Ora de Business: miercuri, 20 martie 2013

Publicat la data de de Biziday

criza-laptelui

Emisiunea poate fi urmărită aici: http://www.tvrplus.ro/editie-ora-de-business-92509 precum și pe canalul BiziDay de pe YouTube

This entry was posted in ÎNREGISTRĂRI. Bookmark the permalink.

Comentarii prin facebook

25 răspunsuri la Ora de Business: miercuri, 20 martie 2013

  • Constantin
    Aprilie 1, 2013 la ora 12:32

    Ironia mea la adresa economistului turc are drept cauza tocmai inconsecventa declaratiilor domniei sale, dublata de aura de profet pe care si-a creat-o singur. Domnia sa este proprietarul unei firme de consultanta si, ca orice prezicator veritabil, trebuie sa exprime profetiile astfel incat oricum ar evolua lucrurile sa aiba motive pentru a pretinde ca a avut dreptate. Pentru ca din asta domnia sa face bani. Asadar, nu ma intereseaza prezicerile economice ale domniei sale decat in nota comica.

    Răspunde
     
  • Adrian D.
    Martie 23, 2013 la ora 14:42

    Houdini era un iubitor de usteritate pazna in 2011. Ah, daca l-atzi fi vazut, Constantin, cum a venit el la Forumul economic de la Bucureshti shi a elogiat Romania (adica guvernul Boc) pentru „masurile curajoase [dar necesare]” pe care tocmai le lua… ah, tare l-atzi mai fi iubit.
    Dl Roubini hi-a schimbat pozitzia in vara lui 2011, cam in acelashi timp cu primul discurs tzinut de asociata dlui tapie, doamna cercetata de justitzie cunoscuta pe numele ei shi ca Doamna lagarde. Respectiovul discurs, tzinut in US of A, exoprima pozitzia ca FMI-ul shi G20 tre’ sa o lase mai moale cu austeritaea fiindca … bancile trebuiesc recapitalizate (pe bani public, cerea ce evident constituie o hotzie, dar cine sa se mai gandeasca la asta? In mod sigur, nu doamna lagarde, asta presupunand ca domnia sa chiar gandeshte, cu exceptzia m,omentelor cand se gandeshte la Dl Tapie).
    Cam tot atunci a dat shi dl Roubini un interviu (am pus linkul pe blogul dlui Guran, dar d-voastra nu eratzi activ pe atunci) in nu mai shtiu ce ziar in care spunea exact acelashi lucru. La care adauga, observatzia, riguros exacta, ca daca capitalismul nu se schimba, risca sa ii dea dreptate lui marx, care a profetzit ca capitalismul se va autodistruge.
    M-am intrebat mereu ce anume l-a facut pe dl Roubini sa ishi schimbe atitudinea.
    Dar asta, insa, nu schimba cu nimic lucrurile: Roubini ESTE una dintre putzinele Casandre care au spus caa daca nu se schimba ceva in lucrurile esentziale, o MARE bula speculativa va exploda, in viitorul apropiat.
    Avea dreptate in 2008, dupa cum shi in 2011.
    Insa d-voastra, in mod sigur, v-ar fi placut pozitzia lui din 2010 (de fapt, va plaec pozitzia lui shi de acu, fiind prin abandonarea austeritatzii, dl Roubini intzelege acelashi lucru ca shi dna lagarde: ca statele tre’ sa se imprumute mai mult ca sa dea mai multzi bani bancilor. Exact ce doresc europenii sa faca astazi SHI in Cipru).
    Serios, Constantin, nu ar trebui sa fitzi asha de suparat pe dl Roubini: e „baiat bun, e de-al vostru”.
    De comitet, ce sa mai.

    Răspunde
     
  • Adrian D.
    Martie 23, 2013 la ora 14:32

    da, ctl, cunosc opiniile lui Schiff, shi iarashi, ca shi in cazul lui Ron Paul, sunt de acord cu ele… pana la un punct. Da, pozitzia lui in materia „bulei speculative” este una luminoasa.
    Insa… nu ii pot lua in serios nici pe el nici pe Ron Paul atunci cand vorbesc despre pericolul hiperinflatziei in America and all things of the sort.
    Cu bancile centrale este o MARE problema, intr-adevar, insa nu chestiunea inflatziei este cel mai mare rau care vine de la el (de fapt, inflatzia nu exista decat ca o sperietoare, un bau-bau…) Problema centrala este DEflatzia shi supra-indaatorarea suveranilor, shi ambele se datoreaza amplemente bancilor centrale.
    Iar despre acesta chestiune, nici Ron paul nici Schiff nu sunt prea vocali.

