Sindicate, bani și educație

Publicat la data de de Moise

profesori plasma

de Moise Guran

Când vine vorba de înțelegeri electorale și de recompensele de după, în România este posibil orice. Când sindicatele din Educație au intrat pe față în lupta politică în campania trecută am spus că poate erau supărate pe tăierea salariilor profesorilor. Dar în România nu poți vorbi nici despre educație, nici despre copii, nici despre școală, nici despre dascăli fără să nu poți identifica rapid un interes financiar mai mult sau mai puțin meschin. Primul lucru pe care l-a făcut guvernul Ponta a fost să le oprească profesorilor din salariu, pe statul de plată, contribuția la sindicat. Și pentru că nu toți profii sunt membrii de sindicat, acum guvernul le mai crează sindicatelor și un mecanism de constrângere și presiune. Ca să devină membrii și să li se oprească și lor cotizația.

Prin ordonanță de urgență sindicatele din învățământ primesc dreptul de a întocmi rapoarte de monitorizare și de evaluare a calității învățământului. Este o putere uriașă pe care sindicatele o capătă în primul rând asupra directorilor de școli, iar apoi, direct, asupra dascălilor. N-ar întreba nimeni părinții dacă sunt mulțumiți sau nu de cum le formează școala copiii, de materiile predate sau de faptul că e clădirea veche și n-avem sală de sport, dar sindicatele devin un soi de curea de transmisie între fiecare unitate școlară și însăși guvernul.

Nu văd de ce s-ar fi deranjat cineva tocmai cu o ordonanță de urgență pentru asta, dar pot să remarc faptul că sindicaliștii devin mai puternici decât inspectorii școlari. Apropo, aceștia ce sens mai au? Nu că până acum ar fi avut… Sau poate guvernul Ponta se pregătește să desființeze inspectoratele școlare, așa cum va face și cu Direcțiile de Sănătate Publică? Ei uite, abia acela ar fi un pas interesant… Cine va mai lua șpaga la examenele de titularizare? Cumva sindicatele?

This entry was posted in MOISE. Bookmark the permalink.

Comentarii prin facebook

50 răspunsuri la Sindicate, bani și educație

  • Constantin
    Martie 18, 2013 la ora 12:43

    Am citit, domnule Chirita. Si, asa cum spuneam, numarul de ore de predare este imposibil. Varianata motivationala a proiectului (cea care contine termenii motivationali), este cea propusa de dumneavoastra la cea actuala, necompetitiva, prin urmare, este cea de luat in calcul. Apoi, organizarea de cursuri „la distanta” la nivel liceal, ori, cu un auditoriu superior celui de la universitati, este o viziune nerealista. Atentia elevilor nu poate fi mobilizata la fel ca in cazul studentilor. Motivatia este diferita, comportamentul la varsta pubertatii este diferit etc. Am citit proiectul, domnule Chirita si apreciez efortul dumneavoastra, dar nu ofera solutii realiste. Parerea mea.

    Răspunde
     
  • Chirita Aurelian Stefan
    Martie 18, 2013 la ora 08:20

    D-le Constantin, nu ati citit cu atentie proiectul nici macar prima data norma didactica este de 18 ore pt profesori in preuniv si de 12 in univ.Pt a motiva financiar profesori talentati se recurge la cresterea voluntara a nr de ore la 22 predare si 26 seminar venitul mediu lunar poate atinge 5.009 lei pt profesori de curs si seminarii din preuniversitar.Daca profesori de curs vor avea 14 clase de predare simultana (numai video se poate fara cheltuieli exagerate)suma incasata lunar este de 7.465lei.

    Răspunde
     
  • Chirita Aurelian Stefan
    Martie 17, 2013 la ora 18:24

    Un sistem educational este performant cand se indeplinesc doua conditii simultan:
    1) Educatorul din ciclul preuniversitar poate cistiga salariul maxim orar din prima luna de serviciu, stimuland randamentul optim al acestuia.
    2)Datorita raspndiri globale ale olimipiadelor scolare va exista o diferenta de notare in activitatea scolara intre elevi care obtin 70% din punctajul maxim la faza locala ,70 %la cea judeteana si 70% in etapa nationala.
    Prima conditie nu este indeplinita de catre sistemul educational romanesc. Pt ca a doua conditie sa se realizeze trebuie schimbat sistemul de punctaj deorece ar creste rata insuccesului scolar (corigenta ,repetentie).

    Răspunde
     
  • laurentiucat
    Martie 15, 2013 la ora 20:46

    am si eu cateva intrebari ptr cine se simte:
    1.sunt curios care este diferenta inte felix si baselu?
    2. care este diferenta intre dosarul penal al lui fenechiu si al lui basescu? mentionand ca basescu are si imnunitate in alte cateva dosare cu casa din mihaileanu, cu schimbul de terenuri cu casuneanu, cu banii de pe numele fetelor.
    3.care este diferenta dintre mona pivniceru care s-a plimbat cu masina lui adrian nastase si madamele din csm care isi beau cafeaua cu basescu dupa care sunt numite la csm, de modul cum gasca lui basescu din csm premeditau voturile?
    4.de cat toval trebuie sa dispui, ca sa judeci cu o balanta masluita?

    Răspunde
     
  • BadeaN
    Martie 15, 2013 la ora 20:19

    D-le Guran, va felicit si sustin in totalitate comentariul d-voastra in legatura cu cazul celor doua judecatoare din Bucuresti si al complicilor dumnealor. Trebuie sa tinem seama de faptul ca nefiind condamnate inca, beneficiaza de prezumtia de nevinovatie. Dar fara sa ma promunt asupra vinovatiei celor in speta, nu pot sa trec cu vederea coruptia din justitie si imensuldeserviciu adus tarii noastre de care magistratii corupti. Nu pot sa nu leg coruptia din justitie de situatia dezastroasa in care se afla Romania, de faptul ca exista atatea nereguli (ca sa nu zic infractiuni) in ceea ce priveste economia, si mai ales sectorul de stat, sau ca s-au facut atatea privatizari cu „cantec” si licitatii cu „dedicatie”. O justitie corupta incurajaza fenomenul infractional, iar factorul preventiv care ar trebui sa apara din respectul fata de duritatea legii este complet anulat. Cat costa un proces ? Aceasta e singura intrebare pe care si-o pun infractorii, daca castigul acoperea costul achitarii la proces si mai ramane si un castig, atunci totul e OK, nu ?!
    Eu consider coruptia din justitie si aservirea ei de catre politic ca fiind cel mai important factor responsabil pentru situatia grea in care ne aflam. Costurile pe care le plateste poporul roman pentru „luxul” de a avea atatia magistrati corupti sau incompetenti sunt enorme, dar cui i-ar pasa atata timp cat „pierdem din castig” si electoratul nu observa ?!

    Răspunde
     
  • Constantin
    Martie 15, 2013 la ora 18:16

    „condamnati-l „_Se pare ca stiti ca este deja condamnat. Asta ati retinut dumneavoastra din interesantul schimb de idei si comentarii de pana acum? Si comparati CSM cu Asociatia Zugravilor Profesionisti? Cel cu damigeana mai avea si cateva mii de euroi si o promisiune de X5, damigeana si caltabosul erau doar „protocolul”. Si a fost monitorizat. Pai, daca vin eu si le zic baietilor din constructii sa-mi dea 1,6 milioane de euroi in schimbul unor flyere, credeti ca mi-ar da? Dar daca le cere Ponta fiti sigur ca dau, char si dupa ce nu mai este prim-ministru. Lasati Legea raspunderii ministeriale ca nu despre asta era discutia, desi subiectul merita cu prisosinta dezbatut. In orice caz, comentariile s-au departat de subiect, iar chestiunea cu traseul banilor proveniti din mita a iesit din cadru. Aceasta este una dintre modalitatile eficiente de a omori un subiect.

    Răspunde
     
  • uta
    Martie 15, 2013 la ora 18:03

    Coruptia in justitie nu cred ca are egal si nici nu cred ca afecteaza ceva mai mult Romania sau poporul roman.De ce? Pentru ca fiecare a avut o mai mica sau mai mare nemultumire si a asteptat de la justitie un ajutor, a asteptat dreptatea care de cele mai multe ori nu a venit si fiecaruia i-a lasat un gust amar.
    Atata timp cat doua instante diferite dau solutii diferite pentru cazuri identice de ce ar fi cineva nemultimit de sistem?
    Defapt justitia are dreptatea ei care nu are legatura cu realitatea si pe care o foloseste cum ii dicteaza interesul.Exemplul:
    Reducerea salarizarii bugetarilor cu 25%.Solutie: e constitutional dar nu si pentru magistrati „care sunt mai presus de lege”(aviz judecatoarea de la Pitesti care stiti…cu Bahus…La volan…Cu alcolemia,etc…Care a cistigat). Adica…Hic! tradare foarte bine. Dar sa stim si noi!
    Daca un judecator se constata ca a dat mai multe verdicte gresite, ca a dat solutii diferite pentru cauze asemanatoare de ce nu se sesizeaza curtile superioare ale magistraturii pentru a se urmari daca solutile nu au fost dictete de alte rationamente, care nu au legatura cu justitia. Daca nu poarta raspunderea faptelor de ce na mai miram? Sentinte clar eronate care au fost culterior castigate in instantele internationale cu valori de sute de milioane de euro si care sun achitate de statul Roman, adica de noi. Unde se mai poate sa nu ai raspunderea propriilor fapte?
    Ciobanul daca a pierdut o oaie, o plateste, mecanicul daca a stricat o piesa i se inputa, managerul care a facut o investitie gresita piata il sanctioneaza iar consiliul il suspenda, numai in justitie nu poarta raspunderea decizilor lor.

    Răspunde
     
  • corneliu apostol
    Martie 15, 2013 la ora 17:47

    condamnati-l pe nastase daca asta era problema; evident ca csm are o responsabilitate pt ca de aia exista (ca si colegiul medicilor , al ziaristilor etc) ca se reglementeze sau sa intervina din interior cunoscand/apreciind mai bine dedesubturile, si sa sanctioneze,dar tot asa este evident ca nu o fac (nici csm nici medicii nici celelalte astfel de structuri), ca sunt intre ei si numai cand e groasa si de neevitat, mai iau atitudine.
    imi amintesc cu cata inversunare spuneau ziaristii acun cca 20 de ani cum vor face ei ordine, adica sa nu intervina si legiuitorul in ce ce priveste delictul de presa.
    cred ca si la csm a fost cam la fel. pai daca nici pe judecatorii „de tara” care se multumesc cu gaini si damigene cu vin nu sunt in stare sa ii monitorizeze, cum ar face-o la colegii lor de promotie, de colegiu sau de catedra. pt ca inceputul e de la mici gainarii .
    in ce priveste ierahizarea pericoleleor sociale, e de discutat, pt ca nastase nu ca prim ministru e implicat, adica nimic din legea responsabilitatii ministeriale nu i s-a imputat ci mai curand o gainarie punctuala.
    nici o obiectie la asta, justitia sa isi faca datoria dar nu se pupa cu restul discutiilor.si nici acei cu caltabosul, adica nu au profitat de functie decat pt gainarii.ca ministrii ar trebui judecati pt erorile de decizie, de guvernare si similare.

