Sărăcia nu e o cioară vopsită

Publicat la data de de Moise

cioara vopsita
de Moise Guran

Italienii sunt nervoși după ce un avion Carpatair pe care scria Alitalia a avut un accident în urma căruia mai multe persoane au fost rănite. Alitalia este de ani buni într-un soi de faliment administrat iar ultima găselniță financiară era închirierea unei companii românești care să opereze unele curse în numele Alitalia. Pur și simplu să facă românii munca în locul italienilor costă mai puțin. Bineînțeles că acum Alitalia a suspendat toate contractele cu Carpatair. Compania s-a grăbit de altfel să scoată însemnele Alitalia de pe avionul avariat, de parcă stolul de porumbei ar fi descoperit printre ei o cioară vopsită.

E ca și cum și-ar face Armani costumele la Apaca, în lohn. Prețul e de Armani, dar dacă se rupe o cusătură e lucru românesc.

În Belgia, în Olanda și chiar în Germania, antreprenorii din construcții se plâng că nu mai au loc la licitații de firme românești și poloneze. Acestea vin cu muncitori de acasă, au alte salarii, alte costuri, alte prețuri, cu care occidentalii nu pot concura.

carpatair blogÎn timpul ăsta britanicii nu ne vor salahorii necalificați. Pentru toți ceilalți piața muncii s-a deschis demult, dar probabil ideal pentru occidentali ar fi să le trimitem neurochirurgi care să le dea cu mopul prin spitale, ingineri constructori pe care să îi pună la cărat moloz și piloți de cursă lungă care să servească băuturi răcoritoare pasagerilor din zborurile Alitalia. Au trecut aproape 20 de ani de când România a liberalizat treptat comerțul cu vestul. Au trecut prea mulți. Au trecut doar cinci ani de când am intrat și noi în Uniune, dar au trecut prea puțini. Europa civilizată a uitat pur și simplu că acum 20 de ani noi am acceptat să fim mai întâi o piață de desfacere pentru mărfurile lor, că ne-am acceptat sărăcirea pe care de cinci ani le-o exportăm tot lor. Da ce era să facem si noi cu sărăcia asta?

Comentarii prin facebook

98 răspunsuri la Sărăcia nu e o cioară vopsită

  • laurentiucat
    Februarie 13, 2013 la ora 20:57

    @ ln23-sa stii ca urarile chiar au fost pe bune. si sa mai stii ca nu ma multumesc cu putin ci cu cat imi este necesar. doar ca nu sunt dispus sa platesc niste preturi ptr chestii mult supraevaluate.
    am fost la 10 % dintr-un vas de sange cu grosimea de 3 mm ca sa zic adio la tot, asa ca vad viata cu alti ochi. tocmai de aceea ti-am urat sanatate.
    iti mai spun ca gandurile bune atrag binele si de multe ori mi s-a intamplat ca sa ma gandesc la un lucru, la o persoana si acel lucru, acea persoana sa se apropie de mine ca la un fel de magnetism pozitiv.
    poate asta se cheama noroc sau poate e un fel de „recompensa” ptr faptele bune, nu stiu. dar sigur ca e nevoie de asa ceva in viata de zi cu zi, in cariera, in a intalni la momentul potrivit persoane care sa-ti influenteze viata in bine.
    asa ca cele doua urari ale mele sunt componente de baza ale succesului.

    Răspunde
     
  • LN23
    Februarie 13, 2013 la ora 17:19

    @laurentiucat,iti multumesc pentru urari,cu toate ca te simt ironic,dar urarile sunt frumoase si-mi plac!
    Nu mai am 23 de ani…si banuiesc ca pui pe baza presupusei tinerete=lipsa de experienta,ideile mele.
    E exact invers:la 20 de ani eram plin de complexe si anticipam totul doar intr-un singur fel „n-am cum sa reusesc”,si fara surprize..nu reuseam,deci aveam dreptate!?
    Mai tarziu nu m-a mai interesat „sa am dreptate”,ci sa fac si eu ceva bun cu viata mea…am inceput prin a ma auto-incuraja,auto-valoriza duopa ideea ca daca n-o fac eu,n-o face nimeni pentru mine!
    Si culmea,sa stii ca gasesti deseori doar ceea ce cauti:cauti defecte,ai,cauti calitati,ai si de-alea…!
    Cauti justificari,gasesti,cauti oportunitati,se ivesc si ele!
    Eu iti urez sa ai mai multa incredere in tine,dupa cate am citit ca ai scris pe acest forum,n-ai nici un motiv sa te devalorizezi sau sa te multumesti cu putin!
    Numai bine!

    Răspunde
     
  • Constantin
    Februarie 13, 2013 la ora 11:06

    Este, dupa cum vedem adesea, o caracteristica aromanilor sa faci lucrurile pe jumatate. Intalnim sosele incepute, dar fara a fi terminate, rpoiecta diverse abandonate pe parcurs etc. Si despre asta vorbeam cand ziceam despre determinare. Este inutil sa faci o autostrada pe trei sferturi. Utilitatea ei este extrem de redusa, mult sub cele trei patrimi construite. Daca citesti opera lui Darwin, utilitatea demersului este substantial redusa daca lectura se opreste la selectia naturala si nu are in vedere si teoria evolutionista. Adica, cea care il contesta pe Dumnezeu si l-a facut atat de idragit de marxisti. Dar si de Hitler, care si-a sprijinit aberatiile ce privire la eugenie chiar pe teoria darwinista. Nazismul si comunismul au avut mult mai multe lucruri comune, iar simpatizantii marxisti le cunosc foarte bine. Acesta este si motivul pentru care am scris, este necesar sa duci lucrurile pana la capat daca vrei sa fii respectat.

    Răspunde
     
  • Adrian D.
    Februarie 12, 2013 la ora 19:10

    ca un copil msa poata face 5-6 km pe jos pana la cea mai apropiata shcoala exista o preconditzie. daca nu chiar doua. una ar fi ca shcoala in cauza sa EXISTE (shi sa il accepte). a doua ar fi ca parintzii sai sa fie conshtientzi de rostul educatziei… shi sa ishi poata permite shi luxul de a se dispensa de bratzele de munca ale unui copil.
    incidental, multe capete ishi pun problema abandonului shcolar in creshtere in unele tzari emergente,intre care shi romania. shi inainte de arunca cu pietre in parintzi alcoolici shi iresponsabili etc., poate ca nu ar rau sa ne uitam la parintzii care efectiv nu ishi mai permit luxul de a-l tzine pe copil la shcala aia de la 5-6 km distantza.
    mai mult. daca mai persistam in politica asta de darwinism social incarnata in frumosul slogan : „daca vrei potzi, iar daca nu potzi inseamna ca nu vrei”, slogan care ignora (ca orice slogan) realitatzile manifeste ale vietzii din jurul nostru, s-ar putea ca shcolile alea de la 5-6 km sa dispara. asha cum au inceput deja sa dispara, in vremea unui ministru glorios, de minunata reforma structurala a invatzamantului.
    cat despre povestea cu Messi (a propos, cine e Messi? eu nu am auzit de domnul asta), probabil ca nu ar fi rau sa ne punem problema: oare catzi domni ca Messi zac inca in favela lor?
    ca venise vorba, Messi shi Napoleon Bonaparte nu prea au multe lucruri in comun. Numarul unu’, e ca eu tot nu shtiu cine e Messi, dar shtiu ca Napoleon Bonaparte a mancat paine neagra soldatzeasca nu pentru nu avea ce manca aacasa, ci pentru ca asha a vrut el. shi era pedepsit de maica-sa fiindca o facea. Era fiu de boiernaash de tzara, ca a intrat cu o bursa la o shcoala regala de ofitzeri… shi ca avea un unchi episcop, care l-a ajutat in aceasta prima faza a viertzii sale.
    revolutzia l-a surprins ca ofitzer, cu brevet, cu alea-alea.
    nu shtiu daca Messi asta, ori Pele, a avut la plecaare aceleashi shanse pe care le-a avut Napoleon.
    Ori Bill Gates, baiat de avocat american, care a studiat la harvard. Daca se nashtea ca Pele, intr-o satuc brazilian, nu pupa Harvard… shi nici Microsoft nu mai facea, cu toata voinrtza lui din lume.
    Shi pana la urma, cam asta e rostul nostru, de animale sociale – sa modelam societatea societatea pe cat mne sta in puteri, astfel incat sa semene cat mai putzin cu o jungla ori ceva asemanator. e perfect ok sa ne umplem burdihanele shi sa ragaim fericitzi slogane moralizatoare… dar asta nu ne scoate din societate, ba dimpotriva. trebuie sa tzinem cont de societate. Altfel, s-ar putea sa descoperim ca tzine societatea cont de noi, in felul in care am invatzat-o sa fie, asha, darwinistic, shi aia nu o sa ne mai placa.