    Răspunde
     
  • CTL
    Martie 22, 2013 la ora 23:13

    scuze, nu stiu de ce a aparut ecranul.

    Răspunde
     
  • CTL
    Martie 22, 2013 la ora 23:12

    Si depozitia in fata congresului american :

    Răspunde
     
  • CTL
    Martie 22, 2013 la ora 23:10

    @ Adrina D
    @ Constantin
    Pana una alta, nimeni nu a avut dreptate precum Peter Schiff , sfatuitorul pe probleme economice a lui Ron Paul.
    Doar ca pe el nu-l bagau asa in seama ca pe Roubini. Pardon, nu-l bagau in seama deloc.
    Just take a look :
    http://www.youtube.com/watch?v=2I0QN-FYkpw

    Răspunde
     
  • Constantin
    Martie 22, 2013 la ora 22:11

    Si sa nu uit: „America, Free Markets, and the Sinking of the World Economy” a aparut in 2010, cand criza cu bula se incheiase (dupa criteriile utilizate de autor pentru a o defini).

    Răspunde
     
  • Constantin
    Martie 22, 2013 la ora 22:02

    „Pana una alta, Ron Paul a fost printre putinii care au avertizat ca lucrurile nu merg in directia buna.”_Domnule, nu-l uitati pe Houdini…Pardon, Roubini. Nouriel Roubini.

    Răspunde
     
  • Adrian D.
    Martie 22, 2013 la ora 20:09

    CTL, te insheli, Stiglitz a bazait despre bula, alturi de inca vreo patru casandre (vezi shi cartea lui Freefall… Daca nu ma inshel s-a tradus hi in romana…). In plus (shi pentru asta imi place enorm) este u7nul dintre putzinii insideri care au ieshit sa spuna ca ceva nu este in regula cu politicile WB & IMF… Iar asta nu e putzin lucru…
    No, nici io nu neg ca Fed-ul a avut un rol major in aparitzia faimoasei bule, atat prin povestea cu dobandda 0,5, cat shi prin povestea cu dereglementarea incurajata de Greenspan. De fapt, eu cred ca dereglementarea este principul vinovat, shi mai cred ca aici este dovada ultima ca Von Hayek & Freedman spuneau tampenii (mi-ar fi placut sa fiu bland shi sa pot spune ca „se inshelau”, dar m-am saturat de fundamnetalismul asta al pietzei libere… Daca eu tzi-ash spune ca un copil lasat liuber, absolut liber, va avea o traiectorie a vietzii absoluta, va manca bine, va merge la shcoala etc shi va ajunge, prin autoreglare, un adult normal, m-ai considera un om sanatos la cap? Io zic ca nu… )
    Ron paul are dreptate in multe dintre criticile sale aduse FED-ului, shi imi place shi mie ce spune shi cum spune, pana la un punct. Ma despart de el in ideile Tea Party shi in toata iluzia asta a hiperinflatziei (shi a propos de asta. am decoperit recent un economist de la Cambridge, Ha-Joon Chang, cu o caret superba, traduse shi in romana, 23 things about caapitralism… Are un capitol despre inflatzie care este genial, impreuna cu alte cateva :), adica toata cartea).
    Sigur ca piatza reactzioneaza, shi de-aia apare o recesiune, sau o bula, cand actorii ei fac tampenii… insa asta nu inseaman ca piatza, lasata libera, se va „autoregla”. Asta e o credintza similara cu a amish-ilor: ca daca lashi bolnavul shi jnu-l tratezi, indiferent de boala, el o sa se faca bine…
    yeah, right.
    Nu te suoaara,m dar asha vad eu lucrurile.
    Shi nu cred ca ma inshel.
    :))

    Răspunde
     
  • CTL
    Martie 22, 2013 la ora 18:58

    @ Adrian D.
    : )) Pana una alta, Ron Paul a fost printre putinii care au avertizat ca lucrurile nu merg in directia buna. Stiglitz nu a iesit pe nicaieri inainte de criza sa avertizeze pe cineva. Sadly, no ! Ba a fost chiar printre tehnocratii lui Clinton , alaturi de Greenspan.
    Si aici chiar el admite ca bula imobiliara s-a datorat FED : http://www.youtube.com/watch?v=u1n0T-TCDnM
    Atunci cand o bula se sparge sau apare o recesiune, exista un motiv pentru care se intampla asta. Si de aceea piata functioneaza.
    Eu tind spre explicatia asta pentru ca asa mi se pare logic.