    Răspunde
     
  • Constantin
    Martie 15, 2013 la ora 17:30

    Erata.In loc de „acest plan nu poate ocoli CSM” se va citi „acest traseu nu poate ocoli CSM”. Se subintelege, dar am rectificat pentru a evita confuzia.

    Răspunde
     
  • Constantin
    Martie 15, 2013 la ora 17:20

    „am crezut ca discutia este despre coruptia din justitie… adica luat urma banilor”_Asa este. Si ati mai scris: „eu nu m-am gandit la a nastase, care mi se pare benign ca pericol social…, mi se pare mult mai teribil pericolul gen nutu camataru”. Iar eu am facut observatia ca la integritatea judecatiorilor vegheaza CSM. Asadar, daca nu este sanctionata coruptia din justitie, fiind, carvasazica, permisa, nu poate fi exclusa responsabilitatea CSM. Daca dumneavoastra sugerati un traseu al banilor dinspre infractori catre un plan superior magistratilor, in care Dinu si Costache sunt doar actori intermediari, acest plan nu poate ocoli CSM. Apoi, fara sa pun diagnostice malign/benign, pentru ca nu sunt medic, in mod logic, pericolul social al unei infractiuni este cu atat mai mare cu cat puterea functiei detinuta de infractor este mai mare. Daca dumneavoastra veti sustine ca un prim-ministru al unei tari nu are posibilitatea de a comite infractiuni avand costuri sociale mai mari decat infractiunile infaptuite de Sile Camataru’, nu am de gand sa va contrazic, pentru a evita riscul de a duce discutia in zona absurdului.

    Răspunde
     
  • corneliu apostol
    Martie 15, 2013 la ora 17:16

    nu spuneam ca profii au ore putine ci ca au mai putine decat ala din franta, din germania si cred ca si din altele , si presupun ca si ceilalti au acelesi obligatii/indatoriri cu ai nostri; si cand vorbim de profi nu va ganditi la cei cativa care se remarca ci si la restul de 300.000 (imi place sportul si sustin sportul scolar sau in scoala dar numarul de teze pe care le corecteaza acasa profu de sport…si nu e singurul contraexemplu posibil)

    Răspunde
     
  • Constantin
    Martie 15, 2013 la ora 17:02

    „profii romani […] au printre cele mai putine ore saptamanal”_Pai, nu-i asa. Cele 22 de ore la care se face referire sunt ore de predare la clasa. Doar ca profesorii au activitati, pe langa cea de predare, care in prezent se desfasoara teoretic pe parcursul a 8 ore zilnic. In realitate, timpul zilnic pe care un profesor de liceu, spre exemplu, il afecteaza activitatii profesionale este in jur de 10 ore pe parcursul celor cinci zile din saptamana. Un profesor universitar lucreaza in plus si sambata si, de multe ori, duminica.

    Răspunde
     
  • Chirita Aurelian Stefan
    Martie 15, 2013 la ora 16:57

    In privinta numarului 90 se spune ca 9 este o cifra norocoasa chiar divina – prafarazandu-l pe Niels Bohr nu cred in noroc, dar se spune ca daca crezi i-ti aduce noroc.

    Răspunde
     
  • Chirita Aurelian Stefan
    Martie 15, 2013 la ora 16:50

    D-le Constantin ,sunt convins ca a-ti auzit de videoproiector ,deci nu trebuie sa distrugem sali de clasa sau sa construim altele .Cu putina imaginatie ,puteti sa rezolvati si dv. problemele din acel proiect.Competitia este cheia succesului de mii de ani( a se vedea Atena antica si Florenta renascentista) ,iar un proiect al dv. in domeniul inv. cred ca ne ar ajuta pe toti ceilalti.

    Răspunde
     
  • corneliu apostol
    Martie 15, 2013 la ora 16:45

    poate am fost prea plastic sau am parut prea indulgent cu justitia , am crezut ca discutia este despre coruptia din justitie nu de cum isi aleg tintele. adica luat urma banilor, dar pare ca nu asta preocupa.
    dar uite un citat de azi de pe net: „Antonela Costache şi Viorica Dinu stabileau veritabile „tarife” pentru coruperea judecătorilor, singura lor preocupare fiind să îşi îndeplinească sarcinile asumate atunci când luau mită pentru rezolvarea unor dosare, din discuţiile lor rezultând „o evidentă obişnuinţă” în fapte de corupţie.
    care parca mai ma confirma, sau asa imi pare.

    cat despre 23 vs 22, era doar o figura de stil, sigur ca toata polologhia aia pare cam ireala, ca proiect.observatia cu 22 de ore pe saptamana ar fi ceva, profii romani – prin succese sindicale dar si parlamentare – au printre cele mai putine ore saptamanal si mai ales anual cumulat- o socoteala care este evitata mereu,dintre tarile cu pretentii (ce-i drept ca nici la salarii nu fac exceptie, tot cele mai mici)

    Răspunde
     
  • Constantin
    Martie 15, 2013 la ora 16:24

    „…dece 23 si nu tot 22? doar ca sa dea 90 si nu 88?”_Sunt clase virtuale (prin urmare, ar fi putut avea si 22.5 persoane) si se intrunesc cu efectivul acesta doar la seminarii (cf. proiectului). Cursurile se predau la cate 90 de elevi. Nu mai spun ca liceele nu au sali de 90 de locuri, dar la varsta clasei a IX-a este practic imposibil de lucrat cu un asemenea numar de elevi.***”Fetele alea” (domnule corneliu apostol, este impresionant cat de plastic le numiti, cum vad eu, cu multa afectiune; probabil ca fratii Camataru, ca si dl. Dan Voiculescu, la fel le numeau cand vorbeau despre ele) ar trebui sa aiba in vedere in primul rand infractorii de rand si abia apoi pe cei din politica, spuneti dumneavoastra. da, da, da! Si eu cred ca politicienii nu trebuie deranjati prea mult, pentru ca lucreaza in folosul tarii. Dar, daca au prioritate atunci cand umbla cu girofar prin oras, se cheama ca activitatea lor este mai importanta socialmente decat a celorlalti cetateni, inclusiv a infractorilor de rand. Prin urmare, atunci cand comit infractiuni, inseamna ca si gravitatea infractiunilor lor este mai mare din punct de vedere al consecintelor sociale. Drept consecinta, poate ca si pe drumul catre DNA si Instanta de judecata ar trebui sa aiba prioritate, domnule corneliu apostol.

    Răspunde
     
  • corneliu apostol
    Martie 15, 2013 la ora 15:50

    despre invatamant, numai de bine – glumesc.nici eu nu am indraznit sa citesc [pomelnicul acela lung, am incercat si m-am oprit la clasele cu 22 si 23 elevi dupa care nu am mai putut, dece 23 si nu tot 22? doar ca sa dea 90 si nu 88? (e pe al doilea rand, hihi)
    Daca nu li se reda profilor posibilitatea sa ierarhizeze elevii intre 5 si 10, sau intre 2 si 10 si asta sa insemne ceva pt elev si pt familia lui, totul e zadarnic. Si asa ceva se repara in zeci de ani raul fiind deja facut.
    Citesc ici colo despre modelul finlandez (de scoala), e cel mai bun din lume, in primele 6 clase nu se dau note, nu se consemneaza nimic despre elevi, parintii nu sunt informati s.a..
    Si il vedeti in Romania? Sa incercam sa aducem scoala la macar ce a fost in loc sa inventam alte variante; atata vreme cat perceptia generala e ca becali e mai bun decat medaliatul cu aur de la matematica, nu ai ce a pretinzi profilor.
    P.S. cei mai slabi absolventi ai universitatilor merg in invattamant (ca doar n-or sa mearga in cercetare)!!!

    Răspunde
     
  • corneliu apostol
    Martie 15, 2013 la ora 15:36

    mi s-a parut un pic de ironie cand a venit vorba de coruptia din justitie (care incepe de la grefier si continua cu instrumentarea astfel incat sa se dea verdict favorabil cui trebuie)
    fetele alea (judecatoresele) sunt fete de milioane (zeci de) ca doar nu s-au apucat de ilegalitati fix cand au dat de dinel staicu.
    daca nu cauti urmele milioanelor te prefaci ca anchetezi ceva.
    un avocat e mare nu prin pledoarie (nu am auzit sa fi fost asa ceva la noi, poate prin anii ’30) ci prin cum redacteaza incat sa dea o sansa grefierului sa „greseasca” , apoi prin cate amanari stie sa o lungeasca, si apoi prin modul de mare incredere in care stie sa contacteze procurori sau/si judecatori.
    e cineva pe aceasta discutie care crede altfel?
    poate doar pt a fi politic corect.

    ps: eu nu m-am gandit la a nastase, care mi se pare benign ca pericol social ( orice disparitie a lui din viata publica va fi repede reparata prin un a.n.2), mi se pare mult mai teribil pericolul gen nutu camataru, si tot ce se aseamana cu, pt ca daca veti putea recapitula – eventual -, la noi nici o investigatie mare nu a demarat daca nu a fost impinsa din alte tari, ori pe camataru nimeni nu ni-l vrea.

    Răspunde
     
  • Constantin
    Martie 15, 2013 la ora 14:14

    Erata: In comentariul meu mai de dinainte, in loc de :”puteti fi sigur ca odata cu venirea doamnei Mona Pivniceru in CSM, cea care in prezent este ministrul de Justitie si o apropiata a infractorului Adrian Nastase, cu a carui masina se plimba din cand in cand, lucrurile se vor lamuri in totalitate. Vom sti atunci cu precizie care sunt judecatorii corupti si unde ajung banii primiti de acestia de la infractori.” se va citi: „puteti fi sigur ca odata cu venirea doamnei Mona Pivniceru in CSM, cea care in prezent este ministrul de Justitie si o apropiata a infractorului Adrian Nastase, cu a carui masina se plimba din cand in cand, lucrurile s-au lamurit in totalitate. Stim acum cu precizie care sunt judecatorii corupti si unde ajung banii primiti de acestia de la infractori.” Iata ca am reparat-o.

    Răspunde
     
  • Constantin
    Martie 15, 2013 la ora 13:25

    Ah, sa nu uit: informatia cu privire la plimbarea efectuata de doamna Mona Pivniceru cu masina infractorului Adrian Nastase este corecta.

    Răspunde
     
  • Constantin
    Martie 15, 2013 la ora 13:23

    „va pleca la ccr”_Asa este. Este intotdeauna valabil proverbul care zice: „Niciodata sa nu spui ca mai rau de atata nu se poate!”. Imi cer scuze iubitilor colegi comentatori pentru dezinformare si manipularea odioasa a informatiei.

    Răspunde
     
  • laurentiucat
    Martie 15, 2013 la ora 13:17

    mona pivniceru e in csm deja. va pleca la ccr. cred ca e a 3-a confuzie in ce o priveste pe d-na pivniceru si de aceea mi-am permis sa o corectez.