    Răspunde
     
  • laurentiucat
    Februarie 12, 2013 la ora 18:42

    @ln23- ai cumva 23 de ani? poti sa ai tu toata vointa din lume, eu iti mai urez doua lucruri: sa ai noroc si sa fii sanatos!

    Răspunde
     
  • LN23
    Februarie 12, 2013 la ora 11:51

    Si eu cred ca prin vointa se poate modifica „destinul”,deoarece cam totul in viata noastra se poate transforma,depasi,transcedenta,etc.,cu conditia sa vrei si deci sa faci tot ce stii pentru asta!
    Cine ar fi pariat acum 15 ani,macar 2 lei pe reusita fenomenala a unui Lionel Messi,care,in plus de sarac lipit,mai era si grav bolnav,iar fizic nu avea nici pe departe(nu are!) profilul unui sportiv de exceptie!Si totusi…este!
    Cred ca el,ca si alti oameni cu parcursuri comparabile (Napoleon Bonaparte,Bill Gates,Richard Branson) ar putea reprezenta modele de vointa si abnegatie pentru multi dintre noi!
    As propune celor care simt ca „pot dar constata ca n-au nicio sansa”,sa inceapa prin a elimina din vocabularul lor cuvantul „imposibil”.
    Cred ca cuvintele pe care le gandim si le pronuntam au un efect DECISIV asupra vietii noastre concrete,de zi cu zi…

    Răspunde
     
  • Constantin
    Februarie 12, 2013 la ora 10:01

    Fara sa atrag atentia asupra grafiei corecte a cuvantului „favela” celor care din graba ori nestiinta il scriu cu doi „l”, vreau sa subliniez un lucru pe care l-am exprimat anterior. Saracia este o stare din care trebuie sa faci efortul de a iesi. Contempland-o si plangandu-ti de mila nu capeti respectul celorlalti si nici nu o duci mai bine. Accesul la educatie este un obiectiv pentru care trebuie sa te straduiesti, indiferent ca locuiesti in Mangueira, ori celebra Rocinha, vazuta prin filme, sau in Bronx. Dar asta se intampla in multe alte locuri de pe glob, inclusiv in Romania. Mult mai bine decat mine a spus acest lucru in anul 2010 Davis Guggenheim in al sau „Waiting for ‘Superman'”. Ori o pot spune copiii din localitati izolate ale judetului Hunedoara care parcurg cate 5-6 kilometri pe jos zilnic pana la scoala si inca pe atatia inapoi, dar nu lipsesc de la ore nici atunci cand este viscol, in timp ce altii n-au chef sa mearga la cursuri nici cand scoala este sub fereastra lor. La asta m-am referit cand am scris „pe cel care are chef sa faca ceva”. Pentru a reusi este necesar in primul rand sa doresti cu adevarat acel lucru si sa faci efort, cu determinare, constient ca altfel nu se poate. Iluzia egalitarist-comunista ca indiferent cat de mult ma straduiesc eu, societatea isi va imparti in mod „echitabil” bogatia si cu mine, chiar daca nu contribui la producerea ei la fel ca ceilalti, este parte a unei utopii care s-a spulberat. Cat despre conceptia fiilor baronilor locali si a „printisorilor” ca pot trai din furtul parintilor si ca vor munci altii in locul lor, aceasta stare de lucruri se schimba incetul cu incetul, pe masura ce Justitia isi face datoria.

    Răspunde
     
  • Adrian D.
    Februarie 12, 2013 la ora 01:14

    PS Sorry, nu shtiu cum se facu, dar am incurcat, se pare linkul, ceea ce e ciudat, fiindca nici macar nu accesam pagina asta.
    ashadar, lincul corect era acesta:

    Răspunde
     
  • Adrian D.
    Februarie 11, 2013 la ora 23:50

    departe de mine gandul de a reactiva o discutzie colaterala care de-abia (pare ca) s-a stins.
    astazi a murit prof. solcan, de la facultatea de filosofie. iar cineva a pus pe facebook acest link catre cursul inaugural de introducere in filosofie de anul asta. nu l-am cunoscut de nicio culoare shi nici nu sunt familiarizat cu ceea ce a scris. habar nu am ce spune in prelegerea de fatza, intrucat nu am (avut) timp sa o ascult.
    O sa imi fac, ceva mai tarziu.
    Insa amintidu-mi de subiectul discutziei care a aprins nishte spirite intre care shi al meu, reiau shi eu linkul aici shi ma gandesc ca nu ar fi rau sa adaug aceasta prelegere, ca un Post scriptum „academic” la ceea ce fu zis shi scris.
    Inca o data, nu doresc sa reactivez vechea disputa. Dimpotriva.

    Răspunde
     
  • VictorL
    Februarie 11, 2013 la ora 18:58

    @LN23.E bine.Verificam dupa 1ianarie…

    Răspunde
     
  • LN23
    Februarie 11, 2013 la ora 18:50

    @VictorL,mi-am dat parerea,nu am enuntat o teorema ;),deci sunt bucuros ca impartasesti partial punctul meu de vedere.
    Cat despre indoielile de care vorbesti referitor la mine,ai dreptate partial,la randul tau,ceea ce-nseamna ca ne intelegem foarte bine!