    Răspunde
     
  • Adrian D.
    Martie 22, 2013 la ora 16:35

    CTL, ca luminatzia sa Greeenspan avea incredere in piatza libera e o dovada suplimentara ca domnia sa era cam dus cu pluta 9shi e interesant ca domnia sa shi-a gasit una dmirator tocmai in romania, shi anume pe dl ginere Florin Croitoru).
    nu shtiu insa ce parere ar fi avut adevaratul promotor al fundamentalismului pro-market, dl Von hayek, in fatza bail-out-urilor de banci. In mod sigur insa ele i-ar fi placut discipolului Freedman. Dar asta e o alta poveste.
    Ideea cu pietzele libere care se autoregleaza e o discutzie interesanta. Eu ma multzumesc sa rezum in butada lui Stiglitz: „motivul pentru care nu vedem la lucru mana aia invizibila este simplu, shi anume fiindca ea nu exista”. Da, exista in sensul conferit de Adam Smith, adica daca exista cerere, va exista shi oferta, shi ca jocul intre ele echilibreaza fluxul de produse de pe piatza cat shi pretzurile… Dar cam atat. Alta mana invizibila nu se ezista, shi trebuie sa fii complet cretin ca dl Greenspan or dl freedman ori domnii de la FMi ca sa crezi ca exista asha ceva, shi ca pietzele, lasate in pace, se vor „autoregla”. S-au autoreglat de nu s-a vazut pana in 2008, de caand s-au apucat americani sa taie reglementari, mai intai in vremea lui Reagan shi apoi in vremea lui Clinton.
    BNo, revenind…
    bancile centrale NU au voie sa finantzeze deficitul bugetar. Punct. Asta inseamna ca NICIUN ban de la BC nu va putea intra in buigetul de stat (shi cu atat mai putzin, in bugetele administratziei locale).
    Exemplele pe care le dai tu implica munca cotidiana a Bancilor5 centrale, shi anume aceea de a finantza cu repo-uri (shi pana la urma shi un QE e un Repo mai mare) bancile private care sunt SOLVABILE.
    Cand nu mai sunt solvabile (adica exact atunci cand ne spune nopua Moise ca ne-ar garanta banca natzionala), Banca centrala pune arma la picioor shi se uita.
    Sa itzi amintesc ca TARP-ul a fost facut cu banii de la treasury????
    Cat despre cumpararea de bionduri, bancile centrale nu au voie sa le cumperte direct de la stat. le pot cumpara de la bancile private (ceea ce nu prea fac) sau … atentzie, le pot primi garantzie pentru imprumutruile Repo (ori QE). Iar tu te referi la asemenea cazuri.
    dar astea nu8 sunt „interventzii”, deshi au fost prezentate ca atare. Cum tzi-am mai spus shi alta data, toate QE-urile FED-ului shi BCE-ului nu au marit masa monetara de pe piatrza monetara, ci doar au acoperit o sete incredibila de lichiditate creata exact de bancile centrale, cu cateva picaturi intr-un ocean….
    De altfel, daca QE-urile ar fi marit masa monetara – cum sustzin unii-, cum naiba se face ca dolarul e stabil, shi inflatzia (aia oficiala, evident) e tot la fel de stabila??? Din 2009 shi pana acum dolarul trebuia sa cada de o mie de ori, daca ai fi avut dreptaate, tu shi Ron paul, numai ca ce sa vezi, nu numai ca nu a cazut, ci s-a shi intarit…
    (te-am tutuit pentru ca obishnuiam sa ne tutuim, inainte – nu shtiu ce tzi-a venit acum sa ma domneshti 🙂 )
    cat despre interventzii, cred ca azi BCE a demonstrat foarte clar cum „intervine” ea, cand a anuntzat ca va taia bancile cipriote (deshi sunt inca SOLVABILE) de la finantzarea repo daca nu se ajunge la … bail-out.
    care bail-out-uri, sa nu uitzi asta, nu s-au facut cu bani de la BCE, ci de la guverne. Adica de la CE (bine, plus FMI… care initzial punea 60%)..
    So, nu, banca centrala NU garanteaza pentgru nimedni, nici pentru stat, nici pentru „judetze”, nici pentru banci.
    Shi da, banxcile centrale ar trebui sa finantzeze statul – au fost create cu capital de stat (mai putzin FED-ul)), shi nu putzin, shi au fost create cu acest scvop, nu altul. Shi sa vezi faza, cata vreme bancile centrale au finantzat statul, a fost OK.
    Cand s-au independentizat, sa vezi faza, camn totul a luat-o razna. incepand cu datoria publica.
    Chestia asta cu banca centrala e tampenia secolului, care readuce statele in evul medfiu, cand se imprumutau de la bancheri shi zarafi. or sa ne rada shi curcile pentru o astfel de prostie, de aici in 100 de ani.
    Iar cand ma gandesc la BNr, inca o data, ma umfla rasul (de fapt, plansul): lumea plange dupa bani, shi tptushi o treime din PIB-ul tzarii sta imoblizata din seifurile BNR.
    Sau, cum e acu’ cu euro, toata lumea VINDE euro, numai in Romania, cineva… cumpara euro. palarie pe-un picior, oare cine-o fi, de numa’ la noi e pe dos ca in alte tzari???
    Citeshte shi tu (daca nu le-ai citit deja) lucrarile lui Le Goff shi Braudel despre bancherii medievali, shi despre cum se imprumutau suveranii aatunci.
    Apoi citeshte despre cum – shi de ce- a fost banca Angliei, shi care a fost scopul ei. Ori despre rolul bancii frantzei in stabilizarea bugetului natzional, o data ce a creat-o Napoleon, cu bani publici.
    Shi dupa ce totul a mers bine, deodata ne-a apucat strechea americana, shi am emancipat bancile natzionale.
    Ptiu, drace, e ca shi ccum ne-am fi intors in vremea zarafilor lui Le Goff… SDhi de fapt, cam asta am shi facut. Cu diferentza ca pe vremea aia, regii nu salvau banci. Azi le salvam, pe banii noshtri, in vreme ce nimeni nu ne salveaza pe noi. Shi in niciun caz Banc centrala. Al dracului domn Mitica.
    🙂