    Răspunde
     
  • Constantin
    Martie 15, 2013 la ora 13:10

    „…INS-ul nu e ceea ce ar trebui sa fie”_Domnule cornel, permiteti-mi sa observ ca opinia dumneavoastra coincide cu cea a reputatului economist Florin Citzu, consultantul pe teme economice al SAR in vederea realizarii recentului raport, care scria pe blogul domniei sale despre neincrederea pe care o are in cifrele cu privire la cresterea economica a tarii noastre pe anul 2012 comunicate de INS. Doar ca domnia sa a avut in vedere drept argument doar evolutia anumitor sectoare economice. Probabil ca dumneavoastra aveti o vedere mai larga. Recentele modificari la conducerea institutiei sunt, insa, de natuira a ne oferi datele satisfacatoare de care avem nevoie. Pe cele reale, am vrut sa zic.

    Răspunde
     
  • Constantin
    Martie 15, 2013 la ora 12:58

    „…daca nu e prima si n-are cum sa fie prima, ar trebui cautat drumul restului de bani”_Domnule corneliu apostol, presupun ca nu insinuati ceva cu privire la CSM, adica institutia care a starnit scandalul public de acum cateva zile. Daca exista vreun dubiu cu privire la impartialitatea institutiei, la corectitudinea si la temeinicia excluderii Alinei Ghica si a lui Cristi Danilet, puteti fi sigur ca odata cu venirea doamnei Mona Pivniceru in CSM, cea care in prezent este ministrul de Justitie si o apropiata a infractorului Adrian Nastase, cu a carui masina se plimba din cand in cand, lucrurile se vor lamuri in totalitate. Vom sti atunci cu precizie care sunt judecatorii corupti si unde ajung banii primiti de acestia de la infractori.

    Răspunde
     
  • cornel
    Martie 15, 2013 la ora 12:53

    @LaurentiuCat>Nu am apucat sa citesc comentariul d-lui Chirita pentru ca numai cand ma uit la cat de lung e ma cam ia o durere de cap, asa din senin. Insa, am citit de fiecare data ceea ce a scris si se pare ca informatia e de luat in seama, asa la o prima vedere pentru ca daca vorbim de cifre trebuie sa ai acces la asa ceva ca sa faci o comparatie. Altfel o iei ca si informatie credibila pana la proba contrarie. Ai vazut ca INS-ul nu e ceea ce ar trebui sa fie si mai e si aspectul ala ca nici o asemenea informatie nu e 100% corecta, poate numai 99,8%, dar imaginea de ansamblu trebuie luata in considerare ca sa iti faci o imagine asupra fenomenului respectiv.
    O zi buna.

    Răspunde
     
  • Constantin
    Martie 15, 2013 la ora 12:47

    „…de unde ai copiat toate astea?”_Domnul Chirita a mai avut si cu alta ocazie amabilitatea sa ne impartaseasca din proiectul domniei sale cu privire la reforma in invatamant. Am citit cu atentie prima data. Clasele de liceeni cu 90 de elevi, ori cele gimnaziale cu 30, si profesori [mai putini la numar, pentru eficientizare] cu norma didactica saptamanala de 22 de ore, sau mai mult, sunt idei care demonstreaza ca dl. Chirita nu activeaza in domeniu. Si nici nici forta imaginativa nu are suficienta.

    Răspunde
     
  • laurentiucat
    Martie 15, 2013 la ora 12:26

    mama! a citit careva ce a scris dl chirita mai jos? merita ? ca am salvat in word si sunt 12 pagini cu font de 12…

    Răspunde
     
  • m
    Martie 15, 2013 la ora 10:57

    @chirita esti angajat 🙂 de unde ai copiat toate astea?

    Răspunde
     
  • Constantin
    Martie 15, 2013 la ora 10:44

    Interesant, BC. Si mai exista materia prima, care trebuie prelucrata, nu-i asa? In vederea obtinerii produsului finit. Era cat pe ce s-o uitati, domnule BC. Dar, stiti la ca nu ne-am gandit? Ce ne facem daca cumva materia prima nu este uniforma si omogena? Este ca s-ar putea ca rezultatele procesului de productie imaginat de dumneavoastra sa fie imprevizibile?

    Răspunde
     
  • Paul
    Martie 15, 2013 la ora 10:22

    BC – schema ta este prea complicata. Eu zic sa o simplicam:

    – ministerul impune niste standarde care pot fi verificate prin examele nationale.

    – copiii (parintii) care sunt beneficiarii vor alege acele scoli care au rezultate bune la testele nationale.

    PS: Cred ca in timp, dupa ce sistemul se curata si ofera copiilor destul de multe oferte educationale, examenele nationale pot dispare.

    Răspunde
     
  • lucianh
    Martie 15, 2013 la ora 09:33

    Am terminat de doi ani o facultate si sunt fericit din doua motive: am scapat de lingai si am un loc de munca. Scoala in Romania eu o vad asa: pana la nivel de facultate familia TREBUIE sa se implice in „drumul” adolescentului. Facultatea TREBUIE privatizata pentru simplul motiv ca va duce la concurenta.
    Pe scurt sper ca toti „doctorii” care predau acelasi curs (creat in anul absolvirii lor…anii 1970) citind de pe fituici (exceptia fiind intarita de un individ care a ajuns membru in academia romana, cu drepturi depline; acest „profesor” citeste pur si simplu cursul de pe foaie si se plimba prin clasa;face asta de 30 de ani de zile; cursul este de deformare plastica-inginerie; daca i se pun intrebari ti se raspunde cu ironie- „te astept la meditatii” ). Asadar astept ziua in care aceste cadre didactice vor trebui sa concureze pentru un post (sa nu mai fie subventionate facultatile!), ca doar de aceea ii vom plati
    !