    Răspunde
     
  • Adrian D.
    Februarie 11, 2013 la ora 18:37

    saracia nu este o fatalitate? nu, uneori, nu. dar alteori da. ma indoiesc ca daca autorii panseurilor despre saracia care NU este o fatalitate s-ar fi nascut intr-o favella, incepand sa munceasca sau sa cersheasca de pe la 6-7 anishori, ar mai fi apucat sa faca o shcoala shi eventual shi o facultate pentru a ieshi din acel mediu si a lansa apoi internatutic panseuri moralizatoare despre cat de putzin fatalistica este saracia.
    cum am spus in primul comentariu despre Gandhi, saracia POATE fi o fatalitate shi poate avea cauze externe. Iar cand se intampla asha, e cam naspa.
    mai departe… Mioritza face parte dintr-un set de opere literare pe care un critic literar din sec. XX le-a declarat „fondatoare” pentru poporul roman. De ce alea shi nu altele? Fiindca asha a vrut mushchiu’ lui. Shi fiindca shi mushchiul autorilor de manuale shcolare a vrut cam la fel, uite asha, se invatza la shcoala despre Mioritza ca „mit definitoriu” al poporului roman.
    Ca tortul sa fie complet, atat Mioritza cat shi meshterul manole circula in mai multe variante, unele chiar radical diferite una de cealalta, daca nu chiar contradictorii. Colateral, imi amintesc balada lui Toma Alimosh, care avea shi mai multe variante, dar numai intr-un era domnu’ alimosh un om de treaba. In restu’ era un om rau, ba inca in vreo cateva shi-o mai shi fura de la al bogat. Insa autoruii manualelor de literatura (comuniste) au selectat-o inadins pe aceea,unica, in care Toma e un baiat bun shi haios.
    La fel shi cu Mioritza. Ea fost selectata in aceasta forma de un poet romantic,pe numele lui Alecsandri.
    Nota bene: Mioritza nu ne spune ca ciobanelul ii ashteapta pe asasinii bland shi resemnat.Mioritza ne informeaza ce crede ciobanelul nostru ca Mioritza ar trebui sa ii transmita mamei lui IN CAZ ca el va fi ucis. Ca o paranteza, cei care au citit corespondentza soldatzilor din linia intai in WW1 shi WW2, francezi sau germani sau englezi, vor observa foarte stranii similitudini: ei nu scriu nevestelor ce le vor face nenorocitzilor din transheea inamica, ci ganduri simple, legate de viata lor, ori de spaima lor de ca va fi fie (pe care cenzura militara le shterege cat ai clipi…).
    Revenind la subiect, Mioritza nu ne spune ashadar ce pregateshte ciobanul moldovean „pana la ceasul serii” (iar eu unul, am motive serioase ca de pregtit se va regtit, fiindca e un om ceva „ortoman” decat ailaltzi doi). ne povesteshte un dialog al unui om care are de infruntat un pericol serios (inamicii lui sunt totushi doi iaer el doar unul)shi destul de greu de evitat (unde dumnezeu sa fuga cu oile? shi cat de repede?).
    Nu este un mit fondator decat in viziunea lui calinescu… shi nu se termina asha de abrupt decat in versiunea lui Alecsandri.
    Altminterlea, istoria poporului roman arata ca el a luptat pentru drepturile sale (shi uneori chiar foarte bine), alteori a ashteptat ca un miel cuminte „sa i se faca chestii”. Intr-un mod foarte bizar, genul asta de istorie este similara cu multe alte istorii, inclusiv cea a a germaniei ori a Poloniei (yup, s-a revoltat de multe ori… dar s-a shi lasat impartzita de TREI ori fara sa traga sabia din teaca…).
    In ce priveshte alte mituri cu eroi vestici … imi vine in minte povestea lui Roland. Ashadar un domn de o vitejie extraordinara este tradat de un nobil de curte, ambuscat de inamicii sarazini shi lupta ca un viteaz pana la moarte. Incidental, avea shansa sa scape DACA SUNA DIN cornul pe care i-l daduse carol cel mare. Shi ce face Roland? Sta. I se spune: „suna mai din cornu ala, ca murim totzi aici ca proshtii”. El … nu shi nu. Si da-i si lupta. Cu rezultatul ca va muri el, vreo catziva pairi shi ai mai buni cavaleri ai lui carol cel mare. Dupa care, cu ultimele puteri, cand nu mai era nimic de facut, suna din corn.
    Aceasta legenda, care exprima o PROSTIE manifesta, tulburatoare, incredibila… NU este apropriata de poporul francez ca un mit fondatori. Shi – har domnului- pe buna dreptate. Nu este nimic mai mult decata un poem frumos din Evul mediu.
    Interesant este de studiat comportamentul lui Roland mioritic: si da-i si lupta si vitupereaza dom’le fatalismul shi fuga in paduri, la copatzi… dar cand e vorba de batut cu pumnul in masa pentru drepturile tale, atunci … silentzium absolut. Daca nu chiar un ras absolut? „Eu? Sa ma bat pentru MAI MULTE fonduri europene shi pentru conditzii MAI BUNE de atragere a lor? Naaaa! Pai tu nu vezi mai cum sunt io, rupt in fund shi hotz si prost?Pai cum sa ma bat?! lasa, nu sun din corn. Io? Sa ma bat io pentru ca tzara mea sa fie respectat shi sa nu se privatizeze pe doi lei? naaa. las ca ma pun bine cu maree licurici. Io, sa zic ceva de gazele de shist? Naaaa. Las’ ca e bine, ca ma iubeshte mai mult licuriciul, la drum de seara… poate shi la ashternut, daca am noroc. Io, sa-i intreb io pe nemtzi cu caat cumpara EI gazul din Rusia shi cu cat mi-l vand MIE??? Naaaa. pai cum sa fac asha ceva? Ce-am innebunit? sa ma pun rau cu senila aia de Merkel shi sa-mi atrag tot agitpropul ei pe cap? Lasa tata, ca nu sun io din corn pentru asha ceva.”
    Si clopetzeii linca-linca, neicusorule…

    Răspunde
     
  • VictorL
    Februarie 11, 2013 la ora 18:28

    @LN23.Ai dreptate dar doar partial.Inclin sa cred ca nu ai lucrat mult timp in afara tarii si nu prea ai cunoscut multi polonezi.De fapt iarasi e greu sa compari mere cu pere.Dupa 1 ianuarie poate.

    Răspunde
     
  • LN23
    Februarie 11, 2013 la ora 18:12

    @Constantin,este adevarat ca polonezii sunt mai bine vazuti in Occident decat romanii,dar precum stiti,opinia oamenilor este deseori influentata de actualitate…nimeni nu are timp sa caute „cauze profunde”,mosteniri istorice sau talente ascunse!Majoritatea tiganilor au pasaport romanesc,isi zic si Rromi,deci pentru occidentalul mediu e clar:astia sunt romanii!Polonezii sunt mai „discreti”,accepta muncile necalificate pe care le refuza localnicii,sunt cinstiti (catolici practicanti majoritatea!),si la sfarsitul zilei de munca beau vodca,cot la cot cu bastinasii…adica fac eforturi de integrare ;).
    Acestea sunt cu siguranta doar niste clisee,cred ca mesajul subliminal pe care-l transmite in general un roman este „ajuta-ma”,iar un polonez „vreau sa-ti arat ce pot,da-mi aceasta sansa”.
    Unii au incredere in ei,se respecta si respecta,isi revendica conditia de europeni 100%,si fac cu demnitate muncile cele mai ingrate,in timp ce altii,chiar daca sunt in aceeasi situatie concreta,si chiar daca fac poate mai bine aceeasi munca,nu vor fi priviti cu simpatie atat vreme cat sunt in postura de victima!
    Romanul,in tara sau afara,e victima cuiva,el denigreaza cu multa usurinta tara lui,n-are nici mare respect pentru nimeni,dar are exigente de la toti,doar de la el,nu…!
    Asta e parerea mea,si tot ce doresc este sa ma razgandesc intr-o buna zi!

    Răspunde
     
  • Constantin
    Februarie 11, 2013 la ora 17:17

    „…saracia nu este o fatalitate,dar nici o virtute!”_Sunt de acord cu dumneavoastra, chiar daca ati combinat perspectivele; precum ziceam si eu mai ‘nainte, saracia nu este nici defect, nici virtute si nici fatalitate. Dar atunci ce Dumnezeu e? Ca dl. Moise spune ca nici cioara vopsita nu e. Cat priveste pe eroi, poate ca unii au devenit eroi doar pentru ca au murit (asasinati, ori de moarte buna), dar in general au devenit eroi cei care au murit pentru o cauza nobila. Altii au devenit eroi pentru ca au dovedit abnegatie in munca. Aici este chestiune culturala cu privire la ce anume intelege fiecare grup/comunitate prin „cauza nobila”. Aproape intotdeauna binele comunitatii a fost o cauza suficient de nobila pentru ca cei care au murit in numele apararii acestuia sa fie considerati eroi. Cum de-a lungul istoriei cele mai multe situatii de aparare a binelui comunitatii s-au intamplat in razboaie, cei cei mai multi dintre eroi sunt dintre cei care au dovedit curaj in lupta. Noi avem drept erou pe ciobanelul moldovean care schimba impresii cu o oaie (ma rog, asta s-a mai vazut si prin alte culturi) despre tovarasii sai care au decis sa-l matraseasca si sa-i fure turma, iar el asteapta cu resemnare momentul. Este o poveste mai orientala decat cele ale beduinilor. Bun! Este adevarat ca fuga lasha in paduri ne-a salvat de invadatori, dar a existat un topic in care s-a discutat despre Polonia si mandrul ei popor. Dmnule, nu stiu de ce, dar parca aia prin Occident ii admira si ii respecta mai mulr pe polonezi decat pe romani. Dumneavoastra aveti vreo idee? Acum ramane de discutat cat de mult conteaza respectul celorlalte state in relatiile internationale. Inclusiv in plan financiar, bunaoara, adica in legatura cu saracia, ori bogatia. Dar acesta este un alt subiect si ma tem ca ma departez de topic.

