubit MAI ALAES statul rus, nu statele europene).
    E greu de priceput aceasta logica pro-europeana ad absurdum. De fapt, e imposibil de priceput. Fiindca logica lipseshte din aceste acatziuni ale europeneilor.
    cat priveshte felul cum sunt tratatzi muncirtori romani in tzari UE de catre patroni europeni (da, shi germani), nu comentez. Ofer doar un link catre o serie de articole (privind inclusiv muncitori din Romania), aici: http://www.criticatac.ro/14823/seria-noua-iobgie/ Sunt multe astfel de articole, care pana acum treceau neobservate.
    Ca acesta: http jurnalul ro stiri externe romani-sclavi-germania-frankfurt-627888 html
    sumarizate aici (cu linkurile aferente) :
    http www criticatac ro 21878 minunata-aventur-unor-coate-goale-intr-club-de-elit/
    Si mai eamintesc ca cifra OPTIMISTA pentru economia neagra in germania este de 15% din PIB. Adica … mai ales munca la negru. Shi nu azi de ieri.
    Iar a scuza firmele germane care subinchiriaza altor firme este cel putzin rizibil: e la fel precum cazul Apple, care „nu shtia” in ce conditzii lucrau angajatzii unui subcontractort al sau din China. Really? da’ cat de Einstein tre’ sa fii ca sa nu itzi dai seama ce inseamna – in modul in care este tratat muncitorul – faptul ca tu potzi face un lucru de tzashpe ori mai ieftin, shi de-aia preiei prin subinchiere contractul de la firma „mare”? Evident ca shtii, dar te faci ca nu vezi.
    Asta pana ce muncitorii polonezi itzi darama vila. Sau cand muncitorii romani ocupa shoseaua
    Atunci te trezeshti.
    Ca sa inchizi ochii la loc, shi sa dansezi dansul piticului, facand pe ghiocelul. „eu nu am shtiut nimic”.
    yeah, right.
    Cum spuneam, e bine ca ishi are actuala UE fanii ei.
    Shi Germania lui Hitler ii mai are. la fel shi Rusia lui Stalin.
    Dar asta nu are nimic de-a face cu ratziunea ori cu realitatea din teren. Ci cu „emotzia”.
    Credem ca actuala UE este OK fiindca vrem sa credem in asta. Fiindca ne imaginam ca doar asha TREBUIE sa fie (shi cum altfel, daca ne amintim ce a fost lumea comunista etc).
    Realitatea e ca UE a luat-o razna shi ca are un deficit de democratzie inca de pe vremea cand a bagat pumnul in gura Islandei (care nu era membra UE). Daca Isalanda era membre UIE atunci o patzea ca irlanda. etc
    Cele mai flagrante violari ale raportului democratic intre membri shi UE au fost insa in Grecia shi in Cipru.
    dar nici macar UE nu a indraznitr inca sa dea o astfel de goebbelsiana declaratzie ca Cipru ar „jupui” UE.
    Constantin, v-atzi gandit vreodata sa lucratzui pentru CE?
    Grabitzi-va sa incercatzi – peste catziva ani, cu declaratzii ca ale dvs shi cu un comprtament precum cel de azi, s-ar putea sa nu mai existe o CE…

    Răspunde
     
  • VictorL
    Martie 27, 2013 la ora 17:26

    @AdrianD.In fapt lucrurile se intimpla cum am zis eu,chiar daca eu sunt mai direct.Daca ai depus banii la banca si ai facut un depozit la dispozitia ta oricind platesti pentru ca ti-i pazeste banca.Daca i-ai pus cu dobinda sunt la dispozitia bancii un anumit termen.In ambele situatii tu zici ca nu ai renuntat la bani dar daca banca crapa banii tai sunt ,,pa”.De obicei sunt multi in aceiasi situatie cu tine si nu prea mai au ce lua de pe banca aia.Totusi te ajuta Statul daca te incadrezi in garantia Statului.Si la noi au fost multe banci care au crapat pentru ca au fost ajutate sa crape.Ce te face sa crezi ca ar fi in Cipru mai misto,si la nesfirsit? Paradis fiscal sau nu Cipru ca oricare tara are si banci care sunt conduse prost sau fraudulos.Mai sunt si alte fenomene care influenteaza pierderea increderii intr-o banca,le stii bine,dar odata increderea pierduta nu mai dureaza mult,sau banca respectiva este ajutata;asta in cazul ca vrea si nu se multumeste cu falimentul.Cred ca cine v-a prelua activele respectivei banci e irelevant pentru ca poate fi o afacere de ultim moment nu neaparat o inginerie financiara.