    Răspunde
     
  • CTL
    Martie 22, 2013 la ora 10:56

    @ Constantin
    Poate daca unele erau lasate sa dea faliment acum 15 ani, cand pagubele erau de cateva miliarde, nu se ajungea la ” acum ” cand sunt de triliarde. Invatau din greseli , oamenii si investitorii erau mai atenti si se uitau mai atent pe mana cui lasa banii.
    In situatii de criza oamenii aleg slutia cea mai usoara la prima vedere. Stiti cum se zice ” drumul spre iad e pavat cu bune intentii „.
    E ciudat ca noi cu sistemul nostru bancar ” primitiv ” cum il numea fostul sef de la BRD, nu a avut nevoie de ajutor in 2008, si cred ca tocmai pentru ca BNR nu a uitat in ce situatie a ajuns sistemul in anii 90′.
    Spre deosebire de noi, se pare , Suedia e posibil sa nu fi invatat prea multe din 90′ lor : http://www.suedia.se/index.php?c=3865 , cand au adoptat exact masurile pe care le iau acum UE si SUA.

    Răspunde
     
  • Constantin
    Martie 22, 2013 la ora 10:23

    „Iarasi, increderea bancherilor a crescut, “ei nu pot da faliment”.”_Aveti dreptate, stimate domn, dar deciziile nu au fost luate niciodata cu usurinta. Principiul „too big to fail” , care a constituit si titlul unui cunoscut film, obliga la o analiza obiectiva a consecintelor generate de falimentele marilor institutii financiare (banci, companii de asigurari, fonduri de investitii etc.). Se au in vedere costurile sociale, care pot fi mai mari decat in cazul interventiei in favoasrea bancilor. Totodata, in ecuatie intra atat hazardul moral, cat si „principiul dominoului”.

    Răspunde
     
  • CTL
    Martie 22, 2013 la ora 01:09

    Nu am recitit inainte de postare asa ca scuze pentru mici neconcordante gramaticale.