    Răspunde
     
  • LN23
    Februarie 11, 2013 la ora 15:46

    @Constantin,”cel care a murit eroic in lupta”…cum sa zic??O fi luptat el glorios,rezultatul insa e ca a murit!Dupa mine,nu e un exemplu de urmat decat pentru kamikaze.Ce parinte normal il invata pe copil ce sa faca,ca sa moara glorios??
    Pasivul care-si asteapta ucigasul,poate mai are sanse de scapare,pentru ca ucigasii se mai pot si rataci,razgandi,etc.
    Mai serios vorbind ;),sunt de acord ca saracia nu este o fatalitate,dar nici o virtute!
    Ideea ca saracul are mereu dreptate si trebuie asistat pentru ca e permanent asuprit de bogatul care este obligatoriu un hot,mi se pare nu doar retrograda,dar si periculoasa!
    Ma indoiesc ca prin incurajarea si sporirea asistanatului,cei saraci se vor simti mai demni,sau vor gasi adevarate oportunitati de a iesi durabil din marginea societatii…
    E o povestea biblica cred,care spune ca e mai util sa-l inveti pe om sa pescuiasca decat sa-i dai peste de pomana.

    Răspunde
     
  • Constantin
    Februarie 10, 2013 la ora 21:49

    @sanduCu_”…si terminati cu “ajutorarea” sinistratilor. Finalul intra in categoria ce mai tirziu o considerati “sentimentala”_Nu este sentimentala. Este la fel de pragmatica. Daca in timp ce casa vecinului meu se afla sub ape eu stau la birt cu vodca in fata, vecinul NU este singurul care pierde. Consecintele negative ale optiunii mele se vor manifesta inclusiv asupra mea. Atunci cand apa ia casa concetateanului meu, cimentul, caramizile si cheresteaua oferite de Primarie pentru ajutarea lui sunt inclusiv din banii mei. Familia lui NU mai participa la viata sociala a comunitatii (activitati diverse, taxe, impozite etc.), ba chiar ar putea avea nevoie de asistenta medicala, juridica, ori din partea administratiei locale (alta decat materiale de constructii, alimente, imbracaminte s.a. respectiv acte, consiliere etc.). Pierderile acestea sunt intotdeauna mai mari decat ajutorul care poate fi dat pentru evitarea situatiei. Cheltuielile sociale sunt mai mari pentru cetateni daca NU intervin, decat daca intervin in ajutorul unui sinistrat. Desigur, cea mai mare pierdere posibila este chiar viata concetateanului. Exista si o latura emotionala, dar eu nu pe aceea am avut-o in vedere.***Meritocratia ar fi un sistem foarte bun, daca ar functiona. Spre regretul meu, in patria noastra functioneaza sistemul numit „hotia”. Carevasazica, Intr-o functie de conducere, spre exemplu, nu este numit cel care merita (recomandat fiind de competenta, studii, abilitati, experienta samd), ci amanta sefului „cel mare”. Acum, parerea mea este ca ar trebui numit cel competent, daca dumneavoastra credeti ca este mai potrivita amanta, nu-mi ramane decat sa va interb cum arata fata.*** La punctul 2) nu am ce sa comentez. Cred ca parerile noastre se aseamana cat de cat. ***Intorcandu-ma la ideea initiala, as vrea sa precizez faptul ca NU sunt de acord cu starea contemplativa in fata saraciei, a mortii „mioritic”, a destinului implacabil. Cunosc mai multe companii in care se fac reduceri de personal. Va inteleg foarte bine. Viata nu este intotdeauna dreapta, dar sistemul competitiv, concurential functioneaza de cand exista lumea. Dadeam exmplul Cain si Abel. Vedeti, dumneavoastra, eroii nordici, vestici etc. sunt oameni care au murit luptand, nu asteptandu-si ucigasii resemnati. Nu putem accepta saracia ca pe o fatalitate.

    Răspunde
     
  • laurentiucat
    Februarie 9, 2013 la ora 22:35

    sanducu-victoras- puteti sa-l urmariti in timp pe tipul asta. va face parte din urmatoarea generatie de lideri ai psd de dupa ponta. http://revistacultura.ro/nou/2013/02/revenirea-la-social-democratie/
    parerea mea.

    Răspunde
     
  • laurentiucat
    Februarie 9, 2013 la ora 19:48

    sanducu- nu e exploatator ci doar un explorator cu ochii inchisi. practica un fel de teleghidare pe baza de sistem cu fir. adica o legare ombilicala de locul din care primeste comenzile sau lumina. domniei sale i se pare ca lumina nu vine de la rasarit ci de la apus, neobservand ca aceasta ne inconjoara ca un invelis amniotic de unde trebuie sa ne hranim toti: bogati sau saraci,destepti sau mai putin favorizati de variabilitatea genetica. dar toti avem dreptul la un loc sub soare si toti suntem egali in fata legii si a lui dumnezeu si nimeni nu are dreptul sa hotarsca ca unii sa traiasca bine in detrimentul altora care sa traiasca prost.

    Răspunde
     
  • sanduCu
    Februarie 9, 2013 la ora 19:30

    @Constantin > Draga dl Constantin, sigur n-aveti nici o ideie cit de mult ma atrag controversele cu dvs si asta pentru ca imi imbogatesc bagajul de idei cu care imi pot exprima mai clar opiniile. Deci, va rog, nu e nevoie de scuze. Am considerat recomandarea si am re-citit din feb 7, 10:01 si vreau sa precizez ca ce m-a adus in discutie a fost mesajul cu „meritocratia” din feb 7, 17:49.
    Sub titlul „agresiunea facuta fiintei umane”, LN23 subliniaza o situatie de fapt care nu poate fi combatuta: cei putini au ce au datorita existentei celor multi, deci nu e vorba de merite personale ci doar de o conjunctura. Toti sunt de fapt oameni egali.
    Raspunsul dvs incepe cu „sintem datori la actiune…performanta…pentru a supravietui” si terminati cu „ajutorarea” sinistratilor. Intelegeti ca sint doua pdv diferite. Finalul intra in categoria ce mai tirziu o considerati „sentimentala”, dar eu sint deacord cu ea. Inceputul si el are o atitudine pozitiva, dar lasa sa se inteleaga de fapt ceea ce intelegeti si tocmai cu asta nu mai pot fi deacord. Sa ma explic. Sint doua aspecte care vin in conflict cu dorinta dvs care este laudabila. Desi, cum am mentionat mai devreme, toti oamenii sint egali, totusi unii sint mai capabili iar altii mai putin, pe care nu avem dreptul de ai arunca la gunoi. Cei mai capabili, foarte curind, preiau conducerea – ceia ce n-ar fi rau daca imediat dupa asta devin „hahalere” (ceia ce vedem in viata noastra de zi cu zi) care inceteaza de a mai face „activ” ceva si se orienteaza in mod determinat spre exploatarea celorlalti. In aceasta faza, dvs ii luati pe palme si le dati decoratia de „performanti”.
    La acest comentariu, LN23 a sesizat directia dvs si a afirmat doua lucruri: (1) Nu accept „meritocratia”, adica impartirea veniturilor dupa „merite” (cine taie parte isi face) care niciodata nu este justa – toti sint egali, conducator si condus, toti isi fac datoria conform aptitudinilor lor. Iar daca asta nu este deajuns, atunci toti au aceleasi nevoi/necesitati. (2) Stressul la care sint supusi cu totii nu este recompensat, adica din motive de concurenta si nevoia de a fi competitiv se apasa pe accelerator mai mult decit este nevoie. Si asta pot sa v-o garantez, pentru ca eu MUNCESC in capitalism. Acuma la mine in companie sint dati afara oameni, la gunoi, nimanui nu-i pasa de ei si familiile lor. Cu toate rationamentele si argumentele dvs corecte, nu aveti dreptul sa aprobati asa ceva. In final, LN23 va ofera, spre exemplificare sa va alegeti colaboratorul (deci sub indrumarea dvs), doua optii de ales: unul care vrea – stie – si face si altul care vrea – nu stie – dar ar face.
    Raspunsul dvs „scurt”, dar eu l-as numi „evaziv”: cel care are chef sa faca ceva. Amindoi vor.
    Si aici eu m-am pronuntat de partea lui LN23, precizind ca nu a-ti raspuns la intrebare.
    Mi-ati replicat cu „latura emotionala”, catalogindu-i „contemplativi” pe cei care au nevoie de suport si ati insistat sa aveti de colaboratori pe cel care este „inclinat sa faca”, de parca celalalt nu ar fi. Deci dvs va luati colaboratori pe cei care fac fara ca dvs sa va aduceti nici un aport. In acest caz va pot cataloga, asa conversational, exploatator in devenire.
    Numai bine.