    Răspunde
     
  • Constantin
    Martie 27, 2013 la ora 16:19

    In comentariul adresat domnului VictorL am avut in vedere doua abordari pe care le-am considerat prioritare, demne de a fi luate in seama inaintea altora. Desigur, cred ca mai pot fi intalnite si altele; sunt si unii pe care nu-i prea duce mintea, spre exemplu, dar nu am dorit sa ma refer la ei din politete si bun-simt.

    Răspunde
     
  • Constantin
    Martie 27, 2013 la ora 15:59

    Consider un târg corect ca drepturile cetăţenilor europeni să fie respectate atât timp cât cetăţenii europeni îşi îndeplinesc obligaţiile ce decurg din acest statut. Altfel, este o imensă ipocrizie să i se reproşeze Germaniei că cere sancţiuni celor care nu şi le îndeplinesc, iar prin aceasta poate da naştere interpretărilor care susţin că cetăţenilor europeni li se încalcă drepturile. Încă de la depunerea candidaturii pentru aderare statele sunt de acord că dreptul de a face parte dintr-un club select precum Uniunea Europeană este însoţit de îndatoriri asumate de cei care doresc să-i devină membri. Europa, aşa cum o vrem, nu ar trebui să permită niciunui stat membru să-i submineze stabilitatea financiară, nici măcar Ciprului, sau României. Pentru că în caz contrar ea nu va fi niciodată aşa cum o vrem. Ciprioţii jupoaie Europa prin apartenenţa la spaţiul monedei unice şi prin derogările de la disciplină fiscală pe care o cere Germania, bunăoară; contează mai puţin, e vorba de principii. Nu mă aştept din partea niciunui specialist în economie să susţină existenţa paradisurilor fiscale în interiorul EuroZonei, iar eu nu sunt filogerman. Între Exemplul celor 30 de români din Germania şi cel din România există unele asemănări. Muncitorii nu şi-au primit salariile timp de trei luni, au intrat în grevă, protestează în stradă şi sunt angajaţii unor firme deţinute de români. Firma germană IETC nu este suspectată până în prezent de nicio intenţie necurată (evaziune fiscală, refuzul plătii salariilor etc.), firma care i-a angajat pe români era, din câte se pare, tot româneasca. “Germania nu-şi vede mizeria din propria curte” înseamnă, oare că cancelarul german nu s-a dus personal să vorbească direct cu cei treizeci de lucrători români de la Center Parcs? Ce sens are să munceşti în Germania? Sensul poate fi descifrat poate tocmai în existenţa pe teritoriul german a celor care se implică în problema lor şi îi pot ajuta. Şi de aici încep diferenţele. Biserică din Saarland le-a oferit mâncare caldă şi ceai. Nu cred că am să aud vreodată despre o biserică din Râmnicu Vâlcea care să le ofere măcar un cuvânt bun muncitorilor de la Oltchim. Markus Andler, adjunct al directorului IG Bau pentru Renania-Palatinat şi Saarland, a lansat un semnal de alarmă: „Această problemă va fi discutată în cadrul unei reuniuni, care va avea loc miercuri (azi, 27.03), în Parlamentului landului, la Sarrebruck.” Şi le-a promis că vor fi ajutaţi să primească salariile restante. Cine şi cum va ajuta muncitorii Oltchim să primească salariile restante? Ce sindicat va face demersuri în favoarea lor şi care vor fi acelea? Ce parlament le va acorda atenţie muncitorilor de la Oltchim? Sunt la acestă oră în stradă 300 de protestatari de la Oltchim, aflaţi într-o situaţie similară lucrătorilor din Germania, adică de zece ori mai mulţi. Oare România îşi vede mizeria din propria curte? Dar numărul muncitorilor de la Oltchim este de aproximativ 3000, deci de 100 (o sută) de ori mai mare decât al românilor care-şi cer salariile în Germania. Răspunsul este simplu şi vine de la sine: de asta preferă să lucreze romanii în Germania. Iar România, înainte de a privi către paiul din ochiul (mizeria din curtea) Germaniei, ar face bine să vadă bârna din propriul ochi.