    Răspunde
     
  • CTL
    Martie 22, 2013 la ora 01:01

    @ Adrian D
    Legat de primul comentariu. Pai BCE a intervenit pentru bancile spaniole la fel si pentru bondurile italiene… in cele din urma.
    http://www.antena3.ro/externe/spania-a-imprumutat-sume-record-de-la-bce-a-atins-nivelul-de-337-miliarde-euro-175499.html
    La cate QE-uri are FED-ul nu putem spune ca n a intervenit pe piata. Plus ca mai si cumpara bonduri lunar de 85 MLD dolari de la guvernul SUA. Plus ca dobanda de referinta e mai zero.
    Parerea mea este ca, nimeni nu ar trebui sa se simta protejat de Banca Centrala, nici banca comerciala nici stat. Stiu ca spuneti – da ce rol are o banca centrala decat acela de a spriini guvernul ?
    Daca ati inceput sa cititi, sper sa citi si in continuare.
    Asadar, sa ne uitam la relatia bancilor centrale cu cele comerciale.
    Spre exemplu in SUA a mai fost o bula imbiliara la sfarsitul anilor 80′, FED a intervenit nimeni nu a dat faliment. Bancherii au stiu ca pot merge mai departe cu prostia pentru ca e cine sa-i salveze, plus ca nu pariau cu banii lor. Nu mai vorbim despre deregularizare, dar interventia FED in favoarea lor a intarit ideea ca nu pot da faliment asadar reglementarea nu-si are rostul iar guvernul poate garanta linistit. In anii 90′ a aparut si s-a spart bula dot.com , iarasi FED a intervenit cu lichiditati, bancile nu au dat faliment. In periada aia a intrat in belea si Long-Term Capital ( info pe wikipedia ). Nu a fost lasat sa dea faliment, s-au pus oricati bani la dispozitie. Sumele erau de ordinul miliardelor de dolari.
    Iarasi, increderea bancherilor a crescut, „ei nu pot da faliment”.Mai multe lichiditati de la FED. In sfarsit s-a spart bula imobiliara in 2007, bancile nu au fost lasate sa dea faliment, da de data asta bailout-ul a fost de ordinul , nu miliardelor, ci triliardelor. Acum sume imense de bani intra in bonduri guvernamentale ale SUA, unde se asteapta sa fie urmatoarea bula, un bailut ar fi fara numar la ce datorie are SUA (apropo – e cea mai mare din istria omenirii ).
    Cu fiecare bula sparta dar fara consecinte, ea s-a transformat intr-una mai mare avand consecinte mai grave.
    Luminatia sa, Alan Greenspan avea incredere in piata libera, ca ea se regleaza singura, daca avea, lasa incompetentii sa dea faliment mai demult si nu se ajungea aici. Da nu a inteles mecanismele pietei.
    Si ca sa ajung la banca centrala si stat, – logica e aceeasi. Sa zicem ca politicienii fac o prostie, cum e in SUA,incep razboaie. FED nu i lasa la greu cu datriile si i scoate din necaz. Capata incredere. Fac urmatoare tampenie, sa zicem, coboara varsta de pensionare ca da bine la voturi, deficitele la fondul de pensii le acopera banca centrala, prostie acoperita , politicianul capata suficienta incredere pentru urmatoarea tampenie.
    Bancile centrale nu pot si nu au voie sa finanteze statul. Pai daca mergem pe ideea asta, nu ar trebui sa platim impozite deloc, statul poate lua toti banii de la banca centrala. Lucrurile nu stau asa.
    Aici e pericolul, ca politicienii sa devina rasfatatii in locul bancherilor. Consecintele sunt la fel de grave. Si de aceea e bine ca banca centrala sa aibe o limita fie in ceea ce priveste masa monetara pe care o creaza. Bancile limite in ceea ce priveste leveradge-ul si modalitatile de investiti. Statele in ceea ce priveste deficitele si gradul de indatorare, la fel si populatia. Se poate face ceva si in privinta limitarii deficitelor comerciale, desigur.

    Răspunde
     
  • Constantin
    Martie 21, 2013 la ora 21:01

    Relocarea productiei nu ar fi in avantajul romanilor, cum nu ar fi nici in cel al francezilor. Dar, la o adica, s-ar putea intampla cu costurile aferente pentru ambele parti. Eu sunt de acord si asuopra faptului ca sindicatul este dator sa incerce marirea salariilor (de ce nu, pana in apropierea celor ale francezilor), mai ales in perioadele in care firma are cresteri ale profitului, iar ca patronatul sa incerce pastrarea salariilor la nivelul actual. Probabil ca francezii nu sunt chiar atat de slabi de pipota si au mai vazut greve la viata lor. Din cele adevarate, ale socialistilor francezi autentici, nu ca ai nostri, corciti cu liberalii care sunt de dreapta.

    Răspunde
     
  • Carmen
    Martie 21, 2013 la ora 18:08

    “Victoriosi, dar fara solutii” ?