    Răspunde
     
  • Adrian D.
    Februarie 9, 2013 la ora 19:02

    LN23, citindu-tzi mesajul, I rest my case. Ce Dumnezeu potzi sa mai spui la asha ceva?
    Multzumesc, m-ai ajutat sa imi raspund la o intrebare pe care mi-am pus-o mie, in sinea mea, referitor la „pasivitatea celorlaltzi”.
    nu este vina mea ca discutzia a degenerat pana aici. Dimpotiriva, am facut destul de mut ca sa nu se ajunga in acest punct.
    Nu shtiu daca ai observat, insa mi-am cerut de mai multe ori scuze, shi fatza de tine , shi fatza de oricine altceva, pentru alunecarea discutziei in zone colaterale. Shi nu shtiu daca ai observat ca i-am spus de nenumarate partnerului de disputa ca nu ar fi rau sa o lasam balta, fiindca discutziile noastre nu ishi au locul in tematica data. Domnul cu care discutam in contradictoriu nu a facut niciuna, nici alta.
    Ca nu mi-ai citit metrii de postare, nu ma mira, shi te felicit pentru asta. daca insa, doamne feri, i-ai fi citit, ai fi observat ca nu recurgeam la jigniri shi invective, ci raspundeam la ele. Ashijderea, imi repugna oamenii care fac recurs la asha ceva.
    cat despre trairile shi frustrarile mele personale… nu shtiu ce sa zic. Probabil ca nu ai observat ca am fost nevoit sa ma apar in fatza unor acuzatzii din categoria absurdistan la patrat, legate mai toate de PERSOANA MEA.
    Ca venise vorba de absurdistan la patrat – acum m-ai informat shi tu ca sufar de paranoia.
    vorba nemuritorului nene Iancu – Ei, bravos, ca ne-am procopsit.
    les grands esprits se rencontrent, bag sama.

    Răspunde
     
  • LN23
    Februarie 9, 2013 la ora 18:45

    @Constantin,dupa rezultatele glorioase ale economiei romanesti,imi imaginez ca multi angajatori judeca la fel ca tine,si angajeaza pe cel „care are chef sa faca ceva”…!
    Cu asemenea „exigente sporite” in criteriile de selectie,nu e de mirare ca NIMIC nu merge bine in societatea romaneasca!
    Detest sa ma repet,dar o fac,ultima data (sper!?):mentalitatea actuala romaneasca,este sursa tuturor inconvenientelor din RO!
    Ca sa se schimbe rezultatele,trebuie umblat la cauze!!!

    Răspunde
     
  • LN23
    Februarie 9, 2013 la ora 18:26

    @Adrian D,paranoïa ti se agraveaza pe zi ce trece,si nu mai e amuzant pentru nimeni sa fie obligat sa deruleze „metrii” tai de text,ca sa ajunga sa citeasca mesajele celor ce contribuie efectiv la avansarea discutiilor!
    Pentru ca tot vorbeai candva despre politete,incearca sa si aplici conceptele teoretice pe care sustii ca le-ai detine,si astfel,pe de o parte,nu te-ai mai justifica si explica inutil,si pe de alta,am continua sa purtam discutii la obiect!
    Pur si simplu nu este politicos sa ocupi timpul altora,cu trairile si frustratiile tale personale,eu asa cred.

    Răspunde
     
  • VictorL
    Februarie 9, 2013 la ora 15:03

    @Laurentiucat.Ce baiat inimos esti,Sefu!…Si FB cine-i ca n-a jucat pe partea mea?

    Răspunde
     
  • laurentiucat
    Februarie 9, 2013 la ora 14:56

    nu bre victoras…e de de la dl michael shafir de pe pagina de fb. a aparut si la mine si ma durea inima sa ramai neinformat.

    Răspunde
     
  • VictorL
    Februarie 9, 2013 la ora 14:48

    @Laurentiucat.Cine da cu bombe Catavencii?Ia vezi sa nu o iei de buna cu seful de camera ca despre unul Bombonel s-a mai auzit ca are obiceiuri deosebite.Eu zic sa-si termine mandatul asta ca mai are si alte fapte,, in lucru” iar balamucul cu ANI si Justitia nu prea ajuta la nimic.Ai vazut ca mai sunt si judecatori care nu judeca dupa dictare si e nasol sa dai cu bobii.

    Răspunde
     
  • laurentiucat
    Februarie 9, 2013 la ora 14:34

    victoras…io-te ma ce zice rautaciosii astia:
    „Adrian Năstase a făcut cerere pentru a NU fi eliberat anticipat. Așteaptă să fie șeful de cameră al lui Băsescu.”
    mama lor de razbunatori. astia e in stare sa-l tina pe nastase la pripon ,taman ca sa aiba vechime cand apare marinarul in zona si sa-i fie sef. iti dai seama ce va fi pe baselu daca nu o sa-i duci niste vaselina. io zic sa faci provizii, ca cica e groasa…

    Răspunde
     
  • laurentiucat
    Februarie 9, 2013 la ora 14:16

    dom cornel… pe cuvant! garantez ca nu am aplecari din astea. de fapt nu-mi place sa ma aplec in niciun fel, spre deosebire de altii avansati de la mijloc inainte. doar se vede cum umbla cu andreaua vopsita si o baga prin gard facand in acelasi timp ca idolul lor domnul guvernator basescu, pe porumbelul pacii …
    parol!

    Răspunde
     
  • Constantin
    Februarie 9, 2013 la ora 13:52

    „E de preferat, ca fiecare dintre noi, sa ne folosim energia pe chestiuni constructive”_Cred aveti dreptate, domnule cornel. Numa ca, vedeti dumneavoastra, sunt vreo doi de astia care-si folosesc energia pe chestiuni distructive si dau tarcoale pe la dosul meu. Nu sunt sigur, da’ cred ca vor sa ma muste.

    Răspunde
     
  • laurentiucat
    Februarie 9, 2013 la ora 08:18

    adrian- lasa omu ca are frustrarile lui. e nasol sa vezi ca aia la care le carai tablourile de culoare portocalie la defilare, acu si le-au pitit prin locuri de care vor sa se uite din cauza culorii cacanii pe care au capatat-o.
    nu mai vorbesc ca ti se rastoarna si impresiile pe care ti le-ai facut despre adversari, pe care ai invatat sa-i urasti iar acum trebuie sa admiti ca sunt mai valabili decat ai crezut.
    daca acestia s-ar dovedi mai capabili decat guvernarile boc si mru, daca ar face mai mult ptr democratie si ptr tara decat persoane de gen monica macovei considerata ioana d’arc a pdl, atunci s-ar parea ca persoana respectiva ar avea o mare problema de perceptie, de sistem de valori sau chiar de pricepere.
    ceea ce ar fi grav, foarte grav ptr persoana in cauza, ptr ca ar avea niste solutii cuprinse asimptotic intre zero si zero si un pic.
    parerea mea!