    Răspunde
     
  • Chirita Aurelian Stefan
    Martie 15, 2013 la ora 09:13

    Viziunea mea asupra sistemului educational romanesc.Mediul liceal: predare in sistem universitar cursuri ,seminarii prin crearea centrelor de excelenta judetene,municipale(Bucuresti) sau regionale de excelenta numite colegii avand cursuri de 90 de elevi,grupati in 2 clase cu 22 elevi si 2 clase cu 23 de elevi, exceptie pentru desen(numai ciclul gimnazial ,vezi cursurile interdisciplinare) si educatie fizica.Primele 10 colegii regionale ca performanta vor purta denumirea de colegii nationale.Argumente : vezi dezvoltarea completa a creierului uman la 15 ani si cresterea gradului de profesionalism al cadrelor didactice.Personalul didactic pt. colegii va proveni din universitatile reformate si liceele performante.Evaluari(Teste diferite )de 10 ,15, 25-30 pct -valabil pt ciclul gimnazial,liceal,universitar .Se introduce in mediul prescolar si primar calificativul excelent(ecl)Pt 10 pct- 30%grad usor de dificultate ,40%grad dif medie, 30% grad dif ridicat.Pt 15 pct -20% usor, 25% mediu , 20% ridicat ,35% avansat.Pt 25pct-40% ridicat,20 %avansat,40% f.avansat. Grad f.avansat ~nivel mediu olimpiada nationala. Grad avansat~ nivel mediu olimpiada locala . Se poate obtine punctaj de 26,27 prin comisii ale inspectoratelor pt lucrarile f.bune.Punctaj de 28,29 30 pt. lucrari exceptionale( inventii,inovatii.etc,vezi exceptie),prin comisii ale minist.formate inclusiv din academicieni.O inovatie va fi rasplatita cu un punctaj de 26-28 pct iar pt.o inventie cu 27-30 pct.Pt Bacalaureat si teze procentele se modifica astfel :pt 10 pct-40% grad usor de dificultate,40% grad mediu,20% grad ridicat,pt 15 pct -25%grad usor de dificultate ,25%grad mediu,25%grad ridicat,25%grad avansat iar pt 25-30pct 50%grad ridicat, 15% avansat,35%grad f. avansat.
    Ex :-pt ed. fizica 27 pct record national egalat pt. categoria de varsta, 30 pct pt. record mondial. Argumente: echivalenta notelor- 30%*usor*10=20%usor*15, (30%usor+ 40%mediu)*10~(20%usor+25%mediu)*15, 20% avansat *25~35%avansat*15 – si cresterea gradului de profesionalism a personalului didactic .Se renunta la pct. din oficiu.Minsterul elaboreaza ghiduri practice pt. subiecte de tipul celor enuntate anterior.De ex: matematica ecuatia de gradul I subiect usor ,ecuatia contine 4 termeni din care 2 necunoscute toate numere intregi 3x -6 = 2x + 4. Subiectele de nivel mediu de olimpiada locala sau nationala se pot diferentia la randul lor in subiecte usoare ,medii sau dificile.
    Mediul universitar : 6 centre univ. Craiova ,Bucuresti,Galati ,Iasi.Timisoara ,Cluj Napoca. Dist max pt un student 250 km.Personal didactic 13.000.Alocatiile bugetare pt centrele univ. proportionale cu standardele europene de calitate,in cazul in care performantele sunt sub pragul minim acceptat ,se desfinteaza Facultatea din cele 6 centre univ .Vor exista Facultati cu profil pedagogic ,doar in centrele universitare : Bucuresti , Iasi , Cluj-Napoca.
    Pt scolii ,licee si colegii alocatile(cheltuieli per capita) decise cu o marja _+20% in functie de performantele la olimpiadele scolare si intrecerile pe meserii(L.A.M.).. Fostele centre univ transform. in colegii si centre de cercetare.In colegiile liceale se mentin titlurile univ .pina la conf.. Personalul didactic:
    Cicl.prescolar: grupe de 21 prescolari, 3 ani de studii, ~225.000 prescolari anual ( 666.123 prescolari 2009-2010).
    225.000*3/21=32.143 educatori
    Cicl.prim cls de 27 elevi, 4 ani de studii ( 845.679 elevi 2009-2010)
    215.000*4/27 = 31.852 invatatori
    Cicl gimn 18 ore norma did.,23 ore saptamanal,clase de 30 elevii,5 ani de studii.Se stabileste daca optimul este de 23 ore saptamanale.
    ( 873.997elevi 2009-2010)
    220.000*5*23/(18*30)=46.852 profesori.
    Varianta 3 Ciclul gimnazial cu predare universitara -vezi concluzia 3) 90 elevi grupe de 22 si 23 elevi,norma didactica 18 si 23 ore sapatmanal.
    220.000*5*23/18/((90*60/100)+(40*22.5/100) =22.310 profesori.
    Cicl liceal;Se stabieste nr optim de elevi in liceele de arte si meserii. Se stabileste daca optimul este de 26 ore saptamanale.In colegii 60% cursuri cu 90 elevi,40%seminari cu 22 si 23 elevi,3 ani de studii.,norma didactica de 18ore.La matematica ,fizica chimie 50% cursuri ,50% seminari, in seminari sunt incluse si laboratoarele.La biologie geografie ,istorie si limbi straine distrbutie de 66,(6) %predare si 33,(3) %seminar. La limba si literatura romana 60 % cursuri si 40 % seminari.Clase de 12 -16 elevi pt olimpici nationali si internationali in colegii.In celelalte licee se copiaza modelul colegiului .Varianta 1) 30.000 elevi in L.A.M. Varianta 2) 60.000 in L.A.M .in functie de cererea pe piata muncii stablita de Ministerul Muncii.Nr de ore saptaminale 26 in colegii si 30 in L.A.M.Varianta 1
    220.000*3*26/18/((90*60/100)+(40*22,5/100))=15.132 prof
    In Liceele de arte si meseri 30 elevi pt un profesor,norma did=18ore.
    30.000 /18*30/30*3 = 5.000 profesori.
    Varianta 2
    190.000*3*26/18/((90*60/100)+(40*22.5/100))=13.069 profesori.
    In L.A.M.60.000*3/18*30/30=10.000 prof
    In inspectorate ,cluburi scolare,cluburi sportive 10.000 profesori.
    Total preuniv 1=140.979
    Total univ 13.000 Argument;80.000 studenti*6.5ani(inclusiv masterat)=13.000*40 studenti /cadru universitar.Norma didactica 12 ore(Franta 14 ore ,Italia 16 ore) .
    Total sistem 1 = 153.979
    Total preuniv 2 = 143.916
    Total sistem 2 = 156.916
    Total preuniv 3 = 116.4377
    Total sistem 3 = 129.437
    Dupa 3 ani se introduce parcursul de excelenta pt elevi f. talentati (0,15 % -0,3% din numarul total de elevi). Astfel ,grupa pregatitoare incepe la 4ani.La varsta de 5 ani, elevii urmeaza ciclul primar de 2 ani, apoi cel gimnazial de 3 ani si cel liceal de 4 ani.
    Anul scolar poate incepe cu 30 ore saptamanal, dupa prima saptamana de vacanta se ajunge la 26-ciclul liceal, respectiv 21,23,24 ore pt. ciclul gimnazial,daca nr de saptamani de 30 nu este simetric cu cele de15, 16 respctiv 22, se continua cu cateva saptamani de 30 dupa prima saptamana de vacanta , vezi mai jos iar in perioada evaluarilor la 15,16, 22ore saptamanal( 15,16 ore pt gimnaziu si 22 ore pt liceu),trecerea la programul redus este de preferat sa se realizeze cu 1 saptamana inaintea de perioada de evaluare .Vor exista 3 trepte de orar de 30 -23-16 pt gimnaziu si 30-26 -22 pt liceu in I semestru.In sem II se incepe cu 26 ore si descreste pina la la 16-22 ore(gimnaziu 16 respectiv liceu 22) in perioada evaluarilor ,cu 2 trepte semestriale (26-16 respectiv 26-22).Programul saptamanal pe discipline de invatamant ,ciclul gimnazial: Mat , Lb.rom – 3 ore , Fizica ( din cl. VI) , Chimie ( din cl VII),Ed. Fizica – 2 ore, Istorie ,Geografie ,Informatica ,Biologie, 2*Lb.straine -1,5 ore , Ed.Civica(doar cl V + cl. VI) ,Ed.tehnologica, Desen, Muzica – 1 ora . Ora de religie facultativa din ciclul gimnazial se va desfasura cu precadere in biserica sau in casa eparhiala .In perioda evaluarilor cl. V Mat , Lb.rom -3 ore ,Ed. fizica -2 ore, Istorie ,Geografie,Biologie, 2*Lb. Straine , Muzica , Informatica -1 ora -15 ore .Pt cl. VI in perioda evaluarilor se introduc 2 ore de Fizica si se renunta la ora de Biologie – 16 in total. Pt clasele VII, VIII, IX se introduc 2 ore de Chimie si nr. de ore de Mat , Lb. rom. se reduc la 2 – total 16. Ora de dirigentie va cuprinde notiuni de Ed. civica din clasa a VII.Numarul de ore saptamanale (fara a lua in calcul dirigentia si religia) devine pt. orarul normal 21 ore -cl.V ,23 ore – cl VI, si VII ,VIII, IX -24 ore .Dupa 3 ore de studiu, recreatie de 20 minute. In sem. I se studiaza 53-55% din programa scolara, in sem II restul.Perioda evalurilor dureaza 3-4 saptamani in functie de numarul de teze (3-in cadrul profilul real se sustin teze la rom.,mat,fizica ,chimie anorganica cl IX).Nr mediul al elevilor/profesor pt clasa a V va fi intre (47,64 si 49,48) ,clasa a VI (43,54 si 45,07),clasa a VII , a VIII si a IX (40,69 si 42,09) pt clase de muzica cu 45 si 90 de elevi.
    La inceput si final de semestru, distributia orelor de curs si seminar se modifica ,creste ponderea orelor de seminar 60% -vezi evaluarea initiala si finala.La educatie muzicala, orele vor fi distribuite numai profesorilor absolventi ai Conservatorului si numai ocazional -nu mai mult de 2,5 % -altora . Se urmareste cresterea gradului de educatie muzicala si combaterea eficienta a genurilor kitsch (maneaua) Plata profesorilor se va face ca profesori de curs ,completandu-se catedra acestora cu ore de predare a unui instrument muzical. .Se creeaza o sala de auditie,care poate gazdui 45-90 elevi (in functie de profesori disponibili) cu o acustica demna de o sala de concerte (foste aule), fiecare elev beneficieaza de un scaun cu suport pentru notite si casca conectata la un server pt corectarea erorilor comise in interpretarea unei bucati muzicale .La educatie tehnologica ,orele se desfasoara in ateliere prin gruparea a 2 clase (45 elevi) , profesori vor fi retribuiti ca profesori de seminar . La educatie civica ,va exista doar profesor de curs, evaluarile se vor desfasura in fiecare clasa de predare in timpul lectiei.
    Este de preferat,ca personalul didactic al inspectoratelor sa provina din mediul univ.Vor exista 6 inspectorate regionale-centrele universitare- si inspectori de zona in fiecare judet.Nr de elevi in colegiile regionale ~2,5% ,in cele judetene ~27,5% din nr total de elevi din ciclul liceal si ~ 30 % din ciclul gimnazial . Colegii regionale in Craiova ,Bucuresti,Galati ,Iasi.Timisoara ,Cluj Napoca ,Brasov ,Constanta eventul Bacau ,Hunedoara si Baia Mare.In judete 1-2 centre judetene in funcie de amplasamentul resedintei si de populatia celui de al doilea oras,ex: Dolj -Craiova, Olt-Slatina, Caracal ,Teleorman- Turnu Magurele si Alexandria etc.
    Procentul eleviilor in ciclul gimnazial orasenesc 60%-72,5%(ideal 70%)din numarul total pentru a nu aglomera circulatia rutiera.Scolile aflate la 6-15 km de orasele mici, 7-16 km de orasele medii si 8-15 km de orasele mari se desfinteaza(distante de la periferia oraselor pana la periferia comunelor pe D.N. sau D.J ).Fiecare colegiu, va incorpora 3 scoli in orasele mari si 2 in orasele mai mici(~30.000 locuitori) cu predare univ din clasa V- iar pt a evita extinderea scolilor rurale, un profesor de curs din colegiu va preda pt. 6,8, 9 ,12 pana la 18 clase de 22-23 elevii in ciclul gimnazial inca din toamna acestui an.Liceele din orasele medii si mari vor include 2-3 scoli generale- vezi colegii.