    Răspunde
     
  • Adrian D.
    Martie 27, 2013 la ora 15:45

    Victor, refuz sa vad logica din spatele afirmatziei acesteia: „Odata ce ai depus banii la banca pentru dobinda se cheama ca ai renuntat la ei „. Daca ar fi asha, atunci tot ce este credit (unul din pilonii capitalismului modern, ca venise vorba) s-ar prabushi dintr-o data.
    Daca eu itzi imprumut tzie nishte bani ori daca ii depun la banca nu se cheama ca „am renuntzat la ei”. Se cheama ca tzi i-am dat cu imprumut sau ca i-am depus la banca. ei sunt tot ai mei. Iar tu sau banca tre’ sa mi-i dai la momentul convenit. Punct.
    Daca in acest raport vine Laurentziu shi spune: ba Adrian D., tu tre’ sa imi dai mie 10% din ce i-ai imprumutat lu’ Victor, se cheama ca e furt. Punct.
    Oricum o iei , oricum o dai.
    Daca in schimb Laurentziu poate proba ca eu i-am furat acei bani shi tzi i-am imprumutat tzie, atunci se schimba alimera.
    Dar mai intai sa probeze, nu sa vina sa ceara.
    Fiindca asta se intampla in cipru.
    UE ar fi putut sa inghetze conturile din Cipru cat facea un audit, de pilda, shi vedea care conturi sunt sau nu provenit dein evaziune fiscala.
    daca facea asta, ash fi fost de parerea lui Constantin, ca UE are intentzii bune shi ca totu’ e bine.
    UE insa face ca Laurentziu din parabola mea.
    Shi asta tot FURT se cheama ca e.
    Bashaca ca e shi o tampenie, fiindca alinga capitalul fara a prezenta o garantzie ca – de fapt – singura tzinta este capitalul dobandit ilicit.
    Dar nu este singuraa, nici prima nici ultima prostie comisa de UE.
    are insa shansa sa fie printre ultimele, fiindca e prea gogonata.
    Plus, ca tot nu am reushit sa pricep, cum anume salvam bancile din cipru cu bani luatzi chiar de la bancile din cipru?
    Cred ca raspunsul il vom primi cand vom vedea CINE va prelua (shi pe ce suma) Laiki Bank.
    Adica destul de curand.

    Răspunde
     
  • Adrian D.
    Martie 27, 2013 la ora 15:33

    Constantin, marturisesc: am cinci bunici mortzi pe fornt imporyiva Germaniei, primesc bani din partea Turciei ori a Israelului, ma bat pe burta cu Putin, bashca spiritul de rigoare etc shi alte de-astea.
    Acum, lasand delirul la o parte, in afara evidentzei, ce alte dovezi pentru implicarea Germaniei doritzi? atzi uitat de afirmatziile – deloc stravezii – ale lui Herr Schauble, intamplator ministrul de finantze al Germaniei?
    In general, ce alte dovezi doritzi pentru afirmatzii simple precum „omul e un animal biped”?
    Imi pare rau sa v-o spun, implicarea dvs. in privintza sustzinerii neconditzionate a TUTUROR masuriloe luate de UE nu este expresia unui spirit de rigoare etc, ci este o simpla trasatura subiectiva. va inchipuitzi ca dupa 45 de ani de comunism, tot ce zboara de la Vest la Est se shi mananca.
    Iar incercarea de a lega pozitziile contrare dvs. de tot felul de situatzii oneroase (posesia unuor contrui in Cipru, „legaturi cu Turcia ori israel etc) este pur shi simplu – nu va suparatzi – ridicola. Ilara. Absurda.
    Il banuitzi pe Laurentziucat ca ar fi platit de turci? pe Sanducu ca ar fi platit de israelinei, fiindca acum jde ani a lucrat acolo? (pe mine, deja sjhtiu ca ma suspectatzti de toate absurditatzile din lume, nu mai comentez asupra subiectului, ca sa nu ma inec de ras). Shi pe mai cine mai banuitzi?

    Răspunde
     
  • Adrian D.
    Martie 27, 2013 la ora 15:22

    Tudor, ” PS: Rusii niciodata nu stau si doar isi freaca mainile.” – dar ce fac? atunci? explica-mi, ca eu is maai slab de minte, cum anume au influentzat rushii evenimentele din Bulgaria ori Letonia… shi la CARE evenimente te referi?

    Răspunde
     
  • Constantin
    Martie 27, 2013 la ora 14:44

    „Eu nu înţeleg de ce toată lumea crede că Germania falimentează economia Ciprului.”