    Răspunde
     
  • Adrian D.
    Februarie 9, 2013 la ora 01:09

    Constantin, a te adresa direct unui om este o chestiune de politetze. a-l barfi cu un tertz, evitand pana shi sa-i pronuntzi numele, e o chestiune care tzine de calitatea educatziei celui care se preteaza la asha ceva. cat shi de calitatea sa umana. tzine de acea mahala inepta la care facea referire un ministru care va era drag. asta e una.
    a doua e ca nu’s „amicu'” dumneavoastra, shi nici dumneavoastra al meu.
    al treilea, e ca da, este impropriu sa vorbeshti despre filosofia unui ne-filosof. asta e shi motivul pentru care eu nu prea vorbesc, e.g. (-sa va traduc aceasta sigla?) expresia „filosofie bugetara”, tot la fel cum este este impropriu sa spui „astrofizica lui gandhi”, deshi nu ne putem indoi ca gandhi s-a uitat la cer macar o data in viatza, ba e de presupus ca a numarat shi stelele. al patrulea, este ca ma bucur ca v-atzi dat seama ca acestea sunt „Aparent, nimicuri”. M-am chinuit de mai multe sa va spun ca nu ar fi sa lasam iezuitismele astea deoparte, insa dvs. nu shi nu. ba o definitzie din MDN, ba un victor ponta, ba o acuzatzie de plagiat, ba un adrian nastase, ba o jignire sau doua sau trei sau la fara numar, ba un batman… Al cincilea este ca v-am raspuns la toate aceste lucruri fiindca, nefiindu-va „amic”, nu pot sa trec foarte ushor cu vederea peste gramada de noroi pe care atzi deversat-o asupra mea. Asta in vreme ce agitatzi steagul elegantzei shi respectului, shi al bunei cuviintze. Lucru care este de-a dreptul ridicol.
    Al shaselea este ca nu am dificultatzi de exprimare (asta e o inca jignire, dar cine le mai numara? oricum, ma indoiesc ca putetzi face diferentza intre o „jignire” shi o „ironie”), ma exprim neglijent. cazul era similar in ce-l privea pe dl Onofrei. Avea shi domnia sa „dificultatzi de exprimare”? In ce ma priveshte, va mai spun pentru a milioana oara (deshi o data ar fi trebuit sa fie de ajuns, pentru un domn de calibrul dvs. moral shi intelectual), asta se intampla fiindca scriu rapid, pe o tastatura destul de uzata, in pauzele de tzigara pe care mi le iau cand lucrez la altceva. Intre a te „exprima neglijent” shi a avea „dificultatzi de exprimare” exista o diferentza pe care nu shtiu daca o putetzi percepe. Deshi eu cred ca putetzi, insa refuzatzi sa o facetzi fiindca preferatzi sa ma jignitzi.
    Al shaptelea, este ca gazda poate ca o respectatzi, insa nu shi pe mine, shi nu de azi de ieri, shi nici pe „colegii comentatori”, cum le spunetzi, intrucat le oferitzi cu atata generozitate dejectziile gandirii dvs. atat de sensibile shi de gingashe (shtitzi, in caz ca nu atzi observat, aceste scripta manent… aici, pe acest spatziu).
    Al optulea este ca, repet, niciunui om cu care nu suntetzi destul de apropiat nu-i putetzi CERE nimic. Putetzi eventual RUGA pe cineva sa faca sau sa nu faca ceva. dupa toate traznaile pe care mi le-atzi scris, mie nu-mi putetzi CERE chiar nimic shi chiar shi o RUGAMINTE politicoasa are prea putzine shanse de succes. Fiindca v-atzi luat prea multe libertatzi de exprimare, stimate domn (inclusiv pe cea de azi dimineatza, pe care m-am facut ca nu o vad – shtitzi bine la ce ma refer).
    Al noualeaa, este ca este cam impropriu din partea dvs sa scrietzi „Intrucat n-am reusit dialogul”. Nici nu l-atzi mai incercat, de cateva luni. Atzi strigat, atzi batut cu pumnul in masa, atzi spus „de-aia”, m-atzi jignit in fel shi chip… Vechile dispute de acum doua luni, care au plecat tocmai de aici. E ushor sa vorbeshti despre respect, buna cuviintza, dialog incercat shi eshuat cand te-ai comportat exact la polul opus pe care il presupun aceste notziuni simple.
    Shi, in fine, ca ne place sau nu, suntem amandoi prezentzi pe un spatziu public, blogul dlui Guran, dezbatand idei. Putem sa ne ignoram sau nu, insa oricum vocile noastre sunt aici shi se aud (asta e motivul pentru care am renuntzat la ideea de a ne ignora, desi v-am propus lucrul asta, acum cateva luni, shi eu). Am putea macar – shi asta este rostul lungului dialog pe care l-am avut aici, cu dvs.- sa o facem cu cat de multa precizie putem shi cu cat de multa politetze avem in noi. Dar am putea face asta in mod real, nu doar sa declaram asta… apoi sa il jignim pe celelalalt in gura mare.
    Acesta a fost mesajul pe care am vrut sa vi-l transmit, inca din prima clipa cand am facut aluzie la buna cuviintza despre care tot vorbitzi, dar pe care nu o doveditzi, stimate domn.
    Altminterlea, puhoiul de insulte pe care l-am primit de prin vara incoace de la dvs. (nu-i vorba, trebuie sa admit ca m-a mirat cumva pasivitatea auditoriului. dar nu foarte mult, fiindca mni se confirma o mai veche asumptzie) va asigur nu spune absolut nici despre ceea ce sunt, nici despre ce, cat shi cum gandesc, ori daca gandesc bine bine sau rau, ori daca gpricep repede sau greu… ci despre dumneavoastra, shi nivelul REAL de civilitate la care va aflatzi.
    Pentru ca am, cunoscut – pe acest blog – un alt Constantin inainte de vara lui 2012, inca sper ca voi mai avea shansa sa dialoghez cu acel om, shi nu cu personajul alaturea cu drumul, brutal, vehement shi degraba repetitoriu de propaganda TV pe care mi-l oferitzi acum (shi am incercat sa fiu destul pe catd e gentil am putut). Din cand in cand (asha cum s-a intamplat cu doua postari de pe threadul cu extremismul, din care pe una am apreciat-o la scena deschisa) imi aratatzi ca e posibil. Dar foarte rar.

    Răspunde
     
  • cornel
    Februarie 9, 2013 la ora 00:37

    @Constantin>E de preferat, ca fiecare dintre noi, sa ne folosim energia pe chestiuni constructive pentru ca altfel nu e decat paguba si timp pierdut in final, zic eu.

    Răspunde
     
  • Constantin
    Februarie 9, 2013 la ora 00:23

    D-le cornel, lucrurile sunt simple. Fara vreun motiv, „amicu’” mi-a replicat ca n-am voie sa scriu „filosofia lui Gandhi”, pentru ca Gandhi n-a fost filosof (ceea ce este o prostie) si ca n-am grafiat corect numele Gandhi ( ceea ce a fost o eroare a sa, probabil din neatentie). Aparent, nimicuri, n-are rost sa explic mai mult decat poate fi citit in thread. Chestiunea este ca la unele dintre interventiile mele pe subiecte diverse primesc replici prin care mi se adreseaza direct, pe ton provocator. Intrucat n-am reusit dialogul, i-am explicat ca-l evit pentru a nu ajunge la conflict. Pricepe greu. Urmareste „flame-ul” si probabil si-ar dori sa intru in „spam” pe unde el insusi s-a aflat de cateva ori, in vreme ce eu continui sa-imi respect gazda. I-am cerut sa inceteze si sa ma lase sa-l ignor in continuare. I-am promis ca nu-i raspund in thread-ul asta, insa, daca va continua, replicile mele isi vor pierde din eleganta. N-as fi vrut sa mai zabovesc asupra temei, dar raspunsul catre dumneavoastra, domnule cornel, vine in primul rand pentru a lamuri faptul ca nu este vorba despre o disputa, precum scrieti. Daca aveti rabdare ( eu, unul, nu mai am, pentru ca „amicu’” este greu de urmarit din cauza dificultatilor de exprimare), puteti reciti intreg thread-ul spre edificare.