    Ex : colegii cu 3 scoli, cate 6 clase paralele in fiecare scoala 6*3 =18 clase .Daca colegii cu acelasi profil in numar de 2 isi vor pune la dispozitie cei mai buni profesori (vezi ex . aliantele marilor constructori de automobile ) ,unii dintre profesori vor preda pt clase cu elevi talentati( profil avansat sau f.avansat), iar ceilalti profesori pt studiul normal. 18 *2 =36 clase /max 2 profile =18 clase.sau minimul de 36 clase/max 9 grupari =4 clase. Dupa cum am enuntat pot fi si grupari de cate 8 ,9 ,12 clase pt un profesor de curs in functie de cerintele parintilor si modul de organizarea al claselor. Pt a evita ,,batalia ” pentru profesori de seminari performanti ,clasele vor pastra in componenta lor elevi cu medii peste 17,5 pct la disciplina respectiva realizandu-se o noua repartizare a celorlalti elevi, exceptie clasele de olimpici nationali si internationali numai asa se poate realiza o echitate a sanselor. In orasele mici(~25.000 locuitori) ramane un singur liceu care anexeaza scolile aferente,Clubul Sportiv Scolar si Clubul Elevului , usurand astfel redistribuirea profesorilor, ceea ce va conduce la existenta scolilor numai in mediul rural.Masura de comasare a Clubului Sportiv Scolar si Clubului Elevului in Licee si Colegii se va extinde si pt. orasele medii.In liceele comasate se trece prin etapa intermediara a predari in stil clasic (sept.2011) ,clase constituite din 30 de elevi( ciclul gimnazial) iar in cel liceal se trece la predarea universitara, etapa ia sfarsit in momentul in care se amelioreaza predarea in ciclul primar .In mediul comunal se procedeaza identic numai pt.scoli (gradinitele raman incluse in scoli).In invatamantul vocational (L.A.M.) se adopta modelul de predare univ. pt. discplinele de baza ,iar orele de specialitate se desfasoara ca ore de seminar(25-30 elevi in functie de dotarea tehnica). In mediul citadin ,gradinitele vor fi grupate cate 3 cu un singur director, se creeaza functia suplimentara de director educativ, ocupata de un specialist universitar in domeniul psihologiei sau pedagogiei (minim asistent), daca acesta nu doreste functia de director.Orele de seminar ale specialistilor din domeniul psiho-pedagogic, se vor desfasura in scoli ,licee,colegii si gradinite in special in orase mici ,comune si orase medii.Cladirile inchise si nevandute vor fi supravegate video de catre Politie.
    Redistribuirea personalului didactic din mediul universitar(total 31.103 in 2009-2010): Este de preferat ca :13.000 sa ramana in universitati ,1.500 in cercetare,2.000 in inspectoratele scolare,1.500 in alte instituitii ( indeosebi cei din domeniul juridic, economic,etc.).Marea majoritate a caderele universitare cu specialitate juridica se vor indrepta spre alte instituiti ale statului, exceptie cei care vor fi redirectionati spre Departametul juridc al Inspectoratelor. O parte din cadrele univ. din Facultatile desfintate ,se vor indrepta spre celelate Facultati-cele 6 centre univ..
    ~6.000 in mediul liceal , ~7.000 in mediul gimnazial ,
    Redistibuirea profesorilor din mediul preuniversitar . Ar fi de dorit ca 20.000 profesori sa devina educatori si invatatori( 20.000 de locuri de munca din cele 63.995 locuri de invatatori si educatori).
    Acest deziderat, trebuie atins deoarece rata profesionalismului in ciclul prescolar si primar ar fi sub 50 % (40,63%),in timp ce in ciclul gimnazial exista riscul eliminari profesorilor b.pregatiti- rata de 100 % .(Rata profesionalismului = procentul de profesori bine pregatati si f. bine pregatati ) .Cele 20.000 de locuri de munca de invatatori si educatori vor fi scoase la concurs in 6 ani dupa cum urmeaza : in primi 3 ani cate 3.000 de locuri ,in urmatori doi cate 4.000 iar in al saselea an 3.000 pt a coincide cu restructurarea invatamantului.La inceputul anului scolar 2011-2012 numarul de catedre in invatamant va fi cuprins intre 155.000 -160.000 iar in mediul prescolar si primar trebuie atins nr de 63.995 astfel incat in 7-8 ani este de dorit inchierea procesului de restructurare a invatamantului. In cazul redistribuiri pt a evita abuzurile -alocatia pt elev va fi in functie de ponderea personalului didactic performant prin implicarea directa a Ministerului sau prin Inspectorate.Astfel, ponderea cadrelor didactice din mediul univ. va fi de minim 15%- max 25% in colegiile regionale , 15%-30% in colegiile judetene , 28%-35% in licee din nr . total de profesori , nu cadre didactice.Repartizarea va incepe de la licee spre colegiile regionale , a se vedea rezultate la testele Pisa-orasul mic cel mai slab rezultat ,urmat de comuna ,oras mediu si oras mare.Intr-o prima estimare daca numarul educatorilor si invatatorilor va ajunge la 64.000+2.000 profesori in inspectorate + 13.000 universitati =79.000, 160.00-79.000 = 81.000 profesori ,pt 17.000 profesori in mediul non-urban ,rezulta 64.000 profesori in orase iar ponderea cadrelor didactice din fostul mediu univ. 13.000/64.000*100 = 20,31%. Aproximativ 31.000 cadre didactice vor avea coeficientul 1, 69.000 de cadre didactice-inclusiv cele care vor proveni din mediul univ. – vor avea un coeficient mai mare de 1,3 , ~22.000 un coeficient mai mare sau egal cu 1,75 iar ~ 5.000 coeficientul maxim. (pt. invatamantul preuniv.) Toate cadrele foste univ. vor avea coeficentul mai mare de 1,3 ,8.000 un coeficent mai mare sau egal cu 1,75 iar ~3.000 coeficientul 2.Treptele de coeficient vor fi de 0,05 pct. astfel incat cate 7.500 vor avea coeficient de 1,05 , 1,1, 1,15 ,1,2 , 1,25 ,1,3 (.45.000 in total) iar cate 5.875 un coeficient de 1,35 ,1,4 ,1,45 ,1,5 ,1,55, 1,6 ,1,65,1,7(total de 47.000) pt ca cate 3.400 vor primi coeficiente de 1,75 ,1,8 ,1,85 ,1,9 si 1,95(pt. un total de 17.000) .In Inspectoratele regionale ,salariul mediu intr 3.200-5.120 lei pt.cadrele didactice(3.680-5.888 lei conform P.M. Victor Ponta).Se ia in considerare un raport de 2.750/3.750/7.500 intre educatori /invatatori /profesori pt stabilirea nr de educatori ,invatatori si profesori care trebuie sa fie distribuiti pt fiecare coeficient de salarizare.Datorita distributiei asimetrice, coeficient ~1,36 salariul poate fi majorat cu 10 %.Catedrele eliberate prin pensionare vor fi scoase la concurs ,restructurarea se face fara a le include. Atunci cand un profesor,educator sau invatator care a fost restructurat si ocupa un post printr-o clasare superioara (in prima 1/6 daca a provenit din colegiile regionale , 1/4 din colegiile judetene si scolile generale ,1/3 din licee si gradinite ) a locurilor vacante, toate cadrele didactice ale unitati de invatamant-inclusiv directori- vor fi supusi unei reezaminari de genul celei de la pregatirea profesionala, exceptie fac profesori cu rezultate deosebite( premii si mentiuni la Olimpiadele Nationale-minim 3 – si cei cu note de minim 18,5 la proba a doua-vezi pregatirea profesionala a profesorilor) . Reexaminarea va cuprinde cele 2 probe pentru a avea o imagine completa a gradului de pregatire profesionala . Daca profesorul restructurat obtine 18,5 pct la proba a doua ,directori si Consiliul profesoral sunt pasibili de o diminuare cu minim 15 % pe 6 luni pt. directori si 10% pe 6 luni pt. profesori din consiliu,iar pt o nota de 22 de pct. directori si Consiliul vor fi demisi si dictata o sanctiune pecuniara minima de 25% pe 6 luni pt. directori si 15 % pe 6 luni pt. membri Consililui In scolile generale si licee sanctiunile se aplica de la 15,5 pct si respectiv 18,5 pct ,pragul poate sa coboara in functie de clasificarea scoli,liceului -minim 13,5pct .
    Salarizarea personalului didactic (de la 1 ianuarie 2012).Pt educatori si invatatori , salariul minim net 1.250 lei ,pt profesori 1.508 lei .Pt profesori de curs din invatamantul preuniversitar ,salariul minim net de 1.782 lei .Luand in consideraratie noile promisiuni electorale ale guvenului Ponta-cresterea in doua trepte cu 15% la final-salarile minime vor atinge urmatorele valori -1.437,5 lei pt educatori si invatatori 1.734 lei pt profesori de seminar si 2.050 pt profesori de curs . Raportul salarial 2/1 in functie de performantele scolare. Norma maxima pt profesori de curs din colegii 22 ore iar pt cei de seminar 26 ore.In ipoteza in care orarul scolar nu permite atingerea normei de 18 ore pt profesori de seminar salariul se calculeaza ca si parte din 18 ore -nr de ore /18 *1.508 lei pt. salariul minim. Dupa trecerea la predarea in sistem univesitar in mediul gimnazial salariul minim al educatorilor si invatatorilor din localitatea in cauza va devine 1.624 lei (1.867lei conform P.M Ponta).Calculul salariului maxim net in mediul preuniv.:
    22/18*2*1.782 = 4.356 lei(5.009 lei dupa decembrie 2012).Pt un profesor cu catedra completa si o distrbuitie 50%,predare 50%, seminar salariul minim net lunar va fi 1.508*0.5 +1.782*0.5 =1.645 lei (1.892 lei dupa decembrie 2012)pt 60% 40% ar deveni egal cu 1.811 lei(2.083 lei conform P.M.Victor Ponta) iar pt 66,(6)% si 33,(3)% 1.829lei(2.103 lei dupa decembrie 2012) .Pt profesori de educatie fizica ,religie salariul minim net lunar va fi 1.508 lei.(1.734lei conform P.M. Victor Ponta)
    Calcul mat. pt sustinerea salariilor . Alocatia pt.elev 2.200 lei in mediul urban,,bonus de performanta 20%,nr. de elevi pt invatator 27, norma didactica de 18 ore , 23 ore saptamanal ,nr de elevi pt un prof. (( 90*0.6)+(22,5*0.4))*18/23 = 49,30 elevi, 4clase primare , 5 clase gimnaziale, ponderea salariului net in cel brut (100-44+2 = 58% ianuarie 2012), 12 luni calendaristice, 60 % ponderea salariului in cheltuielile totale .
    2.200*1,2*((27*4)+(49,3 *5))/9=103.986 lei anual 103.986/12*0,58*0,6=3.015,5 lei .Presupunand o alocatie pt elev de 2.600 lei in ciclul liceal ,26 ore saptamnale ,numarul de elevi pt un profesor in ciclul liceal ((90*0.6)+(22.5*4))*18/26 =43,61 elevi toate conditiile anterioare calculul devine : 2.200*1,2*((27*1/3)+ (49,3*5/12)) + (2.600*1,2*1/4*43,61) =112.005lei anual 112.005 /12*0,58*0,6 = 3.248 lei lunar.Astfel in colegii un invatator sau profesor va avea salariul minim de 1.624 lei ,profesori de curs 1.920 lei iar salariul maxim va fi de 4.693 lei . Daca profesorul are mai mult de 90 de elevi la curs vezi pana la 18 clase simultan ,70% din economia rezultata este destinata profesorului,restul unitatii de invatamant. Venitul suplimentar al unui profesor va fi pt 18 clase de predare simultana cu o medie de 22,5 elevi ,alocatie pt elev de 2.200*1.2* = 2.640 lei,14 discipline ,12 luni anuale, catedra de 22 ore , 0,58 salariului net din cel brut si 70% procentul profesorului din economie (18-4)*22.5*2.640/12/14*0.58*0.7*22/18 = 2.456lei.(2.824 lei din decembrie 2012 )
    Compensarea orelor de dirigentie,educatie fizica , etc , a sporurilor dar si a salarilor profesorilor de curs lei se face prin cresterea ponderi elevilor datorita existentei ciclului liceal, transferuri interne(mediul universitar ~525.000.000-700.000.000 lei anual ),economiei la capitolul intretinere , vanzarea de active (cladiri) , cat si prin cresterea numarului de elevi intr-o clasa din ciclul primar care va atinga nr. maxim de 33.Se vor negocia numai salarii nete .
    Salariile cu pana la 30% peste nivelul minim ,se acorda de catre director impreuna cu Consiliul Profesoral ,cele ce depasesc 30% dar nu mai mult de 50% ,trebuie sa aiba girul Inspectoratelor, iar cele ce au un coeficient mai mare de 1,5 avizul Ministerului . Depasirea normei didactice se face pentru un procent de pana la 10% cu acordul Inspectoratelor ,cele mai mari de 10% cu girul Ministerului .
    Indentic se procedeaza cu profesori pensionari, acestia vor avea acordul Ministerului ,de preferat 10-12 ore sapatamanale numai pt. profesori cu rezultate f. bune la olimpiadele nationale si internationale(minim 4 premii la Olimpiada Nationala si cel putin un premiu II sau 8 premii si mentiuni ) .Ponderea salariilor in bugetul total al unitati de invatamant nu trebuie sa depaseasca 60%.Deoarece scolile din mediul rural au o alocatie mai mare, cheltuielile cu transportul elevilor trebuie prinse in buget,astfel incat nu va fi posibila o pondrea a salariilor mai mare de 60 %.
    Absolventi de facultate pot obtine coeficientul maxim de 2 prin sustinerea unui examen, dar dupa 5 ani in invatamant ,salarizarea acestora se va face strict pe baza performantelor scolare. Se introduce pensia de excelenta pentru toate domeniile de activitate, inclusiv invatamant in valoare de 1,25 salarii medii pe economie.