    Nu crede chiar toată lumea. Nici măcar toţi „filogermanii”. Eu aş diferenţia puţin abordările, în funcţie de câteva elemente de conjunctură. Pe de o parte, dl. Moise Guran a sugerat în emisiunea domniei sale o conexiune de acest fel (legata de prejudicierea Ciprului), poate cu mai multă aplecare asupra măsurilor fiscale, dar văzute că având un efect la fel de discutabil. Trebuie să priviţi, însă, emisiunile TV şi manifestările în spaţiile culturale conexe, inclusiv acest blog, ca pe mijloace de exprimare jurnalistică. Există persoane care îl privesc exclusiv ca vehicul de comunicare [pe o temă, sau pe un subiect propus, ori fără legătură cu acestea], ori conexiune interpersonală, asemenea forumurilor. Chiar şi trackback-ul serveşte autorului aceluiaşi scop mediatic, dar există, fără îndoială, inclusiv un obiectiv comercial, chiar dacă publicul este captivat de aspectul ludic. Prin urmare, deşi calitatea unui program media are caracter determinant, alegerea temei articolului poate influenţa într-o măsură semnificativă audienţa. Temele circumscrise în domeniul economic, în care se plasează emisiunea ODB, suscita un interes major din partea publicului, numărul comentariilor la articolele de acest fel fiind mărturie. Există, însă teme care atrag în şi mai mare măsură. Politica, spre exemplu, este una dintre ele. Tentaţia pentru discuţiile politice a făcut ca în acest moment televiziunile să fie sufocate de talk show-uri care dezbat evenimente politice (reale ori inventate). Discuţia despre implicarea Germaniei în chestiunea Ciprului (falimentarea, distrugerea economică, atentatul la democraţie etc.) se încadrează într-o astfel de categorie, politică. O altă zonă de atracţie publică este sportul. Dl Moise Guran a abordat mai rar şi cu oarecare superficialitate subiecte aparţinând domeniului sportiv. Cele mai pasionale discuţii sunt rezervate unor alte teme: cea etnică şi cea religioasă. Sociologii au oferit explicaţii ale fenomenului asupra cărora nu doresc să mă opresc acum. Dacă veţi urmări numărul comentariilor la subiectele aparţinând acestor teme, veţi observa că sunt considerabil mai mari decât în cazul subiectelor de altă natură. Şi numărul accesărilor site-ului sunt mai mari, fără îndoială. Un alt domeniu atractiv pentru public este sexul. Deocamdată dl. Moise Guran nu a abordat subiecte de acest fel. Pe de altă parte, colegii comentatori au o abordare proprie, subiectivă. Probabil există persoane care au avut experienţe, legături personale ori intermediate neplăcute cu privire la Germania (unii poate au avut un bunic mort pe front în al doilea război mondial, spre exemplu). Alţii sunt eurosceptici din convingere şi văd în Germania drept forţa de coagulare a Uniunii Europene. Alţii sunt eurosceptici conjunctural, fie pentru că au legături cu Turcia, ori Israel, ţări care, deşi doresc acest lucru, probabil nu vor face parte niciodată din Uniunea Europeană (cel puţin din cauza faptului că aparţin unui alt continent), fie pentru că idolii lor politici se află într-o poziţie adversă faţă de Uniunea Europeană, ori faţă de Germania în mod direct. Există, tot ca opţiune personală, cetăţeni care organic nu se pot adapta la spiritul de rigoare şi disciplină pe care Germania îl promovează în interiorul Uniunii Europene. Aşadar, precum vedeţi, explicaţiile sunt diverse, dar dacă veţi căuta argumente reale în favoarea afirmaţiei că Germania falimentează Ciprul, nu le veţi găsi, explicaţia lor fiind în cel mai bun caz una emoţională.

    Răspunde
     
  • VictorL
    Martie 27, 2013 la ora 13:14

    @AdrianD.Prima regula a proprietatii este aia care la noi suna,,Oaia care nu-si poarta blana o maninca lupul”.Odata ce ai depus banii la banca pentru dobinda se cheama ca ai renuntat la ei si ai incredere in banca aia ca ti-i da si inapoi.E doar o problema de informare daca ti-i retragi cu doua zile mai devreme de falimentul bancii,renuntind si la dobinda si pierzind o parte din ei.Nu poate fi invocat dreptul de proprietate ci doar protectia Statului asupra unei anumite sume.La Cipru aud ca e de 100mii de euri.La ce ai dreptate fara discutie e interventia Statului pentru a salva bancile particulare cu banii Statului adica ai contribuabililor.Se pare ca s-a purtat si in America in ultima vreme obiceiul asta pagubos si Bruxelles-ul a ajuns si el la concluzia ca e mai ieftin sa salvezi bancile decit sa te lupti cu problemele pe care caderea lor le creaza.Asta e vechea discutie dar duce peste tot la un vot intr-un Parlament in care cei de-acolo nu prea mai reprezinta contribuabilii si voteaza dupa diferite interese personale sau de grup.Aici e ,,cuiul lui Pepelea” si venim si la faptul ca in Romania nu avem legea,,falimentului personal” tot pentru ca nu are ,,timp” Parlamentul sa se ocupe de ea.Revenind la Cipru si la dobinzile oferite pentru a atrage banii rusilor si nu numai…si-a asumat riscul de faliment demult si chiar a mai fost salvat o data de Putin.E stiut ca mese gratis nu exista iar Putin face afaceri.Cum tot Bruxelles-ul e chemat sa faca ordine cit Ciprul se afla in UE contribuabilii romani si nemti,cot la cot, vor plati oalele sparte si mindria ca rusii si-au luat teapa si cu banii si cu gazele din mare.