    Solutii exista intotdeauna doar sa se vrea cautarea si gasirea lor la masa tratativelor! Cu putina bunavointa si rabdare din partea tuturor si acceptand ajutorul care, uite, nu intarzie sa vina din partea celor care vor si pot sa il ofere, lucrurile intra, incet, incet, pe fagasul normal.

    Apropo de emisiunea de azi de la radio, iata un exemplu de negociere cu patronul francez: “Stimate domnule patron, pe dvs. relocarea fabricii in Maroc v-ar costa o gramada de bani. In plus, economia rezultata dintr-un nivel mai mic al salariilor in Maroc va fi anihilata de o productie calitativ si cantitativ inferioara celei de la noi (se poate justifica, daca patronul chiar o cere, dar n-o va face pentru ca stie prea bine ca e adevarat), adica, una peste alta, ati cam iesi in pierdere! Deci, n-ati vrea dvs. sa faceti uitata aceasta minunata relocare care nu v-ar avantaja si mai bine sa ne dati noua ceva in plus la salariu, sa zicem, nu 25%, ci doar 20%, caci muncitori mai harnici, mai talentati si mai bine pregatiti ca noi nu stiu sa mai gasiti undeva, in niciun caz in Maroc?! N-ar fi in avantajul ambelor parti? Si n-ar fi mai bine sa ajungem mai repede la o intelegere, caci nu de alta, dar pierdem bani, si noi si dvs.?!” Si tot asa, functie de argumentele patronului, negocierea poate continua. In general, cu un minim de bunavointa, cele doua tabere se pot intalni undeva la jumatatea drumului si totul e bine cand se termina cu bine, nu-i asa?

    “Timpul” are grija sa le rezolve si sa le aranjeze pe toate astfel incat sa fie bine pentru toata lumea si fiecare sa primeasca ceea ce si-a dorit, ceea ce merita, ba chiar si ceva in plus!

    Multumim frumos, numai bine tuturor!

    PS. Ai o adresa de mail pentru prieteni, Moise?

    Răspunde
     
  • Constantin
    Martie 21, 2013 la ora 15:57

    „Adevar, nu criza!”_Deci ati inteles ca era o metafora. Carevasazica, criza nu a venit din America cu avionul , spre exemplu. Cumparand bilet de la o agentie, urcandu-se in aeroplan, asteptand bagajul, schimband valuta samd. Poate fi o interpretare metaforica a intregului fenomen, dar nu se afla in discutie o persoana care se numea in pasaport Criza si care a venit in vizita la Paris. Cel putin asa am inteles eu, ceea ce nu inseamna ca altii nu pot intelege metaforele intr-un mod personal, diferit de al meu.

    Răspunde
     
  • george
    Martie 21, 2013 la ora 08:40

    Ministrul agriculturii trebuie sa apara pe postul lui felix si sa-si prezinte demisia, fara alte discutii. Dar cum nesimtirea domina in usl cu siguranta n-o va face. Fermierii sunt cei care au pierdut enorm in urma declaratiilor iresponsabile, dar ministrul impreuna cu papitoii de la televiziuni s-au apucat de baut lapte. RUSINE atat lor cat si fermierilor care tac din gura si asteapta sa vada ce va face CARAS.