    Programa scolara : In manuale de aritmetica pondere ~30% probleme din Gazeta Matematica Se introduc lectii de dictie.2ore/saptamanal.Ciclul gimnazial:in cls V mat operatiile cu multimi se aplica si pe textele literare.La geografie se realizeaza studiul comparativ intre tari cu P.I.B. asemanator ,dar resurse minerale diferite si viceversa,studiul pe 2-3 tari.Se evidentiaza ponderea resurselor naturale in P.I.B.La muzica,limbi straine elaborate softuri educationale pt corectarea notelor ,ritm si a pronunitiei in cabinete fonice ( cele de inf cu casti si microfoane aferente).La desen manualul va contine miscari pt imbunatatirea mobilitati elaborate de doctori specalisti si prof univ.din domenil sportului , la fel se va proceda si la tehnologie .La orele de educatie fizica, elevi vor descompune miscarile efectuate si se vor autoevalua . Minsterul elaboreaza ghiduri pt. imbunatatirea miscari in format electronic (1 pt fiecare profesor) iar cadrul didactic distribuie copii ale acestuia. In cadrul orelor de educatie fizica se vor exersa miscari pt imbunatatirea mobiltati membrelor superioare.La disciplina matematica, profesori vor cere rezolvarea ex prin numar minim de operatii.si specificarea deasupra semnului egal a operatiilor efectuate.(uneori) -valabil si pt liceu.Din septembrie 2015 dar nu mai tarziu de septembrie 2017, se trece la inlocuirea graduala a manualelor scolare in forma tiparita cu cele in forma electronica prin distribuirea de tablete electronice pt copii provenind din familii cu venituri mici -pt inceput doar clasa a V -a si clasa a III-a .
    In mediul liceal :In colegii si licee se creaza modul,, Literatura romana si universala” compus din cursuri de litertura apoi de desen- curent coresp.celui literar si cel de musica coresunzator.Din clasa a XI-a (-clasa a X -a pt.profil real) modul se extinde devenind,, Literatura universala si Cultura generala ” cu ore de elina si latina alaturi de cele de literatura romana si universala,muzica si desen (istoria artelor).Examinarea in cadrul Bacalaureatului va consta din proba scrisa si orala la ,,Literatura romana ” 50% si ,,Literatura universala si Cultura generala” 50%. La Istorie , studiu comun cu economie comparata ce evidentieaza masurile inteligente luate de diverse guverne si cu cele gresite. In cls a XI laboratorele de chimie si fizica evidentiaza aspecte globale ( fizica ,mat ,chimie ,biologie) devenind lab.de stiinte ale naturi .La profilul uman se introduc cursuri de cinematografie,teatru din cls.XI..Toate manualele din ciclurile scolare vor contine probleme cu grd.f.avansat de dificultate .In clasele XI -XII profesori de curs vor folosi indeosebi ca vectori ai predari – studiul de caz ,descoperirea si alte strategii didatice actuale . In mediul universitar, profesorul va avea cursul pe suport electronic(aspect ecologist insemnat) iar in cadrul cursului ca urmare al studiului temeinic in mediul gimnazial dar mai cu seama cel liceal , profesorul universitar va aborda studiul de caz pe un subiect cu caracter general ,fara a neglija si alte strategii didactice moderne (ex . descoperirea), la seminar accordand o atentie deosebita caracterului particular (probleme ,exercitii) , astfel se va realiza o pregatire pt. abordare subiectelor cu nivel ridicat de dificultate teste de 15 pct si 25-30 pct.
    Examene nationale:La examenul de Bacalaureat, elevii care la discipline fizica si chimie au optat pt subicte de 25-30 pct vor sustine o proba practica cu punctaj intre 1-10 pct. (dupa amiaza) . Cei care obtin calificativul experimentat la proba de abilitati ( competente) digitale vor fi supusi unei probe de depanarea a unui calculator(1-10 pct).Dupa 3 ani se introduce un alt tip de Bacalaureat.La profilul real examenul se va desfasura in doua etape:prima la sfarsitul cls. a XI -a cu probe la modulul Literatura si la Limbi Straine ,cea de a doua in care vor sustine, la finalul cls.XII ,3 probe :prima proba la matematica , a doua proba la modul stiinte I ( 60% fizica +40% chimie)sau modul stiinte II ( 60% chimie ,20% fizica +20% genetica) sau modul stiinte III( biologie 60%+20% fizica + 20% chimie) , iar a treia la un modul (organe de masini+ circuite electronice +automatizari) sau( chimie analitica + analiza instrumentala in chimia organica -fara R.M.N.) sau (informatica +telecomunicatii+tehnologia informatiei) cu probe practice( punctaj 1-10).Examenul de competente digitale se desfasoara in perioada 15 februarie -15 martie, inclusiv proba practica pt. toti elevii.Aceste probe se desfasoara in proportie de 100% in colegiile regionale, de 40-75% in colegiile judetene si 25% -40% in licee, cu exceptia celor vocationale.Proportia nationala nu va depasi 45% din numarul total de elevi.Elevii vor fi incurajati in studiul limbilor straine tehnice ,atat in timpul anului scolar cat si la examenul de bacalaureat prin rezolvarea unor subiecte in limbile de circulatie la ultimele doua probe teoretice fara a m-ai sustine examenul la lmba straina. Elevii din clasele vocationale vor sustine examene la ,,Literatura romana si universala ” si la specialitatile profilului incluzand si probe practice.
    Activitatea scolara : In mediul liceal, orele incep la 7,30-7,45. In perioada evaluarilor cursurile pot incepe de la 8,30-9,30. Dupa amiaza ,pot incepe la inceput la 13,45 -14 pt ca in perioada evalurilor pot incepe de la 13,30-14.In mediul gimnazial, orele incep de la 13,15-13,30,iar in perioada evaluarilor 13 -14.Soneria va suna cu ~3 minute inainte de inceperea orelor -pt elevi -in functie de traficul pe caile de acces,~1,5 minute pt profesori iar cu 1 minut pina la incepera orelor se inchid portile (sarcina- femeia de serviciu) iar profesorul trebuie sa fie in clasa cu 30 de secunde realizand prezenta elevilor inainte de desfasurarea lectiei.In perioada pauzei ,elevi vor fi supraveghati in curtea institutiei de invatamant de catre personalul t.e.s.a.(mecanic ,instalator ,femeia de seviciu, etc) si de profesorul de serviciu si nu se va admite derogari de la prezenta acestora in curtea unitati , alta parte din personal va monitoriza activitatea din incinta scoli. Prezenta in celelalte clase de curs se face de catre profesorul de serviciu pe baza locului din banci ocupat de elevi sau automat (soft).In gradinite nr max de prescolari dintr-o grupa nu va depasi 28 de copii .
    Se creaza panou de excelenta (pot fi mai multe)pt elevi cu rezultate de 28-30 pct.Salile de curs si laboratorele din intregul invatamint preuniversitar vor primi numele celor care obtine pt . prima data 30 puncte , lucrarile acestora fiind expuse in fiecare sala. .Daca un elev obtine la aceeasi disciplina 2*30 laboratorul sau sala va primi prima data numele lui si apoi a celui care a obtinut primul 30.Se instituie ,,Medalia ,,Excelenta in educatie ” cu trei clase pt elevi si profesori cu performante deosebite.Astfel pt 30 pct obtinute de un elev -vezi notarea elevilor -se confera clasa I a medaliei aceasta fiind confectionata din aur minim 18 k ,pt 29 pct clasa a II argint placat cu aur si clasa a III respectiv 28 pct medalia va fi confectionata din argint. Raportul salarial 2/1 pt prof cu performante deosebite. Prime pt medalie de aur la Olimpiada Internatinala -2.500 euro. pt medalia de argint 1.500 euro .pt bronz 1.000 euro, 750 pt. mentiune .Pt elevi care au prof de curs si de seminar diferiti ,profesorii vor primi 70% din premiu .Profesorii din mediul gimnazial care au pregatit elevi cu performante la olimpiade vor primi 30% din premiile anterioare(pt mai multi se imparte 30% pt toti profesori) si 25% pt ciclul prescolar(educator) si primar( invatator) .Se acorda vacante in tabere internationale pt prof care obtin rezultate la olimpiadele nationale si internationale In colegii, de preferat prof specializati ca in mediu univ.Nota la purtare va fi formata din doua componente:cea scolara care va include conduita in timpul programului scolar cu o valore maxima de 15 pct (tinuta ireprosabila ,incaltaminte ,comportament ),nota va fi decisa de dirigente prin consultare cu directorul scolii si inspectorul scolar pe baza inregistrarilor video si cea extrascolara .
    Se introduce portofoliu de schite sau prospecte ale lectiilor invatate acasa, iar media notelor obtinute se introduce ca a treia sau a patra nota ,in cazul mediilor peste 10 la ultima nota +,- 3 pct.,exceptie fac mediile >15 in care media la portofoliu nu intervine.In partea dreapta sus a schitei ,dupa studiu ,1)Se introduce pe primele randuri descompunerea lectiei pe capitole si subcapitole si referintele fata de alte lectii,indicindu-se pe o sageata tipul referintei .2)Pe urmatorele randuri tipul notiunilor,conceptelor invatate clasificate in( fundamentale ,de importanta mare ,de medie imporanta ,.mica importanta).3)Urmeaza relationarile in cadrul lectiei. La citire elevi parcurg in ordine 1-2-3-1.In partea stanga sus se fac adnotarile din partea cadrului didactic .La finalul conspectului elevii rezolva tema pt. acasa si formuleaza cate 1-2 intrebari usoare ,medii ,dificile sau f.dificile(3-6 total).Foiele cu conspecte se rup din caiet si se prind cu o agrafa introducindu-se intr-o folie protectiva creand portofoliul de conspecte. Profesorii ,trebuie sa verifice conspectele atunci cand elevul este evaluat si la final de sem pt nota .Evaluarea elevilor va cuprinde inclusiv formularea de intrebari incrucisate pe o anumita tema impusa de profesor intre elevi examinati. Se elaboreaza strategia pt olimpiade cu obiective de etapa creindu-se echipe compuse din: medicul cabinetului scolar, prof.de educatie fizica evaluind stare de sanate si bioritmul ,profesori de specalitate si ale disciplinelor inrudite dar si cele usor antagoniste(de ex.pt mat pot fi cooptati inclusiv prof de literatura elaborind strategiile didactice corespunzatore pe baza fisei psihopedagogice).Crearea hartilor analizei de cost ( cheltuieli /pct. olimpiada nat, cheltuieli/mentiune,premiuI I,II,III) pe orase si scoli..
    La orele de seminar profesorul imparte clasa in 2-3 semigrupe in functie de nivelul de pregatire al elevilor rezolvand simultan cu 2 elevi (rareori cu 3 pe intervale scurte de timp astfel incat sa nu fie afectata atentia distributiva ) probleme care tin cont de nivelul de pregatire al elevului ,elevii care au pregatire avansata sau sub fata de nivelul exercitiului isi vor focaliza atentia pe ex. si probleme de nivelul lor .Obiectivele urmarite : 1) Crearea si intarirea atentiei,memoriei si gandiri distributive 2) Profesionalizare elevilor de la varste relativ mici.3) Cresterea numarului de aplicatii realizate de fiecare elev prin examinare 4) ,,Umanizarea” relatiei elev – profesor cel din urma fiind perceput de catre elev nu ca un ,,judecator” ci ca un antrenor datorita distribuiri atentiei . Alegerea uniformei scolare , a logo-ului si motto-ului colegiului,liceului sau scoli se face de catre toti elevi ,fosti elevi cu rezultate deosebite si personalul didactic ,fiecare categorie cu o pondere de 1/3 in rezultatul final prin organizarea unui concurs. Cand bugetul Ministerului Educatiei o va permita, dar nu mai tarziu de trei ani se va trece la distribuirea tabletelor pt. elevii ,la inceput pt cei din ciclul gimnazial .Fiecare lectie va include un dictionar astfel incat elevul poate accesa in orice moment sensul anumitor cuvinte si expresii ,sinonimele, omonimele si antonimele lor, versiuni grafice care tin cont de luminozitate ,stare de epuizare a scolarilor (prima sau ultima ora ) etc.
    Dotarea materiala a invatamantului romanesc:Se va institui o taxa de 0,2% pe cifra de afaceri pt firmele care depasesc venituri de 100 milioane de euro anual pt dotarea laboratoarelor tehnologice ,cele de fizica si chimie, mai putin cele de informatica. Se constituie o comisie formata din 3 reprezentanti ai mediului de afaceri si 2 reprezentanti ai M.E.C. care vor decide planul investitional si aparatura necesara.
    Activitatea extrascolara :Se creeaza cercuri de cinematografie si teatru in cadrul cluburilor elevilor cu predare a celor mai buni regizori,actori si critici de film din centrele univ.Ponderea cercurilor tehnice trebuie sa atinga ~50% din total-fara a include informatica in calcul, ceea ce presune existenta cercului de informatica.A treia ora de educatie fizica se desfasoara in cadrul clubului sportiv din localitate devenind baza de selectie a viitorilor mari campioni.Se infinteaza,, Olimpiada Sportiva” care se desfasoara primavara si toamna (in intervalul 15 aprilie-15 mai ,dupa Paste si 25 septembrie -15 octombrie ) la care participa elevii din clasele III-VII premiile se acorda in dulciuri de calitate cu continut mare de cacao (ciocolata ,napolitane etc) iar in mediul citadin si sucuri naturale , an de implementare 2012, o intrecere interscolara in mai multe discipline sportive suma necesara 44 mil. euro pt. participant 15 euro, pt . castigator 25 euro ((15+25)/2*2*1.100.000=44 mil euro,unde 1.100.000 nr elevi ,2 de la numarator editiile anuale,2 de la numitor ponderea de 50% a invingatorilor.Competitia incepe de miercuri dupa -amiaza (pt. elevi cl.III si IV) si de joi dimineata(pt elevi cl.V-VII ),ultima zi de scoala este miercuri si continua joi ,vineri,sambata si duminica,in ultima zi a Olimpiadei se decerneaza premiile.. Excursile scolare se desfasoara cu precadere in capitala regionala, elevii beneficind de ticheting cultural -acces obligatoriu la muzee, un spectacol de teatru, un concert simfonic iar din cl. VII sau spectacol de opera . Intre acte, actori,regizorul sau dirijorul patrund in sala si provoaca elevi la un schimb de idei asupra actului cultural. Nota pt comportamnetul extrascolar va fi de maxim 10 pct care se vor adauga la cele de la comprtamentul scolar.Media la putare pentru fiecare an scolar va fi mentionata in diploma de absolvire, ea devenind o diploma de educatie in loc de o diploma de invatamant.Se introduce ,,Medalia de excelenta in comportament civic”- numai pt premii individuale- cu trei clase indentica cu cea pt educatie avand urmatorele categorii: ,,Cel mai altruist gest al anului ” ,,Cea mai caritabila fapta a anului „,,Cel mai bun imn sportiv al anului „-max. 3 autori ai cantecului, ,,Cel mai artistic drapel al anului „al unui suporter , ,, Cea mai sportiva galerie a anului”, ,,Cel mai frumos slogan al anului ” toate pt elevi si studenti . Galeriile castigatoare vor fi recompensate cu premii in produse promotionale ale clubului favorit , pt premiul I 150 lei ,premiul II 120 lei ,premiul III 90 lei si 5 mentiuni de 60 lei , se va introduce conditia de participare la minim 75 % din partidele echipei favorite, numarul de premii si mentiuni se va pastra si pt premiile si mentiunile individuale. Pt a incuraja o comportare civica ,pe diplomele de bacalaureat si universitare se va mentiona incidentele cu fortele de ordine-numarul acestora si calitatea educantului: victima sau agresor .(de la 15 iunie 2012).Foia matricola universitara va include si numele profesorilor de curs si de seminar facilitand angajatorului o evaluarea a eficientei predari.Comisia Europeana va finanta un canal educativ intitulat Eu-science distribuit gratuit in Uniunea Europeana care va cuprinde emisiuni educative in domeniul tehnic, dar nu numai si care va aborda diverse subiecte tehnice nu ca programe informative despre diverse produse sau procese-vezi ,,Cum se fabrica ?” ci ca emisiuni cu caracter formativ enuntand posibilitatile tehnice actuale si optimizarea economica -mic studiu economic(~1 minut).Prezentarea se poate face in orice limba a U.E.
    Pregatirea profesionala a profesorilor : Se introduc cursuri de actorie si psihologie(mimica ,persuasiune ,dictie )cu cei mai buni actori inclusiv pt profesori univ cu o frecventa la 2 ani pt inceput .Examenul de titularizare consta in 2 probe la un interval de 72 ore ,din care prima obligatorie. Prima proba de 15 pct contine: 60% subiecte din modelul psiho-pedagogic,40% in specialitate cu o distributie a dificultati de 40% subiecte medii, 30% dificile si 30% f.dificile cu o durata de 3,5-4 ore.Promovarea se obtine pt minim 9 pct din 15 pt.modelul psiho-pedagogic si 8 pct din 15 in specilitate Cea de-a doua proba cu subiecte in specialitate de 25-30 pct.cu o durata de 4-4,5 ore avand subiecte medii 30%(dificultate medie olimpiada judeteana), 40%dificile(dificultate medie olimpiada nationala ) si 30% f.dificile (dificultate mare olimpiada nationala sau internationala) pt disciplinele cu un grad mare de dificultate vezi matematica si 40% subiecte medii, 30% dificile si 30% f.dificle pt discipline cu un grad mai scazut de complexitate.Pt un punctaj de 13,5 profesorul sau absolventul obtine o crestere de salariu de 30% peste nivelul minim .,pt 16 pct – beneficieaza de un coeficient de 1,5 iar pt lucrari peste 22 pct sau egal cu 22 de salariul maxim.Profesori bine pregatiti in specialitate sunt cei cu coeficient intre 1,3 si 1,7 (respectiv 13,5 si 18,5 pct ) iar cei f.bine pregatiti intre 1,7 si 2 ( mai mult de 18,5 ) Dificultatea subiectelor de la prima proba nu trebuie sa fie aceeasi cu cele de la a doua proba , subiectele de la prima proba urmand un traseu normal insa intre subiecte f.dificle de la prima proba si subiectele de dificultate medie olimpiada judeteana diferenta trebuie sa fie mica .Titularizarea se obtine pt note ce depasesc media de 10,5 pct. -ca medie aritmetica – pt. prima proba si 10 pct la proba a doua sau promovare la prima proba si minim 13,5 la cea de a doua proba.Probele se desfasoara in 2-3 centre judetene dispuse in nordul ,centrul si sudul judetului ,la care vor asista cei mai buni educatori ,invatatori si profesori si va include supraveghere video , proba fiind trasmisa live pe portalul Ministerului.Ex : Dolj -Craiova, Filiasi, Calafat ,Olt -Slatina,Caracal,Corabia, Valcea-Horezu, Rm. Valcea, Dragasani ,etc.
    Argumente pt noul sistem educational : Cresterea exponentiala a elevilor pregatiti de cadre competente.Presupunand ca numarul cadrelor f.bine pregatite din mediul liceal si gimnazial ar fi de 7.500 ,iar prin redistribuire numarul profesorilor de curs ar ajuge la 10.500 ,nr mediu saptamanal pt o disciplina de 2 ore( fizica sau chimie) ,nr de elevi intr-o clasa 22, norma didactica de 16 ore, 26 ore saptamanal in ciclul gimnazial si 30 in ciclul liceal iar in noul sistem numarul mediu saptamanal de curs 1,769 (datorita treceri la 23 ore saptamanale)*50/100 (ponderea orelor de curs in total ore ) =0,88 ore saptamanale de curs , curs cu 90 elevi , norma didactica de 18 ore, 23 ore in ciclul gimnazial si 26 ore in ciclul liceal ,un calcul relativ simplu ne conduce la urmatoarele rezultate. Sistemul actual : 16/2*22~176 elevi pregatiti de un profesor , numarul minim de elevi pregatiti in gimnaziu si liceu ( daca toti profesori ar fi f. bine pregatiti ) 16*22*7.500/(26*5/8+(30*3/8)) = 96.000 elevi. adica 96.000/8/220.000*100 = 5,45% din numarul total de elevi ,daca 1/4 din profesori ar fi f.bine pragatiti numarul elevilor ar creste la 384.000 elevi .
    In noul sistem 18/0,88*90 ~1840 elevi pt un profesor .Raportul fata de vechiul sistem 18/0,88*90/16/22*2 = 10,45 Numarul minim de elevi (daca toti profesori ar fi f.bine pregatiti) devine 18*90*10.500/0.6/(23*5/8+(26*3/8)) = 1.175.130 elevi sau 1.175.130/8/220.000*100 = 66,76 % din numarul total de elevi. Pt predarea simultana in 18 clase cu 22 si 23 de elevi (in orasele mari inclusiv Bucuresti) , 18 ore saptamanale ,numarul de elevi va deveni 18/1.06*18*(22+23)/2 =6.877.Iar raportul fata de sistemul clasic se modifica de la 8,68 la 6.877/147 = 39,07. Astfel predarea va fi una de excelenta ,garantand elevilor accesul la invatamantul de calitate.
    Activitatea de control: In cadrul inspectiilor se verifica activitatea elevilor cu rezultate f.bune (se creaza o baza de date pt fiecare disciplina -teme de nivel mediu olimpiade locale si nationale),se verifica portofoliu de conspecte, strategia pt olimpiade si punctualitatea profesorilor.
    Obiective ale invatamantului romanesc : 0) Atingerea standardelor de calitate si a finalitatilor inv. modern.
    1) Convingerea profesorilor talentati sa depaseasca norma did
    de 18ore, de recomandat 22 ore pt prof. de curs si 26 ore pt cei de
    seminar.
    2) Convingerea eleviilor f.talentati sa faca parte inca din clasa
    a V din colegiile regionale ,inceputul cicl.gimnazial.
    3) Trecerea la sistemul de predare univ.din clasa V odata cu imbunatatirea
    predari in ciclul prescolar si primar (5-10 ani) ,reusita in viata fiind determinata in
    proportie de 45%.de calitatea inv prescolar.