    Răspunde
     
  • Constantin
    Februarie 8, 2013 la ora 22:59

    Domnule sanduCu, i-am raspuns domnului LN23. Pe scurt. Acum va raspund dumneavoastra, pe lung. In lumina celor scrise de mine mai ‘nainte, latura emotionala a selectarii unui colaborator se afla in plan secundar. Caracterul adanc emotional al mandrului popor roman a dus la creatii minunate precum balada populara „Miorita”, la starea contemplativ-fatalista in fata saraciei „implacabile” si la „inghetarea in proiect a lui Dorel”. Veselia si tristetea pot fi sentimente pasagere, iar colaburatorii vor fi fericiti ca lucreaza cu mine. Asadar, prefer o persoana inclinata spre „a face”, determinata sa actioneze, deschisa la schimbare si progres. Este bine cum am raspuns acum, asa, mai pe larg? ***Va rog sa ma scuzati pentru faptul ca uneori raspunsurile mele sunt atat de scurte, incat par eliptice. Asa cum am mai scris, cateodata si pe mine timpul ma preseaza. Asadar, folosesc in aceste situatii numarul minim de cuvinte pentru a-mi exprima ideea. Citite cu atentie, ele releva ceea ce am dorit sa spun; este si motivul pentru care, in loc de explicatii, ofer celor care nu au reusit sa inteleaga cele scrise indemnul la re-citire. Alteori, precum in aceste clipe, am ragaz sa scriu raspunsuri mai detaliate. Inca o data, va rog sa-mi primiti scuzele. Toate bune, domnule sanduCu!

    Răspunde
     
  • sanduCu
    Februarie 8, 2013 la ora 20:42

    @Constantin > Raspunsul dvs a ocolit intrebarea lui LN23, dece?

    Răspunde
     
  • sanduCu
    Februarie 8, 2013 la ora 20:40

    @LN23 > Cu „meritocratia” ati mers la tinta, chiar si cu stressul. In aceasta rezida una din diferentele intre societatea capitalista si cea socialista. In capitalism primesti numai pentru ce ai facut bine (iar daca nu poti, problema ta), in socialism primesti pentru ceea ce ai fi dorit sa faci bine chiar daca ai gresit (asta te incurajeaza sa-ti pui in valoare potentialul, adica simti ca nu esti singur pe lume).

    Răspunde
     
  • VictorL
    Februarie 8, 2013 la ora 01:19

    @AdrianD.,,Cum te cheama,Pui de Dac? Atilla,Maria ta…”Te-ai cultivat Copile ca uite ce caca mare a facut Domnul Ambasador?.Ce zici ca are EBA medicamente straine sa-l combata la Strasburg?

    Răspunde
     
  • Adrian D.
    Februarie 8, 2013 la ora 01:03

    cornel, LN23, va multzumesc pentru sfaturi shi imi cer, inca o data, iertare daca intermezzoul meu cu constantin a daunat discutziei care va interesa.
    mi-ash dori shi eu sa imi normalizez relatziile cu mai sus amintitul domn, insa imi este foarte greu dupa toate lucrurile pe care mi-a fost dat sa vad ca mi le spune.
    shi, nu shtiu cat de simpatic va sunt sau nu, sper ca atzi observat ca am precizat de nenumarate ca ar fi trebuit sa oprim discutziile colaterale.
    n-a fost insa sa fie.

    Răspunde
     
  • Adrian D.
    Februarie 8, 2013 la ora 00:59

    onorabile, domn, bag de seama ca l-atzi adus acum in discutzie shi pe batman. adevarul e ca in toata discutzia asta, numai batman mai lipsea. Acu’, io nu shtiu daca s-a vorbit despre Batman asta la B1 TV, azi, insa pot presupune ca da, cunoscandu-va obiceiurile. Ceea ce m-ar interesa sa shtiu este daca batman este un personaj pozitiv, in opinia dvs., adica un reformator pro-PDL, pro-FMI, pro-UE etc, sau daca este un personaj negativ, adica un tzutzer uslash, imoral shi plagiator, discipol aka cirac al dlui ponta. Nu de alta, dar sa shtiu cum sa ma raportez la el.
    In alta ordine de idei, v-am citit postarea cu amestecul obishnuit de scarba shi amuzament cu care va citesc din vara lui 2012 incoace. Nu ma ashteptam sa gasesc o idee corenta (ci se intampla tot mai rar, de la sinuciderea ratata a dlui nastase. Nu shtiu ce s-a intamplat, unde shi cum a ricoshat glontzul buclucash de v-a lovit, se pare, shi pe dvs., dar din zilele acelea atzi devenit tot mai vehement, tot mai lipsit de coerentza shi de de-a dreptul lipsit de bun simtz).
    no, pai ce sa va spun?
    in singurul loc unde am greshit (chestia cu grafia greshita a numelui Gandhi), am admis rateul shi mi-am cerut scuze. v-am explicat de asemena shi circumstantzele pentru care scriu atat de neglijent shi sunt uneori distrat. Eu consider incidentul inchis.
    cu restul de jigniri shi de absurditatzi pe care le-atzi debitat, nu am ce face. va multzumesc pentru efort, dar era inutil. Nu atzi facut altceva decat sa aratatzi ce putetzi, shi anume ca suntetzi neintrecut in a spune bazaconii shi a jigni. sigur, asta este rezultatul unei educatzii alese, pentru care va felicit. tzinand cont de calitatea limbajului shi a gandirii cu care ma confrunt zilnic, imi dau seama ca avetzi probabil shi nepotzi.
    in final, ce sa va zic? mie (ca shi oricarui alt om) nu-mi putetzi CERE nimic, fiindca nu suntem suficient de apropiatzi, har domnului. ma putetzi eventual RUGA sa fac sau sa nu fac ceva (shtitzi, flecushtetzul ala numit politetze CERE sa ROGI, nu sa IMPUI). problema e ca dupa toate dejectziile pe care le-atzi deversat din vara incoace asupra mea, nici cu rugatul nu avetzi cum sa avetzi mare succes. atzi putea incerca cu o bata. nu ar fi prea didferit ce facuratzi pana acum.
    daca doritzi sa va punetzi in practica amenintzarea shi sa ma jignitzi mai rau decat atzi facut-o pana acum, voie de la mine ca de la banu’ ghica. asta nu spune nimic despre mine, ci despre dumneavoastra. iar daca doritzi sa va adancitzi shi mai mult in balta noroioasa in care v-atzi balacit pana acum, iarashi, voie de la mine cat cuprinde.
    de ignorat, am sa va ignor de saptamana viitoare vreo doua saptamani, fiindca voi fi plecat in tzari nu foarte calde.
    altminterelea, insa, cu tot regretul, nu am cum sa va ignor, shi v-am explicat deja de ce. opiniile dumneavoastra (de cele mai multe ori) sunt fie alaturea cu drumul, fie inexacte. in orice caz (shi tot de cele mai multe ori) sunt pernicioase, in opinia mea, shi cineva trebuie sa va spuna asta. atat dvs. cat shi oricui ar fi dispus sa creada traznaile pe care le sustzinetzi de obicei.
    daca totushi doritzi sincer sa va ignor, imi permit sa va sugerez o metoda: exprimatzi-va opiniile cuvvincios shi corent, shi incercatzi sa nu mai repetatzi tot ceea ce auzitzi la B1 TV. Un pic de originalitate nu a omorat pe nimeni.
    la final, imi exprim sperantza ca moise v-a trimis deja pachetul de cartzi shi ca v-atzi apucat de lectura. cum spuneam, lectura calmeaza nervii shi largeshte orizonturile. nu ajuta prea mult la educatzie shi buna cuviintza, e adevarat, dar asta nu e un motiv sa tricotatzi mai mult shi sa cititzi putzin.

    Răspunde
     
  • laurentiucat
    Februarie 7, 2013 la ora 21:20

    si daca e harnic ca boc?