    Răspunde
     
  • Luigi
    Martie 27, 2013 la ora 12:39

    @echipa Biziday. Puneti va rog si emisiunea de ieri pe Youtube pt ca pe TVR+ nu se incarca.
    Multumesc

    Răspunde
     
  • Tudor
    Martie 27, 2013 la ora 12:32

    1. Nu vorbeam despre ce au facut companiile de electricitate in Bulgaria. Din nou, ala e doar praf in ochi;

    2. Nu vorbeam nici despre vreo pensie din Letonia sau mai stiu eu din ce alta tara Baltica, ci de ceva mult mai complex de-atat;

    3. Am inteles. Tu cunosti problemele REALE din jurul acestor situatii. E bine ca exista o astfel de persoana, felicitarile mele.

    Deasemenea, asa bebelus cum sunt eu si cu problemele mele imaginare inteleg un lucru: in toata problema asta nu e bine sa fii partinitor. Daca esti atunci nu poti fi obiectiv si daca nu poti fi obiectiv atunci punctul tau de vedere este din start predispus erorilor. Iar eu in tot ce-am zis nu am fost nici pro-Burxelles, nici anti-rus. Din pct. meu de vedere toata chestia e destul de interesanta. Daca am dreptate bine, daca nu…asta e, o sa supravietuiesc. 🙂

    PS: Rusii niciodata nu stau si doar isi freaca mainile.

    Răspunde
     
  • Adrian D.
    Martie 27, 2013 la ora 12:06

    Tudor, nu vad foarte bine care ar fi rolul Rusiei in episodul recent din Bulgaria. Acolo, comapniile EUROPENE de electricitaate au marit faacturile la un nivel insuportabil pentru no populatzie prost platit (lucru pe care incep sa il faca shi in Romania), caare a ieshit in strada.
    Ca s acred ca rushii vreun rol in povestea asta, ar trebui sa presupun ca rushii i-au pus pe cei de la CEZ sa mareascaa aiuristic facturile, pentru ca populatzia sa iasa in strada shi sa ceaara natzionalizarea CEZ-ului. Ceea ce, vei fi de acord cu mine, este absurd.
    Responsabilii penytrui povestea din Bulgaria sunt, imi pare rau sa o spun, companiile occidentale shi statul bulgaar complice lor.
    Rushii nu prea incap in poza asta.
    Ashijderea, in latvia, problemele au aparut datorita foarte occidentalui FMI, cu masurile lor cu tot (acolo s-a pus problema de o reducere a pensiilor mult mai radicala decat in Romania). Iarashi, rushii nu prea au loc in poza asta.
    Ori, daca vrei neaparat sa ii vezi, ei stau pe maargine shi ishi freaca mainile, ashteptand ca prostiile pa cer la fac europenii sa le aduca para malaiatza in gura.
    Shi cum, har domnului, europenii parca au dat in mintea copiilor shi setzi8n de prostii in lantz, momentul ala este periculos shi ingrijortaor de aproape.
    daca insa vrem sa lucizi shi sa il indepratam, e probabil mai rezonabil sa vedem problema asha cum este ea, shi sa ii combatem cauzele REALE (prostiile emanante de la centrul bruxellez ori de la firmele europene care au profitat de pe urma privatizaarilor aiurite din tzarile candidate la UE. in deceniul trecut) decat IMAGINARE (rushii care ishi baga coada shi ii fac pe letoni sa taie salriile shi pensiile ori pe CEZ sa mareasca aiurea factura la curent).
    Implicarea unui bau-bau in ecuatzie nu funcztioneaza decaat cu bebelushii, nu cu adultzii. Acolo, lucrurile sunt ceva mai diferite.