    Răspunde
     
  • laurentiucat
    Martie 15, 2013 la ora 06:33

    ” Iată cum se adresa enoriaşilor săi din Buenos Aires, pe 13 februarie, în Miercurea Cenuşii, la începutul Postului Mare, cel care despre care nimeni n-ar fi bănuit că va deveni, foarte curând, cel de-al 265-lea succesor al Sfântului Petru: ”Convieţuim cu violenţa care ucide, care distruge familii, care naşte războaie şi conflicte în atâtea ţări ale lumii. Convieţuim cu invidia, cu ura, cu calomnia, cu frivolitatea din inimile noastre (…) Suferinţele celor nevinovaţi nu încetează să fie palme pentru noi. Dispreţuirea drepturilor persoanelor şi a popoarelor mai fragile ne-a intrat în fire. Imperiul banului, cu efectele sale distrugătoare – drogurile, corupţia, traficul de persoane şi chiar de copii, împreună cu mizeria fizică şi morală, reprezintă o monedă de schimb (…) Greşelile şi păcate noastre ca Biserică nu rămân în afara acestei realităţi (…) Egoismele personale justificate – dar nu mai puţin culpabile – lipsa valorilor etice într-o societate care creează metastaze în familii, în comunităţile din cartiere, în oraşe, în ţări, ne vorbesc despre limitele şi slăbiciunile noastre şi despre incapacitatea de a putea transforma această lungă listă de realităţi distructive”…”

    Răspunde
     
  • laurentiucat
    Martie 15, 2013 la ora 06:26

    bc- beneficiari sunt copiii, parintii sunt reprezentantii legali ai acestora, purtatorii de griji si platitorii de taxe.