    Răspunde
     
  • Constantin
    Februarie 7, 2013 la ora 20:51

    „…intre 2 postulanti cu +sau-aceeasi experienta,pe care il alegi ca nou colaborator?”_Pe cel care are chef sa faca ceva, pentru ca (parafrazandu-l pe dl, Moise) suntem incremeniti in proiecte.

    Răspunde
     
  • LN23
    Februarie 7, 2013 la ora 17:49

    @Constantin,evident ca actiunea primeaza,desigur ca o filosofie sterila nu ajuta,doar ca,in ceea ce ma priveste,activismul protestantismului anglo-saxon,exprimat printr-o forma de „meritocratie” exclusiv dupa munca si fapte,nu-mi convine…
    Presiunea,stresul sub care traiesc majoritatea oamenilor din tari ca SUA sau Germania,reprezinta un pret mare pentru ceea ce au in schimb.
    Mai mult decat „ce face concret”,pentru mine conteaza atitudinea,exprimarea,mentalitatea unui om.
    De ex,intre 2 postulanti cu +sau-aceeasi experienta,pe care il alegi ca nou colaborator?
    Pe cel ultra-concentrat de ce are de facut,voluntar si saritor,dar inchis deoarece preocupat ca nu cumva sa greseasca,sau pe celalalt,surazator,care asuma ca nu le stie pe toate,dar e doritor si dispus sa se amelioreze?

    Răspunde
     
  • Constantin
    Februarie 7, 2013 la ora 12:48

    D-le LN23, discutia a luat-o voios prin peisaj, indreptandu-se spre alte teme existentiale. Ceea ce am vrut eu sa spun este ca suntem datori la actiune, pentru ca altfel „o dam ” in „Miorita” si alte alea. Suntem datori fata de noi insine, fata de concetateni, dar mai ales fata de copiii nostri. Am oferit si cu alte ocazii drept exemplu pilda biblica „a talantilor”. Atitudinea contemplativa in fata saraciei ne impiedica sa avem un raspuns pertinent la interbarile copiilor nostri, ori ale semenilor de pe alte meleaguri, asta pentru a ma referi la pilda italiana oferita chiar de dl. Moise. Ei se raporteaza la noi inclusiv in functie de dorinta si capacitataea noastra de a schimba starea de fapt de la un moment dat. Ma opresc aici, pentru a nu ajunge, cum spuneam, la „Miorita”. Dar, pe Glob, cei care sunt performanti in lupta cu saracia sunt cei care au actionat, au luptat pentru a supravietui in conditii dificile si ne privesc cu respect sau dispret si in functie de cat de mult suntem dispusi sa luptam asemenea lor. Adica, sa imbratisam acelasi sistem de valori. Altfel, putem sta precum arabii la umbra palmierului si sa spunem ca asa a vrut Allah, sa fim saraci. In aceste conditii, insa, nu trebuie sa ne asteptam la respectul lor.*** P.S._Atunci cand vorbesc despre „actiune” si „lupta” nu ma gandesc la razboi sau revolutiune „cechevarista”. Ma refer la ceea ce tine de demersul civilizat[or] impotriva saraciei. De la stat de drept, pana la ajutarea concetatenilor inzapeziti, sau inundati.

    Răspunde
     
  • cornel
    Februarie 7, 2013 la ora 10:30

    @Constantin & AdrianD>Cred ca puteti ajunge la un punct comun, mai usor, daca va intalniti la o bere si discutati acolo divergentele, care inca mai exista, in parerile si opiniile dvs.
    Hai noroc.

    Răspunde
     
  • cornel
    Februarie 7, 2013 la ora 10:26

    @Constantin>Sincer nu vreau sa intervin in disputa dvs cu AdrianD insa imi pare rau cand vad ca se consuma energie (de calitate) pentru nimic (cateodata intalnesti persoane care isi sustin ideile si parerile cu tarie si indarjire, chiar daca nu au dreptate si nu totdeauna e rau daca se intampla asta).
    Asta e parerea mea.
    Sanatate si numai bine.

    Răspunde
     
  • LN23
    Februarie 7, 2013 la ora 10:01

    @Constantin,m-a „furat peisajul” si n-am raspuns intrebarii pe care o puneati ulterior primei mele interventii pe tema saraciei,o fac acum:e probabil sa existe o contradictie in filosofia lui Gandhi,si eu personal ma bucur ori de cate ori constat asta,la orice om,de altfel!
    Cred ca doar din indoieli se nasc idei noi,si asta din simplul motiv ca cei care sunt siguri ca detin raspunsurile corecte,nu mai cauta altceva…devin dogmatici,deci „suficienti” si limitati!?
    Cu siguranta ca m-am exprimat cam vag,deci gresit,atunci cand am spus „…agresiune FACUTA FIINTEI UMANE”,si deci raspunsul ironic pe care l-ai avut,adica probabila(?) „natura metafizica a saraciei”,e legitim.
    Exista in lume mai multi oameni saraci decat bogati,mai multi manipulati decat manipulatori,mai multi soldati decat generali,etc.Cei putini la numar sunt ce sunt si au ce au,doar pentru ca ceilalti exista…nu?Cunoscand un pic natura umana,imi zic ca,o data simtind gustul puterii,mai nimeni nu e nostalgic,sau macar curios,de cel al dependentei,si uite asa se perpetueaza dominatia catorva asupra multora…Este o agresiune,nu ti se pare?
    De ex,cativa oameni decid la NY pretul orezului in India,al ceaiului in Sri Lanka,etc,deci speculand,ei se joaca de-a bogatii si saracii,un joc al carui deznodamant este dramatic pentru cei mai numerosi.
    Saracind popoarele,infometandu-le si batjocorindu-le,privandu-le de orice urma de demnitate,cativa decidenti agreseaza restul umanitatii…exagerez?

    Răspunde
     
  • LN23
    Februarie 7, 2013 la ora 08:49

    Adrian D & Constantin,daca atunci cand considerati ca nu are rost sa va complicati in dicutii fara noima cu celalalt,iese o asemenea „abundenta de texte”,ma intreb cum o fi daca ati decide sa va explicati intre voi!?

    Răspunde
     
  • Constantin
    Februarie 7, 2013 la ora 00:44

    Ati scris o prostie luuunga si greu de citit, pentru ca va exprimati ingrozitor in scris, domnule doctor. Nu mai aveti nic un haz si a devenit plictisitor sa va tot repet ca pentru a intelege ceea ce am scris trebuie mai intai sa cititi cu atentie. Si totusi rezultatul ramane nesigur…V-am reprodus pasajul asupra caruia v-ati inselat. Citat cu ghilimele. Dumneavoastra, nu! Batman, Batman! Am inteles ca aceasta este capacitatea dumneavoastra de a pricepe si mai mult nu se poate. „De unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere.” Aveti sanse, daca nu va veti schimba cumva pe parcursul vietii, sa fiti fericit, domnule doctor. Marturisesc, insa, ca nu va invidiez. Urmeaza sa mai scrieti o prostie asemanatoare ca in precedentul comentariu ca sa aveti ultimul cuvant si promit sa nu va raspund, pentru a incheia schimbul acesta de replici din care se vede ca n-ati inteles nimic. Va cer, insa, si va rog sa retineti, sa incetati replicile la comentariile mele. Acest thread vreau sa fie cel din urma in care va adresati mie. Ati facut-o aiurea si fara vreun motiv. Va cer sa incetati. Asa cum v-am ignorat o buna bucata de vreme, pana acum, lasati-ma sa va ignor in continuare. Pricepeti macar acest lucru simplu! Va avertizez ca reactia viitoare va fi cu mult mai lipsita de eleganta. NU doresc sa particip la „flame-urile” dumneavostra, prin urmare, va cer sa NU mai urmariti comantariile mele, astfel incat sa putem pastra respectul si buna-cuviinta fata de gazda noastra, dl. Moise.

    Răspunde
     
 
 
Adaugă comentariul
 
 

Emailul nu va fi făcut public. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Nume: *
Adresa de email: *
Pagină web
Comentariul*
 caractere rămase