    Răspunde
     
  • Adrian D.
    Martie 27, 2013 la ora 11:53

    Constantin, sprijinul pentrru Cipru ar trebui sa vina de la UE, nu de la federatzia rusa, dar UE a trimis catre Cipru (dar nu numai, a fact la fel shi cu Irlanda, Portugalia & Grecia, din 2009 incoace) un imens val de flatulatzie. In astfel de situatzie, cand aliatzii tai ishi bat joc de tine, sigur ca vei cauta salvarea acolo unde o potzi gasi… chiar shi la rushi.
    Cat priveshte opachetul de salvare pentru Cirpu, atentzie, el nu este destinat Ciprului, ci ,… bancilor cipriote. De aceea m-a shi uimit faptul ca nimeni nu a comentat nimeni ca era absurd sa „salvezi” bancile cipriote cu bani luatzi de la aceleashi banci cipriote.
    Mai departe, taxarea TUTUROR depozitelor bancare, fara discrminare, NU este o masura a combate evaziunea fiscala, ci o masura menita a extrage bani de acolo de unde se afla. Indiferent cat o rujezi sub discursul populist al luptei cu evaziunea fiscala, tot atingere a dreptului de proprietate se cheama ca este.
    Daca voiau sa lupte cu evaziunea fiscala, europenii nu aveau decat sa ii cheme la raport pe domnii din Lux, Mt, Cipru shi sa ii intrebe, cu subiect shi predicat despre ce shi cum. Ei nu au facut asta, dupa cum se vazu, ci vorbesc despre taxarea nediscriminata a tuturor conturilor peste 100k de euro din insula Cipru. Q.e.d.
    MNui este lupta cu coruptzia, este pur shi simplu o exactziune.
    Cum, sigur, Germaniaa shi UE ishi au fabnii ei neconditzionatzi, asha cum ishi au shi comunishtii fanii lor, ori nazishtii, ori etc, sigur ca nu ma mir de ce atzi scriss.
    Insa asta nu inseamna mai putzin a te imbata a cu apa rece, ba ddimpotriva.
    Realitatea este ca , din nou, germania aimpus un set de absurditatzi asupra unei tzari mici.
    ca la atata a dus-o capul.
    Dumneavoastra ii vetzi spune „lupa ta cu evaziunea fiscala”, shi vetzi asimilaa tioata opovestea prin filtrele mioritice ale judecatzii, asha cum facetzi intortdeauna.
    Eu insa prefer sa vad lucurile asha cum sunt.
    Nu este prima abatere a Germaniei, shi, doamna apara-ne, nici ultima.
    Este insa, cetagoric, una dintre acele abateri care „deschid ochii” comunitatzii asupra adevaratei fetze a ‘europeenismului” german. Shi asta e bine.

    Răspunde
     
  • Tudor
    Martie 27, 2013 la ora 11:52

    Constantin, tu privesti „problema cipriota” strict din pct. de vedere economic. Insa personal eu cred ca la mijloc sunt niste interese geopolitice mult mai complexe. E adevarat ca orice conflict de interese geopolitice se manifesta si-n plan economic, insa trebuie sa privim dincolo de ele daca vrem sa-ntelegem complexitatea situatiei.

    Astfel, daca privim „the bigger picture” si ne amintim de episodul de asta-vara din Romania, daca ne gandim la episodul recent din Bulgaria, la problemele recente din Republica Moldova si-ntr-o masura poate mai mica la situatia din Tarile Baltice, atunci s-ar putea sa constatam ca are loc o adevarata ofensiva ruseasca in Europa de Est, ofensiva care inca nu s-a terminat.

    Ori asta e o problema pt. UE, mai ales insa pt. Germania, care eu cred ca a fost prinsa putin pe picior gresit de rusi. Cred ca pt. nemti episodul de asta-vara din Romania a fost un weake-up call si ca aceasta „ofensiva ruseasca” in Europa de Est i-a cam pus pe ganduri in ce priveste relatia lor cu rusii. Iar Cipru este doar un alt camp de lupta si un punct sensibil pt. rusi dat fiind faptul ca au foarte multi bani acolo si ca pentru ei Ciprul a fost inca de pe vremea Razboiului Rece un cap de pod in Marea Mediterana de est. E de ajuns sa ne uitam pe harta sa vedem ca e aproape de Turcia, de Israel, de Siria (prietenii lor mai vechi), de Liban, de Egipt, etc.

    Toate aceste aspecte (insa nu numai) face din Cipru locul ideal pt. ca Germania (pardon…UE) sa le arate rusilor ca ar fi bine sa o lase mai moale si ca Europa de Est nu e chiar Kirgistan sa dea asa lovituri de stat (vezi Romania) cand le convine lor.