    Răspunde
     
  • BC
    Martie 15, 2013 la ora 04:50

    Treaba e simpla:
    Exista Furnizori si beneficiari
    Prestatori (furnizori)= profesorii +( statul si primariili+cons judetene)(in ceea ce priveste calitatea materialului didactic si a cladirilor)
    Beneficiari=parintii
    In ecuatia asta, discuta doar prestatorii
    Trebuie sa apara si sindicate ale parintilor, nu ?
    O sa apara in timp
    Daca totul trece de autoritatile locale, treaba se va simplifica

    Răspunde
     
  • Constantin
    Martie 15, 2013 la ora 00:55

    Vocatia laburista a guvernantilor nostri se subintelege. Ca manifestare, este naturala. Apoi, a ramas in matricea formatiumilor politice post FSN amprenta sindicala originara. Nu se poate uita ca in momentul deciziei participarii la alegei FSN avea rol de putere legislativa, executiva, de administratie locala si de organizatie sindicala. Abia mai tarziu au aparut sindicatele in intreprinderi, cu oarece dificultate, muncitorii fiind intrebati formal „in ce vrei sa te inscrii, in FSN, sau in sindicat?”, apoi, pentru cei mai putin convinsi, „presupunem ca nu vrei in sindicat, sa fii impreuna cu Ratiu, Coposu si Campeanu!” .***Observ tot mai des in ultima vreme o atitudine critica la adresa invatamantului in general. Adica, cu tot ce inseamna el: elevi, profesori, institutii si legi etc. Dar, intotdeauna este mentionata cate o exceptie. Exceptionalul este criticul care a facut scola „adevarata”, „pe bune”, dar acest lucru a fost posibil numai la institutia la care a invatat el si exceptionala a fost numai promotia lui. Ceilalti au fost niste cretini, ori niste mediocri instruiti nesatisfacator. Prin urmare, din ce in ce mai des am ocazia sa aflu de existenta unor oameni exceptionali atunci cand vine vorba despre Educatie. Din nefericire, efectele fenomenului exceptional caruia-i sunt martor nu sunt la fel de exceptionale, iar criticile mi se par din acesta cauza nefondate. Eu cred ca mai multa cumpatare si modestie din partea celor care bestelesc Invatamantul ar fi binevenita.

    Răspunde
     
  • laurentiucat
    Martie 15, 2013 la ora 00:04

    @ moise in special- http://www.romanialibera.ro/opinii/comentarii/cum-relansam-romania-cu-baroni-cu-tot-295997.html
    mi-ai zis parca acu un an ca e utopie ce spuneam eu despre buna guvernare.
    ca scade cas-ul sau creste cota unica cu un procent…ca se mai angajeaza cateva mii de someri si ca se restructureaza ceva… e doar o frectie temporara.problema de fond a noastra se va realiza cu o buna guvernare.

    Răspunde
     
  • CTL
    Martie 14, 2013 la ora 22:51

    @ laurentiucat
    Eu cred ca principala piedica in schimbarea sistemului de invatamant este chiar sistemul si cei care fac parte din el. Asa ca nu se va schimba, in mare parte tocmai pentru ca cei care fac parte din el nu stiu un alt fel de a fi, asta e singurul mod in care pot opera.
    Ar trebui o dezbatere mult mai intensa pe acest subiect chiar decat cea pe regionalizare sau pe orice alt motiv. Sistemul actual e complet depasit, e ca o roata de caruta pe care ai incerca sa o pui la un tractor. Nu se potriveste, e depasit. Despre modul de organizare administrativa nu as putea sa zic prea multe, nu sunt in masura.

    Răspunde
     
  • M
    Martie 14, 2013 la ora 21:58

    Il mai tin minte pe liderul ala de sindicat care aparea pe la tv si scandaliza el ca face ca drege, pe cand era un corupt pana in maduva oaselor. La noi sindicatul e o alta forma ca unii sa traiasca bine pt seama altora iar sa obligi o cotizatie e de comunism. Un comunism care inca exista in mentalitatea populatiei dovada nepotismul, spaga, birocratia.

    Răspunde
     
  • Fereastra Vorbitoare din Zambaccian
    Martie 14, 2013 la ora 21:54

    @TiberiuC, sper nu mai ai frati.

    Răspunde
     
  • laurentiucat
    Martie 14, 2013 la ora 21:35

    educatia la scoala e zero. de fapt e chiar cu semnul minus ptr ca e o pierdere de timp fara niciun rezultat.
    de un an de zile approape ma „lupt” cu un elev de clasa a 12-a sa-l duc de la nota 1,80 la un test pe bune spre 10.
    asa ca am luat „obiectul” de la liceul respectiv unde avea 9 in teza si l-am transferat la alt liceu unde profesorii inca mai pun osu la treaba.
    si acesti profi fac chestia asta ptr prestigiul lor si nu ptr ca le-ar iesi ceva in plus. fac meditatie pro bono dupa ore, la clasa, fac carte, cum se spune si le pasa.
    la ce se face la clasa, am plusat cu meditatii in paticular. asa ca respectivul „obiect” are luni sau duminica meditatie la mate, joi are pro bono la fizica,vineri pro bono la mate, sambata la fizica. si in ritmul asta,plus ridicat treptat timpul de lucru de acasa a ajuns la ora asta daca ar da bacul, sa ia 8-9 la fizica si 6-7 la mate.
    deci drumuri, nervi,bani si timp pierdut, cand aceste lucruri se puteau face la scoala.
    ptr mine acest lucru e un „pariu” pe care daca nu se intampla nimic extraordinar o sa-l castig. ptr „obiect” e sansa vietii lui ca o sa ajunga intre elitele tehnice daca pune osu. dar ptr sistem e un cartonas rosu ptr ca multe „obiecte” din astea nu au sansa asta si
    sunt pierdute ptr societate.
    nu mai spun ca si la facultatea unde va ajunge, desi e considerata printre cele mai bune, produsii rezultati sunt apreciati ptr faptul ca au terminat in ciuda tuturor greutatilor si a imensului timp de studiu in van si nu ptr pregatirea deosebita dobandita.
    in concluzie, consider ca ce se face acum este tot o cosmetizare si o frectie la un picior de lemn.
    trebuie reconsiderat tot sistemul, modificate programele, diferentiate cerintele si caile de calificare, pus accentul pe pregatirea practica.

    Răspunde
     
  • CTL
    Martie 14, 2013 la ora 21:24

    Dupa Termopanul lu Nastase o sa ne trezim ca apare si Leul lu Nutzu pe blog sau poate Valiza lu Becali, Caldabosu lu Remes si Suvitza lu Basescu : ))

    Răspunde
     
  • uta
    Martie 14, 2013 la ora 21:23

    In afara de cuvenitele foloase pentru mai marii sindicalistilor, se gaseste spectaculoasa rampa de lansare( CIORBEA,MITREA,etc)care pe baza capitalului electoralo-sindical, manipuleaza mai mult fondurile si proprietatile acestora decat oamenii care de in proportie covarsitoare nu ii urmeaza, pentru ca au invatat ca nimeni nu le urmareste interesele, ci de cele mai multe ori ii folosesc ca masa de manevra pentru a-si atinge anumite scopuri.S-au vazut atitea anunturi de mitinguri cu surle si trambite, care s-au dovedit mici suete se cativa indivizi, si aceia obositi si plictisiti, apropiati ai capeteniilor sindicaliste. Toti suntem constienti ca nu avem sindicate in adevaratul sens al cuvantului ci numai niste simulacre ce provoaca dezgustul sindicalistilor prin constientizarea faptului ca sunt inselati si tradati.

    Răspunde
     
  • laurentiucat
    Martie 14, 2013 la ora 21:14

    moise…lucru! ti-ai tras o fereastra vorbitoare.

    Răspunde
     
  • TiberiuC
    Martie 14, 2013 la ora 21:12

    @ fereastra …, doua cuvinte: esti prost.
    Asta off topic.
    Acuma on topic: peste tot in lume, in orice tara sunt interese, din pacate la noi nu se lasa nimic concret dupa o perioada de guvernare a unei forte politice.. toate fac la fel.

    Răspunde
     
  • Fereastra Vorbitoare din Zambaccian
    Martie 14, 2013 la ora 21:01

    Si vedeti imaginea dezgustatoare a liderului de sindicat din fotografia de mai sus ? Pare a fi pusa de un învățăcel al antenei 3. Numai aia pun cate o fotografie nereusita a lui T. Basescu ca sa sublinieze „rautatea” celui din imagine.
    Ati facut ucenicia la A3 domnule Moise ?

    Răspunde
     
  • Paul
    Martie 14, 2013 la ora 20:30

    Nu poti reforma un sistem din interior. Nici chiar daca ar fi d. Funeriu 10 ani ministru. Un sistem birocratic te transforma in birocrat (in ultimile declaratii d. Funeriu se lauda ca poate organiza optim de la Bucuresti sistemul de invatamant).

    Educatia este un monopol si are eficienta unui monopol.

    Daca s-ar aplica principiul „banii urmeaza elevul” acest monopol ar fi zdruncinat din temelii. Nici PDL si nici USL nu au vrut sa le dea parintilor posibilitatea de a alege. Articolul este in LEN din 2011 dar ambele partide i-a amanat aplicarea.

    Răspunde
     
  • Fereastra Vorbitoare din Zambaccian
    Martie 14, 2013 la ora 20:27

    Sa inteleg ca dl. Moise este nemultumit de faptul ca sindicatele au finantare ? Stiti foarte bine ca neoprindu-se cotizatiile pe statul de plata banii nu pre ajungeau la sindicate…
    De ce nu va referiti la calitatea instruirii scolare ? Ca doar madame Abramburica a permis intrarea in liceu cu media 1 (unu). Si asa a ramas.

    Dar daca traim cu capul in „cloud” asta e.

    Răspunde
     
  • corneliu apostol
    Martie 14, 2013 la ora 20:06

    asi comenta mai mult despre fetele alea judecatorese, care uite, la prima lor abatere, hop si flagrantul!!!
    ca daca nu e prima si n-are cum sa fie prima, ar trebui cautat drumul restului de bani, adica cui au dat de ajunsera acolo si cine le-a protejat in diversele lor functii de pana acum de nu s-a aflat mai curand.
    ca mereu, ca si la vamesi etc, nu apare seriful.

    Răspunde
     
  • CTL
    Martie 14, 2013 la ora 19:34

    Ce e sigur e ca sindicatele nu o sa-si dea cu stangu-n dreptu o sa se intretina si o sa se ingrase pe spatele sistemului si asa fara vlaga. La fel cum se face in sanatate , la fel cum face biserica, la fel cum fac baronii, … la fel.
    Vedeti, dam vina pe FMI, dam vina pe europeni si le aratam ca si ei au un pai in ochi, dar raul cel mai mare facut tarii vine din interiorul ei.

    Răspunde
     
 
 
Adaugă comentariul
 
 

Emailul nu va fi făcut public. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Nume: *
Adresa de email: *
Pagină web
Comentariul*
 caractere rămase