    Răspunde
     
  • Adrian D.
    Martie 21, 2013 la ora 01:35

    PS SHi m-a distrat Moise la maxim comentariul dvs: deci UE a facut o tampenie, uyna din nenumaratele, nu conteaza, shi uite, „euroscepticii” (nenorocitzi asha ca mine) vor avea o paine de mancat, de-acum inainte…
    No, asha sa fie?
    Sau e cam asha: „ma , geaba s-a dovedit inca o data ca omul are doua maine shi ca e biped. Ashtai acre cred ca omul e biped or sa aiba o paine de mancat de-acum inainte, dar degeaba, noi tot o sa credem ca omul are cinci maini shi sahse picioare”.
    Dar, lasand gluma la o parte, ddupa toate tampeniile comise din 2008 incoace, din Islanda shi pana in Cipru (cu Romania en passant), ce alte dovezi ne mai trebuie opentru a vedea ca UE shi eurolandul sunt PROST ashezate shi ca au o probllema IMENSA de conceptzie shi ledareship???
    ce ashteptam, sa ne cada de-a dreptul toata shandramaua pe cap? Sa inceapa un razboi mondial (ca numai asha shi-au putut dda seama nemtzzii, de pilda, dupa WW1, ca era ceva fundamental greshit cu Cel de-al doilea Reich???)
    Nu e vorba ca s-a facut o gresheala care a dat apa la moaara euroscepticilor, este vorba ca aceasta gresheala era ashezata pe o traiectorie logica, era de ashteptat, tzinand cont de toate greshelile de dinainte (shi, har domnului, fura destule).
    Daca UE vrea intr-adevar sa existe (shi eu sper ca vrea), este acum momentul sa stea shi sa cugete shi sa se reasheze, ca prea le da cu bota in bolta.
    ori sata arata clar ca are o problema de bibilica, shi ca Dumnezeu nu a blagoslovit-o cu prea mult din nashtere… shi ca daca continua sa o dea asha cu bota in balta ori sa ishi de a cu bota peste degete shi pricioare, intr-o zi o sa ajunga ishi dea cu bota in cap. shi o sa doara rau.
    Acesta este probabil ultimul tren cand s-ar putea face shi altecav decat sa zambim suoperiori fatza de euroceptici, shi sa ne intrebam serioss: ccum anume trebuie reashezata europa ca sa fie bine shi sa nu fie rau, vorba unui clasic in viatza.
    shi daca o sa ii tot dam inainte cu sofuisme legate de diferentza de productivitate shi competitivitate ori poveshti cu lipsa de unitate fiscala (… care ar genera falimenetele bancilor private din irlanda, Spania shi Cipru???? mai, al naibii dom’ Mitica asta…) shi alte aberatzii de acest soi, tare mi-e teama sa ma gandesc la urmatoarea perla care va veni de la Bruxelles, in cooperare cu Madam lagarde saua cine o fi la FMI…

    Răspunde
     
  • Gheorghe Matei
    Martie 21, 2013 la ora 01:21

    O corectie la stiinta economica! D-l Vasilescu: „In vara anului 2008 m-am intalnit cu criza la Paris. Ea venea din America. Eu veneam din Romania.” Deci America – in nestiinta ei – a produs criza. Noi – destepti de pute pamantul – trebuie sa suportam. Cum putea sa fie criza in Romania? Vorba lui Moise: „Parcarea este goala!” Fara sa mmai detaliez, iata corectia promisa: La Paris, D-l Vasilescu s-a intalnit cu ADEVARUL!!! Adevar, nu criza! Pentru explicatii suplimentare puteti merge la conceptul clasic de „feedback”. Baiete, inca una!!