    Prin urmare, chestiunile astea economice s-ar putea sa fie doar niste manifestari ale acestei confruntari as putea sa-i spun de pe acuma clasica intre est si vest.

    Bineanteles ca Ciprul se vrea a fi si un statement catre Spania, Grecia, Irlanda, Portugalia si cine se mai trezeste sa ceara bani. Asta e deja evident zic eu. Cum dealtfel este si un statement al Germaniei catre proprii contribuabili.

    Răspunde
     
  • Mihaela
    Martie 27, 2013 la ora 11:06

    Moise, pe YouTube emisiunile apar cu intirziere. Puteti fi prompti si pe YouTube? Multumesc mult!

    Răspunde
     
  • Uta
    Martie 27, 2013 la ora 09:16

    Daca cineva ar vrea, sa zicem „Regele neincoronat al baronilor de talie nationala”pe numele lui real Liviu Dragnea,(intrucat baroneasa sefa Udrea, a picat),sa modifice legea achizitiilor publice, sau mai bine cea a incredintarii directe de contracte, si in general a tuturor contractelor cu bani publici, ar putea pe baza studiilor, a preturilor practicate in Uniunea Europeana, sa stabileasca maximul de cost, sub care se poate licita oricat, dar nu mai mult, si de asemenea, ar trebui stabilit baremul minim de calitate si garantiea lucrarilor. Nu este normal ca km. de dezapezire in Romania sa fie de pana la 10 ori mai mare decat in Norvegia, unde ninga mult mai mult si iarna este mult mai lunga.
    Dar daca nu s-ar mai face afaceri foarte profitabile cu Statul, cin s-ar mai baga in politica, cum s-ar mai imbogatii unii peste noapte.

    Răspunde
     
  • XX
    Martie 27, 2013 la ora 08:48

    @Moise
    amenzile de circulatie se calculeaza in funcite de salariu minim pe economie
    ian2013=700
    feb-iun2013=750
    iul-dec2013=800 lei
    asa ca kestia cu punctul de amenda de 70 lei e veche.
    Colegii nu teau informat

    Răspunde
     
  • VictorL
    Martie 27, 2013 la ora 00:32

    @Eu nu inteleg de ce toata lumea crede ca Germania falimenteaza economia Ciprului.Ciprul este deja in faliment.Daca declara falimentul toti banii negarantati de stat se pierd in totalitate.Acum Ciprul a impus o taxa de 30% pentru cei negarantati,adica depozitele mai mari de 100mii euri,faimenteaza o banca si restructureaza alta.Unde-i vina Germaniei? Ca a vrut sa salveze Ciprul de la faliment si a impus niste conditii? Sa nu le accepte si deabea atunci vor vedea cipriotii ce bine va fi de ei.

    Răspunde
     
  • Uta
    Martie 27, 2013 la ora 00:22

    @Constantin, care est diferenta ca statul comunist a luat casele proprietarilor si a oferit pe ele un pret mai mic, iar acum CEDO ne obliga Statul Roman sa plateasca despagubiri fantastice din banii adunati din impozite si taxe de la populatie?
    Faptul ca poate diminua averea unei persoane prin diminuarea depozitelor depuse la o banca, de ce nu poate diminua si proprietatea unei persoane prin, sa zicem ca ii ia 2 camere ca are 10 camere, nu tot proprietate este?
    Eu cred ca situatia aplicata in Cipru este mai mult un experiment pe cel mai putin protejat stat, avind in vedere situatia dezastruasa a Greciei(principalul sustinator al ciprului), dualitatea populatiei turca si greaca, a dependentei economice care vor sa o impuna prin aceste masuri de prabusire a economiei Cipriote( caci asta ii asteapta pe Ciprioti dupe blocajele monetare, a retrageri capitelurilor straine din banci, a retragerii investitorilor financiari, turism, imobiliari, servicii, etc), pentru ca efectul nu este numai cel de diminuare a depozitelor din banci.

    Răspunde
     
  • Constantin
    Martie 26, 2013 la ora 23:46

    Există două perspective din care este privită situaţia cipriotă, pe care le consider demne de a fi luate în seamă. Aş îndrăzni să spun că este vorba despre expresia antitetică şi consubstanţiala a eternului dualism formă-fond. Unii comentatori vorbesc despre condiţiile puse de Uniunea Europeană şi FMI pentru acordarea ajutorului de 10 mld EUR destinat Ciprului ca despre măsuri de disciplină fiscală. Conjugate cu starea falimentară în care se află economia cipriotă, acestea ar reprezenta fondul problemei. Argumentele sunt cunoscute şi se referă la statutul de paradis fiscal al insulei şi de imperativa necesitate de optimizare a zonei monedei unice. Alţi comentatori privesc mai degrabă asupra modalităţilor de aplicare a măsurilor economice de condiţionalitate şi acordă prin aceasta mai multă atenţie formei. Ei consideră o taxare a sumelor imense de bani care sunt depozitate în Cipru de firme offshore şi de alogeni atraşi de condiţiile fiscale extraordinar de avantajoase drept un atentat la proprietate. Aceasta se întâmplă în pofida faptului că paradisurile fiscale din EuroZonă s-au aflat în atenţia statelor membre şi a autorităţilor europene încă dinainte ca moneda unică să capete efectiv contur. Momentul prezent era într-un fel sau altul anticipat. Efectele impasului previzibil din EuroZonă au fost potenţate de criză şi de dificultăţile economice actuale din insulă, prin urmare, mai devreme sau mai târziu, aplicarea unor reforme în sistemul fiscal cipriot era inevitabilă. Cei care văd în orice început un experiment s-ar putea să aibă dreptate. Dincolo de ineditul începutului, cred că trebuie să fim de acord că de undeva trebuia să se înceapă. Dacă Malta, ori Luxemburg nu au avut „şansa” să-şi ducă economiile în faliment înaintea Ciprului, au ratat prin aceasta postura inedită. S-a pus mereu problema întâietăţii între fond şi formă. În cultura comună se acordă prioritate formei, aparenţelor cu prea puţină substanţă, pe când toate învăţăturile înalte recunosc primatul fondului, fără a subestima rolul complementar şi indispensabil al formei. Unii, dintre cei al căror ataşament faţă de valorile democratice şi proprietatea privată se află deasupra oricăror îndoieli, îşi exprimă cu fermitate convingerea că Uniunea Europeană are nevoie de condiţii fiscale omogene pe întreg teritoriul său. Alţii, printre care se află „victimele” măsurilor fiscale, sau cei care consideră că sprijinul cel mai substanţial pentru economia cipriotă ar trebui să vină de la Federaţia Rusă, ori cei care s-ar bucura pentru orice nereuşită europeană, clamează intangibilitatea dreptului la proprietate, care după părerea lor ar fi afectat. Îmi este proaspătă în minte şi va rămâne pentru mult timp, n-am nicio îndoială, o apariţie televizată a lui Gigi Becali. Domnia sa spunea referindu-se la impozite: „De ce să dau bani la stat? Ce face statu’ ăsta pentru mine? Cum să dau din munca mea, să iau de la gura copiilor mei şi să-i dau statului?!?”. Ceea ce spunea patronul Stelei este emblematic pentru o parte însemnată a mediului de afaceri românesc. Şi nu este de mirare faptul că în România o retorică antifiscală „prinde” la public, iar plata impozitelor este privită ca un atentat asupra dreptului la proprietate. Personal nu sunt filogerman, ci prefer să mă declar adeptul statului de drept şi al economiei deschise. Nici taxele multe sau mari nu-mi sunt atât de dragi pe cât le sunt socialiştilor. Dar, cred că fără o politică fiscală coerentă în interiorul EuroZonei, moneda unică nu poate exista. Îmi pare rău pentru cei surprinşi că nu mai pot beneficia în măsura în care se aşteptau de binefacerile paradisului fiscal cipriot (indiferent dacă sunt cetăţeni români cei care se plâng, ori ai Federaţiei Ruse), însă aceasta nu reprezintă un motiv suficient pentru a suspecta Germania de deficit de democraţie.

    Răspunde
     
  • Carmen
    Martie 26, 2013 la ora 22:21

    Multumim frumos! Felicitari!!!

    Răspunde
     
  • Adrian D.
    Martie 26, 2013 la ora 21:36

    Felicitari, Moise, pentru acest SUPERB inceput de emisiune. M-a uns la suflet…
    … shi ma bucur ca, pana la urma, ceea ce a facut germania in irlanda shi grecia a ajuns sa se vada… in Cipru.
    … shi ma bucur ca in sfarshit atzi ajuns sa va punetzi shi dvs. intrebarea: „In ce UE ne integram noi de fapt… shi in ce UE am vrea sa ne integram, de fapt…”
    Acesta Nu este eurosceptism (deshi pare a fi) – este pur shi simplu „reasonnable doubt”.

    Răspunde
     
 
 
Adaugă comentariul
 
 

Emailul nu va fi făcut public. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Nume: *
Adresa de email: *
Pagină web
Comentariul*
 caractere rămase