    Răspunde
     
  • Adrian D.
    Martie 21, 2013 la ora 01:18

    Moise, pot sa intzeleg dragostea shi increderea dvs. in BNR (ca shi in celelalte banci centrale), dar, rogu-va, data viitoare cand va intralnitzi cu dl guvernator Isarescu intrebartzi-l va rog daca este cu putintza ca BNR sa garanteze cu bani in cazul in care judetzulo Mehedintzi intra in faliment.
    S-ar putea sa va spuna (ceea ce NU cred) ca el ar vrea sa faca asta…
    Atrunci intrrebatzi-l cum ramane cu prevederea din statutul BNR care ii interzice sa finantzeze deficitul de stat.
    O sa va priveasca cu ochi nevinovatzi, o sa ridice din umeri shi o sa spuna ca da, asha e, BNR nu garanteaza nimic, pentru nimeni..
    La fel shi orice alta banca centrala construita pe acest model, fiindca asta e, am vrut banca centrala independenta shi ne-am imaginat ca lucrul acesta este bun.
    Nu am nici cea mai indoiala, considerand cantitatea de tampenie care se acumuleaza zi de zi in deciziile liderilor politici europeni, ca va veni destul de curand ziua in care va vetzi convinge sa am dreptate, shi ca banca Centrala (europeana sau a Romaniei) nu va interveni pentru nici un stat membru (ori pentru un judetz ca Mehedintziul), fiidca asta e rolul ei: sa stea shi sa priveasca shi sa acumuleze rezerve, pe care le foloseshte numai dumnezeu shtie (shi nu e haios? cand toata lumeda VINDE euro… in Romania SE CUMPARA euro???? Dar, in fine…)
    Este inca o iluzie periculoasa pe care mne-o injectam singuri in vene – shi anume, ca BAncile noastre centrale ar garanta pentru noi, shi ca ar duce la pozonar in minutul in care statele noastre ar avea probleme (shi noi odata cu ele).
    De fapt, e taman pe dos: STATELE, alea nenorocite, garanteaza pentru banci, ca sunt private ori ca sunt centrale, shi platesc SCUMP acele rezserve shi acel profit rizibil facut de bancile centrale…
    Nu ma credetzi?
    de la ranfluarea fannie-Mae, trecand prin toate preluarile de datorii de banci private (RBS etc – pana la povestea asta cu bancile cipriote…), CINE a intervenit? A intervenit Fed-ul, BCE, sau BNR???? Atzi vazut vreun ban mishcandu-se de la BCE sapre bancile greceshti ori cele spaniole? Nu, atzi vazut bani care s-au mishcat de la STATELE europene, in vreme ce BCE sta – neputincioasa, saraca- cu arma la picior shi se uita.
    Iar iluzia asta, ca bancile centrale ar interveni pentru noi, o sa ne coste SCUMP. De fapt, ce spun eu, O SA ne coste? NE COSTA deja. Foarte scump.
    2. Ca dl Hollande loveshte in partidul dlui Sarkozy, lasand justitzia sa ishi faca treaba in cazuri precum Sarkozy el insushi ori madam lagarde, nu ma mira. Ba chiar imi place.
    Shi NU cred ca e singurul shef FMI despre care e va dovedi ca a fost corupt (pentru numele lui Dumnezeu, institutzia asta genereaza coruptzie asha cum apa statuta favorizeaza dezvoltarea bacteriilor…).
    Nu e decat un CAZ dintr-un milion.
    Shi nu ma indoiesc ca daca i-ar lua pe totzi la bani maruntzi, am afla lucruri FOARTE interesante.
    Asha cum aflam acum despre madam lagarde.
    La vremea lui, shi despre Strauss-kahn s-a shtiut, de fapt, ca are creierul undeva in zona shlitzului. Shi l-au numit.
    Cred ca shi despre Madam lagarde s-a shtiut (in mod sigur a shtiut-o bunul nostru prieten, dl Sarkozy) shi totushi au numit-o. Ministreasa, apoi barosana la FMI.
    Fiindca asta e, nu suntem noi mai speciali despre altzii. Nici macar iun materie de coruptzie la nivel inalt…
    Shi nu e nicio intamplareca FMI da din umeri cand aude de coruptzie.
    Cu asha shefi, cum altfel…

    Răspunde
     
  • Gheorghe Matei
    Martie 21, 2013 la ora 01:09

    Pe lungimea de unda a indiferentei am gasit un singur proverb: „tara arde si baba se piaptana”. Asa se explica mare parte a „punctelor” de vedere de pe aceste „meleaguri”! In materie de statistica e bine de stiut ca daca stau cu un picior pe gheata si cu unul pe jar, in medie stau bine. Altfel spus, daca unul mananca 10 fripturi pe saptamana si altul 0.12, STATISTICA ne afiseaza o realitate de pe planeta Marte care a avut loc pe Pluto in timpul meciului de fotbal cu extraterestrii. Baiete, inca o halba!!!!!!!!!!!!!!

    Răspunde
     
  • emil
    Martie 20, 2013 la ora 21:03

    Ia intreba Moise pe oricare angajat de la hidrocentrale, din ce motiv nu produc curent cand este apa si posibilitatea de a face curent ieftin, si atunci ti se va raspunde: trebuie sa produca baietii destepti altfel de curent mai scump; si uite asa se duce de rapa si hidroelectrica si alte combinate metalurgice care traiau pentru hidrocentrale.

    Răspunde
     
  • Constantin
    Martie 20, 2013 la ora 20:52

    S-ar putea ca domnul de la ING Bank sa se fi referit la deviatia PIB, nu tocmai la PIB-ul potential. Dar, daca nu exista suficienta forta de munca in patria noastra datorita imbatranirii populatiei, nu ar oare trebui sa se simta lucrul acesta pe piata fortei de munca? Parca nu se simte. Am mai discutat despre somaj, iar atunci am spus nu numai ca nu scade, dar este mai mare decat in statistici. (Stiu chestiunea cu sondajele si persoanele care s-ar incadra maine; doar ca sociologii sunt de acord ca sondajul este un instrument de cercetare care poate arata in mod corect mai degraba trendul decat situatuia reala la un moment dat.)

    Răspunde
     
 
 
Adaugă comentariul
 
 

Emailul nu va fi făcut public. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Nume: *
Adresa de email: *
Pagină web
Comentariul*
 caractere rămase